Planul eseului \ Modernismul interbelic:,,Testament” = de Tudor Arghezi, Particularitatile textulul poetic Context Poezia , Testament” de Tudor Arghezi face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturiiromane din perioada interbelic3. Poezia este agezat’ in fata primului volum arghe: zian, ,Civinte potrivite” (1927), si are rol de program literar, realizat cu mijloace artistce |. Trasdturk: specte fiterard, curent literar Orientare literard: modernism cu elemente de traditionalism. & Specie literard: , Testament” este 0 arté poetic; autorul ig exprimé propriile convin- geri despre arta literard, despre menirea literaturi, despre rolul aristului in societate. 1 Curent literar: Testament” este o art& poetic’ moderns, pentru ci in cadrul ei apare © problematic’ specifica liricii moderne: transfigurarea socialulul in estetic, estetica uratului,raportul dintre inspiratie gi tehnica poetic’, 2, Prezentarea temel prin comentarea a doud imaginifidei poetice ‘8 Tema: creatia literara in ipostaza de mestesug, creatie lisat’ ca mostenire unui fiu spiritual. ,Cartea” ca.bun spiritual; ipostaze lirice: ,robul” ~ ,domnul”. ' Lirism subiectiv: apar mircile euluiliric ~ pronume si verbe de persoana I singular (vet am ive”) Poetul transfigureaza in arta suferingele poporului, apelind laestetica urdtului, Poetul -mestesugar (poeta fer). 3 Elemente de compozitie i de limbaj ale textului poetic 1 Titlul are doua sensuri: unul denotativ, de act juridic, si altul conotativ, ziana, ,cartea”, este o mostenire spiritual lisati de poet urmasilor © Motivul central: metafora ,carte“, cu sensul de bun spiritual, Compozitie: cinci strofe, grupate in tre secvenje poetice: prima (strofele I, Il) ~legi- tura dintre generat: strabuni, poet si cititorii-urmasi; secventa z doua (strofele Ill, IV) =~ rolul etic, estetic gi social al poeziei; secvenfa a treia (ultima strofé) - contopirea dintre har si truda in poezie. Imaginar poetic, figuri semantice/tropi 1 Incipitul evidentiaza sensul titlului, idea mostenirii spirituale, 18 Strofa I: Cartea este 0 treapt” in desivargirea cunoasteri: Carta mer, file o reap” 1 Strofa all-a: Cartea este ,trisooul vostru cel dint 1 Strofa a l-a: Poetul este un ndscocitor si un mestesugar de cuvinte, care transfor- smi, graiul lor cu-ndemmuri pentru vite", in ,cuvinte potrivite”, metafor’ a poeziel ca mestesug 1 StrofaalV-a: deca transfigurri socialulul in estetic; poezia de revolta social, estetica turituluis ,Din bube, mucegaiuri gi noroi/Iscat-am frumusei gi preturi nt" 18 Strofaa V.a: Poevia este inspirafie (metafora ,slove de oc") si mesteyug (metafora , slow fiuritt"); conditia poetului in raport cu cititorul: ,Robul a seris-o, Dom o cist w Caracteristicile limbajulul poetic: innoiri lexicale gocante; matevalitatea imaginilor artstice,fantezie metaforicS, prezenta epitetului rar (,seararzoratit), a oximoronului 1 Prozodia (intre traditie si modernitate): strofe inegale, cu metricd i ritm variabile, dar cu rims imperecheata, Concluzie Poezia , Testament” de Tudor Arghezi este 0 artd poetic& de sintezi pentru orientirile poeziel interbelice, traditionalism si modernism,[ | Eseu despre particularitafile unui text poetic | modernist/ art’ poetic’ Context Poezia , Testament” de Tudor Arghezi face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii romaine din perioada interbelic. Poezia este agezata in fruntea primului volum arghezian, ,,Cuvinte potrivite” (1927), si are rol de program literar, realizat insa cu mijloace artistice, Revendicat de clasici si moderni deopotriva, Arghezi este un innoitor al limbajului poetic, prin inedlcarea conventiilor gi a regulilor. Particularitati ale modernismului in poezia lui sunt: estetica uratului — ,.Din bube, mucegaiuri si nnoroillscat-am frumuseti si preluri noi’ limbajul socant, cu neasteptate asocieti Jexicale gi semantice(termeni argotici,religiosi, arhaisme, neologisme, expre- sii populare), fantezia metaforica, innoirile prozodice. Tine de traditionalism ideea legiturii dintre generatii si optiunea pentru tematica sociala. 1. Evidentierea a doud trasaturi care fac posibila incadrarea textu- lui poetic studiat intr-un curent literar, intr-o orientare sau intr-o perioads literara »Testament” este o arta poetic’, deoarece autorul igi exprima propriile convingeri despre arta literar’, despre menirea literaturii, despre rolul ar tului in societate. Este o arti postica moderna, pentru ca in cadrul ei apare o problematic’ Ping specifica liricii moderne: transfigurarea socialului in estetic, estetica uratului, raportul dintre inspiratie si tehnica poetica. in ,Testament”, poetul este pre- zentat ca un mesesugar al cuvintelor, poezia presupundnd truda creatorului: Si framantate mii de siptamani/ Facui din ele muguri gi coroane”. Pe de alta parte, creatia artisticd este atat produsul inspiratiet divine, sugerate de metafora ,slova de foc", cat gi al tehnicii poetice, redate de metafora ,slova faurits”. O alti caracteristici a modernismului este interesul poetilor de a reflecta asupra creatici lor, de a-gi sintetiza conceptia artisticd si de a trans- mite cititorilor, astfel ca fiecare volum este deschis de o arta poetics, Daca titul volamului , Curvinte potrivite” este o metafora inedita ce desen- neazai poezia in izostaza de mestesug, titlul ,Testament” este o metafora care indica responsatilitatea poetului fafa de urmagii cititori si de actul creator. 2. Prezentarea modului in care tema se reflecta in textul poetic stu- diat, prin comentarea a doua imagini/idei poetice ‘Tema poezieio reprezint’ creatia literar’ sata ca mostenire unui fiu spiritual ~ posteritag “Textul poetic este conceput ca un monolog adresat de tata unui fu spiritual iui i este Lisaté drept unicd mostenire ,cartea“, metonimie care sugereazl ipostase opera literard. Cele dou ipostaze lirice Sunt desemnate de pronumele au daze 101 ostaza de mestesug, creatiepot sale, pe care le aduce in fata urm: (tatal spiritual, poetul) gi tu (,fiul”, cititorul, urmasii), iar in Enalul poeziei, de metonimiile ,robul” ~ ,Domnul™. Lirismul subiectiv se justifica prin atitudinea poetic’ transmis in mod direct si a nivelul expresiei, prin marcile eului liric: pronure si verbe de persoana I singular (,« am iit”, ,am preschimbat”), adjective posesive (,carlea ‘mea"), care se refer’ la eul litic, dar gi pronume i verbe de persoana a Ila singular (,te", , tine”, ,urci”) sau substantive in vocativ (,fiule”), care desem- neaza intérlocutorul imaginar. ‘Arta poetic’ , Testament” ilustreaza conceptia tui Arghezi despre creatie, atitudinea sa de poet responsabil pentru mesajul si valoarea estetic’ a operei 3 cititori, Este un poet angajat social, care metlexigar ‘gi transfigureaza in arta suferintele, pein recurs laestetica urtului: ,Din bube, I mucegaiuri si noroillscat-am frumusefi si prefuri noi". Creatorul se proiecteaz in ipostaza poetului mestesugar (poeta faber), un ,slefuitor de cuvinte”: ,Din _graiul lor cu-ndemnuri pentru vitelEu am ivit cuvinte potrivite”. Poezia sa este o ,carte”, adicd un bun spiritual prin care scritorul contri- buie la emanciparea poporului siu. 3. Analiza, la alegere, a doua elemente de compozitie si de limbaj ale textului poetic studiat (titlu, imaginar poetic, motiv poetic, figu- ri semantice/tropi, elemente de prozodie) Titlul poeziei are doud sensuri: unul denotativ gi altul conotativ. fn sens propriu, denotativ, cuvantul-titlu desemneaz’ un act juridic prin care o per- soand igi exprima dorinfele ce urmeazi a-i fi indeplinite dup moarte, cu privire la transmiterea averii sale. Titlul aminteste gi de cArtile Bibliei, Vechiul Testament si Noul Testament, care contin invafaturi religioase adresate ome- ni, De aici deriva sensul figurat, conotativ al tithului: creatia argheziana, cartea", este © mostenire spirituala lasata de poet urmasilor. Organizarea ideilor poetice se face in jurul motivului central, metafora carte", cu sensul de bun spiritual care asigura legatura dintre generatii gi 6fera urmagilor oidentitate, pentru ci este ,hrisovul ce dintdi”. Ca element de recurent8, cuvantul ,carte” are o bogaté serie sinonimica in text: testament”, shrisov", ,cuointe potrivite”, ,slova de foc si slova fituritt” ‘Textul poetic este structurat in cinci strofe cu numer inegal de versi pate in trei secvente poetice. Prima secventé (strofele I I} sugereaza legatura dintre generafi: strabuni, poet si cititorii-urmagi. Secventa a doua (strofele Il, IV) redi rolul etic, estetic gi social al poeziei. A treia secventa poetica (ultima strofa) reprezintA contopirea dintre har si truda in poezie. Simetria textului este dati de plasarea cuvantului-cheie ,,carte” gi a sinonimelor sale in cele trei secvente poetic. Incipitul, conceput ca 0 adresare directa a euluiliriccitre un fiu spiritual (.Nu-fi voi lasa drept bunuri dupa moarte/Decit..”), evidenfiaza sensul ttlului, ideea mostenirii spirituale, ,um nume adunat pe-o carte”. In prima strof, secventa ,,rapi si gropi adanci/Suite de biitrénii mei pe bréin- ci sugereazi drumul dificil al cunoasterii si al acumuliilor strabatut de inaintagi, in versul ,,Cartea mea-i, fiule, o treapta”, formula de adresare ,,fiule” 102-desemneaza un potential cititor, poetul identificandu-se, in mod simbolic, cu “un tat’, Cartea este ,0 treaptit” in desavargirea cunoagterii. fn strofa a doua, ,certen”, creatia elaborata cu truda de poet, este numit metaforic ,hrisooul vostru cel dintai”, cartea de c&patai a urmagilor. Ideea centrala din cea de-a treia strofa este paralelismul gi suprapunerea cu lumea obiectual8. Astfel, ,sapa, unealté folosita pentru a lucra pimantul, devine ,condei”, unealt de scris, iar ,brazda” devine ,climarts munca poet poegia Tui este sensibil diferité de a inaintaglor lui {Srani, Poetul este un nlscocitor meotug si un mestesugar de cuvinte, care transforma ,graiul lor cu-ndemnuri pentru dite" in ,cuvinte potrivite", metaford ce desemneazs poezia ca mestesug. In viziunea lui Arghez:, prin art’, cuvintele se metamorfozeaza, dar is. pistreazi forta expresiva, idee exprimata prin oximoronul din versurile: ,Verinul strans ham preschibat fn mere /Lasdnd intreaga duleea lui putere". Prin intermediul poeziei, trecutul se sacralizeaza, devine indre2tar moral si dobandeste vesnicie: ,Am luat cenusa morfilor din vatrail$i am facut-o Dum- nezeu de piatra jn strofa a patra apare ideea transfigurarii socialului in estetic, prin faptul ‘cd durerea, revolta social’ sunt concentrate in poezie, simbolizata prin meta- fora ,vioari”: ,Durerea noastra surda si amari/O griimadli pe-o singurd vioari,! Pe care asculténd-o a jucat/Stapanul ca un fap tnjunghiat”. Poetul angajat filtrea~ 24 prin sufletul siu suferinfele poporului (,durerea noastri") gi le transpune artistic in poezia de revolta social’, cu valoare justiiara La fel ca poetul francez. Charles Baudelaire in volumul ,.Florile rtului”, ‘Arghezi consider’ c& orice aspect al realitati, indiferent c& este frumos sau eset rat, sublim sau grotesc, poate constitui material poetic: Din bube, mucegaiuri lula: si noroilscat-am frunuseti gi prefuri noi. Ultima strofi evidenfiaz’ faptul c& arta contemplativa, ,Domnifa’,,pi de" in favoarea mestesugului poetic: , itinsd lenest pe canaped,/Doranifa sufert fn cartea men". Poezia este atat rezultatul inspiratiei, al harului divin, sugerat de metafora ,slova de foc”, cat gi rezultatul mestegugului, al trudei poetice, poezia ca dedus din metafora ,slova fluriti":, Sloon de foc $i slooa fariti/imprirechiate-n carte se mirita/Ca ferul cald imbrifigat in cleste”. Conditia poetului este redat& §n versul ,.Robul a scris-o, Domnul ociteste’artistul este un ,rob", un truditor al condeitlui, iar de munca lui se bucura fri efortcititorul ~ ,Doninut Sursele expresivitatii gi ale sugestiei se regisesc la fiecare nivel al lim- bbajului poetic; Tudor Arghezi este renumit pentru innoirile lexicale, uneoti socante. Figurile de stil ji imaginile artistice sunt puse in relatie cu © conceptie nou’, moderna, privind poezia, resursele ei si misiunea poetului, Materiali tatea imaginilor artistice se realizeaza prin asocieri semantice surprinz&toare: ‘comparafia ineditd (,mparechiate-n carte se marita/Ca fierul cald imbrifigat in cleste”), epitetul rar (,seara razoratita”, ,dulcea lui putere“, ,torcind usure", (»Dumnezeu de piatri”, ,durerea... surda gi amara’), oximoronul (,Verinul strdns Lam preschimbat in miere,/Lisdnd intreagd dulcea Iui putere”). ae Prozodia, imbinand traditie si modernitate, este inedita: poezia cuprinde de strofe inegale ca numar de versuri, cu metric (9~ 11 silabe)siritm variable, projodie 103in functie de intensitatea sentimentelor si de ideile exprimate, Rima fine de vvechile conventii, este imperecheata. Concluzie Poezia , Testament” de Tudor Arghezi este o arti poetic de sinteza pentru orientale poezieiinterbelice, traditionalism si modernism. Autorul pomeste de la aspectele liricii traditionale si ofer3 alternative poetice moderne, intt-o ‘opera poeticd original’. 104