Modernismul interbelic: ,Eu au strivese corola ‘de minuni a fumii* de Lucian Blaga. { Particularitatile textulul poetic modernist Context Poezia »Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”, de Lucian Blaga, publica in des chiderea primalui siu volum, ,Poemele luminii” (1919), este 0 arté poetic’ mocorns, dir perioada interbelic. rashturk specie literar’, curent literar 1 Specie literara: arta poetic’, meditatie filosofic’, confesiune elegiac’ pe tema ‘cuncasteri 18 Curent literar: Poezia apartine modernismului prin influentele expresioniste, inte- Iectualizarea emotiei, metafora revelatorie, innoirea prozodiei (vers liber si ingam bament), 2. Prezentarea temel prin comentarea a doud imagini/idei poetice 1 Tema: cunoasterea, desemnata de metafora glumina’ 12 Viziunea despre lume: Blaga pledeaz’ pentru pastrarea misteruli, sust oui modalititi de cunoastere, de raportare la mister: ,lumina al‘ora" (cunoasterea parsdiziae’, de tip rational, logic) 41 lumina men” (cunoastoroa Wucifericd, poctic’ de tip intuitiv). 3. Elemente de compozitie sl de limbaj ale textului postic 1 Lirism subiectiv — argumente: aspectul de confesiune; prezenta mircilor eului frie (veuiubesc, ,ochit mei"). 1 Titlul contine o metaford revelatorie si exprimé atitudinea poetului, zvorits din tubire, de protejare a misterului: ,corola de minuni a lumii". Sensul ttlulsi se intregeste cu versurile finale: Eu nu strives corola de minut a lunif..\eicé eu ubescst flor i oli si buze gi morminte 1 Relatie de opozitie:intre cele dou tipuri de cunoastere, reprezentate de , {amine mea! Turina ator 1 Motive poetice (elemente de recurentd}: misteru! si lumina ~metafor8 a cunoasterié $i a inhi, = Compozitia tei secvente lirice (versurile 1 ~5;6 ~ 18; 19-20). Imaginar poetic, figuri semantice/tropi: Prima secventa exprimé refuzul cunoasteri logice, paradiziace: ,1i uci (cu mites) ‘enumeratia de metafore revelatorii desemneaza temele poeviei: jor!" — viata, och” = cunoasterea, ,uze" ~ jubirea/rostirea poetic’, ,morminte” ~ tema morti WA doua secventa se construieste pe baza unor relatii de opozitie eu — afi, lumina ‘nei ~, lumina altora", ca.o antitezd intre cole dou tipuri de cunoastere, paradiziacs si lucifer. '§ Ullimele dou versuri ale poezici (a trela secventa) au rol concluviv. innoiti prozodice moderniste: versul liber si ingambamentul. 1 Caracteristicilelimbajulul poetic: repetarea cuvantului-cheie ,eu” subliniaza definirea relatiel creator ~ lume. Concluzie m Arta poetick ,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga apartine ‘medernismulut Planul eseuluilh Eseu despre particularitatile unui text poetic modernist/arta poetica Context Poezia »£u nu strivese corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga, publ- cata in deschiderea primului sau volum, ,Poemele luminii” (1919), face parte din seria artelor poetice modeme ale literaturii romane interbelice,alituri de Testament” de Tudor Arghezi si ,Joc secund” de lon Barbu. 1. Evidentierea a dous trésaturi care fac posibila incadrarea textu- lui poetic studiat intr-un curent literar, intr-o orientare sau perioada literara Este o arti poetic deoarece autorul isi exprimé aici, prin mijloace artistice, concepfia despre poezie (teme, modalitati de creatie si de expresie) si despre rolul poetului (raportul acestuia cu lumea, creatia i cunoasterea), din per- spectiva unei estetici moderne. De asemenea, este 0 meditalie filosoficd si o confesiune elegiaca pe tema cunoasteri Poezia aparjine modernismului prin: influentele expresioniste, intelec- tualizarea enotiei, noutatea metaforei (metafor’ plasticizant& si metafor’ revelatorie, innoirea prozodiei (versul liber gi ingambamentul) {n primul rand, poezia ilustreaza unele dintre influenfele expresioniste pe care le aduce in peisajul lterar al vremii volumul , Poemle luminit": exacer- barea eului creator, sentimentul absolutului,interiorizarea si spiritualizarea peisajului, tensiunea lirics. Inal doilea rand, o trasdturd a modernista a limbajului poetic este intelec- tualizarea erie. In poezia lui Blaga, limbajul i imaginile artstice sunt puse in relatie cu un plan filosofic secundar. Tehnica poetic blagiand organizeaz’ ideile poetice prin compararea ampli a elementului spiritual cu un termen concret, de un puternic impact vizual. in plan literar, cunoasterea survine prin doua tipuri de metaford: cunoasterea luciferic’ igi asociazi metafora revelatorie, iar cunoasterea paradiziaca igi asociaz& metafora plasticizan- (8, Trisitur: modemniste sunt innoirea metaforei $i ambiguitatea produs& de multiplele semnificatii ale metaforelor revelatori: mina" (insemnand cunoastere/creatie/iubire),,flri , ocki, ,buze", ,morminte’ 2. Prezentarea modului in care tema se reflecta in textul poetic stu- diat, prin comentarea a doua imagini/idei poetice ‘Tema poeziei este cunoajterea, desemnat de metafora , lumina“, dar gi atitudinea poetica in fafa marilor taine ale Universului. Cunoagterea lumii in planul creatiei poetice este posibila numai prin iubire: ,Eu mu strivesc../cici ew fubeselsi flor i ochi si buze gi morminte“. Enumeratia de metafore revelatorii, ‘cu multiple semnificatii, desemneaza temele poeziei lui Blaga: flor” — viata/ efemeritatee/ frumosul, ,ochi” - cunoasterea/spiritualitatea/contemplarea 106-poeticd a lumii, ,buze" — iubirea/rostirea poetic’, ,morminte” — tema mortii/ ‘eternitatea. fntre filosofia gi poezia lui Lucian Blaga existd o circulatie a conceptelor. ‘Atitudinea poetului fati de cunoastere poate fi explicat’ cu ajutorul termino- logiei filosofice ulterior constituite (in , Trilogia cunoagterii”, 1983), dar este exprimati artistic in arta poetic& prin opozitia dintre metaforele revelatorii lumina altora” (cunoasterea paradiziaca, de tip rational, logic) si ,lumina mea" (cunoagterea luciferic’, poetic’, de tip intuitiv). Rolul poetului nu este de a descifra tainele lunii gi de a le ucide astfel (Lumina altoralsugrum vraja nepitrunsului ascuns"), ci de a le adanci misterul prin creafie: ,eu cu lumina ‘mea sporesc a lumii taint. Astfel, creafia poetic apare ca un mijlocitor intre eu si lume. 3. Analiza, la alegere, a doud elemente de compozitie si de limbaj ale textului poetic studiat (imaginar poetic, titlu, motive poetice, figuri semantice/tropi, elemente de prozodie) Fiind 0 poezie de tip confesiune, lirismul subiectiv se exprim& prin marcile ‘eului liric: verbe si pronume la persoana I singular (,ew iubesc”, ,2 strivesc”, mi ucid”), adjectivul posesiv de persoana I (,calea mea”, ,ochii mei"), topica si pauza afectiva/cezura Titlul confine o metafora revelatorie (,corola de minut a lumii”) si exprima atitudinea poetului, izvorata din iubire, de protejare a misterului. Primul uvint, pronumele jv”, reluat de cinci ori in poezie, evidentiaza rolul eului Sn liric, de centru creatoral propriului univers poetic. Aceasta este de asemenea tifulut © influent’ expresionista (exacerbarea eului creator) si o marci a confesiunii Verbul la forma negativa ,nu strivesc” exprim& refuzul cunoasterii de tip rafional si optiunea pentru cunoasterea luciferic’, poetic’. Rolul poetului este de a adénci taina, care fine de o privilegiere a misterului specific blagiand Titlul este reluat in incipitul poeziei, iar sensul siu, imbogatit prin se de antiteze gi de metafore, se intregeste cu versurile finale: Eu nu strivese corola de minuni a luniill...\Veici ew iubesclsi flori si ochi gi buze gi morminte”. Universul armonios este numit prin metafora revelatorie ,corola de minuni” sieste o suma permanenti de taine, imaginate ca petalele unei corole uriage, care se reveleaza euluiliricintr-o enumerare metaforic&: flor”, och”, ,buze", amorminte”, Tubirea este o cale de cunoastere a misterelor lumii prin trdirea ‘emijlocit’ a formelor concrete, iar poezia inseamné intuirea in particular a universalului Discursul liric se construieste in jurul relatiei de opozitie dintre cele dou’ yz de tipuri de cunoastere, care se realizeaz& prin antiteza eu/afi, .umina mea"! nogiie lumina altora”, prin alternan{a motivului luminii gi al intunericului, evidentiate prin conjunctia ,dar®. Motive poetice (elemente de recurenfa) sunt: misterul gi lumina, motiv central in poezie gi metaford emblematic& pentru opera poetic’ a lui Luci an Blaga, inclusé $i in titlul volumului de debut, cu o dubl semnificatie: cunoagterea gi iubirea 107Poezia cuprinde trei secvente lirice (versurile 1 - 5; 6~8; 19-20), Aces- tea subliniaza atitudinea poetului fata de cunoastere (1), opozitia ,/umina ‘mea lumina altora” (Il) $i explicafia pentru atitudinea din prima secventi: et iubesc” (MD). Prima secventa (primele cinci versuri) exprima concentrat refuzul cunoasterii logice, rationale, paradiziace, prin verbe la forma negativas ,u strivesc”, .nu ucid (cu mintea)”. Cele patru elemente pot fi grupate simbolic: aflori® ~ ,morminte” ca limite temporale ale fiinfei, ,ochi” — ,buze” ca dou’ modalitéti de cunoastere: spiritual’, contemplativa si, respectiv, afectiva, verbalizata, A doua secventi, mai ampli, se construieste pe baza unor relatii de oporitie: eu ~ afi, ,umina mea” ~ lumina altora", ca 0 antitez intre cele dous tipuri de cunoastere, paradiziac’ gi luciferic’, Atat conjunctia adver- sativa ,dar", reluarea pronumelui personal ,.u”, cit gi verbul la persoana I singular, forma afirmativa ,sporesc” afirma optiunea poetica pentru modelul cunoasterii Iuciferice. Prin comparafia ampl& introdusa de ,ntocmai cum", cunoasterea pe care poetul o aduce in lume prin creafia sa este aseménaté cu lumina luni, care, in Joc sa kimureascd misterele noptii, le sporeste. Plasticizarea ideilor poetice se realizeazA eu ajutorul elementolor imaginarului poetic blagian: yu”, ,noap- te", ,zare’, fori”, ,mister". Campul semantic al misterului cuprinde cuvinte sau sintagme cu potential revelator: ,tainele”, ,neptrunsul ascuns", ya lumii taint”, ,intunecata zare”, »sfint mister”, ,ne-nfeles", ,ne-nfelesuri gi mai mar Ultimele dowa versuti constituie o a treia secvent’, cu rol concluziv, desi exprimaté prin raportul de cauzalitate (,cici"). Cunoagterea poetic este un act de contemplatie (to... se schimba... sub ochii mei") gi de tubire (,cici eu iubesclsi flor giochi si buze gi morminte”), witile prozodice moderniste sunt versul liber (eliberarea de rigorile cla- sice) si ingambamentul (continuarea ideii poetice in versal urmator, marcat& prin serierea cu liter micé la inceput de vers). Poezia ests aledtuiti din 20 de porediee versuri libere (cu metricd variabila), al ciror ritm interior red& fluxul ideilor oetice gi frenezia sentimentelor. Sursele expresivitatii si ale sugestiei se regasesc la fiecare nivel al lim- bajului poetic. La nivel morfologic, repetarea cuvntului-cheie ,eu” sustine definirea relatiei creator ~ lume. Seriile verbale antitetice redau atitudinea fhoetie fat de mister 5 fac referire la cele doua tipuri de cunoastere: , lumina altora” = -sugrumil (oraja)”, adic& ,striveste”, .ucide" (,nu sporeste”, ,rmicgorea2i, mu ‘mbogateste", ,nu iubeste"); Lumina mea" — ,sporesc” (,a lumi taint”), ,mreste", imbogitesc”, ,iubesc” (gnu sugrum”, ,nu strivesc”, ,nu cid") Concluzie fn conctuzie, arta poetics ,Eu nu strivese corota de minuni a lumi” de Lucian Blaga apartine modemnismului printr-o serie de particulartifi de structurl gi de expresivitate: vicitnea asupra lumi! (sublectivisml), Ante, lectualizarea emofii,influentole expresioniste, noutatea metafore, tehnica poetics, innoirile prozodice. 108