Educație interactivă

1. Învățarea bazată pe experiment

Învățarea bazată pe experiment este o metodă de instruire și autoinstruire care presupune explorarea realității prin activități intenționate
de provocare, reproducere, reconstituire și modificare a unor fenomene și procese, în scopul studierii lor și al acumulării de informații
științifice.
Experimentul cu caracter de descoperire ​presupune implicarea efectivă a elevilor în activitățile experimentale desfășurate în contexte
problematizante, în cercetări active și în descoperiri de noi cunoștințe, familiarizarea lor cu demersul investigației științifice și vizează formarea
de competențe practice și intelectuale de ordin superior. Acesta are valențe activizatoare accentuate, având multe puncte în comun cu învățarea
prin descoperire și, implicit, cu problematizarea.
Grupa:​ mare
Număr de copii:​ 20 de copii
Tipul activității: ​de însușire de noi cunoștințe
Tema anuală:​ Cum a fost, este și va fi aici pe Pământ?
Subtema proiectului tematic:​ Primăvara pe câmpii
Subiectul activității: ​„Paleta de culori” - culorile primare și culorile binare
Domeniul experiențial: ​Domeniul Estetic și creativ
Obiective operaționale:
O1. să numească culoarea obținută din amestecarea a două culori primare, utilizând cunoștințele anterioare.
O2. să coreleze culorile primare cu cele binare, având la bază instructajul realizat de educatoare.
 Desfășurarea activității:
Etapele activității Activitatea cadrului didactic Activitatea copiilor
Dirijarea învățării În fața fiecărui copil se află 6 pahare cu apă și sticluțe cu colorant
alimentar roșu, galben și albastru.
Li se va cere copiilor să desfacă cu grijă fiecare sticluță de Desfac sticluțele de colorant și pun câte două picături de
colorant și să pună câte două picături de colorant roșu, galben și colorant roșu, galben și albastru în paharele indicate.
albastru în primul, al doilea și, respectiv, al treilea pahar.
- Ce culori ați obținut? R: - Culorile obținute sunt: roșu, galben și albastru.
- Cum numim aceste culori? R: - Culori primare.

Copiii vor face presupuneri cu privire la culorile pe care

Se adresează următoarele întrebări:
le vor obține în urma combinării culorilor primare două
- Ce culori credeți că vom obține dacă vom amesteca roșu
câte două.
cu albastru? Dar galben cu roșu? Dar albastru cu galben?

Combină culorile urmărind instrucțiunile cadrului

Li se va cere copiilor să combine culorile primare două câte două,
didactic și observă că obțin culori diferite.
astfel:
- Roșu cu albastru;
- Galben cu roșu;
 - Albastru cu galben;

R: - Roșu cu albastru dau culoarea mov/violet.

Li se va cere copiilor să numească culorile amestecate și culoarea
- Galben cu roșu dau culoarea portocaliu.
obținută.
- Albastru cu galben dau culoarea verde.

Copiii așează paharele astfel încât culorile obținute să fie

Se va introduce denumirea de culori binare și se va realiza
delimitate de culorile din care au fost obținute.
așezarea paharelor în formă de cerc, astfel încât culorile obținute
să fie delimitate de o parte și de alta de culorile din care a fost
obținută. (Anexa 1)

Li se oferă copiilor acuarele de culoare roșie, galbenă și albastră și
li se cere să realizeze o pictură doar cu culorile binare pe tema
Obținerea performanței
„Flori de primăvară”.
Copiii vor amesteca culorile primare pentru a obține
culorile de care au nevoie. Aici vor observa cum
cantitatea de culoare utilizată din fiecare dintre acestea
influențează culoarea obținută.

Anexa 1
 2. Învățarea prin cooperare

Învățarea prin cooperare este o formă a învățării colaborative, o tehnică instrucțională în care elevii lucrează în grupuri pentru a atinge
scopuri comune, fiecare dintre ei contribuind la aceasta în moduri individuale. Așadar învățarea cooperativă este o metodă didactică bazată pe
organizarea, în funcție de obiectivele operaționale bine stabilite, a unei munci colective fondate pe complementaritate și consecvență
teleologică, orientată spre aspectul social al învățării și care vizează dezvoltarea deprinderilor de comunicare interpersonală, a interacțiunilor,
competențelor și comportamentelor sociale, de tip interacționist și comunicativ ale elevilor. Ea valorizează nevoia elevilor de a lucra împreună
ca o adevărată echipă, într-un climat colegial, de susținere, de a se corecta reciproc, de a-și activa, actualiza și revizui cunoștințele anterioare,
de a-și exersa gândirea activă, logică, divergentă și creatoare.

Clasa: ​clasa a II-a

Număr de copii:​ 30 de copii
Tipul lecției: ​de recapitulare și sistematizare de cunoștințe
Subiectul lecției: ​Formele de relief
Aria curriculară: ​Matematică și științe
 Disciplina: ​Matematică și explorarea mediului
Discipline integrate: ​Educație plastică
Obiective operaționale:
O1. să construiască forme de relief (câmpie, deal, munte), utilizând materialele puse la dispoziție.
O2. să descrie caracteristicile generale ale formelor de relief realizate, făcând trimitere la materialele utilizate.
O3. să compare formele de relief (câmpie, deal, munte), având la bază cunoștințele anterioare.

Desfășurarea activității:

Etapele lecției Activitatea cadrului didactic Activitatea elevilor

Recapitularea și sistematizarea
cunoștințelor
Elevii vor fi împărțiți în 3 grupe la trei mese diferite și li se va
oferi fiecărei grupe o sarcină diferită:
1. Să realizeze o machetă a unei câmpii.
2. Să realizeze o machetă a unui deal.
3. Să realizeze o machetă a unui munte.
Ascultă cu atenție instrucțiunile cadrului didactic.
Își întocmesc o strategie de grup și stabilesc
materialele de care au nevoie. De asemenea, își împart
sarcinile astfel încât fiecare să contribuie în mod egal
la realizarea sarcinii.

Membrii delegați ai fiecărei echipă vor selecta

Pe o masă separată se vor așeza toate materialele de care vor
materialele necesare pentru întocmirea machetei,
avea nevoie pentru construirea machetelor (lipici,
respectând planul deja stabilit împreună cu grupul.
aracet, hârtie, material textil, acuarele, pensule, hârtie
 creponată, arbori și arbuști din plastic, flori din plastic,
animale din plastic, etc.)
Fiecare grupă va trebui să selecteze materialele necesare
rezolvării sarcinii, având în vedere să le ofere șansa și
celorlalte echipe de a utiliza materialele de care au
nevoie.
Li se va oferi un timp de gândire în care sunt rugați să
stabilească cum va arăta macheta, de ce materiale au
nevoie și ce rol are de îndeplinit fiecare membru al
grupului. Elevii vor începe să realizeze sarcina propriu-zisă,
Li se oferă un timp de lucru pentru realizarea machetelor, având în vedere planul stabilit împreună cu grupul.
cadrul didactic intervenind numai dacă este nevoie.

Concluzii Toate machetele vor fi aduse în fața clasei, iar un membru al
echipei va prezenta caracteristicile generale ale formei de
relief realizate (fauna, flora, caracteristici structurale etc.),
materialele utilizate, procesul de construire.
De asemenea, fiecare membru își va prezenta aportul adus în
cadrul grupului.
Un elev din fiecare grupă va prezenta caracteristicile
generale ale formei de relief realizate, materialele
utilizate și procesul de construire.
Fiecare elev își va descrie activitatea pe care a
desfășurat-o pentru realizarea sarcinii.
Elevii vor realiza comparații între formele de relief
prezente și vor face aprecieri asupra lucrării propriului
grup, precum și asupra lucrărilor celorlalte grupuri.
 La sfârșit, machetele se vor așeza una lângă alta, fiind
capabilă realizarea unei comparații între formele de relief
(câmpie, deal, munte).
Li se cere elevilor să ofere feedback pentru fiecare lucrare în
parte.

3. Conversația

Conversația este o metodă didactică din categoria metodelor de comunicare orală conversative și constă în instituirea și promovarea de
interacțiuni și schimburi sociale și verbale (însoțite de schimburi intelectuale și afective) între profesor și elevi, precum și între elevi, în vederea
atingerii obiectivelor operaționale prestabilite.

Grupa: ​mică
Număr de copii: ​20 de copii
 Tipul activității: ​de consolidare de cunoștințe
Tema anuală: ​Cum a fost, este și va fi aici pe Pământ?
Subtema proiectului tematic: ​Zâna Iarnă dă de veste
Subiectul activității: ​„Iarna pe uliță” – jocuri de iarnă
Domeniul experiențial: ​Domeniul Limbă și Comunicare
Obiective operaționale:
O1. să formuleze propoziții scurte pentru întrebările educatoarei, utilizând suportul vizual.
O2. să descrie jocurile de iarnă prezentate în tablou, având la bază întrebările educatoarei.
O3. să atribuie un titlu potrivit tabloului, având la bază cunoștințele dobândite anterior.

Desfășurarea activității:
Etapele lecției Activitatea cadrului didactic Activitatea copiilor
Dirijarea învățării Imaginea (Anexa 1) este așezată pe tabla magnetică, iar apoi Copiii răspund la întrebările cadrului didactic:
li se adresează următoarele întrebări elevilor:
Intuirea nedirijată - Ce putem vedea în tabloul spiridușului? R: Aici, copiii vor spune, în propoziții scurte, tot ceea ce văd în
imaginea prezentată
Observarea dirijată Planul I
Planul I
R: „În tablou este anotimpul iarna.”
- Ce anotimp este în tabloul pictat de spiriduș?
R: „Copiii fac un om de zăpadă.”
- Ce fac acești copii? (stânga)
- Cum fac ei omul de zăpadă?
- Din ce iau făcut ochii și gurița omului de zăpadă?
- Dar în loc de nas ce i-au pus?
- Și ce mai are acest om de zăpadă?
- Dar în partea aceasta ce vedem? (dreapta)
- Ce se află aici, în copac?
- Cine credeți că a construit căsuța?
- Pe ce s-a urcat băiatul pentru a ajunge la căsuța
păsărilor?
- Ce face băiețelul de jos?
- Cu ce sunt îmbrăcați toți acești copii?
- De ce sunt îmbrăcați atât de gros?
Planul II
- Ce fac acești copii? (stânga)
- Unde se dau aceștia cu sania?
- Dar acești copii? (centru)
- Unde patinează ei?
- Ce s-a întâmplat cu această fetiță?
- Oare de ce a căzut fetița?
- Ce face băiețelul dacă a văzut că a căzut?
R: „Ei adună zăpadă, fac niște bulgări mari pe care îi pun unul peste
celălalt.”
R: „Iau făcut ochii și gurița din cărbuni.”
R: „Ei iau pus un morcov.”
R: „El mai are o oală în loc de pălărie și o mătură în loc de mână.”
R:„Noi vedem doi copii care dau de mâncare la păsărele și un cățel.”
R:„Acolo se află o căsuță pentru păsărele.”
R:„Căsuța a fost construită de copii.”
R:„Băiatul s-a urcat pe scară.”
R:„Acesta îi ține scara prietenului său ca să nu cadă.”
R:„Ei sunt îmbrăcați cu haine groase: căciulă, fular, mănuși,
bocanci/cizme, geacă, etc.”
R:„Ei sunt îmbrăcați gros, deoarece iarna este frig.”)
R:„Copiii se dau cu sania.”
R:„Ei se dau cu sania pe derdeluș/pârtie.”
R:„Ei patinează.”
R:„Ei patinează pe gheață.”
R:„Ea a căzut.”
R:„Fetița a căzut pentru că nu a fost atentă/nu știe să patineze, etc.”
 - A făcut bine băiețelul că a ajutat-o pe această fetiță? R:„El o ajută să se ridice.”
De ce? R:„Da, pentru că trebuie să ne ajutăm unul pe altul atunci când avem
- Dar acești copii ce fac? (dreapta) o problemă.”
R:„Ei se joacă cu bulgări de zăpadă/se bulgăresc.”

Se pune accentul pe răspunsul în propoziții și pe „lecturarea”

de la stânga la dreapta a imaginii prezentate.

Se realizează sinteza parțială de către copiii, cu ajutorul

Sinteza parțială întrebărilor educatoarei:
- Ce jocuri de iarnă știți voi? (Se utilizează această
Copiii numesc jocurile de iarnă pe care le cunosc, iar împreună cu
întrebare pentru atât pentru planul principal, cât și
cadrul didactic realizează mișcările specifice fiecărui joc.
pentru cel secundar, copiilor cerându-li-se să
numeascăjocurile de iarnă expuse în imagine și altele
pe care le cunosc, realizându-se mișcări specifice
fiecărui joc. De exemplu: facem bulgări de zăpadă, ne
dăm cu patinele, etc.)
- Cum ne îmbrăcăm iarna?
R:„Noi ne îmbrăcăm iarna cu haine groase: căciulă, fular, mănuși,
- Cum vi se pare că sunt copiii din tabloul spiridușului?
geacă, pantaloni lungi și cizme/ghete.”
- Oare de ce sunt ei fericiți?
R:„Copiii sunt fericiți.”
 R: Copiii pot expune tot felul de motive pentru care copiii din
imagine pot fi fericiți.

Sinteza finală Se realizează sinteza finală de către educatoare printr-o Copiii ascultă povestirea educatoarei.
povestire:
„Într-o dimineață, Ionuț s-a trezit și s-a uitat pe geam. Și ce
credeți? Tot în jur era alb. Atunci băiatul a strigat de bucurie:
<<Ura! A nins. Acum o să mă pot juca în zăpadă cu prietenii
mei.>> De îndată s-a îmbrăcat gros, gros de tot - cu mănuși,
căciulă, fular și ghetuțe – l-a luat pe Azorel și a plecat să se
întâlnească cu prietenii săi. Cum a ajuns acolo a văzut cum
unii copii construiau un om de zăpadă, alții se dădeau cu
sania, alții patina, alții se bulgăreau, iar Mihai hrănea
păsărelele. S-a hotărât să îl ajute pe acesta, apoi au plecat
împreună spre pârtie, unde și-au petrecut toată ziua,
bucurându-se de venirea iernii.”

Stabilirea titlului
tabloului ● Haideți să vedem ce titlu îi dăm poveștii?
Copiii vor oferi alternative de titlu pentru povestirea expusă de
educatoare.
Anexa 1