Lucrare de laborator № 5

Tema: Infrastructura turistică.

Planul:
1. Definiți noțiunile de infrastructură turistică, structură de primire turistică cu funcţiuni de
cazare, clasificare, categorie de clasificare, stea, declasificare utilizînd Dicționarul de
terminologie turistică/Legea cu privire la organizarea și desfășurarea activității turistice/
Hotărîrea Guvernului RM cu privire la aprobarea Normelor metodologice şi criteriilor de
clasificare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare şi de servire a mesei.
2. Analizați repartiția geografică a celor mai scumpe camere de hotel din lume și cele mai mari
(după numărul camerelor) hotele din lume (tabelul 1, tabelul 2) și localizați-le pe Harta –
Contur.
3. Analizați repartiția căilor ferate la nivel mondial utilizînd datele din tabelul 3 și 4 și sursele
bibliografice.
4. Analizați repartiția geografică a căilor rutiere pe continente evidențiind lungimea rețelelor
rutiere la nivel mondial, dar și statele cu cele mai lungi rețele; statele cu cele mai spectaculoase
și cele mai lungi magistrale/autostrăzi din lume; repartiția rețelelor rutiere pe continente, etc.
Utilizați sursele bibliografice, dar și informația suplimentară prezentată.
5. Prezentați principalele etape în dezvoltarea turismului de croazieră de la sf. sec. XIX pînă în
prezent.
6. Enumerați 10 structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare (hotele) din Republica
Moldova: 5 hotele de 5*, 5 hotele de 4*.

Bibliografie:
1. Stăncioiu, Aurelia – Felicia, (1999), Dicţionar de terminologie turistică, Edit. Economică,
Bucureşti.
2. Legea cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova nr.
352-XVI  din  24.11.2006, publicat în Monitorul Oficial nr.14-17/40 din 02.02.2007
3. Hotărîrea Guvernului RM cu privire la aprobarea Normelor metodologice şi criteriilor de
clasificare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare şi de servire a mesei nr. 643 
din  27.05.2003, publicat în Monitorul Oficial al R.Moldova nr.99-103/680 din 06.06.2003
4. http://www.hotels.md/ro//
5. http://a1.ro/lifestyle/travel/top-10-cele-mai-mari-hoteluri-din-lume.html
6. http://www.infoturism.ro/atractii-turistice/cele-mai-frumoase-10-drumuri-din-lume/

Tabelul 1. Repartiţia geografică a celor mai scumpe camere de hotel din lume*
Oraşul, țara Hotelul Prețul/dolari/noapte
Bahamas Atlantis 25.000
Tokyo, Japonia Ritz-Carlton 26.300
Roma, Italia Westin Excelsior 30.000
Sardinia, Italia Hotel Cala di Volpe 32.736
Atena, Grecia Grand Resort Lagonissi 34.356
Las Vegas, SUA Hugh Hefner Sky Villa Palms 35.487
Resort
Cannes, Franța Hotel Martinez 37.500
New York, SUA Hotelul Four Seasons 41.836
Jaipur, India Hotel Raj Palace 45.000
Geneva, Elveția Hotel President Wilson 65.000
* în octombrie, 2012
Tabelul 2. Cele mai mari hoteluri din lume (după numărul camerelor)*
Hotelul Ţara (oraşul) Caracteristici
1. Hotel Izmailovo Federația Rusă (Moscova) construcție gigant, compusă din 4 clădiri și
dispune în total de 7.500 de camere unde
pot fi cazați peste 10000 de turiști în același
timp
2. Venetian Palazzo SUA (Las Vegas) 7117 camere repartizate pe trei teme; se
inspira din Veneția și dispune de o rețea de
canale, unde vizitatorii se pot plimba cu
gondola
3. MGM Grand SUA (Las Vegas) 6.582 de camere în patru corpuri, turn de 30
etaje, inaugurat în 1993
4. First World Hotel Genting Highlands, cel mai mare hotel asiatic, cu 6.118 camere
Malaysia repartizate in doua corpuri si 28 de etaje
5. Sands Cotai Macao, China noul Las Vegas unde se află cel mai mare
Central hotel din China, cu o capacitate de 6.000 de
camere
6. Wynn Las Vegas SUA (Las Vegas) 4.734 de camere distribuite în două corpuri
de 48 și 50 de etaje
7. Luxor SUA (Las Vegas) 4.408 camere, accesul între etaje făcîndu-se
cu ajutorul unor lifturi care urcă oblic
8. Mandalay Bay SUA (Las Vegas) hotel-cazinou de 5 stele, posedă peste 4.330
de camere repartizate pe 43 de etaje
9. Ambasador City Pattaya, Thailanda 4.219 camere distribuite în 5 clădiri
Jomtien
10. Excalibur Hotel/ SUA (Las Vegas) 4.008 de camere, inaugurat în 1990
Casino
Sursa: http://a1.ro/lifestyle/travel/top-10-cele-mai-mari-hoteluri-din-lume.html
* în octombrie, 2011

Tabelul 3. Principalele rute feroviare transcontinentale

Ţara Denumirea Anul Lungimea în Traseul
intrării în funcţiune
funcţiune (km)
Canada Canadian Pacific 1869 4609 Montreal-Vancouver
SUA Central Pacific 1869 4246 (St.Luis) New-York – San
5099 (Chicago) Francisco
SUA North Pacific 1893 3560 New –York – Seattle
SUA South Pacific 1881 4787 Washington – Los
Angeles
Rusia Transsiberianul 1900 9302 Moscova – Vladivostok
Chile Transandin Argentina 1910 1457 Buenos Aires –
Valparaiso
Australia Transaustralian 1917 5600 Perth – Brisbane
Egipt – Transafricană 1924 / 10228 Lagos – Mombasa
Rep. Africa 1980*
de Sud
Mozambic Sud-African - 3523 Beira – Lobito**
Angola
Sursa: 1, 2, 3
 a. în 1924 a fost analizată posibilitatea construcției acestei căi ferate, dar în 1980 a fost
modernizat planul de construcție; în prezent în mare parte este construită, doar că nu
este o linie continuă (fig. 1)

Tabelul 4. Căi ferate construite la mare altitudine

Staţii limită Ţara Altitudinea maximă (m)
Golmud – Lhasa China 5072
Lima – Oroya Peru 4 829
Rio Mulaos – Potosi Bolivia 4 787
Arica – La Paz Chile – Bolivia 4 620
Arequipa – Puno Peru 4 470
Pikes – Peak SUA 4 260

Tabelul 5. Cele mai spectaculoase drumuri din lume

Nr. Autostrada Locație Caracteristica
1. Autostrada Florida, Trece peste 42 poduri, la sud de golful Florida. Autostrada
peste mări SUA a fost construită în 1938, dupa ce fosta cale ferată a fost
(Overseas distrusă de un uragan. Autostrada este, în mare parte,
Highway) construită, peste mare, iar traversarea ei durează 4 ore, iar
peisajul este spectaculos.
2. Iroha-zaka Nikko, Un drum șerpuit din Japonia care conectează orașele Nikko
Japonia și Oku-Nikko. Drumul are 48 curbe și fiecare colț are o
literă din alfabetul japonez antic. Iroha-zaka este format din
2 drumuri, unul care urcă și altul care coboară, ambele cu
48 de curbe și 48 de litere din alfabetul japonez antic.
3. Drumul Molde, Are o lungime de 8 km și face legatura între orașele Molde
Atlantic Norvegia si Kristiansund. Drumul se ridică deasupra unor suprafețe
accidentale si zgrunțuroase și este spectaculos pentru că se
aseamană cu valurile mării.
4. Drumul La Paz, Un drum de 70 km care face legătura între La Paz și
Yungas de Bolivia Coroico, prin Anzii Cordilieri; în 1995 a fost numit cel mai
Nord periculos drum din lume. Drumul este faimos pentru
serpentinele periculoase, fără tarapeți sau garduri de
protecție. La fiecare 2 săptămîni, aici are loc un accident
fatal. În prezent, drumul nu mai este la fel de circulat,
singurii care vin pe aici sunt cei care caută adrenalină.
5. Trollstigen Rauma, Localizat în regiunea Rauma, drumul este uimitor,
Norvegia priveliștile sunt minunate, iar cascadele de pe marginea
drumului sunt unice. În cel mai înalt punct al drumului, la
320 metri, se află cascada Stigfossen.
6. Drumul prin Hunan, A fost construit de 13 săteni locali, în doar 5 ani. Drumul
tunel Guoliang China trece prin munții Taihang, din provincia Hunan. Desi unii
săteni și-au pierdut viața în timpul construcției, în 1977,
drumul a fost deschis traficului. Drumul, sculptat printre
munți, are 1.200 m lungime, 5 m înălțime și 4 m lățime.
Cunoscut ca unul dintre cele mai periculoase drumuri din
lume, Guoliang este o importantă piesă din turismul
chinezesc.
7. Col de Turini Alpii Drumul face parte din raliul de la Monte Carlo, unde
Francezi, mașinile pot atinge viteze amețitoare.
Franța
8. Drumul prin Emiratele Se întinde pe o suprafață de 12 km, are 60 de serpentine
munții Jebel Arabe care urcă până la 1.219 metri. Drumul escaladează munții
Hafeet arabi, oferind o priveliste frumoasa asupra deșertului.
Drumul este un mix excelent între porțiuni întinse și curbe
fantastice.
9. Drumul Norvegia Unul dintre cele mai frumoase drumuri din Europa, la
Lysebotn capătul acestuia fiind amplasat unul dintre cele mai
frumoase fiorduri din Norvegia. Drumul include 27
serpentine și un tunel de 1.1 km.
10. Trecatoarea Alpii Traverseaza Alpii italieni și face legătura între orașele
Stelvio italieni, Valtellina, Merano și valea Adige. Aflat la 2.757 metri
Italia deasupra nivelului marii, trecătoarea Stelvio este unul
dintre cele mai incitante drumuri europene, datorită
pantelor abrupte și a celor 48 de serpentine.
11. Transfăgărășa România Cel mai înalt și dramatic drum din România. Construit de
n fostul dictator Nicolae Ceausescu, între anii 1970 – 1974,
drumul conectează fostele regiuni istorice, Transilvania și
Țara Românească, și orașele Sibiu și Pitești. În cel mai înalt
punct al drumului, se află Lacul Balea, un lac glaciar
superb.

Tabelul 6. Primele state după lungimea rețelelor rutiere la nivel mondial.

Nr. Țara Lungimea rețelei, km
1. SUA 6,3 mil
2. India 2,2 mil.
3. Brazilia 1,6 mil.
4. China 1,18 mil.
5. Argentina 1,15 mil.
6. Japonia 1,1 mil.
7. Canada 884 mii
8. Federația Rusă 879 mii
9. Australia 837 mii
10. Franța 831 mii
11 Republica 9 mii (9352 km)
. Moldova
Sursa: 1, 4
 Figura 1. Cele mai spectaculoase drumuri din lume

Autostrada peste mări, Florida, SUA Iroha-zaka, Nikko, Japonia

Drumul Atlantic, Molde, Norvegia Drumul Yungas de Nord, La Paz, Bolivia

Trollstigen, Rauma, Norvegia Drumul prin tunel Guoliang, Hunan, China

 Col de Turini, Alpii Francezi, Franța Drumul prin munții Jebel Hafeet, EAU

Drumul Lysebotn, Norvegia Trecatoarea Stelvio, Alpii italieni, Italia

Transfăgărășan, România

1. Istoria turismului pe mare

Croazierele de lux reprezintă o ramură relativ recentă a turismului, însă una cu o creştere
imensă în popularitate. Organizaţiile de profil anunţau la începutul anilor 2000 că, în comparaţie
cu anii 1970, numărul de persoane care au optat pentru o vacanţă pe vas a crescut cu peste
1000%.
Piaţa de profil creşte din ce în ce mai repede, astfel că operatorii de croaziere sunt motivaţi
să construiască vase imense, pentru a putea răspunde cererii.
Timp de mii de ani, vasele au constituit instrumente strict funcţionale, servind pentru
obţinerea hranei, pentru transport şi pentru război. Călătoriile pe mări şi oceane erau lupte cu
forţele naturii, iar supravieţuirea necesita un efort imens. Cum s-a ajuns ca oceanul să constituie
o destinaţie ideală pentru odihnă şi relaxare?
Primul pas a fost traversarea oceanului Atlantic de către SS Savanah, primul vapor cu
propulsie pe bază de aburi ce a dus la bun sfârşit această misiune. Nava a părăsit pe 22 mai 1819
portul Savannah, Georgia, şi ajuns pe 20 iunie la Liverpool, Anglia.
Cu trecerea timpului, costul traversării oceanului de către vasele cu abur a scăzut datorită
îmbunătăţirii motoarelor. Astfel, comerţul transoceanic a devenit viabil din punct de vedere
economic. Odată început transportul de mărfuri între Europa şi America, traversarea Oceanului
Atlantic a devenit accesibilă şi cetăţenilor de rând.
Pacheboturile construite pentru transportul pasagerilor de pe un continent pe celălalt au
consemnat începutul epocii transportului ieftin şi sigur pe apă. Pe măsură ce ruta transatlantică a
crescut în popularitate, companiile ce deţineau pacheboturi au început să se diferenţieze prin
luxul oferit la bord. Cel mai cunoscut pachebot de acest tip este celebrul Titanic, la bordul căruia
existau un bazin de înnot, o sală de sport, un teren de squash, băi turceşti, baie electrică şi o
cafenea cu verandă.
Chiar şi aşa, scopul principal al acestor vase era transportul, nu turismul. Primul vas
destinat în exclusivitate călătoriilor de relaxare a fost Prinzessin Victoria Luise. Lansat la apă pe
29 iunie 1900, acest vas era proiectat să ofere o călătorie confortabilă în cadrul voiajelor de
relaxare oferite de compania germană HAPAG, originară din Hamburg. Ideea voiajelor de
relaxare îi aparţine unui oficial al companiei, nemulţumit de faptul că vasele erau nefolosite în
timpul iernii, când nu existau pasageri dornici să traverseze Atlanticul din cauza vremii dificile.
El a conceput un "voiaj de relaxare" prin Mediterana şi Orient. Aceste excursii s-au demonstrat
populare în rândul publicului larg, însă vasele folosite pentru călătoriile transatlantice erau
proiectate pentru eficienţă, nu pentru confort. De asemenea, pentru că pe aceste vase existau
zone rezervate diferitelor clase de călătorie, accesul la punte era restricţionat.
Prinzessin Victoria Luise a fost proiectată să ofere cele mai bune condiţii pasagerilor, iar
puntea era amenajată pentru clima caldă prin care urma să treacă vasul, evitând structurile
necesare pacheboturilor ce traversau nordul Atlanticului. Toate cele 120 de cabine ale vasului
erau de lux, iar la bord pasagerii se puteau bucura de o bibliotecă, de o sală de sport şi chiar de o
camera obscura, dedicată fotografilor amatori. Se spune că însuşi împăratul Franz Joseph a fost
invidios după ce a inspectat vasul, dezamăgit de faptul că era mai lung decât yachtul regal
Hohenzollern.
Succesul primului voiaj efectuat de Victoria Luise în 1901 a fost extrem de mediatizat în
epocă, astfel că firmele concurente au conceput la rândul lor vase dedicate în exclusivitate
vacanţelor. Aşa a început era croazierelor de lux, ce a continuat până la Primul Război Mondial.
În acea perioadă, vasele de croazieră erau accesibile doar persoanelor din clasele
superioare. Companiile îşi obţineau majoritatea profitului din cursele transatlantice. Condiţiile
economice precare de după război şi restricţiile impuse imigraţiei de către SUA au dus la
reducerea masivă a numărului de curse transatlantice. Pentru a supravieţui, companiile de profil
au fost nevoite să extindă ramura dedicată croazierelor.
În ciuda Marii Crize Economice, numărul de pasageri pe vasele de croazieră a crescut.
Acest fapt aparent ciudat îşi găseşte rapid explicaţia: Era Prohibiţiei. Pentru că restricţiile anti-
alcool ce erau impuse pe teritoriul SUA nu se aplicau şi pe vase, croazierele dedicate consumului
de băuturi alcoolice au devenit extrem de populare.
Odată cu cel de-al doilea război mondial şi apariţia zborurilor transatlantice, transportul pe
ocean a devenit o opţiune prea scumpă şi prea lentă pentru cei ce doreau să traverseze Atlanticul,
astfel că multe companii au dat faliment. Cele care au rezistat, au făcut-o transformând vasele de
transport în vase de croazieră. Pentru că acest proces era costisitor, companiile nou apărute,
dedicate exclusiv croazierelor, au avut de câştigat.
Royal Caribbean este una dintre companiile europene ce au intrat atunci pe piaţă, ţintind
mai ales zona Insulelor Caraibe, uşor accesibile din porturile pe coasta de est a Americii.
În anii '80 şi '90 industria vaselor de croazieră a menţinut satisfacţia pasagerilor la un nivel
ridicat, conducând astfel la creşterea masivă a numărului de turişti ce optează pentru astfel de
vacanţe. Dacă în 1981 aproximativ 1,5 milioane de persoane erau clienţi ai operatorilor de vase
de croazieră, în 2004 numărul se ridica la 9,1 milioane. Pentru a răspunde cererii mari şi totodată
pentru a putea oferi o varietate de activităţi pe vas, astfel încât toţi turiştii să fie satisfăcuţi, vasele
de croazieră au devenit din ce în ce mai mari.
Astfel, Royal Caribbean a comandat în 2006 două noi vase de croazieră, intenţionând ca
acestea să deţină împreună titlul de "Cel mai mare vas de pasageri". Oasis of the Seas (Oaza
Mărilor), vasul-geamăn al Allure of the Seas (Ispita Mărilor), a fost terminat în 2009, cu un an
mai devreme decât cel de-al doilea. Când a fost finalizată construcţia vasului Allure of the Seas,
s-a descoperit la măsurătorile oficiale că această navă este cu 5 centimetri mai lungă decât Oasis
of the Seas, deşi cele două ar fi trebuit să fie identice.
 Măsurând 360 de metri în lungime, 64 de metri în lăţime şi cu o punte situată la 65 de metri
deasupra apei, Allure of the Seas este un adevărat gigant.
Gigantul Allure of the Seas poate transporta 5.400 de pasageri, numărătoare ce nu include
tot personalul necesar pentru a satisface nevoile şi dorinţele turiştilor: 2.384 persoane din 80 de
ţări. Spre comparaţie, celebrul Titanic putea găzdui doar 3.547 de persoane, incluzând echipajul.
La moment sunt mai multe vase de croazieră de lux, merită totuși să fie menționată nava
de lux, cunoscută sub numele de “MS Balmoral” care a marcat împlinirea a o sută de ani de la
tragedia maritimă care a uluit întreg mapamondul – tragedia Titanicului. Vasul MS Balmoral a
părăsit portul britanic Southampton pe 8 aprilie, 2012 și a acostat în portul New York pe 20
aprilie, 2012.

2. Transporturile rutiere

Cea mai lungă șosea de pe glob străbate fațada pacifică a continentului american
(«Panamericana»), având o lungime de 15 000 km, formată din trei sectoare: «Alaska Highway»,
«Autostrada Pacifică» pe teritoriul SUA și «Șoseaua Panamericana» - unește punctele extreme
Fairbanks (Alaska) și Puerto Mont (Chile). Din această șosea derivă numeroase ramificații mai
ales în SUA, Brazilia, Argentina și Chile. Tot pe continentul american se remarcă:
"Transcanadianul", "Transamazonianul", "Transbrazilianul".
Pe locul al doilea în ceea ce privește lungimea autostrăzilor este Europa, cu o concentrare
mai mare în Europa vestică, centrală și de sud. Principalele autostrazi sunt: Hamburg-Verona,
Basel-Rotterdam («Autostrada Rinului»), Viena-Paris, Marsilia-Paris-Amsterdam, Marsilia-
Milano («Autostrada del Fiori»), Milano-Palermo («Autostrada del Sole»).
În Asia, cea mai importantă șosea-magistrală străbate Asia de Sud-Vest și Sud,
desfășurându-se între Istanbul-Teheran-Kabul-Rawalpindi-Lahore-Delhi-Asansol-Calcutta. Alte
magistrale se afla în sudul Federației Ruse, în China de Est, iar în Japonia autostrada «Tomei»
(Tokyo-Osaka-Kobe), dar există și alte numeroase autostrăzi cu lungimi mai mici.
În Africa, principalele magistrale rutiere sunt: «Transaharianul», cu o lungime de 3 000 km
între El Golea (Algeria) si Gao (Mali); Transafricana de Nord (Marrakech-Cairo); Magistrala
Ecuatorială (Lagos-Mombasa) etc.
În Australia: magistralele Est-Vest: Sydney - Canberra - Melbourne - Adelaide - Perth, iar
de la nord la sud alte trei șosele: Kairns - Melbourne, Darwin - Port Augusta, Wyndham - Perth.

Pentru îmbunătățirea rețelelor de transport în Europa există acorduri privind amenajarea a

nouă coridoare de transport:
Coridorul 1 - cale ferată și șosea - 1000 km: Helsinki - Tallin - Riga- Kaliningrad - Gdansk
- Varsovia
Coridorul 2 - cale ferată și șosea - 1830 km: Berlin – Varșovia - Minsk - Moscova
Coridorul 3 - cale ferată și șosea - 1640 km: Berlin - Wroclaw - Cracovia - Lvov - Kiev
Coridorul 4 - cale ferată și șosea - 3285 km: Dresda - Praga - Bratislava - Gyor -
Budapesta - Arad - Craiova - Sofia - Plovdiv - Salonic - Istanbul
Coridorul 5 - cale ferată și șosea - 1600 km: Trieste -Ljubljana - Budapesta - Lvov
Coridorul 6 - cale ferată și șosea - 715 km: Gdanssk - Varsovia sau Torun - Katowice -
Bratislava - Zilina
Coridorul 7 - fluviul Dunarea - 1600 km. Se are în vedere modernizarea porturilor și a căii
navigabile în vederea creșterii eficienței sistemului de transport fluvial Rhin - Main - Dunare
Coridorul 8 - cale ferată și șosea - 900 km: Durres - Tirana - Skopje - Sofia - Plovdiv -
Burgas - Varna
Coridorul 9 - cale ferată și șosea - 3400 km: Helsinki - St. Petersburg - Moscova - Kiev –
Chișinău – București - Dimitrovgrad - Istanbul - Alexandropolis
 1. Definiți noțiunile de infrastructură turistică, structură de primire turistică cu funcţiuni de
cazare, clasificare, categorie de clasificare, stea, declasificare.

 Infrastructura turistică cuprinde toate bunurile şi mijloacele create de om, menite să

pună în valoare resursele turistice naturale şi antropice de care dispune un anumit
teritoriu.

 Structurile de cazare turistică au ca motivaţie asigurarea condiţiilor şi confortului pentru

adăpostirea călătorilor şi cuprind o multitudine de forme diverse.

 Clasificarea spaţiilor de cazare se face în practica turistică internaţională după mai

multe criterii:
- după structura reţelei de cazare
- după categoria de confort
- după modul de funcţionare
- după durata sejurului, Glăvan. V. (2005)
- după amplasarea în teritoriu şi funcţia turistică
- după capacitatea fizică a unităţilor de cazare
- după forma de proprietate
Hotel;
Hotel-apartament;
Vilă turistică;
Motel;
Bungalou;
Pensiune turistică;
Pensiune agro-turistică;
Camping;
Sat de vacanță;
Tabară de vacanță.

 Categorie de clasificare: numărul de stele.

 Steaua se dă unui clasificator ținând cont de condițiile și comfortul acordat de

clasificatori.

 Declasificator-retragerea categoriei specializate a unui clasificator turistic.

 Analizați repartiția geografică a celor mai scumpe camere de hotel din lume și cele mai mari
(după numărul camerelor) hotele din lume (tabelul 1, tabelul 2) și localizați-le pe Harta –
Contur.

7. Analizați repartiția căilor ferate la nivel mondial utilizînd datele din tabelul 3 și 4 și sursele
bibliografice.

Calea ferată transsiberiană (Транссибирская магистраль, Транссиб în limba rusă, sau

Transsibirskaia maghistral', Transsib) este o rețea de cale ferată care leagă Moscova și partea
europeană a Rusiei cu Orientul Îndepărtat Rus, Mongolia, China și Marea Japoniei.
Calea ferată trans-australiană a fost deschisă în 1917 de guvernul național al Australiei
ca primul pas în standardizarea gabaritelor feroviare ale națiunii. Cu toate acestea, căile
ferate cu ecartament îngust la ambele capete au persistat până în 1970, când întregul
coridor feroviar Est-Vest a devenit ecartament standard , iar capitalele continentale nu
au fost conectate prin ecartament standard până în 2004. (Faceți clic pentru a mări.)
Calea ferată trans-australiană .

Rețeaua de căi ferate din SUA, cu o lungime totală de 226.000 km (140.490

mile), servește aproape toate sectoarele economiei naționale. Căile ferate
reprezintă mai mult de 40% din cifra de afaceri națională totală. Conform
datelor din 2006 (statisticile americane mai recente nu sunt disponibile în
prezent), 561 de companii feroviare de transport de marfă operau în Statele
Unite, iar veniturile lor combinate au fost de 54 de miliarde de dolari.

Conform clasificării din SUA, companiile feroviare sunt împărțite în mai multe
clase: companii feroviare de clasa I, companii regionale, transportatori liniari
locali și așa-numiții operatori S&T.

Lagos - Mombasa Autostrada ( de asemenea , cunoscut sub numele de Mombasa-

Lagos Autostrada ) este Trans-african Highway 8 și este traseul rutier principal intre
Vest si Africa de Est. Are o lungime de 6.259 km (3.889 mi) și este învecinat
cu autostrada Dakar-Lagos cu care va forma (când va fi completă) cea mai lungă
trecere est-vest a continentului pentru o distanță totală de 10.269 km (6.381 mi).
 4. Analizați repartiția geografică a căilor rutiere pe continente evidențiind lungimea rețelelor
rutiere la nivel mondial, dar și statele cu cele mai lungi rețele; statele cu cele mai
spectaculoase și cele mai lungi magistrale/autostrăzi din lume; repartiția rețelelor rutiere pe
continente, etc. Utilizați sursele bibliografice, dar și informația suplimentară prezentată.

Cea mai lungă șosea de pe glob străbate fațada pacifică a continentului american
(«Panamericana»), având o lungime de 15 000 km, formată din trei sectoare: «Alaska Highway»,
«Autostrada Pacifică» pe teritoriul SUA și «Șoseaua Panamericana» - unește punctele extreme
Fairbanks (Alaska) și Puerto Mont (Chile).

Pe locul al doilea în ceea ce privește lungimea autostrăzilor este Europa, cu o concentrare

mai mare în Europa vestică, centrală și de sud. Principalele autostrazi sunt: Hamburg-Verona,
Basel-Rotterdam («Autostrada Rinului»), Viena-Paris, Marsilia-Paris-Amsterdam, Marsilia-
Milano («Autostrada del Fiori»), Milano-Palermo («Autostrada del Sole»).

În Africa, principalele magistrale rutiere sunt: «Transaharianul», cu o lungime de 3 000 km între

El Golea (Algeria) si Gao (Mali); Transafricana de Nord (Marrakech-Cairo); Magistrala
Ecuatorială (Lagos-Mombasa)

Autostrada peste mări (Overseas Highway) Florida, SUA

Iroha-zaka Nikko, Japonia
Drumul Atlantic Molde, Norvegia
Drumul Yungas de Nord La Paz, Bolivia
Trollstigen Rauma, Norvegia
Drumul prin tunel Guoliang Hunan, China
Col de Turini Alpii Francezi, Franța
Drumul prin munții Jebel Hafeet Emiratele Arabe
Drumul Lysebotn Norvegia
Trecatoarea Stelvio Alpii italieni, Italia
Transfăgărășan România
 5. Prezentați principalele etape în dezvoltarea turismului de croazieră de la sf. sec. XIX pînă
în prezent.

Principalele etape în dezvoltarea turismului de croazieră sunt:

Piaţa de profil creşte din ce în ce mai repede, astfel că operatorii de croaziere sunt motivaţi
să construiască vase imense, pentru a putea răspunde cererii.
Cu trecerea timpului, costul traversării oceanului de către vasele cu abur a scăzut datorită
îmbunătăţirii motoarelor. Astfel, comerţul transoceanic a devenit viabil din punct de vedere
economic.
Pacheboturile construite pentru transportul pasagerilor de pe un continent pe celălalt au
consemnat începutul epocii transportului ieftin şi sigur pe apă. Pe măsură ce ruta transatlantică a
crescut în popularitate, companiile ce deţineau pacheboturi au început să se diferenţieze prin
luxul oferit la bord.
Odată cu cel de-al doilea război mondial şi apariţia zborurilor transatlantice, transportul pe
ocean a devenit o opţiune prea scumpă şi prea lentă pentru cei ce doreau să traverseze Atlanticul,
astfel că multe companii au dat faliment. Cele care au rezistat, au făcut-o transformând vasele de
transport în vase de croazieră. Pentru că acest proces era costisitor, companiile nou apărute,
dedicate exclusiv croazierelor, au avut de câştigat.
În anii '80 şi '90 industria vaselor de croazieră a menţinut satisfacţia pasagerilor la un nivel
ridicat, conducând astfel la creşterea masivă a numărului de turişti ce optează pentru astfel de
vacanţe
6. Enumerați 10 structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare (hotele) din Republica
Moldova: 5 hotele de 5*, 5 hotele de 4*.

Hotele de 5 stele:
 BERD’S Design Hotel
 Diplomat Club hotel
 Нобель Лакшери Бутик
 Dilpomat Club Hotel
 Savoy Hotel

Hotele de 4 stele:
 Roxen Hotel&Spa
 Hotel Tulip Residence&Spa
 Hotel Riverside
 Виспас Хотел
 Hotelul Capitol