1

Analiză matematică

Funcţii reale
(schiţă)

Definiţie. Se numeşte funcţie ansamblul format din două mulţimi D şi E

şi o lege de la D la E prin care fiecărui element x ∈ D ı̂i corespunde un unic
element y ∈ E.

Se notează f : D → E.
D se numeşte domeniul de definiţie al funcţiei f.
E se numeşte mulţimea ı̂n care a funcţia f ia valori.
Mulţimea {f (x) ; x ∈ D} se numeşte imaginea lui f.

Funcţiile cu valori ı̂n R se numesc funcţii reale.

Fie f : D ⊆ R → R o funcţie reală de o variabilă reală. Graficul ei este:

{(x, f (x)) ; x ∈ D} .

Relaţia y = f (x)este ecuaţia graficului lui f.

2

Exemple.

Funcţia Heaviside sau treapta unitate

(
0, dacă x < 0
H : R → R definită prin H (t) =
1, dacă x ≥ 0,

(
0, dacă t < t0
U : R → R definită prin U (t) =
U0 , dacă t ≥ t0 .

Are loc egalitatea

U (t) = U0 · H (t − t0 ) , ∀t ∈ R.

Funcţia lui Dirichlet (

1, dacă x ∈ Q
f : R → R, definită prinf (x) =
0, dacă x ∈ R\Q.
 3

Modele matematice

Câteva clase de funcţii reale

Funcţii pare, funcţii impare

O funcţie f este pară dacă f (−x) = f (x) , ∀x ∈ D.

O funcţie f este impară dacă f (−x) = −f (x) , ∀x ∈ D.

4

Funcţii monotone

Funcţia f este

• crescătoare pe I dacă

∀x1 , x2 ∈ I, x1 < x2 ⇒ f (x1 ) ≤ f (x2 ) ;

• descrescătoare pe I dacă

∀x1 , x2 ∈ I, x1 < x2 ⇒ f (x1 ) ≥ f (x2 ) .

Funcţii mărginite

O funcţie reală f : D → R se numeşte:

a) mărginită superior dacă mulţimea valorilor ei f (D) este majorată,
adică există un număr real M astfel ı̂ncât f (x) ≤ M, ∀x ∈ D;
b) mărginită inferior dacă mulţimea valorilor ei f (D) este minorată, adică
există un număr real m astfel ı̂ncât f (x) ≥ m, ∀x ∈ D;
c) mărginită dacă este mărginită inferior şi superior, adică dacă există m, M
reale astfel ı̂ncât m ≤ f (x) ≤ M, ∀x ∈ D.

Exemple.
 5

Funcţii periodice

Fie T 6= 0 fixat.
Funcţia reală f : D → R este periodică de perioadă T dacă ∀x ∈ D avem
x + T ∈ D, x − T ∈ D şi f (x + T ) = f (x).
Dacă există o cea mai mică perioadă strict pozitivă, aceasta se numeşte
perioada principală a lui f.

Exemple.
a) Funcţiile sin şi cos

b) Funcţia f : R → R, f (t) = A sin (ωt + ϕ) , ω 6= 0

c) Funcţia lui Dirichlet f : R → R,

(
1, dacă x ∈ Q
f (x) =
0, dacă x ∈ R\Q.
6

Câteva funcţii importante

1. Funcţiile liniare
O funcţie de forma

f (x) = mx + n, m, n ∈ R,

se numeşte funcţie liniară.

2. Funcţiile putere
O funcţie
f (x) = xa ,
a constantă, se numeşte funcţie putere (de exponent a).

Cazuri particulare importante:

 7

a) a ∈ N

b) a = −1 sau a = −2

1 1 3 2
c) a = , , ,
2 3 2 3
8

3. Funcţiile polinomiale
O funcţie P se numeşte polinomială dacă

P (x) = an xn + an−1 xn−1 + ... + a1 x + a0 ,

unde n ∈ N, a0 , a1 , ..., an sunt constante reale (coeficienţii polinomului).

Dacă an 6= 0 şi n > 0, atunci n se numeşte gradul polinomului.

4. Funcţiile raţionale
O funcţie raţională este raportul a două funcţii polinomiale:

P (x)
f (x) = , Q(x) 6= 0,
Q (x)

unde P (x) şi Q (x) sunt funcţii polinomiale.

 9

5. Funcţii algebrice
O funcţie algebrică este o funcţie construită din funcţii polinomiale folosind
operaţii algebrice (adunare, scădere, ı̂nmulţire, ı̂mpărţire şi radicali).

6. Funcţiile trigonometrice
10

7. Funcţiile exponenţiale
Funcţiile de forma
f (x) = ax ,
unde baza a > 0 este o constantă pozitivă şi a 6= 1, sunt numite funcţii
exponenţiale.
 11

8. Funcţiile logaritmice
Acestea sunt funcţiile
f (x) = loga x,
unde baza a 6= 1 este o constantă pozitivă. Ele sunt funcţiile inverse ale
funcţiilor exponenţiale.