INFORMATII GENERALE DESPRE CEFALEE

Durerile de cap sunt una dintre cele mai frecvente plangeri medicale; cei mai multi oameni le
experimenteaza la un moment dat in viata lor. Ele pot afecta pe oricine, indiferent de varsta, rasa
si sex. Cefaleea poate fi un semn de stres sau suferinta emotionala, sau poate rezulta dintr-o
tulburare medicala, cum ar fi migrena sau hipertensiune arteriala, anxietate sau depresie. Poate
duce la alte probleme. Persoanele cu dureri de cap cronice, cu migrene de exemplu, pot efectua
cu greu sarcinile zilnice, si le poate fi imposibil sa mearga la munca sau la scoala.

TIPURI DE CEFALEE

Exista multe tipuri de cefalee si fiecare are tendinta de a avea propriul set de declansatori,
simptome si optiuni de tratament. Diferitele dureri de cap sunt, de asemenea, asociate cu
locatii specifice. Unele dintre cele mai frecvente tipuri de dureri de cap - cum ar fi cefaleea de
tensiune - pot afecta intregul cap, in timp ce altele - cum ar fi durerile sinusale - afecteaza de
obicei o zona mai specifica.
Identificarea zonei durerii poate fi cheia pentru a va ajuta sa aflati de ce suferiti. Aceste
informatii va pot ajuta sa administrati un tratament eficient sau sa decideti daca trebuie sa
solicitati asistenta medicala.
CAUZE
Expertii nu inteleg complet ce se intampla in craniul nostru atunci cand ne loveste o durere de
cap, dar cea mai probabila explicatie este ca vasele de sange se umfla dintr-o anumita cauza,
ulterior intinzand nervii din jurul lor si trimitand semnale de durere.
Cefaleea de tensiune poate fi cauzata de orice, de la deshidratare si stres, la diabetul
nediagnosticat sau la o boala autoimuna. O durere de cap de tensiune da un sentiment de
strangere, ca si cand capul este intr-o menghina, poate sa apara pe ambele parti, si sa loveasca
de obicei mai tarziu in timpul zilei, pe masura ce tensiunea creste.
Migrena este cauzata de inflamarea sau iritarea structurilor care inconjoara creierul sau
afecteaza functia acestuia. In timp ce creierul in sine nu are dureri nervoase, tot ce se afla
deasupra umerilor, de pe gat, craniu si fata, poate provoca dureri de cap. Afectiunile
sistemice, inclusiv infectia sau deshidratarea, pot duce la cefalee asociata. Acestea sunt
cunoscute ca dureri de cap toxice. Schimbarile de circulatie si fluxul sanguin sau un
traumatism pot provoca, de asemenea, dureri de cap.
SIMPTOME
Durerile de cap pot radia in tot capul dintr-un punct central, sau au un simptom asemenator
strangerii cu menghina. Ele pot fi ascutite sau pulsante, apar treptat sau brusc. Pot dura timp
de o ora sau mai putin, pana la cateva zile. Simptomele unei dureri de cap depind intr-o
oarecare masura de tipul de cefalee.
Cefalee de tensiune: Poate exista durere generala, usoara, pana la moderata, care se poate
simti ca o banda stransa in jurul capului. Acestea tind sa afecteze ambele parti ale capului. 
Migrena: Exista adesea o durere severa pulsanta intr-o parte a capului, adesea pe fata sau pe
partea laterala. Pot aparea greata si varsaturi, iar persoana se poate simti in mod special
sensibila la lumina sau zgomot. 
Cefalee in ciorchine (cluster): Acestea pot provoca dureri intense, adesea in jurul unui ochi.
Acestea apar de obicei in jurul unei anumite perioade a anului, posibil intr-o perioada de 1
pana la 2 luni
INVESTIGATII

2
Un medic va fi, de obicei, capabil sa diagnosticheze un anumit tip de durere de cap printr-o
descriere a starii, tipul de durere, precum si momentul si modelul atacurilor. Daca natura
durerii de cap pare a fi complexa, pot fi efectuate teste pentru a elimina cauzele mai grave.
Testele suplimentare ar putea include:
• Analize de sange
• Radiografii
• Scanarea creierului, cum ar fi CT si RMN 
Diagnosticul de cefalee secundara incepe cu un istoric complet al pacientului, urmat de un
examen fizic si de teste de laborator si de radiologie, dupa caz.
Cu toate acestea, exista pacienti prezenti in criza cu un nivel scazut de constienta sau cu
semne vitale instabile, datorita cauzei principale a durerii de cap. In aceste situatii, medicul
poate decide sa trateze o cauza specifica fara a astepta testele pentru confirmarea
diagnosticului.
De exemplu, un pacient cu cefalee, febra, gat rigid si confuzie poate avea meningita.
Deoarece meningita poate fi rapid fatala, tratamentul cu antibiotice poate fi inceput inainte ca
testele sanguine si o punctie lombara sa fie efectuate pentru a confirma diagnosticul. Este
posibil sa se gaseasca in cele din urma un alt diagnostic, de exemplu o tumoare pe creier sau o
hemoragie subarahnoida, dar beneficiul antibioticelor timpurii depaseste riscul de a nu fi
administrate prompt. 
Testele de sange ofera informatii utile in asociere cu istoricul si examenul fizic in vederea
urmaririi unui diagnostic. De exemplu, o infectie sau inflamatie in organism poate determina
o crestere a numarului de celule albe din sange, rata de sedimentare a eritrocitelor (ESR) sau
proteina C reactiva (CRP). Aceste doua teste sunt foarte nespecifice; adica pot fi anormale cu
orice infectie sau inflamatie, iar anomaliile nu indica un diagnostic specific al cauzei infectiei
sau inflamatiei. ESR este adesea folosit pentru a face diagnosticul de arterita temporala, o
afectiune care afecteaza un pacient mai in varsta, de obicei de peste 65 de ani, care prezinta o
durere temporala ascutita, din cauza inflamatiei arterelor pe o parte a capului.  Testele de
sange pot fi utilizate pentru a evalua dezechilibrul electrolitic si o varietate de alte potentiale
probleme care implica organe precum ficatul, rinichii si tiroida. 
Testele de toxicologie pot fi utile in cazul in care pacientul este suspectat de abuzul de alcool
sau de medicamente. 
Tomografia computerizata (scanarea CT) este capabila sa detecteze sangerarea, umflarea si
unele tumori in craniu si creier. De asemenea, poate prezenta dovezi ale unui accident
vascular cerebral anterior. In cazul injectarii de contrast intravenos (angiograma), aceasta
poate fi, de asemenea, utilizata pentru a verifica arterele creierului pentru anevrisme.
TRATAMENT

Nevralgia se constituie printr-o senzație de durere sau de arsură resimțite în urma iritării sau
deteriorării unui nerv. Nevralgia poate afecta orice parte a corpului, generând dureri cu grade
diferite de severitate, de la senzații suportabile, până la dureri severe. Deoarece durerea este
recurentă și se poate croniciza, persoanele care suferă de nevralgie sunt în căutarea unui
tratament definitv, pentru a-și putea desfășura activitățile zilnice fără impedimentul durerii. 
CE ESTE NEVRALGIA

3
 Nevralgia este, așadar, denumirea generică a unui sindrom deosebit de complex și de variat de
afecțiuni, care apare ca o consecință a iritației sau afectării a ramurilor sensibile ale plexurilor
nervoase. Deoarece sindromul nevralgic poate afecta diverse părți ale corpului, s-au creat
subgrupuri sistematizate pentru a defini fiecare tip de nevralgie, începând cu zona craniană și
terminând cu zona periferică.

SIMPTOME

Durerea cauzată de nevralgii se instalează, de regulă, în mod brusc, iar fiecare tip de nevralgie
(în funcție de zona în care este localizată) manifestă un anumit tip de durere. Cel mai adesea,
nevralgia se resimte ca o senzație de durere, de înțepături profunde sau de arsură. 
Durerea evoluează prin crize puternice, dar fondul dureros poate persista între acestea.
Episoadele nevralgice se pot repeta în cadrul aceleași zile, și pot fi declanșate de acțiuni
simple, precum un strănut, o mișcare bruscă, râset puternic, masticație sau expunerea la aer
foarte rece sau foarte cald. În anumite cazuri, nevralgia este însoțită de spasme musculare,
lăcrimare excesivă, înroșirea feței, transpirație sau salivație abundentă. De asemenea, aceste
crize se pot manifesta, din nou, după pauze de câteva săptămâni, luni sau, chiar, ani de zile. 
Așadar, câteva dintre cele mai comune simptome ale nevralgiilor sunt:

 Episoade subite de durere acută (sub formă de junghi sau înțepătură)

 Senzație persistentă de durere sau de arsură

 Senzație de furnicături sau, din contră, de amorțeală, în zona afectată

 Slăbiciune a mușchilor

 Pierdere de masă musculară sau, în cazuri severe, atrofierea mușchilor

 Spasme musculare involuntare sau crampe ale mușchilor

CAUZE

Cauza principală pentru majoritatea formelor de nevralgie reprezintă iritarea sau deteriorarea
unui anumit nerv, ca urmare a presiunii oaselor, a vaselor de sânge sau a tumorilor. 
Pe lângă aceasta, există și alte câteva cauze cunoscute, printre care se numără anumite infecții
virale, precum boala Lyme, HIV/SIDA și zona zoster, precum și alte afecțiuni medicale, cum ar
fi diabetul și insuficiența renală. Înaintarea în vârstă este, la rândul ei, printre cauzele apariției
nevralgiilor.   

FACTORI DE RISC

În ceea ce privește factorii de risc, cel mai cunoscut este expunerea îndelungată la frig și/sau
umezeală, mai ales a persoanelor vârstnice, care sunt mai predispuse la nevralgii, dar și a
persoanelor cu un sistem imunitar slăbit.  În egală măsură, trecerea subită de la temperaturi înalte

4
 la temperaturi scăzute, și invers, poate duce la apariția nevralgiilor. Acest lucru se poate întâmpla
și în situații de călătorie, de exemplu revenirea, în timpul iernii, pe continentul european, dintr-o
țară tropicală. 

TIPURI DE NEVRALGIE

Specialiștii împart formele de nevralgie în funcție de zonele afectate ale corpului. Prin urmare,
cele mai comune tipuri de nevralgie sunt:

 Nevralgia trigeminală (cunoscută și ca nevralgia cranio-facială sau nevralgia de

trigemen)

 Nevralgia postherpetică

 Nevralgia occipitală

 Nevralgia periferică

 Nevralgia intercostală (sau nevralgia interstițială)

 Nevralgia diabetică

5
Bibliografie:

Medical News Today - What to know about neuralgia

https://www.medicalnewstoday.com/articles/325331#types
Medical News Today – What to know about diabetic neuropathy
https://www.medicalnewstoday.com/articles/245310#types
Centers for Disease Control and Prevention – Complications of shingles
https://www.cdc.gov/shingles/about/complications.html
University College London Hospitals - Prospect for more effective treatment of nerve pain 
https://www.uclh.nhs.uk/News/Pages/Prospectformoreeffectivetreatmentofnervepain.aspx     
Studiul ”Treatment of Recurrent Trigeminal Neuralgia by Using Extended Duration of
Pulsed Radiofrequency”, publicat în US National Library of Medicine, în 2018, autori:
Abdelrady S Ibrahim et al.
Link: https://clinicaltrials.gov/ct2/show/NCT03396406