Viitorul Incepe Azi Ghid Metodologic PDF

COSMINA-ELENA PARASCHIVOIU
CLAUDIA HODOŞ
VIORICA TUDOR
VIITORUL ÎNCEPE AZI !
Ghid metodologic de orientare şi

consiliere şcolară
EDITURA MAGISTER
CASA CORPULUI DIDACTIC
SIBIU
2005
VIITORUL ÎNCEPE AZI!
CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE ............................................................................................... 4
I. Managementul clasei ...................................................................................... 6

1. Vaporul se scufundă ........................................................................................ 7
2. Hai să ne jucăm! .............................................................................................. 9
3. Reguli de grup ............................................................................................... 11
4. Temeri şi dorinţe ............................................................................................ 13
5. Valori - false valori ......................................................................................... 14
6. Poţi găsi pe cineva care să...? ....................................................................... 15
7. Obligaţie sau plăcere ?....................................................................................18
8. Conflictul ........................................................................................................ 20
9. Percepţii asupra unui conflict.......................................................................... 21
10. Eu şi grupul .................................................................................................. 23
11. Contractul clasei .......................................................................................... 24
12. Recunoaşte colegul ..................................................................................... 25
13. Cum ne comportăm ? Comportamentul prosocial ....................................... 26
14. Blazonul clasei ............................................................................................. 28
15. Procesul absenţelor ..................................................................................... 29
16. O excursie la munte ..................................................................................... 30
17. Avem o problemă !? ..................................................................................... 31
II. Autocunoaşterea .......................................................................................... 33

1. Ce fac cu valorile mele ? ............................................................................... 34
2. Care sunt aptitudinile mele ? ......................................................................... 35
3. Cine sunt eu? ................................................................................................ 39
4. Eu în „oglindă" ............................................................................................... 41
5. Mai bine calităţi decât defecte ....................................................................... 42
6. Imaginea de sine ........................................................................................... 45
7. Pot şi vreau .................................................................................................... 47
8. Care îţi sunt interesele ? ................................................................................ 49
9. Interese .......................................................................................................... 51
10. Trăsături de personalitate ............................................................................ 56
11. Valorile mele ................................................................................................ 60
12. Calităţi şi defecte ......................................................................................... 62
III. Comunicarea ............................................................................................... 65

1. Bariere în comunicare .................................................................................... 66
2. Ce fac când? .................................................................................................. 68
3. Cum comunic ?............................................................................................... 69
4. Comunicare asertivă ...................................................................................... 71
5. Expresivitatea în comunicare ......................................................................... 72
IV. Managementul învăţării .............................................................................. 74

1. Stilul de învăţare ............................................................................................ 75
2. Avem cu toţii aceeaşi motivaţie ? ...... ........................................................... 78
3. Depinde motivaţia mea de preferinţa pentru anumite discipline ? ................. 81
4. Cum memorăm ? ........... ....................................................................... ....... 84
GHID METODOLOGIC DE ORIENTARE ŞI CONSILIERE ŞCOLARĂ 2

V. Lumea profesiilor ......................................................................................... 86

1. Studiile tale ... ............... . ............................... ............................................... 88
2. Proiectele tale ................................................................................ ................ 91
3. Viaţa şi preocupările tale ............ ........................................................... ....... 95
4. Valori personale ............................................................................................. 98
5. Valorile profesiei tale ............... .................................................................... 100
6. „Cauza relelor noastre: lipsa de muncă" ..................................................... .102
7. Autoportretul .................................................................................................103
8. Trăsături de personalitate şi interese ........................................................... 105
9. Alegerea meseriei ........................................................................................ 108
10. Ştiu să fac .................................................................................................. 110
11. Factori de succes în carieră ....................................................................... 111
12. Scrisoarea de prezentare .......................................................................... .112
13. Curriculum vitae ......................................................................................... 114
17. Interviul ..................................................................................................... .118
18. De la idee la afacere .................................................................................. 119
VI. Educaţia pentru o societate democratică ............................................... 121

1. Suntem egali, deşi suntem diferiţi ................................................................ 122
2. Emigranţii sunt persoane lipsite de patriotism ? .......................................... 123
3. Ce înseamnă să fii tolerant ? ....................................................................... 125
4. Limitele tolerantei ........................................................................................ 126
VII. Educaţia pentru valori ............................................................................. 128

1. Forţa omului, forţa naturii ............................................................................. 129
2. Ce ştiţi despre ...? ........................................................................................ 130
3. Drepturile consumatorului ............................................................................ 132
4. Bugetul familiei ............................................................................................. 134
5. SOS - natura ! .............................................................................................. 135
6. Combaterea poluării mediului ambiant ........................................................ 136
7. Se respectă regulile de circulaţie ? ............................................................. 137
8. Cunoşti legislaţia rutieră ? ........................................................................... 138
9. SOS: bolile cu transmitere sexuală ............................................................. 139
10. Droguri - NU ! .............................................................................................141
11. Dependenţa de droguri ............................................................................. 142
12. Stresul şi sănătatea .................................................................................. 143
13. Noţiuni de planificare familiară .................................................................. 144
14. Cum procedăm în cazul unui eveniment devastator/catastrofa! ? ............ 146
15. Lege şi fărădelege ..................................................................................... 147
Bibliografie ..................................................................................................... 149

CUVÂNT ÎNAINTE
Motto: „Spre un altfel de a educa"
Lucrarea Viitorul începe azi! Ghid metodologic de orientare şi consiliere

şcolară se doreşte a fi o abordare metodică a componentei „Consiliere şi
Orientare Şcolară" din planul cadru de învăţământ. Punctele de plecare ale
ghidului le-au constituit programa, obiectivele de referinţă şi tematica propuse
de Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru clasele" de gimnaziu şi liceu în
vederea desfăşurării orelor de dirigenţie.
Ghidul pe care îl propunem vine în întâmpinarea nevoilor reale ale
profesorilor diriginţi, nevoi de abilitare şi formare de competenţe în domeniul
Consilierii şi Orientării. S-a pornit de la premisa că succesul unei lecţii de
consiliere este asigurat de implicarea activă şi responsabilă atât a profesorului
diriginte, cât şi a elevilor, în realizarea unei alianţe autentice bazate pe respect
şi încredere reciprocă. Consilierea la nivel primar, gimnazial şi liceal urmăreşte
următoarele finalităţi:
• promovarea sănătăţii şi a stării de bine: funcţionarea optimă din punct
de vedere mental şi emoţional
• dezvoltarea personală: cunoaşterea de sine, relaţionarea
interpersonală armonioasă, tehnici de învăţare eficientă, atitudini creative,
controlul stresului, capacitatea de decizie responsabilă
• prevenţia unor comportamente de risc, a conflictelor interpersonale,
a situaţiilor de criză.
Ora de „Consiliere şi Orientare Şcolară" implică o ATITUDINE pozitivă;
aceasta se construieşte pe binomul profesor-elev, prin interrelaţionare,
implicare, participare, respect, deschidere în cadrul şi în afara orelor de curs.
Atitudinea constructivă, generatoare de comportamente pozitive, se
caracterizează prin: disponibilitate, capacitatea de a asculta activ, acceptarea
diferenţelor, respectarea ideilor celuilalt, suport afectiv reciproc,
nondirectivitate, recunoaşterea propriilor limite.
Tematica abordată este structurată astfel: managementul clasei,
autocunoaşterea, comunicarea, managementul învăţării, lumea profesiilor,
educaţia pentru o societate democratică, educaţia pentru valori. Fiecare
activitate este concepută după modelul următor: titlul activităţii, obiectiv de
referinţă, timp de lucru alocat, metode şi procedee utilizate, desfăşurarea
activităţii pe etape, observaţii, repere de evaluare. Acolo unde există, fişele
elevilor sunt redactate separat pentru a putea fi multiplicate.
Prin activităţile propuse se urmăreşte creşterea autonomiei elevilor, a
sentimentului de control personal asupra sarcinilor, deschiderea spre
experienţe noi, sentimentul de valorizare a potenţialului propriu, a capacităţii de
auto reflecţie. Percepţia schimbărilor de sine pozitive, eficienţa, flexibilitatea,
creativitatea, nevoia de provocări şi respingerea rutinei sunt principii pe care le
propunem pentru activităţile exemplificate.

O mare parte dintre activităţile prezentate în acest ghid au fost
desfăşurate de către autoare cu profesori diriginţi din judeţul Sibiu, în cadrul
cursului de formare „Consiliere şi orientare şcolară", derulat în perioada 2002-
2004 prin casa corpului didactic. Feed-back-ul obţinut la sfârşitul fiecărui curs
a evidenţiat originalitatea abordării, dorinţă de utilizare în clasă a strategiilor şi
tehnicilor învăţate, caracterul practic al activităţilor prezentate şi desfăşurate,
precum şi necesitatea şi oportunitatea acestui ghid.
Lucrarea are un grad mare de adresabilitate, venind în sprijinul
învăţătorilor, profesorilor diriginţi de gimnaziu şi liceu, profesorilor
documentarişti, psihologilor şcolari, profesorilor metodişti din cadrul caselor
corpului didactic, şi propune o reală deschidere spre desfăşurarea unor
activităţi centrate pe elevi, care ţin cont de dezvoltarea cognitivă, afectivă şi
particularităţile de vârstă ale acestora.
AUTOARELE

I. Managementul clasei
Obiective de referinţă:
 Formarea şi dezvoltarea capacităţii de identificare şi

soluţionare a nevoilor grupului
 Cunoaşterea şi respectarea normelor şi valorilor grupului
 Identificarea de acţiuni corespunzătoare unor
comportamente favorizante / defavorizante învăţării active
 Dezvoltarea capacităţii de valorizare maximă a
potenţialului propriu
 Formarea atitudinii responsabile şi stimularea iniţiativei
personale
 Formarea capacităţilor de relaţionare în grupurile informate şi
non-formale
 Armonizarea şi exersarea propriului sistem de valori în acord
cu cel social

1. Vaporul se scufundă
Obiectivul activităţii: Formarea şi dezvoltarea capacităţii de identificare şi
soluţionare a nevoilor grupului, prin:
 identificarea şi argumentarea propriilor nevoi
 armonizarea propriilor nevoi cu cele ale grupului
 adaptarea/subordonarea nevoilor personale faţa de cele ale grupului
Timp de lucru: 50 minute
Metode:
 munca pe grupe
 problematizarea
Desfăşurarea activităţii:
I. Clasa se împarte în grupe de 4-6 elevi. Fiecare grupă primeşte o fişă ce conţine
o situaţie-limită şi o listă de 18 obiecte considerate a fi de strictă necesitate pentru
supravieţuirea pe o insulă în cazul unui naufragiu. Sarcinile grupei în această situaţie
extremă sunt:
• Enumeraţi nouă obiecte pe care grupul le poate lua în barcă!

• Argumentaţi importanţa obiectelor selectate!
• Motivaţi renunţarea la celelalte nouă obiecte!
II. Frontal, profesorul investighează motivele care au dus la alegerea şi

respingerea obiectelor şi negociază cu elevii o listă de 9 obiecte comune, de această dată
comune pentru întreaga clasă.
Evaluarea vizează:
• calitatea argumentării propriilor nevoi: nevoi satisfăcute
• comportamentul în timpul negocierii: ton, acceptarea dialogului, respect pentru
opţiunile colegilor

Vaporul se scufundă
- fişa elevului -
Eşti pasager pe un vapor şi faci o croazieră. Totul este minunat... ai

parte de timp însorit... ambianţă plăcută. Dintr-o dată... CATASTROFĂ!!!
Vaporul se loveşte de o stâncă şi în 30 minute acesta se va scufunda. Singura
şansă este de a ajunge pe o insulă (părăsită, oare?) care se zăreşte la orizont.
Dar barca de salvare, de care dispune fiecare grup, este prea mică. Nu putem
lua decât câteva obiecte, nu mai mult de 9 din cele de mai jos:
1. Butoiaş de pulbere
2. Pistol de semnalizare
3. Hartă marină plastifiată
4. Câinele de la bord
5. Pături
6. Lanternă etanşă
7. Ladă de biscuiţi
8. Aragaz
9. Năvod
10. Butelie de gaz
11. Instrumente de scris
12. Fierăstrău
13. Chibrituri
14. Trusă de prim ajutor
15. Veste de salvare
16. Puşcă de vânătoare
17. Cutie cu unelte
18. Un cort

2. Hai să ne jucăm!
Obiectivul activităţii: Cunoaşterea şi respectarea normelor şi valorilor grupului,

prin:
• obţinerea de informaţii despre colegii de clasă
• respectarea valorilor şi a trăsăturilor de personalitate ale colegilor
• corelarea informaţiilor dobândite cu comportamente adecvate
Metode:
metoda caruselului, dezbaterea frontală
Clasa se împarte în grupe eterogene de 4-6 elevi (număr par de elevi în grup).
I. Echipele primesc o tablă de joc, un zar şi pioni pentru fiecare membru-al
grupului. Profesorul prezintă regulile jocului:
 jucătorii îşi aliniază pionii la START şi dau pe rând cu zarul
 fiecare jucător îşi alege o pereche din grup
 va nota pe parcursul jocului toate răspunsurile colegului pereche
 semnul de întrebare (?) de pe grila de joc acordă dreptul fiecărui membru
al echipei de a adresa o întrebare colegului ce a ajuns cu pionul în acea
casetă; întrebarea poate fi din orice domeniu al vieţii elevului
II. Elevii parcurg grila de joc, având totodată sarcina de a nota răspunsurile oferite
de colegul-pereche. Timp de 5 minute, elevii îşi sintetizează informaţiile primite alcătuind
„portretul colegului".
III. Jocul se finalizează cu prezentarea colegului în faţa clasei, prezentare făcută

pe baza informaţiilor adunate pe parcursul jocului.
IV. Frontal, profesorul conduce discuţia spre identificarea unor elemente de

constituire a grupului, cum ar fi:
• cunoaşterea celorlalţi
• diversitatea îmbogăţeşte grupul
• cunoaşterea de sine
• acceptarea schimbării
• ascultarea opiniei celorlalţi
• respectarea subiectului discuţiei
• respectarea intenţiei colegului
• discuţii şi în afara orelor
Observaţii:
• se recomandă folosirea jocului la începutul fiecărui an şcolar, în primele zile de
şcoală şi se explică foarte clar şi de la început toate regulile jocului
• jocul se poate întinde pe mai multe ore
• apoi se cere elevilor să realizeze un poster intitulat „Colegul meu", conţinând
informaţiile aflate în etapa anterioară
Evaluarea se face în conformitate cu:
• gradul de implicare în joc: plăcere/indiferenţă, sinceritate/superficialitate
• calitatea prezentării făcută colegului de joc, ca rezultat al interesului faţă de
acesta


3. Reguli de grup
Obiectivul activităţii: Identificarea de acţiuni corespunzătoare unor

comportamente favorizante / defavorizante învăţării active, prin:
• conştientizarea importanţei unor comportamente pozitive ale grupului în situaţii
de învăţare activă
• justificarea elementelor pozitive şi/sau negative ale unor
comportamente observabile
Metode:
• exerciţiul de opţiune
• munca pe grupe
• dezbaterea frontală
Încă de la începutul orei, profesorul împarte clasa în grupe de elevi.
I. Profesorul distribuie fiecărui elev o fişă de lucru. Individual, elevii vor alege 3
verbe ce corespund propriului lor comportament în grup. Se insistă asupra unei alegeri
cât mai oneste din partea fiecăruia. Timp de lucru: 5-7 minute.
II. în această etapă se lucrează pe grupe. Sarcina elevilor este de a alege 3 verbe
corespunzătoare unui comportament ideal într-un grup şi alte 3 verbe ce trebuie respinse
deoarece periclitează comunicarea şi interrelaţionarea într-un grup. Elevii ajung la un
rezultat final în urma negocierilor care au loc în cadrul fiecărei grupe. Timp de lucru 10
minute.
III. Frontal, profesorul centralizează alegerile făcute de grupele de elevi,

realizându-se o listă dihotomică. La nivelul grupului-clasă se negociază 3 verbe acceptate
şi 3 verbe respinse. Alegerea făcută reprezintă alegerea clasei. Profesorul va solicita
justificări privind alegerile făcute.
Observaţii:
Plecând de la lista alcătuită, profesorul întocmeşte împreună cu elevii un
regulament al clasei, care odată adoptat va fi respectat de fiecare membru.
Exemple:
 verbul „a ajuta" - regula „Ajută-ţi colegul când are nevoie !"
 verbul „a întrerupe" - regula „Nu întrerupe pe cel care vorbeşte !"
Evaluarea se face în conformitate cu:

• calitatea argumentelor referitoare la comportamente favorabile/defavorabile
învăţării active
• relevanţa pentru învăţarea activă a verbelor admise şi respinse

Reguli de grup
- fişa elevului -
Verbe:
- a ajuta
- a sporovăi
- a contrazice
- a critica
- a dialoga
- a discuta
- a asculta
- a scrie
- a întrerupe
- a interveni în discuţie
- a împărţi
- a lua cuvântul
- a tine cont
- a impune
- a gândi
- a se disputa
- a se integra
- a se certa
- a se interesa
- a munci
- a demonstra
- a se îmbrânci
- a comenta

4. Temeri şi dorinţe
Obiectivul activităţii: Dezvoltarea capacităţii de valorizare maximă a

potenţialului propriu, prin:
• identificarea şi ierarhizarea dorinţelor şi a temerilor vizând universul şcolii
• identificarea de soluţii de înlăturare a temerilor şi de depăşire a situaţiilor de
stres
Metode:
munca pe grupe, dezbaterea, exerciţiul
I. Clasa se împarte în grupe de 4-6 elevi, în cadrul grupelor constituite, elevii
identifică temeri şi dorinţe ce vizează universul şcolii (relaţia cu colegii, cu profesorii, cu
dirigintele, atitudinea faţă de şcoală sau anumite discipline, atitudinea faţă de sistemul de
evaluare). Pentru fiecare temere identificată grupa propune soluţii de înlăturare sau
diminuare a elementului de stres. Se poate folosi modelul propus in exemplul de mai jos,
pentru o mai bună sistematizare şi centralizare a temerilor şi a dorinţelor!
II. Un reprezentant din fiecare grupă va prezenta dorinţele-temerile şi soluţiile

întregii clase. Profesorul încurajează obţinerea din partea celorlalţi elevi ai clasei a unui
număr cât mai mare de soluţii pentru înlăturarea elementelor de stres.
III. Profesorul centralizează pe tablă, în mod frontal, soluţiile propuse pentru

înlăturarea temerilor, a factorilor de stres şi le supune validării întregului grup. Se obţine
astfel o listă cu soluţii, propuse de clasa de elevi împreună cu dirigintele, fapt ce contribuie
la coeziunea grupului.
Exemplu:
Model de posibilă fişă de lucru:
Dorinţe Temeri Soluţii de înlăturare a

temerilor
promovarea examenului lipsa de timp pentru învăţarea sistematică

cu medie mare sistematizarea materiei respectarea propriului
program de munca
individuală
Evaluarea activităţii vizează:

• identificarea elementelor pozitive şi a factorilor de stres determinaţi de viaţa
şcolară
• diversitatea şi realismul soluţiilor identificate pentru înlăturarea temerilor şi de
depăşire a situaţiilor de stres

5. Valori - false valori

prin:
• armonizarea propriilor valori cu cele ale microgrupului
• armonizarea valorilor microgrupului cu cele ale grupului
• acceptarea negocierii, ca metodă de determinare, la nivelul grupului, a unui
sistem de valori
Timp de lucru: 10+20+20 minute
Metode: dezbaterea, exerciţiul de opţiune, lucrul în echipă
Secţiunea l:
l. Fiecare elev primeşte o fişă cu următoarele sarcini de lucru:
a) Selectează din lista de mai jos trei substantive care corespund sistemului tău
de valori,
b) Ierarhizează cele trei valori selectate, în funcţie de importanţa pe care le-o
atribui:
1. educaţie 7. prietenie 13. altruism 19. religie
2. sinceritate 8. sănătate 14. timp liber 20. cooperare
3. ajutorare 9. securitate 15. libertate 21. putere
4. sensibilitate 10. bani 16. ordine 22. familie
5. loialitate 11. dragoste 17. frumuseţe 23. tinereţe
6. afecţiune 12. performanţă 18. recunoaştere 24. inteligenţă
II. Se formează grupe de 3 sau 4 elevi; fiecare elev prezintă lista cu valorile
selectate. Fiecare grupă selectează trei valori comune, din cele înscrise pe listele
colegilor, pe care le ierarhizează, în cazul în care nu există valori comune, grupa este
nevoită să negocieze trei valori recunoscute de întregul grup.
III. Cele trei valori sunt scrise pe etichete colorate în verde (cea mai importantă),
albastru şi maron, cea căreia i s-a atribuit ultimul loc în ierarhie.
IV. Fiecare grupă îşi trimite un reprezentant, care lipeşte etichetele pe

reprezentarea grafică a unui copac, după cum urmează: cele maro pe tulpina copacului,
cele albastre vor fi lipite pe ramuri şi cele verzi vor constitui frunzele copacului. Momentul
ataşării etichetei este dublat de argumentarea opţiunii grupei.
V. Produsul este analizat la nivelul clasei, elevii având posibilitatea de a-şi

exprima deschis opinia despre valorile alese de celelalte grupe şi se încercă o identificare
a valorilor comune întregii clase.
Secţiunea a II-a: „False valori"

l. Se identifică semnificaţia noţiunii de „falsă valoare" (valoare aparentă care
creează o stare de bine imediată iluzorie, obţinută prin defavorizarea şi desconsiderarea
grupului) şi se dau exemple (haine scumpe, intimidarea colegilor, dominarea grupului),

care sunt scrise la tablă, precizându-se contextul în care acestea sunt evaluate ca
„valori".
2. Fiecare grupă selectează din lista elaborată o astfel de „valoare", pe care o

scrie pe eticheta neagră.
3. Un reprezentant al fiecărei grupe va lipi eticheta sub linia de demarcaţie a

solului, inducând ideea de renunţare la astfel de valori. Fiecare reprezentant va motiva
motivul neacceptării/renunţării.
Evaluarea se realizează prin:

• nivelul de implicare a elevilor în sarcină
• calitatea argumentelor aduse în procesul de negociere
• relevanţa socială a valorilor şi a „falselor valori" selectate
6. Poţi găsi pe cineva care să...?

prin:
• descoperirea de comportamente şi atitudini aparţinătoare membrilor grupului
din care face parte
• interrelaţionarea cu colegii de clasă
Metode:
• exerciţiul
• conversaţia
I. La începutul orei, profesorul dă fiecărui elev câte o fişă de lucru. Fişa cuprinde
10 cadrane, fiecare cadran conţinând o aserţiune care descrie un comportament, o
atitudine în interiorul şi în afara universului şcolar.
II. Elevii parcurg fişa primită şi timp de 5 minute completează fiecare cadran cu
nume ale colegilor ce sunt recunoscuţi în comportamentul sau atitudinea respectivă, în
această etapă, elevii îşi valorifică informaţiile dobândite despre colegii de clasă.
III. în următoarele 5 minute, elevii adună cât mai multe nume de colegi-
participanţi la exerciţiu pentru fiecare cadran în parte. Elevii se deplasează prin clasă,
intră în legătură cu ceilalţi colegi pe care îi chestionează cu scopul de a descoperi noi
informaţii despre aceştia şi le notează numele în rubrica corespunzătoare. Profesorul
insistă asupra următorului aspect: informaţiile obţinute sunt păstrate secret şi fiecare elev
îşi completează individual propria fişă.
IV. Elevii revin la locurile lor. Printr-o activitate frontală, profesorul identifică
numele elevilor ce corespund aserţiunii înscrise în fiecare cadran.

V. Profesorul pregăteşte o planşă ce cuprinde cele 10 cadrane înscrise pe fişele
elevilor. Elevii îşi scriu numele în interiorul cadranelor ce corespund comportamentului
sau atitudinii personale, în acest fel, se completează informaţiile obţinute anterior despre
colegi, realizându-se o planşă colectivă.
Evaluarea vizează următoarele componente ale activităţii:

• disponibilitatea de implicare în activitate: vizitarea a cât mai multor colegi,
în scopul obţinerii de informaţii cât mai complete
• importanţa acordată finalizării fiecărui cadran: compararea propriilor evaluări
cu cele ale colegilor vizitaţi sau simpla adăugare de nume
• respectarea regulilor de derulare a activităţii


7. Obligaţie sau plăcere?
Obiectivul activităţii: Formarea atitudinii responsabile şi stimularea iniţiativei

personale, prin:
• familiarizarea elevilor cu convenţiile sociale
• conştientizarea comportamentului individual şi/sau de grup
• identificarea de oportunităţi şi constrângeri impuse individului de
lumea contemporană
Metode:
• dezbaterea colectivă
• munca în diadă
• exerciţiul
I. în prima etapă a lecţiei, cea de captare a atenţiei, se interpretează frontal
afirmaţia: „Încearcă să te comporţi cu cei din jurul tău aşa cum ai dori să se comporte
aceştia cu tine" sau „Vom câştiga prietenia unui om, cultivând în noi însuşirile pe care le
preţuim la el".
II. Elevii completează individual chestionarul, răspunzând cu „DA" sau „NU" la cei
40 de itemi. Apoi elevii discută în diadă doar răspunsurile notate cu „NU", pentru a
conştientiza semnificaţia unei anumite atitudini sau a unui anumit comportament într-o
situaţie dată.
III. Frontal, profesorul dirijează discuţia pornind de la analiza exemplelor: 13, 22,
26, 29, 34, 36. Itemii respectivi vizează relaţia elevilor cu părinţii, cu profesorii, cu prietenii,
cu trecătorii de pe stradă sau cu diverse alte persoane necunoscute. Comportamentele
menţionate în afirmaţiile de mai sus sunt analizate de profesor împreună cu clasa,
căutându-se în paralel şi posibile cauze ale unor comportamente care încalcă convenţiile
sociale.
Evaluarea activităţii urmăreşte:

• originalitatea şi pertinenţa interpretărilor celor două afirmaţii supuse dezbaterii
• nivelul de implicare a elevilor în analiza frontală a itemilor selectaţi de profesor

Obligaţie sau plăcere?!

- fişa elevului -
Răspunde cu sinceritate, prin „DA" sau „NU", la următoarele întrebări şi pune un
X în căsuţa care se potriveşte răspunsului tău:
Nr. Întrebări DA NU
crt.
1 Păstrezi îmbrăcămintea şi lucrurile personale în ordine?
2 îţi cureţi zilnic de praf îmbrăcămintea şi încălţămintea?
3 Te speli zilnic dimineaţa şi seara?
4 îţi controlezi ţinuta de fiecare dată când ieşi din casă?
5 Urci animale de casă în pat?
6 Faci patul în camera ta?
7 Ştergi praful?
8 Te joci în timpul mesei cu tacâmurile, cu pâinea sau cu şerveţele?
9 Faci zgomot când mănânci?
10 Ajuţi părinţii la treburile gospodăreşti?
11 Faci cumpărături?
12 Saluţi politicos vecinii?
13 Răspunzi urât la observaţiile părinţilor?
14 Ştii datele aniversării zilelor de naştere ale părinţilor?
15 Oferi mamei florile ei preferate?
16 Poţi spune ce culoare au ochii părinţilor?
17 Te simţi necăjit dacă eşti trimis după cumpărături?
18 Păstrezi curate cărţile împrumutate?
19 Uiţi să restitui cărţile împrumutate?
20 Te-ai gândit ce profesie să-ţi alegi?
21 Vorbeşti cu colegii în timpul orelor?
22 Te consideri nedreptăţit dacă nu ai învăţat şi iei notă mică?
23 Acorzi importanţă notei la purtare?
24 Te supără o observaţie nedreaptă?
25 Când greşeşti îţi ceri scuze?
26 Faci farse prietenilor ca să te amuzi?
27 Râzi dacă vezi căzând un trecător?
28 Eviţi stropirea cu noroi a altor trecători?
29 Călătoreşti cu autobuzul fără bilet?
30 Traversezi strada prin locuri nemarcate?
31 Eşti punctual?
32 Rostogoleşti pietre pe o pantă abruptă?
33 Urci bagajele pe fereastra vagonului de tren?
34 In timpul filmului foşneşti ambalajul dulciurilor?
35 Arunci biletele sub scaun profitând de întunericul din sala?
36 Adresezi cuvinte urâte celor care te lovesc din greşeală?
37 Crezi că este necesar să te porţi întotdeauna cuviincios?
38 Crezi că poţi îndrepta defecte tale prin perseverentă?
39 Este destul să doreşti un lucru ca el să se petreacă?
40 Consideri competiţia un „joc al valorilor"?

8. Conflictul
Obiectivul activităţii: Formarea capacităţilor de relaţionare în grupurile

informale şi nonformale, prin:
• identificarea situaţiilor conflictuale
• identificarea metodelor de rezolvare a unui conflict
• identificarea atitudinilor şi comportamentelor care să prevină o situaţie
conflictuală
Metode:
simularea, lucrul în echipă, observaţia, dezbaterea frontală
I. În prima etapă, profesorul, utilizând metoda brainstorming-ului, identifică
posibilele cauze de conflict la nivelul clasei, le afişează şi supune analizei pe cele mai
frecvente dintre ele (limbaj, comportamente). Expune, apoi, stilurile de abordare a unui
conflict; metoda câştig-pierdere, metoda pierdere-pierdere şi metoda câştig-câştig,
oferind totodată câteva informaţii legate de problematica rezolvării conflictelor.
II. Următoarea etapă constă în formarea grupurilor de elevi: 5-6 elevi într-un grup.
Fiecare grup alege, din lista de situaţii pe care au identificat-o în prima etapă, o situaţie,
doar una singură, pe care au identificat-o ca fiind, în mod categoric, motiv de
nemulţumire. Sarcinile fiecărei grupe sunt de a transforma nemulţumirea în situaţie
conflictuală (I) şi de a identifica posibile metode de rezolvare (II).
Observaţii:
 Alegerea se face ta nivelul grupei; în caz extrem, se alege acea situaţie la
care s-au înregistrat, la nivelul grupei, cele mai multe răspunsuri de „DA".
 Se urmăreşte să nu se prelucreze aceeaşi situaţie mai mult de două ori.
Se împart rolurile: doi elevi simulează o stare de conflict şi doi elevi
vor coordona/mediatiza activitatea de depăşire a conflictului, restul vor nota observaţii
referitoare la comportamentele elevilor
Timp pentru dezvoltarea situaţiei conflictuale şi mediere: 6-8 minute/grupă. După
rezolvarea conflictului, observatorii raportează metodele folosite şi timpul necesar
depăşirii situaţiei.
Concluzii necesare:
• există situaţii conflictuale care sunt consumatoare de timp şi energie
• tehnicile de rezolvare a unei situaţii conflictuale se învaţă
• este mult mai eficient să previi o situaţie conflictuală decât să o rezolvi odată
instalată
Prin exemplificări elocvente (conflicte de idei legate de o strategie anume) se
generează concluzia: Există situaţii conflictuale productive.
Pentru exemplificare se analizează un text la prima vedere, un film vizionat de
toţi elevii, alegerea cadourilor potrivite pentru ziua de naştere a unei colege
Evaluarea activităţii se face în funcţie de:
• originalitatea transpunerii situaţiei de nemulţumire în situaţie conflictuală
• implicarea/neimplicarea în rol
• calitatea observaţiilor formulate de monitorii grupei

9. Percepţii asupra unui conflict
Obiectivul activităţii: Armonizarea şi exersarea propriului sistem de valori în

acord cu cel social, prin:
• identificarea caracteristicilor unui conflict
• clarificarea propriilor percepţii asupra unui conflict
• conştientizarea aspectelor negative şi pozitive ale unui conflict
Metode:
• chestionarul
• munca pe grupe
• conversaţia euristică
Clasa este împărţită în grupe de câte 4-5 elevi, încă de la începutul orei.
I. Fiecare elev primeşte câte o fişă, pe care o completează individual,
clarificându-şi astfel propria atitudine despre conflict, folosind o scală dată de valori.
Timp de lucru: 5-10 minute.
II. în cadrul grupelor alcătuite de către profesor se discută răspunsurile, cu scopul

identificării percepţiei grupului asupra unui conflict. Elevii identifică percepţiile comune la
nivelul grupului şi îşi explică alegerile făcute, în cazul în care elevii au răspunsuri diferite,
ei încearcă printr-o activitate de negociere să selecteze câte 3 răspunsuri comune
grupului.
Timp de lucru: 15 minute.
III. La finalul activităţii, profesorul identifică frontal itemii la care toate grupurile au
dat răspunsuri identice sau sintetizează frontal percepţia grupului asupra conflictului.
Sunt discutaţi acei itemi care au fost „controversaţi" în grupurile mici, pentru a se lămuri
toate „divergenţele".

• identificarea conflictului ca parte a comportamentului social
• asocierea răspunsurilor selectate cu consecinţe comportamentale
• valoarea argumentelor aduse în discuţie

Percepţii asupra unui conflict

- fişa elevului -
Nr. Itemi Da Nu Nu ştiu

crt.
1. Conflictul este o parte a vieţii de zi cu zi.
2. Un conflict poate fi rezolvat într-un mod pozitiv.

3. O situaţie conflictuală poate crea dezechilibre
emoţionale, spirituale, fizice.
4. Un conflict poate fi rezolvat numai într-un mod

negativ.
5. Conflictul poate avea rezultate creative.
6. Conflictul poate deveni o sursă de maturizare
şi învăţare.
7. Abilitatea de a rezolva un conflict se poate învăţa.
8. într-un conflict sentimentele sunt importante.
9. Când suntem implicaţi într-un conflict încercăm să

definim problemele cât mai clar.
10. În urma unui conflict cineva trebuie să piardă.

10. Eu şi grupul
Obiectivul activităţii: Formarea şi dezvoltarea capacităţii de autoorganizare a

clasei, prin:
• conştientizarea nevoii de adoptare unor comportamente individuale în
concordanţă cu aşteptările grupului
• acceptarea principiului de respectare/asumare a hotărârii majorităţii
• elaborarea unui contract personal exprimat în termeni comportamentali
Metode:
exerciţiul, munca pe grupe, dezbaterea
I. Această activitate este propusă pentru a fi realizată la începutul fiecărui an
şcolar. Elevii completează următoarele propoziţii lacunare:
• Eu voi începe să ...
• Eu voi continua să ...
• Eu nu voi mai...
II. Contractul cu propria persoană se pune într-un plic care se va sigila şi va fi

păstrat de profesorul diriginte / învăţător până la sfârşitul semestrului. În ultima
săptămână de şcoală, profesorul va înmâna fiecărui elev plicul sigilat, pentru comparaţie.
Activitatea se concretizează într-o dezbatere pe tema aşteptări-realizări-cauze. Tot la
începutul anului şcolar, elevii împărţiţi pe grupe de lucru la orele de consiliere şi activităţi
extra-curriculare vor elabora un mini-contract al grupului din care fac parte, completând
următoarele propoziţii lacunare:
• Grupul va începe să ...
• Grupul va continua să ...
• Grupul nu va mai...
III. Fiecare grupă îşi prezintă itemii completaţi şi profesorul supune aprobării un
nou contract la nivelul întregii clase, punctul de plecare constituindu-l mini-contractele
alcătuite pe grupe. Se discută frontal despre respectarea contractului pe parcursul anului
şcolar şi se identifică reguli general valabile pentru întregul grup.
Observaţii:
• contractul este o modalitate clară şi explicită de a regla relaţiile într-un grup
• contractul înlătură confuzia care s-ar putea instala în grupul în formare
• contractul se elaborează împreună cu grupul în formare
• contractul încheiat în clasă nu trebuie să contravină regulamentului şcolii
Evaluarea va ţine cont de:

• concordanţa aşteptări-realizări, ca rezultat al asumării promisiunilor făcute
• diversitatea şi relevanţa afirmaţiilor desprinse după completarea itemilor de
către fiecare grupă
• atitudinea faţă de contractul rezultat prin negociere: mulţumire /
nemulţumire, intenţia de a-l respecta / ignora etc.

11. Contractul clasei

Obiectivele activităţii: Formarea şi dezvoltarea capacităţii de organizare a
clasei, prin:
• stabilirea unei liste de comportamente acceptate în clasă
• elaborarea unei liste de comportamente respinse/indezirabile în clasă
• acceptarea necesităţii de respectare a hotărârii majorităţii dintr-un grup
Timpul de lucru: 50+30+20 minute
Metode:
asaltul de idei, lucrul în echipă, conversaţia, dezbaterea
Activitatea se desfăşoară în 2 secvenţe, după cum urmează:
A.
I. S-a identificat, la nivelul grupului de elevi ai clasei, nevoia elaborării unui
regulament al clasei, care urmează să fie acceptat atât de grupul de elevi, cât şi de
profesorii clasei.
Forma de prezentare rezultată prin negociere: CONTRACT. El trebuie exprimat
în termeni comportamentali şi vizează drepturile şi .obligaţiile partenerilor actului
instructiv-educativ (elevi, profesorul diriginte, cadre didactice, şcoală şi familie)
Semnatarii contractului sunt:
- în prima etapă, elevii clasei
- în etapa a 2-a, profesorii şi elevii clasei
Condiţia impusă pentru elaborarea contractului este respectarea
regulamentelor în vigoare.
II. Profesorul diriginte pregăteşte bileţele (în număr egal cu numărul elevilor din
clasă) pe care scrie formule de politeţe, astfel ca numărul grupelor care rezultă să fie un
număr par.
Jumătate din numărul grupelor formate completează rubricile din tabelul următor,
cu referire la drepturile partenerilor; cealaltă jumătate trebuie să identifice obligaţiile
partenerilor:
Ambient Relaţii interpersonale Relaţii interpersonale

elev-elev elev-profesor şi profesor-elev
III. De la fiecare echipă rămâne la masa de lucru câte un reprezentant care are
sarcina de a răspunde la întrebări şi de a nota observaţiile colegilor; restul membrilor
pleacă la celelalte echipe, la fiecare grupă câte unul sau doi delegaţi. Sarcina lor este de
a confrunta opiniile grupei din care fac parte cu cele ale colegilor din grupa pe care o
vizitează. Fiecare delegat are dreptul de a nota ideile noi, a comenta şi a solicita explicaţii.
Timpul alocat pentru această secvenţă: 10 minute.

N.B.: Reprezentanţii care au lucrat la secţiunea „Drepturi", vor „vizita" grupe care
au lucrat la aceeaşi secţiune şi invers.
IV. Fiecare elev se întoarce la grupa de apartenenţă şi raportează colegilor

informaţiile obţinute; grupa decide respingerea sau acceptarea propunerilor, care apoi se
trec pe foaia de lucru, cu alte culori decât cele iniţiale. Timp de lucru: 10 minute.
V. Se schimbă sarcinile de lucru: grupele care au lucrat la secţiunea „Drepturi"

vor schimba locurile cu grupele care au lucrat pentru „Obligaţii", materialul de lucru
rămânând pe fiecare masă. Fiecare grupă analizează propunerile şi, cu altă culoare, va
nota observaţii, va adăuga sau va propune eliminări de comportamente.
Se repetă deplasarea elevilor la alte grupe, respectând regulile prestabilite.
Finalul primei părţi a activităţii constă în elaborarea unui precontract

comportamental, acceptat de către toţi elevii.
B. Derularea celei de-a doua secvenţe constă în prezentarea precontractului

tuturor profesorilor clasei, de către profesorul diriginte şi responsabilul clasei. Fiecare
profesor are posibilitatea de a interveni, prin prisma propriilor exigenţe, pe contractul
propus de elevi.
Contractul este readus, spre dezbatere, în clasă, elevii putând să intervină acolo
unde nu sunt de acord; urmează a doua rundă de negociere cu profesorii clasei. Produsul
rezultat este semnat de liderul clasei, cu precizarea că reprezintă întregul grup-clasă,
care a acceptat integral şi unanim acest contract şi dirigintele clasei, ca reprezentant al
profesorilor clasei.
Observaţie:
• contractul în forma finală poate fi supus şi aprobării părinţilor

• disponibilitatea spre negociere
• flexibilitatea în comunicare
• valoarea şi oportunitatea prevederilor contractuale
12. Recunoaşte colegul

personale, prin:
• elaborarea şi transmiterea de informaţii despre propria persoană şi familie
• exerciţii de recunoaştere a colegilor, pornind de la o grilă dată
• conştientizarea nivelului de cunoaştere / necunoaştere a colegilor şi posibilele
implicaţii asupra relaţiilor din interiorul grupului

Metode:
• munca pe grupe
• problematizarea
• jocul didactic
l. Elevii clasei se grupează în patru echipe, în funcţie de anotimpul în care s-au
născut: primăvara, vara, toamna, iarna. Fiecare elev va prezenta în faţa grupului mic: o
calitate, un defect, o preocupare (interes), numele mamei, un om important pe care îl are
drept model.
II. Profesorul numeşte un reprezentant dintr-o grupă (exemplu: primăvara). Acest

elev trebuie să recunoască un coleg dintr-o altă grupă pe baza descrierii oferite de ceilalţi
coechipieri. Descrierea cuprinde doar cele cinci informaţii prezentate în faţa grupului mic.
Se schimbă reprezentanţii alegându-se consecutiv şi din celelalte grupe. Câştigă echipa
a cărei reprezentanţi au recunoscut mai mulţi colegi.
Scopul exerciţiului este de inter-cunoaştere, ceea ce mobilizează elevii pentru
efectuarea unor sarcini comune.

• numărul de răspunsuri corecte, considerate ca rezultat al nivelului de implicare
• atitudinea elevilor, şi în special a elevilor care au ratat identificarea, faţă de
răspunsurile greşite
13. Cum ne comportăm? Comportamentul

prosocial
Obiectivul activităţii: Armonizarea şi exersarea propriului sistem de valori în

acord cu cel social, prin:
• definirea comportamentului prosocial
• asocierea comportamentului prosocial cu exemple din viaţa şcolara j •
identificarea aplicaţiilor practice ale comportamentului prosocial
• argumentarea necesităţii unui comportament prosocial
Metode:
• metoda cubului
l. Clasa se împarte în grupe de 5-6 elevi. Grupele primesc un cub, care are diferite
instrucţiuni, notate pe fiecare faţă, după cum urmează:
• descrie - Cum arată?

• compară - Cu ce seamănă şi de ce diferă?
• asociază - La ce te face să gândeşti?
• analizează - Din ce este făcut?
• aplică - Cum poate fi folosit?
• argumentează pro sau contra - Este bun?, Este rău?, De ce?
Profesorul cere elevilor să respecte ordinea prezentată şi să parcurgă toate

etapele cubului pentru tema „comportament prosocial".
Exemplu:
Descrie: Comportamentul prosocial este intenţionat, realizat în afara unor
obligaţii impuse şi este orientat spre promovarea unor valori pozitive.
Compară:
1. cu un ansamblu de reacţii pozitive într-un context dat
2. diferă de comportamentul antisocial deviant
Asociază: O faptă bună, o satisfacţie morală, o relaţionare pozitivă, un ajutor
acordat necondiţionat.
Analizează:
1. Cooperarea este un tip de comportament prosocial prin care elevii îşi unesc
priceperea şi forţele pentru a rezolva împreună o sarcină.
2. Toleranţa este o componentă a comportamentului prosocial prin intermediul
căreia nu interzicem şi nu împiedicăm comportamentul altei persoane chiar dacă nu îl
aprobăm.
Aplică: Comportamentul prosocial îl găsim atât în activităţile şcolare cât şi în cele
extra-şcolare şi duce la creşterea coeziunii grupului şi la îmbunătăţirea relaţiilor
interumane.
Argumentează: Orice elev ar trebui să adopte un număr cât mai mare de
comportamente prosociale pentru că sunt comportamente pozitive ce promovează
succesul şi starea de bine.
II. Frontal, se discută fiecare faţă a cubului şi sunt enumerate cât mai multe
comportamente prosociale din sfera de activitate a şcolii. Metoda cubului pune în
evidenţă operaţiile de gândire implicate în învăţarea şi înţelegerea unei anumite teme.
Evaluarea activităţii se face în funcţie de:

• respectarea regulilor de desfăşurare a activităţii
• asocierea comportamentelor prosociale cu activitatea curentă de învăţare 5*
asocierea învăţării comportamentului prosocial cu cel de învăţare activă, ;
practicabilă în orele de însuşire de cunoştinţe şi formare de deprinderi
14. Blazonul clasei


prin:
• identificarea caracteristicilor ideale şi reale ale clasei
• identificarea de soluţii care să conducă la optimizarea relaţiilor intercolegiale
Metode:
• metoda blazonului
• exerciţiul
l. Profesorul desenează pe tablă un blazon cu următoarea structură:
Fiecare elev are următoarele sarcini:

• în primul câmp al blazonului să reprezinte clasa printr-un desen
• în al doilea câmp să identifice o caracteristică a clasei
• în al treilea să identifice o soluţie pentru crearea unui climat favorabil învăţării
• iar în al patrulea câmp să găsească un cuvânt pentru o clasă ideală
• în locul devizei blazonului să treacă un nume al clasei
II. Frontal, profesorul centralizează toate datele de pe blazoanele elevilor, pe

tablă sau pe o coală de flipchart. La final clasa negociază numele clasei.

• realismul caracteristicilor reale identificate în prima parte a activităţii
• aspecte sociale ale comportamentului elevilor pe parcursul activităţii frontale
şi a negocierii
15. Procesul absenţelor


personale a elevilor, prin:
• asumarea sancţiunii primite pentru abateri de la comportamente
• atribuirea de recompense în cazul modificării comportamentului
• considerarea recompenselor ca rezultate al unui comportament corect în raport
cu normele prestabilite
Timp de lucru: 15+50 minute
Metode: studiul de caz, crearea de scenarii, jocul de rol, dezbaterea
I. în prima etapă se stabileşte tematica procesului şi se distribuie rolurile.
II. în cea de-a doua etapă se derulează procesul şi se analizează activitatea.
I. Identificarea problemei:
„Elevul Vasile P. a încălcat regulamentul clasei prin absentarea de la ore,
acumulând un număr total de 25 absenţe nemotivate, dintre care 7 absenţe consecutive
la desen tehnic.
Dirigintele clasei a informat familia elevului, printr-o adresă oficială, rugând o
întâlnire cu unul dintre părinţi. După două săptămâni, situaţia s-a agravat; elevul a
continuat să lipsească, acumulând încă 10 absenţe nemotivate."
II. Identificarea soluţiei:

Colectivul clasei a decis alcătuirea unui complet de judecată care să analizeze
cauzele, posibilele consecinţe şi măsurile care se impun, în situaţia dată.
Completul de judecat este alcătuit din;

• un juriu compus din 5 membri (dintre care un preşedinte), propuşi de elevi dintre
cei cu medii mari şi fără absenţe
• 2 avocaţi ai apărării, aleşi de elevul Vasile P.
• doi avocaţi ai acuzării, aleşi de preşedintele juriului
• restul elevilor joaca rolul juraţilor
Procesul este deschis de preşedintele completului care anunţă motivele pentru

care s-a constituit completul şi scopul întrunirii: identificarea cauzelor şi a posibilităţilor de
depăşire a situaţiei.
Se dă cuvântul avocaţilor apărării care expun cauzele comportamentului,
exprimate în termeni de lipsă de interes, boală, lipsa aptitudinilor, lipsă de înţelegere a
profesorului, de prieteni etc.
După fiecare argument, avocaţii acuzării contra-argumentează şi propun
sancţiuni: neparticiparea la antrenament, discotecă, excursie etc., până la
modificarea comportamentală.
După fiecare propunere, elevul Vasile P. are dreptul de a refuza sancţiunile
propuse avocaţii acuzării, argumentând prin importanţa atribuită activităţii la care trebuie
să renunţe.
Juraţii notează toate sancţiunile propuse şi contra-argumentele inculpatului; în

final ei vor vota una dintre sancţiunile propuse.
Elevul promite respectarea pedepsei primite. El este anunţat de redeschiderea
procesului cu impunerea de sancţiuni noi, în caz de nerespectare a deciziei juraţilor.

Membrii juriului decid condiţiile în care sancţiunea se ridică şi termenul-limită de
modificare comportamentală; acestea sunt votate de către membrii juriului. Preşedintele
juriului face o sinteză a angajamentelor stabilite şi declară şedinţa închisă.

• modul în care fiecare elev se implică în rol
• calitatea argumentelor şi motivaţiilor aduse în timpul procesului
• acceptarea/neacceptarea sancţiunilor şi recompenselor ca strategii de
modificare / întărire comportamentală
16. O excursie la munte
Obiectivul activităţii: Formarea şi dezvoltarea capacităţii de identificare si

satisfacere a nevoilor grupului, prin:
• negocierea a ceea ce urmeze să se transporte în excursie, astfel încât să
reprezinte minimul necesar, fără a periclita siguranţa individuală şi a grupului
• conştientizarea necesităţii de subordonare a intereselor personale intereselor
grupului de apartenenţă
Timpul de lucru: 50 minute
Metode:
simularea, brainstorming-ul, conversaţia euristică
I. S-a hotărât, la nivelul clasei, o excursie de 5 zile, pe perioada vacanţei de vară,
pe traseul: Mediaş-Victoria-Poiana Neamţului în următoarele condiţii:
• deplasare cu trenul pe ruta Mediaş-Sibiu-Avrig
• deplasare pe jos până la Poiana Neamţului, unde se rămâne la cabană 2 zile
• urcare la Cabana Turistică şi întoarcere la Poiana Neamţului
• părăsirea cabanei pe acelaşi traseu şi în aceleaşi condiţii, ziua următoare
II. Elevii clasei sunt solicitaţi să elaboreze o listă cu echipamentul, materialele,

alimentele şi medicamentele necesare în excursie. Se stabilesc, prin negociere frontală,
următoarele condiţii:
• un bagaj cât mai uşor pentru fiecare elev, ceea ce înseamnă o selecţie riguroasă
• nu trebuie să lipsească nimic din ceea ce ne-ar putea periclita sănătatea sau
siguranţa fizică.
III. Elaborarea soluţiei:

Se alcătuiesc grupe de 5 sau 6 elevi, în funcţie de numărul elevilor din clasă.
Fiecare grupă completează rubricile următorului tabel:
Echipament Materiale Alimente Medicamente

necesare

Profesorul diriginte centralizează, într-un tabel identic, toate propunerile elevilor.
Regulă: Nici o grupă nu comentează propunerile altei grupe.
După completarea listei de propuneri, grupele sunt invitate să analizeze rezultatul

şi să negocieze ceea ce nu consideră necesitate pentru această excursie.
Fiecare grupă argumentează motivele pentru care propune renunţarea la un
articol.
Reuşita activităţii este dată de:

• utilitatea a ceea ce elevii au selectat pentru lista finală, evaluată prin
satisfacerea necesităţilor grupului: siguranţă pe perioada excursiei şi menţinerea stării de
sănătate
• atitudinea fiecărui elev în timpul negocierii: pasivitate/implicare, toleranţă/
intolerantă
17. Avem o problemă !?
Obiectivul activităţii: învăţarea şi exersarea unor modele generale de

rezolvare de probleme, prin:
• dezvoltarea unei orientări pozitive faţă de o problemă
• exersarea etapelor de rezolvare a unei probleme
• analiza soluţiilor identificate/oferite pentru rezolvarea unei probleme
Metode:
brainstorming-ul, expunerea, lucrul în echipă, exerciţiul, dezbaterea
l. Se elaborează, timp de 5 minute, o listă de posibile probleme ce pot interveni
în clasă:
• despărţirea de prieten/prietenă
• corigentă la matematică
• furt din vestiare
• conflict cu unul dintre profesori
• pierderea campionatului de fotbal
• creşterea numărului de absenţe la nivelul clasei etc.
Profesorul diriginte afişează, pe o foaie de flipchart, etapele rezolvării de

probleme:
• recunoaşterea problemei: identificarea factorilor care indică existenţa
problemei selectate

• definirea problemei
• generarea unor soluţii alternative: trecerea în revistă a tuturor soluţiilor,
fără a face o analiză
• luarea deciziei: selectarea soluţiei optime
• punerea în aplicare a soluţiei exprimată în termeni comportamentali:
imaginarea modalităţilor de intervenţie, respectiv de aplicare a soluţiei selectate
• evaluarea consecinţelor aplicării soluţiei, exprimate în termeni de aşteptări
Elevii selectează din listă 3-4 probleme, pe care apoi le vor rezolva; gruparea
elevilor se face în funcţie de preferinţe (colegi şi probleme comune).
Fiecare echipă descrie, pe o foaie de flipchart, modul de rezolvare a problemei

selectate, folosind modelul oferit de profesor la începutul orei.
Se afişează şi se prezintă rezolvarea, la începutul orei următoare, pe o foaie de
flipchart; colegii au permisiunea să intervină, propunând soluţii alternative.
Evaluarea activităţii va viza:

• atitudinea pozitivă faţă de o problemă
• calitatea soluţiilor identificate pentru rezolvare şi a analizelor realizate de elevi

II. Autocunoaşterea
Obiective de referinţă
• Formarea atitudinii responsabile şi stimularea iniţiativei personale a

elevilor prin:
• Dezvoltarea capacităţii de valorizare maximă a potenţialului propriu
• Formarea şi dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere
• Dezvoltarea atitudinii pozitive faţă de sine şi faţă de alţii
• Dezvoltarea capacităţii de valorizare maximă a potenţialului propriu
• Dezvoltarea nevoii de succes, a motivaţiei de învăţare continuă, a
toleranţei la frustrare
1. Ce fac cu valorile mele?

personale a elevilor, prin:
• identificarea locului fiecărei valori într-un sistem de trei valori primite
• atribuirea responsabilă de consecinţe, pentru fiecare valoare primită
Metode:
jocul didactic, exerciţiul de opţiune, dezbaterea colectivă
I. Elevii primesc o listă de valori: afecţiune, echilibru, asumare de riscuri, succes,
bani, competiţie, conflict, echipă, colegi, creativitate, cultură generală, şcoală, libertate,
ordine, pace, prietenie, răbdare, respect pentru sine, respect pentru alţii, sănătate, note,
profesori, o disciplină şcolară, un sport, reguli, medicamente, ţigări.
II. Din lista anterioară, profesorul selectează câte trei valori pentru fiecare elev
(valorile se pot repeta), valori care sunt înmânate fiecărui participant la exerciţiu. Elevii îşi
notează câte o valoare pe un bileţel. Pe o coală de flipchart profesorul desenează trei
dreptunghiuri reprezentând cuvintele „rucsac", „maşină de spălat", „coş de gunoi", având
următoarele semnificaţii:
• RUCSAC: depozit personal, locul unde îmi păstrez valorile şi de unde le iau
când am nevoie de ele.
• MAŞINĂ DE SPĂLAT: obiect cu ajutorul căruia „curăţ" valorile pentru a le folosi şi altă
dată.
• COŞ DE GUNOI: recipient unde arunc valorile de care nu mai am nevoie.
III. Sarcina elevilor este de a plasa fiecare bileţel-valoare într-un dreptunghi.

Elevii lipesc pe rând, valorile, motivând alegerea făcută. Frontal, profesorul supune
atenţiei valorile aruncate la „coşul de gunoi". Se va insista asupra consecinţelor pozitive
ale unei asemenea atitudini.
Exemplu:
RUCSAC MAŞINA DE SPĂLAT COŞ DE GUNOI
succes note ţigări
Poziţionez succesul în „rucsac" pentru că ...

Poziţionez notele în „maşina de spălat" pentru că ...
Poziţionez ţigările în „coşul de gunoi" pentru că ....

• repartizarea fiecărei valori în unul dintre compartimentele: rucsac, maşină de
spălat, coş de gunoi
• motivaţia adusă la plasarea fiecărei valori
• relevanţa argumentelor/consecinţelor pozitive prezentate odată cu plasarea
valorilor în coşul de gunoi
2. Care sunt aptitudinile mele?

• identificarea propriilor aptitudini şi asocierea acestora cu viitoarea profesie
• asocierea de comportamente pentru propriile aptitudini
• conştientizarea importanţei aptitudinilor pentru viitoarea profesie
Timp de lucru: 2 ore
Metode:
expunerea, exerciţiul de o ptiu n e, exerciţi u l de asociere, ciorchinele, munca pe
grupe
Prima oră:
I. Frontal, la începutul orei, profesorul anunţă tema lecţiei şi prezintă definiţia
aptitudinii şi a talentului:
În psihologie, aptitudinea este definită ca însuşire psihică şi fizica relativ stabilă,
care-i permite omului să efectueze cu succes anumite activităţi. Conform Dicţionarului
explicativ al limbii române, aptitudinea este însuşire psihică individuală, care
condiţionează îndeplinirea în bune condiţii a unei munci sau a unei acţiuni; aplicaţie,
înclinaţie, dar.
Observaţii:
Orice calitate a unor procese psihice peste medie (senzaţie, percepţie,
reprezentare, gândire, memorie, inteligenţă, atenţie) devine aptitudine. Aptitudinile pot
fi:
Talentul este o combinare specifică a aptitudinii care asigură posibilitatea

realizării creatoare şi originale a unei activităţi.
II. Fiecare elev al clasei primeşte o fişă ce cuprinde 35 de itemi (fişa nr.1). Aceştia
conţin aserţiuni ce explicitează aptitudini din diverse domenii. Din lista prezentată, elevii
aleg 6 propoziţii care li se potrivesc.
III. În următoarea etapă, elevii aleg din lista prezentată 6 propoziţii care nu li se
potrivesc deloc. Timp de lucru: 5 minute.

IV. În grupuri de câte doi elevi se prezintă cele 12 aserţiuni alese, se discută şi se
explică tipurile de activităţi/situaţii în care sunt exercitate aptitudinile, în această etapă este
important să se obţină de la partenerul de discuţie feedback-ul despre alegerile făcute.
Ora a doua:
I. Elevii primesc un tabel (fişa nr.2) pe care-l completează timp de 15 minute, în prima
coloană a tabelului sunt enumerate cele 6 aptitudini găsite în prima oră, urmând ca în a doua
coloană să se asocieze comportamente pentru fiecare aptitudine. Următoarele două coloane
vizează evidenţierea importanţei pe care o au aptitudinile pentru exercitarea actualei
„meserii" de elev şi pentru o viitoare meserie.
II. Împărţiţi pe grupe de câte 4-6, elevii compară răspunsurile din fişa nr. 2. Fiecare
grupă identifică aptitudinile comune, care vor fi adaptate particularităţilor de vârstă. Pornind
de la aceste aptitudini, elevii vor avea ca temă realizarea unui proiect de grup cu titlul
„Activităţi preferate", proiectul urmând a fi prezentat într-o oră ulterioară.
III. Activitatea se încheie frontal, profesorul împreună cu elevii realizând un

„ciorchine" cu titlul „Noi şi aptitudinile noastre".
Exemplu:
Evaluarea activităţii se realizează pornind de la:

• corelarea aptitudine-comportamente asociate, atât pentru valorile selectate,
cât şi pentru cele respinse
• proiectul realizat, analizat prin motivarea activităţilor preferate şi
asocierea acestora cu aptitudinile selectate
• evaluarea, de către elevi, a „ciorchinelui" realizat la sfârşitul orei
Aptitudini

- fişa nr. 1 -
1. Iau adesea cuvântul la lecţie.
2. îmi fac cu regularitate temele.
3. Iau note bune la matematică.
4. Am aptitudini de lider.
5. Ştiu să fac lucruri originale.
6. Ştiu să-i conduc pe ceilalţi.
7. Într-o clasă divizată, încerc să-mi împac colegii.
8. Am o memorie bună.
9. Am iniţiative.
10. Am preocupări artistice.
11. Accept sfaturi cu uşurinţă.
12. Ştiu să repar o maşină, un aparat.
13. Ştiu să folosesc informaţia.
14. Ştiu să fac sport.
15. Sunt un bun coleg.
16. Compun cu uşurinţă texte literare.
17. Sunt capabil să analizez o problemă.
18. Pot să-mi conving colegii.
19. Îmi iau notiţe zilnic.
20. Intru uşor în discuţii cu noi colegi.
21. Se apelează adesea la mine când trebuie organizată o activitate.
22. Îmi dau seama imediat dacă lipseşte ceva dintr-un decor pentru a fi
frumos.
23. Ştiu să cânt la un instrument muzical.
24. Îi înţeleg bine pe ceilalţi.
25. Înţeleg repede structura unui text.
26. Adesea însufleţesc discuţia.
27. Îmi duc munca până la capăt.
28. Caut explicaţie la ceea ce nu înţeleg.
29. Ştiu să conduc o activitate în echipă.
30. Apreciez frumosul.
31. Sunt metodic.
32. Ştiu să fiu riguros şi obiectiv.
33. Am abilităţi practice.
34. într-un grup, simt imediat tensiunea.
35. Mă ofer voluntar pentru a face servicii.
Aptitudini
- fişa nr. 2 -
Completaţi tabelul de mai jos:
Cum mă ajută aceste aptitudini...

Aptitudini care îmi În ce situaţii le
corespund exercit ...în meseria de ...în viitoarea mea
elev? meserie ?

3. Cine sunt eu?
Obiectivul activităţii: Formarea şi dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere,

prin:
• conştientizarea realizărilor personale, aptitudinilor şi deprinderilor proprii
• definirea propriei persoane pornind de la itemi daţi
• realizarea portretului unui coleg
Metode:
• exerciţiul
I. Fiecare elev al clasei primeşte o fişă spre completare, având timp de lucru 15
minute.
II. Împreună cu colegul de bancă, în diadă, discută toţi itemii completaţi, colegul
având sarcina de a realiza „portretul celuilalt", pornind de la informaţiile obţinute prin
completarea fişei. Elevii au libertatea de a folosi cuvinte-cheie şi desene pentru a-şi
reprezenta colegul.
III. Profesorul reuneşte câte două diade, formându-se astfel grupe de câte 4 elevi.
La nivelul grupelor elevii vor prezenta fiecare „portretul celuilalt".
IV. Frontal, profesorul notează lucrurile pe care elevii le-au învăţat uşor şi repede.
Acestea pot fi asociate cu paşii parcurşi în formarea unor deprinderi exersate la diferite
discipline şcolare.
Evaluarea activităţii ţine cont de:

• concordanţa portretului cu informaţiile obţinute din itemii completaţi
• forma de prezentare a portretului: convingător/ezitant, binevoitor/arogant/ironic
• asocierea succesului unei activităţi/succesul la o disciplină şcolară cu
deprinderile exersate
Cine sunt eu?

- fişa elevului -
Gândiţi-vă la unele dintre lucruri pe care le-aţi învăţat uşor şi repede.
1. Enumeră 3 lucruri pe care le-ai învăţat uşor şi repede.
a. ............................
b.............................
c. ............................
2. Ce ai învăţat perseverând, oricât de greu ţi-a fost?
...................................................................................................………...
3. Ce anume ai arătat altora să facă?
...................................................................................................………...
4. Notează câteva dintre realizările tale cu care te mândreşti?
...................................................................................................………...
5. La ce disciplină de învăţământ ai avut cele mai bune rezultate?
...................................................................................................………...
6. Completează următoarele propoziţii;
Sunt un elev care....................................
Aş vrea ca ceilalţi să ştie despre mine că.......................................
Mă mândresc cu.........................................
Îmi este greu să recunosc că....................................
Unul dintre cele mai drăguţe lucruri care se aş putea să le spun despre
mine e că........................................................................
Mă enervează .................................................
Mă simt foarte bine când ........................................
Mă întristează ........................................
Mă tem de .............................................
Mă simt singur(ă).......................................
Urăsc ................................................................
Mă emoţionează................................................

4. Eu în „oglindă"
Obiectivul activităţii: Dezvoltarea atitudinii pozitive faţă de sine şi faţă de alţii,

prin:
• completarea responsabilă a unei analize SWOT, cu referire la propria persoană
• respectarea opiniilor/preferinţelor altor persoane
• acceptarea ideii de schimbare/depăşire a propriilor probleme
Timp de lucru : 2 ore
Metode:
testul de autocunoaştere, lucrul în echipă, exerciţii de comparaţie
Desfăşurarea activităţii
Activitatea este structurată în două părţi:
I. În prima parte a activităţii, se cere fiecărui elev să nominalizeze, pe o foaie de
hârtie, care ajunge la profesorul diriginte, 2-3 prieteni/prietene/colegi cu care are cele mai
apropiate relaţii şi 2-3 colegi/colege cu care are cele mai „proaste relaţii" (lipsă de
comunicare, conflicte etc.). Aceste declaraţii sunt necesare pentru alcătuirea grupelor.
Această etapă se desfăşoară în prima oră pentru ca profesorul diriginte să aibă suficient
timp pentru constituirea grupelor, după analiza răspunsurilor primite.
II. Partea a doua a activităţii începe cu formarea grupelor.

Se împarte clasa în grupe de trei elevi: fiecare elev va fi în grupa cu un coleg/o
colegă din prima categorie şi unul/una din cea de-a doua.
Fiecare elev completează tabelul de mai jos, cu referire la propria persoană:
Puncte tari Puncte slabe

sau calităţi care te recomandă, atuuri sau aspecte care te dezavantajează
Oportunităţi Ameninţări
sau ceea ce te ajută, ce te susţine sau ceea ce te-ar împiedica
*Regulă: nu se folosesc termeni generali: sunt generos, nu sunt bun de nimic

etc.
Exemple:
 puncte tari: nu fumez, sunt vesel, ştiu să-mi fac prieteni, mă acomodez
repede la situaţii noi
 puncte slabe: sunt timid, sunt dezordonat, nu ştiu să-mi organizez timpul
 oportunităţi: am camera mea, părinţii mă ajută, am o familie care mă
iubeşte
 ameninţări: renunţ uşor, sunt foarte bolnav, am frecvente conflicte cu
colegii
După terminarea analizei, aceasta trece pe la fiecare coleg din grupă, care are
dreptul să intervină prin adăugare sau eliminare.

Foaia se întoarce la elevul la care se face referire, care o va analiza; el are dreptul
de solicita motivaţii şi de a nu fie de acord, argumentând punctul său de vedere. Fiecare
elev al clasei a jucat rolul de „oglindă" pentru alţi doi colegi; rămâne la latitudinea fiecăruia
să evalueze „oglinda" ca fiind fidelă sau nu.
Profesorul diriginte are sarcina de a induce ideea că punctele slabe ca şi
ameninţările pot fi depăşite; importantă este cunoaşterea acestora pentru a interveni
eficient.
Evaluarea va ţine seama de:

 pertinenţa propriei analize dar şi de modificările colegilor
 reacţia fiecărui elev la modificările colegilor
5. Mai bine calităţi decât defecte

potenţialului propriu prin:
• identificarea propriilor defecte
• asocierea defectelor identificate cu formele de manifestare, exprimate în
termeni comportamentali
• identificarea de modalităţi de diminuare şi înlăturare a comportamentelor
negative
Metode:
dezbaterea colectivă, exerciţiul de opţiune, munca pe echipe
I. La începutul activităţii, profesorul împarte clasa în grupe eterogene, de 4-6
elevi. Criteriile după care vor fi împărţiţi elevii sunt: dezordonat, timid, scandalagiu, egoist,
indiferent. Sarcina lor este de a analiza noţiunea de „defect" şi trăsătura de personalitate
ce particularizează grupa, într-un timp de 10 minute. Rezultatele obţinute sunt prezentate
întregului grup.
Definiţie: defect este considerat o lipsă, scădere, imperfecţiune fizică sau morală;
dezavantaj, inconvenient.
II. Fiecare elev al clasei primeşte o fişă ce conţine 20 de trăsături de personalitate

negative şi o scală de apreciere a nivelului atins: niciodată, uneori, frecvent. Sarcina
elevului este de a atribui fiecărui defect unul dintre nivelele scalei. Apoi, pentru fiecare
defect în dreptul căruia s-a ales nivelul frecvent, elevii vor identifica şi un comportament
vizând situaţii şcolare, în această etapă elevii vor lucra individual, timp de 15 minute.
III. Elevii prezintă în cadrul grupului mic defectele identificate şi situaţiile în care
se exercită trăsătura prezentată drept defect.
Exemple:
Sunt indiferent atunci când........................

Sunt dezordonat atunci când....................
Vreau să am mereu dreptate atunci când.
Apoi sunt alese 3 defecte comune ale grupului şi se identifică comportamente

adoptate pentru a diminua, a îndrepta, a elimina aspectele negative.
Exemple:
Dezordonat - Ordonat
Indiferent - Activ
Lipsit de idei - Original

• calitatea asocierilor defect - comportament corespunzător
• manifestarea dorinţei de diminuare/eliminare a defectelor prin identificarea şi
manifestarea interesului pentru comportamente pozitive
Mai bine calităţi decât defecte

- fişa elevului -
Defectul Niciodată Uneori Frecvent
Flegmatic
Revendicativ
Egoist
Atotştiutor
Trist
Exploziv
Indiferent
Dezordonat
Posomorât
Lent
Repezit
Lipsit de iniţiativă
Lipsit de fantezie
Scandalagiu
Revoltat
Timid
Capricios
Autoritar
Lipsit de idei
Rigid
6. Imaginea de sine


prin:
• interpretarea, din perspectiva autocunoaşterii, a maximei lui Socrate:
„Cunoaşte-te pe tine însuţi!"
• conştientizarea diferenţei între felul „cum sunt" şi felul „cum aş dori să fiu"
• operarea cu conceptele: „trăsături de personalitate", „autocunoaştere", „imagine
de sine"
Metode:
dezbaterea frontală, munca în diadă, exerciţiul de comparaţie
I. Se anunţă tema lecţiei, într-o primă etapă a lecţiei, se porneşte de la o discuţie
frontală având ca temă discrepanţa existentă între felul cum ne vedem, percepţia
personală şi ceea ce am dori să fim. Noi, oamenii, suntem în situaţia unică de a ne putea
privi din exterior şi de a ne descrie, aprecia şi judeca. Ceea ce facem, ce şi cum simţim
şi ceea ce credem că suntem, toate acestea se organizează în jurul a ceea ce considerăm
a fi „eul" nostru.
II. Apoi se lucrează în diadă. Li se cere elevilor să interpreteze îndemnul lui
Socrate: „Cunoaşte-te pe tine însuţi!". Această cunoaştere presupune conştientizarea
existenţei unor trăsături de personalitate, aptitudini, interese, conduite, comportamente
personale.
III. Elevii completează individual fişa de lucru. Se citeşte lista de adjective notate
(sunt atât caracteristici pozitive, cât şi negative). Sarcina elevilor este de a nota cu un „X"
în coloana intitulată „Cum sunt în prezent", în dreptul fiecărui cuvânt care, după părerea
lor, exprimă o trăsătură ce-i caracterizează. Apoi elevii recitesc lista de adjective şi
notează cu „O" în coloana intitulată „Cum aş dori să fiu" fiecare cuvânt care exprimă
însuşirea pe care ar dori să o aibă în viitor. Lista conţine 32 de adjective, dintre care 10
sunt defecte: invidios, cinic, impulsiv, apatic, obraznic, dezordonat, orgolios, indisciplina!,
necomunicativ, nervos. Se însumează totalul lui „X" şi totalul lui „O", obţinându-se două
scoruri (al căror total nu trebuie să fie egal cu 32).
IV. Elevii lucrează din nou în diadă. Fiecare elev prezintă colegului din lista de
adjective „Cum aş dori să fiu" doar pe cele notate cu „O". •
V. Se reia discuţia frontală la nivelul clasei, profesorul precizând faptul că nu
există scoruri limite sau maxime pe care elevii le-ar obţine. Un scor mare obţinut la „Cum
sunt în prezent" conduce la o supraapreciere a imaginii de sine. Existenţa a cel puţin 10
trăsături bifate pentru „Cum aş dori să fiu" asigură un echilibru psihic; ceea ce înseamnă
că elevii au învăţat să se accepte aşa cum sunt, au o imagine de sine pozitivă, pot ajunge
la o profundă autocunoaştere.

• calitatea interpretării: referiri la necesitatea autocunoaşterii, modul de raportare
la propria persoană
• acceptarea/supraaprecierea imaginii de sine şi reacţia determinată
• corectitudinea utilizării conceptelor: trăsături de personalitate, autocunoaştere,
imagine de sine
Imaginea de sine
- fişa elevului –
Adjective Cum sunt în prezent (X) Cum aş dori să fiu (O)
Prietenos
Plin de umor
Conştiincios
Impresionabil
Relaxat
Politicos
Vesel
Comod
Inteligent
Demn de încredere
Modest
Invidios
Curajos
Sincer
Emotiv
Ambiţios
Interesat
Cinic
Impulsiv
Dezordonat
Energic
Obraznic
Interiorizat
Orgolios
Apatic
Liniştit
Indisciplinat
Ordonat
Sigur
Necomunicativ
Nervos
Puternic
7. Pot şi vreau

Obiectivul activităţii: Dezvoltarea nevoii de succes, a motivaţiei de învăţare
continuă, a toleranţei la frustrare, prin:
• identificarea avantajelor învăţării continue
• elaborarea unui plan de dezvoltare personală
• conştientizarea importanţei stabilirii performanţelor şi a mijloacelor sale de
obţinere, din perspectiva succesului
Metode:
descoperirea dirijată, dezbaterea, exerciţiul, lucrul în echipă
I. Profesorul formează echipe de 4-5 elevi; fiecare echipă are sarcina de a
identifica 5 motive pentru învăţarea continuă, pe care le prezintă apoi clasei. Acestea
sunt notate de profesor şi analizate frontal.
Concluzii:
• învăţarea continuă asigură succesul, fiind condiţie pentru continuarea studiilor
şi accesul la cariera dorită
• succesul se dobândeşte graţie aptitudinilor şi muncii
II. Partea a doua a activităţii va consta în elaborarea unui plan de dezvoltare

personală.
Profesorul diriginte prezintă conţinutul unui astfel de plan:
Performanţă vizată Comportamente Rezultate aşteptate

necesare
Termen lung
Termen
mediu
Termen scurt
Frontal, se identifică:
• importanţa elaborării unui plan de dezvoltare personală care, afişat într-un loc
vizibil, are menirea de a menţine constantă motivaţia pentru învăţarea continuă şi de
depăşire a obstacolelor şi greutăţilor apărute pe parcurs
• necesitatea elaborării de planuri realiste, în concordanţă cu aptitudinile şi
interesele personale
Un exemplu, foarte sumar, de plan de dezvoltare personală al unui elev de liceu

este:

Performanţă Comportamente necesare Rezultate aşteptate
vizată
Termen Facultatea Opţiunea pentru un centru Examenul de bacalaureat.
lung de drept universitar şi o secţie. Atenţie deosebită
disciplinelor din care se
Informare asupra secţiilor existente construiesc itemii probelor
în diferite centre universitare. de admitere: învăţare
continuă, meditaţii,
olimpiade şcolare.
Termen Bacalaureat Stabilirea unui program echilibrat, Reuşită la examenul de

mediu defalcat pe zile şi ore: pregătire bacalaureat
generală -pregătire pentru Păstrarea sănătăţii fizice şi
bacalaureat - odihnă - relaxare. mentale.
Meditaţii, consultaţii, învăţare Creşterea încrederii în
continuă. reuşita la examen.
Timp suplimentar de studiu pentru Creşterea mediilor generale
aceste discipline. Stabilirea şi a performanţelor
disciplinelor de bacalaureat. olimpice
la disciplinele de
bacalaureat.
Termen Teza la Participarea activă la orele de Notă mai mare de 8,00.

scurt matematică fixare-consolidare. Revizuirea
tuturor conţinuturilor ştiinţifice, a
temelor şi aplicaţiilor. Elaborarea
programului de pregătire, pe zile şi
ore.
Performanţa vizată pe termen scurt poate lipsi; în cazul păstrării, aceasta se

schimbă sau actualizează prin lipirea unei foi de hârtie.
Evaluarea activităţii se va realiza pornind de la:

• lista argumentelor pentru învăţarea continuă
• identificarea necesităţii de stabilire a priorităţilor, planificare şi învăţare
continue, ca factori de succes
8. Care îţi sunt interesele?

• conştientizarea propriei orientări spre o anumită categorie de interese
• identificarea propriilor interese
• asocierea intereselor, ca orientări valorice stabile, cu formarea personalităţii
Metode:
chestionarul, munca în diadă, dezbaterea
I. Se cere elevilor să completeze individual un chestionar din 30 de itemi,
structuraţi pe 5 grupe. Itemii ilustrează interesele aparţinătoare unor domenii diferite,
fiind grupate în 6 direcţii:
A. interese orientate spre exterior D. interese orientate spre oameni
B. interese orientate spre detalii E. interese orientate spre arte
C. interese orientate spre propria F. interese orientate spre cercetare
persoană
II. Elevii completează individual chestionarul şi acordă fiecărei afirmaţii un

punctaj, de la O la 5. Apoi elevii sunt organizaţi în diadă. Fiecare elev va prezenta
partenerului de discuţie itemii încercuiţi şi scorurile obţinute, maxim 5, minim O, pentru
fiecare grupare de interese în parte. Acesta poate sugera modificarea
punctajelor/scorurilor, argumentând prin experienţele comune, fără a putea impune
modificarea acestora.
III. Profesorul cere fiecărei diade să găsească câte 3 profesii diferite fiecărei
categorii de interese:
Exemplu:
Interese orientate spre exterior (A): arhitect, medic veterinar, fermier
Interese orientate spre detalii (B): bibliotecar, tehnician dentar, programator
Interese orientate spre propria persoană (C): agent de poliţie, ofiţer, proprietar de
firmă
Interese orientate spre oameni (D): doctor, profesor, psiholog
Interese orientate spre arte (E): designer, fotograf, muzician
Interese orientate spre cercetare (F): meteorolog, cercetător, psihiatru
Elevul are posibilitatea de a alege minim O, maxim 6 itemi pentru fiecare grupă.
IV. Fiecare diadă prezintă în faţa clasei meseriile găsite pentru fiecare categorie
în parte. Profesorul precizează faptul că diversitatea valorilor şi a formelor de lucru
determină aceeaşi diversitate de interese. Cunoscând categoria de valori spre care se
îndreaptă o persoană, se pot deduce interesele, conduita personală în formarea
personalităţii.
Evaluarea activităţii se bazează pe:

• calitatea asocierilor interes - conduită personală în formarea personalităţii
• gradul de implicare în rezolvarea sarcinilor
Care îţi sunt interesele?
- fişa elevului -
Încercuiţi litera din dreptul afirmaţiei care vă caracterizează cel mai bine:
A. Îmi place să practic jocuri de echipă.

B. Îmi place să descifrez cuvinte încrucişate.
C. Îmi place atunci când alţii îmi cer sfatul.
D. Îmi place să vorbesc la telefon.
E. Mâzgălesc în caietul meu de notiţe.
F. Sunt curios să aflu cât mai multe lucruri.
A. îmi place să fac munci manuale: să repar bicicleta, să lucrez în grădină.

B. Tot timpul scriu liste cu treburile pe care le fac,
C. Mi-ar plăcea să lucrez de unul singur, decât într-o mare companie.
D. Mă simt bine când îi ajut pe alţii.
E. îmi place să-mi folosesc imaginaţia şi să scriu poveşti.
F. Dintre materiile de şcoală, cel mai mult îmi plac ştiinţele.
A. îmi place să lucrez cu unelte.

B. Mă simt mai bine atunci când în camera mea este ordine.
C. Dacă pot să aleg, prefer să lucrez într-un grup decât singur.
D. Nu sunt timid atunci când trebuie să-mi spun părerea.
E. Mi-ar plăcea să-mi redecorez camera.
F. Cea mai interesantă lectură mi se par ziarele.
A. îmi place mai mult afară decât în casă.

B. Matematica este obiectul meu preferat.
C. Pentru mine este important să hotărăsc singur ceea ce mă priveşte.
D. îmi place să cer sfatul în rezolvarea unor probleme.
E. Prefer să fiu în miezul lucrurilor, decât în afara lor.
F. îmi place să observ vremea, plantele şi animalele.
A. Prefer să merg cu bicicleta decât să mă uit la TV.

B. Scrisul meu de mână este ordonat şi citeţ.
C. Mi-ar plăcea să fiu primar.
D. Mi se pare uşor să întâlnesc oameni noi şi să-mi fac prieteni.
E. Prefer lucrul individual, lucrului colectiv.
F. Mă preocupă mediul înconjurător.
Notaţi de câte ori aţi încercuit fiecare literă:

A.
B.
C.
D.
E.
F.
9. Interese
Obiectivul activităţii: Dezvoltarea capacităţii de valorizare maximă a potenţialului

propriu, prin:
• conştientizarea existenţei unor interese comune cu cele ale grupului
de apartenenţă
• identificarea de interese şi activităţi comune pentru întregul grup de elevi
• asocierea intereselor proprii, dar şi a celor comune grupului, cu meserii
dorite/potrivite
Metode:
• munca pe grupe
• conversaţia
• exerciţiul
• jocul didactic
Grupuri-ţintă:
clasele V-XII - Fişele nr. 1 şi 2 clasele I-IV- Fişa nr. 3
Prima oră:
I. Clasa este împărţită în grupe de câte 4 - 6 elevi. Aceştia primesc fişa nr. 1 din care
aleg un număr de 6 propoziţii care corespund intereselor lor. Fişa este completată individual
de către fiecare elev. Timpul de lucru pentru această secvenţă este de 10 minute.
II. În cadrul grupelor formate la începutul orei, fiecare elev comunică interesele
celorlalţi colegi şi explică pentru fiecare interes personal tipurile de activităţi pe care le
practică. Sarcina grupei este să identifice interesele comune şi tipurile de activităţi care să
reflecte interesele comune.
Nr. crt. Interese comune Activităţi comune
1.
2.
…
III. Un reprezentant al fiecărei echipe prezintă concluziile grupului, insistându-se în

prima fază pe interesele comune şi pe activităţile propuse. Profesorul diriginte, pe o foaie de
flipchart, sintetizează interesele comune întregii clase de elevi şi activităţile care se pot
desfăşura cu întregul colectiv. Sunt reţinute de către diriginte propunerile elevilor, în vederea
organizării ulterioare a unui plan de activităţi extraşcolare, validate de clasă.
A doua oră:
I. Profesorul diriginte împarte clasa în mai multe grupe, urmând modelul primei
ore. Dacă va considera necesar, poate păstra grupele aşa cum au fost alcătuite în prima

oră. Elevii primesc spre completare fişa nr. 2. în prima coloană elevii completează
interesele alese în prima oră de pe fişa numărul 1. Timp de lucru: 15 minute.
II. În activitatea din cadrul grupelor, elevii îşi comunică informaţiile notate pe fişa
primită şi urmăresc să identifice meseriile găsite de fiecare coleg.
III. Frontal, profesorul va consemna toate meseriile găsite de elevi.

„Îmi place să..."
Pregătirea activităţii:
Fişa „îmi place să..." este fotocopiată în mai multe exemplare. Fiecare fişă este
completată de învăţător cu o informaţie, după modelul propus mai jos:
Îmi place să...

a. citesc
b. fac sport
c. desenez
d. merg pe munte
e. cânt
f. lucrul manual
g. învăţ
h. mă joc pe calculator
i. am prieteni
j. fiu primul în clasă
Se obţin astfel mai multe fişe care ilustrează posibile interese ale elevilor.
Fişele completate astfel sunt înşirate pe o sfoară şi lipite pe unul din pereţii clasei.
La începutul orei fiecare elev primeşte mai multe cartonaşe colorate, pe care îşi notează
numele şi lipeşte câte un cartonaş pe fişele care reprezintă interesul său. în acest mod
cadrul didactic şi colectivul clasei obţin o imagine a intereselor elevilor şi, respectiv, a
colegilor.
Activitatea poate fi valorificată prin identificarea activităţilor preferate de elevii
clasei pentru creionarea unui plan de activităţi extraşcolare.

• calitatea şi diversitatea asocierilor interese - activităţi comune grupului de elevi
• identificarea propriilor interese prin activitatea „Îmi place să..."
• asocierile făcute cu ocazia completării individuale a tabelului final
Interese
- fişa nr.1 -

1. Îmi place să am mulţi prieteni.
2. Mă interesează să lucrez în natură.
3. Mi-ar plăcea să lucrez într-un birou.
4. Îmi place să descopăr noi metode de lucru.
5. Îmi place să am o meserie care să mă pună în contact cu multe
persoane.
6. Îmi plac limbile străine.
7. Mă interesează munca de cercetare.
8. Îmi place să mă ocup de alţii şi să îi ajut.
9. Îmi place să îmi exercit talentele.
10. Îmi place să repar lucruri.
11. Îmi place să am responsabilităţi.
12. Îmi place să lucrez cu alţii.
13. Sunt interesat de domeniul socio-medical.
14. Sunt fascinat de diverse fenomene naturale şi sunt mereu tentat să
le explic.
15. Apreciez obiectele de artă.
16. Mă interesez de tot ce priveşte domeniul comercial.
17. Îmi place să citesc, să studiez şi să rezolv probleme.
18. Îmi place să lucrez manual şi cu diverse aparate.
19. Îmi place să mă plimb prin natură.
20. Mi-ar plăcea să lucrez într-un laborator.
21. Îmi place să învăţ.
22. Mi-ar plăcea să lucrez în afaceri.
23. Îmi place informatica.
24. Îmi place să compun.
25. Citesc des ziare.
26. Îmi place să conving oamenii cu care discut.
27. Îmi place să colecţionez timbre.
28. Îmi place să am notiţele la zi.
29. Îmi place să practic sportul.
30. Îmi place să organizez lucrurile.
31. Mă interesează publicitatea şi marketingul.
32. Sunt interesat(ă) de contabilitate.
33. Mă interesează lectură.
34. Îmi place să inventez sau să îmbunătăţesc aparatele.
35. Îmi place să mă ocup de activităţi de animare şi de organizare a
timpului liber.



10. Trăsături de personalitate

prin:
• identificarea propriilor trăsături de personalitate
• identificarea propriilor puncte tari şi puncte slabe
• identificarea propriului tip de personalitate, după tipologia lui Holland
Metode:
• dezbaterea
Prima oră:
La începutul activităţii, fiecare elev îşi alege un coleg de clasă, pe care îl cunoaşte
cel mai bine.
I. Elevii primesc o listă de adjective {fişa nr. 1), caracteristici ale tipurilor de
personalitate propuse de Holland. Din listă sunt alese individual 6 adjective ce reprezintă
trăsăturile fiecăruia de personalitate, apoi dă lista colegului ales la începutul activităţii.
Acesta notează în aceeaşi listă 6 adjective, care consideră că se potrivesc colegului său.
Pot fi aceleaşi adjective sau altele.
În situaţia în care profesorul consideră că există elevi care vor fi influenţaţi de

alegerea colegului-pereche, realizată în prima fază, propun ca cele 6 adjective selectate
pentru caracterizarea acestuia să fie notate pe o foaie separată.
II. Perechile îşi confruntă listele de adjective şi îşi conştientizează trăsăturile de

personalitate. Fiecare elev din pereche îşi explică alegerea făcută pentru el şi pentru
coleg, în cazul în care adjectivele diferă, colegii trebuie să argumenteze alegerile făcute.
III. După discuţiilor avute cu colegul din diadă, fiecare elev îşi revizuieşte lista şi
alege din nou 6 adjective care consideră că îl reprezintă. Ultima listă poate fi identică cu
prima sau diferită de aceasta.
IV. în ultima etapă, elevul asociază pentru fiecare adjectiv un comportament

corespunzător sub forma:
Sunt............................... pentru că............................
Notează itemii pe o foaie de hârtie separată, aceasta urmând să fie afişată în

clasă, pentru ca toţi colegii să afle informaţii noi despre colegii lor.
A doua oră:
Profesorul prezintă elevilor tipurile de personalitate propuse de Holland (fişa
nr. 2). Rezultatele obţinute pot fi valorificate în cadrul componentei Alegerea carierei,
unde elevii, pornind de la alegerile făcute, identifică una sau mai multe meserii pe
care ar dori să le practice. Este dificil de realizat o corespondenţă directă între
caracteristici de personalitate şi anumite ocupaţii, însă se poate stabili o legătură între
mediul în care lucrează o persoană şi tipul de sarcini pe care preferă să le facă.1 Astfel
o persoană de tip realist preferă domenii de activitate ce implică munca manuală; cea
investigatoare domenii ştiinţifice şi tehnice; tipul artistic activităţi din domeniul artei;
socialul caută meserii prin care să fie în contact cu oamenii; întreprinzătorul se
remarcă în domeniul comerţului şi al afacerilor; iar convenţionalul preferă munca de
birou.
Pentru identificarea stilului fiecare elev numără câte adjective din cele 6 au
acelaşi cod (A, l, In, C... etc.). Printr-o activitate frontală, profesorul identifică elevii
care au acelaşi tip de personalitate şi meseriile alese de către elevi.

• receptivitatea la opiniile/părerile colegilor
• asocierea trăsăturilor de personalitate cu propriile comportamente
• argumentarea viitoarei profesii, apelând la activităţile specifice, cu propriul
tip de personalitate
• atitudinea faţă de sugestiile colegilor şi propriile descoperiri, ca rezultat
al conştientizării capacităţii de schimbare
1
Adriana Băban (coord.), Consiliere educaţională. Ghid metodologic pentru orele de
dirigenţie şi consiliere, Imprimeria Ardealul, Cluj-Napoca, 2001, p. 217.
Trăsături de personalitate
- fişa nr. 1 -
1. Materialist R 30. Energic In

2. Natural R 31. Conformist C
3. Consecvent R 32. Conservator C
4. Practic R 33. Inhibat C
5. Stabil R 34. Consecvent C
6. Econom R 35. Lipsit de imaginaţie C
7. Analitic L 36. Eficient C
8. Critic L
9. Curios L
10. Independent L
11. Cognitiv/raţional L
12. Introvertit L
13. Emoţional A
14. Expresiv A
15. Idealist A
16. Imaginativ A
17. Original A
18. Lipsit de abilităţi practice A
19. Convingător S
20. Cooperant S
21. Centrat pe probleme S
22. Prietenos, amabil S
23. Responsabil S
24. Sociabil S
25. Curajos In
26. Ambiţios In
27. Dominant In
28. Energic In
29. încrezător în sine In
Trăsături de personalitate

- fişa nr. 2 -
Holland propune 6 tipuri de personalitate: realist, investigativ, artistic, social,

întreprinzător, convenţional.
Realist Investigativ Artistic

conformist analitic complicat
sincer precaut dezordonat
onest critic emoţional
supus curios expresiv
materialist independent idealist
natural cognitiv imaginativ
consecvent introvertit lipsit de abilităţi practice
practic metodic impulsiv
modest modest independent
timid precis intuitiv
stabil raţional noncomformist
econom rezervat original
Social Întreprinzător Convenţional

convingător curajos conformist
cooperant ambiţios conştiincios
prietenos atrage atenţia atent
generos dominant conservator
săritor energic inhibat
idealist impulsiv supus
centrat pe probleme optimist ordonat
amabil caută plăcere consecvent
responsabil popular practic
sociabil încrezător în sine controlat
cu tact sociabil lipsit de imaginaţie
înţelegător vorbăreţ eficient
11. Valorile mele


prin:
• identificarea propriilor valori
• asocierea comportamentelor cu situaţiile determinante
Metode:
conversaţia, exerciţiul de alegere, dezbaterea
I. O etapă anterioară orei propriu-zise.
Pentru buna desfăşurare a orei, profesorul solicită elevilor, cu o oră înainte, să
caute în dicţionar sensul cuvântului „valoare".
Însuşire a unor lucruri, fapte, idei, fenomene de a corespunde necesităţilor

sociale şi idealurilor generate de acestea; suma calităţilor care dau preţ unui obiect, unei
fiinţe, unui fenomen; importanţă, însemnătate, preţ, merit.
II. În debutul orei, profesorul solicită elevilor să enunţe definiţia conceptului

„valoare". Definiţiile vor fi notate de profesor pe tablă pentru ca elevilor să le fie foarte clar
acest concept. Se exemplifică cu valori din viaţa de elev.
III. Fiecare elev primeşte fişa „Recunoaşte valorile" şi o completează individual.

IV. Se desfăşoară o activitate frontală prin care se confruntă rezultatele. Se

discută de asemenea care este atitudinea fiecărui elev în faţa unei excursii.
Observaţii:
În cazul claselor de gimnaziu, pentru clarificarea conceptului, profesorul poate
lucra chiar o oră. Fixarea unor noţiuni este vitală în vederea desfăşurării unor ore de
dirigenţie care se bazează pe concepte. Profesorului îi revine sarcina de a explica faptul
că valorile:
• se referă şi la obiecte, la modalităţi de a face ceva, la conduite
• sunt idei de viaţă sau de societate
• se concretizează în norme, reguli de viaţă sau comportamente
• sunt transmise prin educaţie şi mijlocite de mediul în care trăim
• anumite valori transmise de societate pot deveni valori personale

• transpunerea definiţiei conceptului de valoare cu exemplele de valori din
domeniul vieţii şcolare
• puterea de a se transpune în rolul clientului (vezi fişa următoare)
Valorile mele
- fişa elevului -
Sunteţi angajatul unei agenţii de voiaj. Clienţii care vin să se intereseze

de o excursie fac în permanenţă anumite comentarii, care reflectă anumite
atitudini şi valori, ce stau la baza deciziei de a pleca într-o excursie.
După ce citeşti comentariile încearcă să le asociezi cu una din valorile

din lista de mai jos:
1. Afecţiune 5. Cunoaştere 9. Frumuseţe

2. Economie 6. Plăcere 10. Realizare (atingerea scopului)
3. Eficacitate 7. Schimbare 11. Confort
4. Securitate 8. Libertate 12. Altruism
1. Îmi place sa plec într-o excursie bine organizată, cu oameni de vârsta mea
şi care să locuiască dacă este posibil în zona mea. Nu vreau să mă neliniştesc
şi nici să mă întreb unde voi dormi, mânca şi care este programul.
2. Nu mă interesează o excursie in care să respect un program. Ceea ce
vreau eu este să fac doar ceea ce mă interesează, să mă opresc unde îmi
doresc, să mănânc când consider şi să fac tot ce am eu chef.
3. Aveţi ceva la preţ redus? Sunt oferte diferenţiate de preţ în funcţie de
anotimp? Nu vreau să plătesc în plus pentru nimic.
4. Nu mă interesează ofertele. Vreau să îmi oferiţi ceea ce aveţi mai bun.
Prefer cele mai bune hoteluri, îmi place să călătoresc, dar vreau întotdeauna
cele mai bune condiţii.
5. Mi-ar plăcea să călătoresc în Grecia sau Egipt, însoţit de un ghid. Vreau
ca din această călătorie să învăţ ceva, să fie instructivă.
6. Ceea ce contează pentru mine este sărbătoarea şi distracţia. Un carnaval,
o plajă, soarele şi activităţi sportive care să îmi ocupe tot timpul.
7. Întotdeauna am considerat excursia o provocare şi o experienţă nouă.
Aveţi vreo excurs/e/n Alaska, în Amazonia sau Nepal?
8. Vreau o excursie în afara marilor oraşe. Pentru mine şi prietena mea
excursia trebuie să fie o ocazie de a ne regăsi şi de a ne oferi unul altuia
momente plăcute.
9. Mi-ar plăcea să călătoresc la Paris, Londra... Sunt oraşe atât de
încântătoare. Parcuri, monumente, muzee...
10. Ceea ce mă interesează este să cunosc oameni din ţară. Mi-aş dori să
mă cazez într-o pensiune şi să am ocazia să şi lucrez un timp la o familie.
Acest lucru creează legături între oameni şi după călătorie aş dori să-i invit la
mine.
11. Călătoriile întreţin tinereţea. In cazul meu este adevărat, îmi place să
călătoresc singur pentru a fi eu însumi, pentru a experimenta lucruri noi,
pentru a-mi demonstra că sunt capabil de a mă regăsi şi a căpăta mai multă
încredere în mine.
12. Nu am încredere în această linie de transport aeriană. Serviciul lasă de
dorit.. Sunt adesea întârzieri. Prefer, cel mai adesea un zbor direct, fără
întreruperi. Este cel mai bun mod de a câştiga timp. în ceea ce priveşte
hotelul, aş vrea o confirmare a rezervării cât mai rapidă.

12. Calităţi şi defecte
Obiectivul activităţii: Identificarea unor trăsături de personalitate pozitive şi/sau

negative prin asocierea lor cu un proverb dat.
Timp: 50 minute
Metode:
• conversaţia
• dezbatere frontală
• metoda caruselului
Clasa se împarte, încă de la începutul activităţii, în grupe eterogene de 4-6 elevi.
Fiecare echipă primeşte o tablă de joc, un zar şi pioni pentru toţi membrii grupului. Un
elev din fiecare grupă este desemnat de profesor pentru rolul de arbitru. Acesta primeşte
o grilă de control pe care sunt trecute, în ordinea numerelor corespunzătoare fiecărei
imagini, enunţurile proverbelor şi răspunsurile corecte. Cele 36 de proverbe se referă la
trăsături de personalitate, pozitive şi negative.
1. Ce este mult nu este sănătos, (lăcomie)

2. Fuga-i ruşinoasă dar este sănătoasă, (frică)
3. Ruşinosul se scoală flămând de la masă. (timiditate)
4. Bine faci bine primeşti, (bunătate)
5. Pentru o faptă bună nu aştepta răsplată, (altruism)
6. Cine se laudă cu faptele lui rele este de două ori vinovat, (răutate)
7. Pentru un bun prieten sari şi în foc. (devotament)
8. Prima afecţiune începe cu mine însumi, (egoism)
9. După mine potopul, (indiferenţă)
10. Mâna care dă culege, (dărnicie)
11. îţi dă o măslină şi îţi cere un butoi de untdelemn, (zgârcenie)
12. Salută copacul care te adăposteşte, o merită, (recunoştinţă)
13. Un tată hrăneşte 10 fii, iar 10 fii nu pot hrăni un singur tată. (nerecunoştinţa)
14. Mai bine un ban pe drept decât o mie pe nedrept, {cinste)
15. Azi o ceapă, mâine o iapă, poimâine herghelia toată, (hoţie)
16. Ce-i în guşă şi-n căpuşă, (francheţe)
17. Ce-ţi spune oglinda nu-ţi spune un întreg consiliu, (sinceritate)
18. în faţă prieten, în spate duşman, (făţărnicie)
19. Mâţa blândă zgârie rău. (viclenie)
20. Nu-ţi băga nasul unde nu-ţi fierbe oala. (discreţie)
21. Să dai fiecăruia ce i se cuvine, (dreptate)
22. Dacă-l goneşti pe uşă, intră pe fereastră, (obrăznicie)
23. Un loc pentru fiecare lucru şi fiecare lucru la locul său. (ordine)
24. Mai bine aşteaptă tu decât să te aştepte celălalt, (punctualitate)
25. înghite doar cât poţi mesteca, (cumpătare)
26. Calea de mijloc este cea mai bună. (echilibru)
27. Arcul care se întinde prea mult se rupe. (exces)
28. Face din ţânţar armăsar, (exagerare)
29. Cine are urechi de auzit, să audă. (receptivitate)
30. Picătura mică găureşte piatra tare. (perseverenţă)
31. Rugina mănâncă fierul, (inactivitate)
32. Cursa se câştigă alergând, (hărnicie)
33. Nici în car, nici în căruţă, nici în teleguţă. (nehotărâre)
34. Paza bună trece primejdia rea. (prudenţă)
35. Cine se stăpâneşte bine îi stăpâneşte pe ceilalţi, (autocontrol)
36. Cuvânt cu cuvânt se întocmesc marile cărţi, (răbdare)
II. Profesorul prezintă regulile jocului;

• jucătorii îşi aliniază pionii la start şi dau pe rând cu zarul
• succesiv fiecare elev dă cu zarul şi parcurge un număr de căsuţe egal cu cifra
indicată de zar
• citeşte proverbul din căsuţă şi identifică trăsătura de personalitate corespun-
zătoare enunţului citit
• dacă răspunsul dat este corect, elevul rămâne pe poziţia câştigată, iar dacă
răspunsul este incorect se întoarce cu 2 căsuţe înapoi
• jocul este câştigat de cel ce ajunge primul la sfârşit şi se încheie după ce
ultimul elev a parcurs întreg traseul
III. La finalul jocului, elevii însumează trăsăturile de personalitate identificate şi le
scriu într-un tabel după modelul următor:
Nr. crt. Trăsături pozitive Trăsături negative
IV. Frontal, profesorul centralizează trăsăturile găsite de elevii clasei.
Evaluarea activităţii se realizează prin:

• identificarea cantitativă a trăsături de personalitate pozitive şi negative


III. Comunicarea
- Formarea atitudinii de respect şi dezvoltarea

comportamentelor responsabile
- Practicarea unui stil personal adecvat de exprimare
- Dezvoltarea capacităţii de valorizare a potenţialului
propriu
1. Bariere în comunicare
Obiectivul activităţii: Formarea atitudinii de respect şi dezvoltarea

comportamentelor responsabile prin:
• definirea/utilizarea conceptelor implicate în comunicare: emiţător, receptor,
canal de transmitere, mesaj, cod
• identificarea barierelor în comunicare
Metode:
• expunerea
• jocul didactic
• munca pe grupe
l. Frontal, profesorul explică elevilor câteva noţiuni fundamentale legate de
comunicare.
Definiţie: Comunicarea reprezintă un proces de transmitere de informaţii
(informaţia fiind privită ca un termen general referindu-se atât la concepte, cât si la semne,
simboluri etc.) Comunicarea necesită cel puţin doi poli (individ-individ, individ-grup).
Dicţionarul de sociologie defineşte comunicarea ca un proces de emitere a unui
mesaj şi de transmitere a acestuia într-o manieră codificată cu ajutorul unui canal către
un destinatar în vederea receptării (Măria Voinea).
Dicţionarul de psihologie defineşte comunicarea ca relaţie între indivizi ce implică
transmitere intenţionată sau nu, cu influenţe asupra receptorului şi cu efect retroactiv.
Elementele procesului de comunicare sunt:
Emiţătorul & Receptorul în relaţie. La individul uman, comunicarea depinde de
capacitatea de relaţionare cu celălalt, de disponibilitatea de combinare a codului folosit,
de disponibilitatea de recepţie şi prelucrare, de complexitatea şi varietatea conţinuturilor,
precum si de posibilitatea emiţătorului si receptorului de a-şi schimba reciproc rolurile.
Canalul de comunicare - „drumul", „calea" pe care se transmite mesajul. Acestea
pot fi canale vizuale, auditive, tactile, kinestezice etc. Canalele au suport natural sau
tehnic (telefon, fax, mijloace audio-video etc.)
Mesajul este o componentă complexă a comunicării care implică fenomene de
codare, recodare, decodare. La om, funcţia semiotică înalt dezvoltată permite codarea
stimulilor actuali, trecuţi, viitori şi utilizarea lor nu doar de către cel care codifică, ci şi de
cei care primesc mesajul.
Codul - trebuie ales şi cunoscut de partenerii în relaţie.
Feed-back-ul - mesajul de răspuns pe care receptorul le dă după receptarea
mesajului iniţial.
Mediul, contextul comunicării, se referă la situaţia particularizată în care are
loc comunicarea. Comunicarea se desfăşoară într-un context cu care se întrepătrunde.
Este important faptul că procesul comunicării poate fi perturbat prin apariţia unor
factori (bariere în comunicare) care diminuează, amplifică, împiedică sau deformează
mesajele. Acestora li se adaugă alte bariere identificate în cursul activităţilor din clasă şi
nu numai.
II. Profesorul explică regulile jocului „Ascultăm şi desenăm", care sunt scrise
dinainte pe o foaie de flipchart şi sunt afişate la momentul potrivit.
• Elevii lucrează în perechi, poziţionându-se spate în spate
• În diadă, unul dintre elevi este receptor, iar celălalt emiţător
• Emiţătorul primeşte din partea profesorului un desen. Sarcina sa este de a
descrie colegului desenul primit.
• Receptorul desenează folosind informaţiile primite de la partener. Acesta nu
are dreptul să adreseze nici o întrebare şi nici să privească desenul pentru a verifica
informaţiile primite.
Desenele împărţite vor fi diferite de la o diadă la alta.
Timpul de desfăşurare al exerciţiului este de 5 minute. Este recomandat ca
profesorul, în acest caz, să fie riguros în măsurarea timpului.
După parcurgerea celor 5 minute, profesorul întrerupe jocul şi le cere elevilor să
confrunte desenele obţinute cu originalele şi să identifice barierele intervenite în
transmiterea mesajului de la emiţător la receptor în timpul exerciţiului.
III. Profesorul reuneşte câte două diade, formându-se grupe de câte patru elevi.
Sarcina elevilor este de a depista barierele aflate în calea comunicării:
• tonul vocii
• tipul limbajului folosit
• fragmentarea cuvintelor
• zgomotul din fundal
• nivelul de înţelegere
• tendinţa de a judeca
• oferirea de soluţii
• reacţiile pasive şi agresive
• moralizarea excesivă
• evitarea subiectului
• impunerea unor argumente
• timpul scurt de lucru
• inexistenţa feedback-ului
Acestea sunt sintetizate pe o foaie de flipchart.

• respectarea regulilor jocului
• lista de bariere care au influenţat actul de comunicare în timpul jocului
• capacitatea de a identifica şi alte bariere ale actului de comunicare
2. Ce fac când?

comportamentelor responsabile, prin:
• identificarea de soluţii în diminuarea/eliminarea barierelor în comunicare
• descrierea propriului comportament într-o situaţie de comunicare dată
• descoperirea importanţei unei ascultări active în procesul de comunicare
Metode:
• munca pe echipe
• exerciţiul
I. La începutul activităţii, profesorul afişează foaia cu barierele de comunicare
identificate de clasă, ora anterioară, în activitatea Bariere în comunicare.
II. în grupe de 4-6 elevi, se cere enumerarea unor soluţii în diminuarea /

eliminarea barierelor. Un reprezentant din fiecare grupă va prezenta soluţiile identificate
de grupa sa.
Exemplu:
Bariera Soluţii
Moralizare excesivă Renunţare la formule de genul: „ar trebui să...", „ar

fi ce mai mare greşeală din partea ta să..." etc.
Profesorul împarte grupelor de elevi următoarele situaţii de comunicare:

• Ce fac când profesorul ridică tonul la mine?
• Ce fac când vreau să mă anunţ ta răspuns, dar în clasă este mult zgomot?
• Ce fac când profesorul foloseşte frecvent termeni de specialitate pe care nu-i
înţeleg?
• Ce fac când un coleg încearcă să-şi impună punctul de vedere?
Sarcina elevilor este să completeze următorul tabel, după exemplul de mai jos:
Situaţia Ce fac? Comportamentul care

înlesneşte comunicarea
Când nu mă interesează Completez rebus. Încerc să fiu atent.

subiectul lecţiei Îmi fac temele la alte materii. Îmi notez doar ideile
principale.
Vorbesc cu colegul. Caut utilitatea informaţiilor.
Sabotez lecţia. Mă implic în discuţii.
Plec de la oră.
Câte un reprezentant al fiecărei grupe prezintă: situaţia / ce fac eu? /

comportamentul ce înlesneşte comunicarea.
În finalul activităţii, profesorul prezintă elevilor etapele unei ascultări active şi
eficiente:
• lasă partenerul să vorbească (nu întrerupe, nu oferi sugestii)
• prinde ideea principală şi pune-te în situaţia celuilalt
• pune întrebări pentru a înţelege mai bine
• verifică dacă ai înţeles
• provoacă pe celălalt să facă completări
• adaptează-ţi comportamentul la situaţia existentă
• determină-l să-şi exprime aşteptările, dorinţele
• foloseşte întrebări cu final deschis (evită întrebarea „De ce?")
Prin brainstorming se identifică regulile care se cer respectate în comunicarea eficientă.
REGULI:
- Când ai de ascultat pe cineva, încetează să vorbeşti l
- Dacă ai fost întrerupt, ascultă răbdător şi apoi reia-ţi ideea l
- Arată că poţi fi răbdător în discuţie !
- Focalizează-te pe vorbitor, menţine contactul vizual!
- înclină din cap ca să arăţi că asculţi. Foloseşte expresii ca : „Da", „De acord" etc.
- Adoptă o poziţie deschisă, relaxată. Nu-ţi încrucişa mâinile sau picioarele. Aceasta
- este o poziţie închisă !
- Acordă atenţie sentimentelor vorbitorului!
- Nu „eticheta" vorbitorul!
- Cere explicaţii dacă nu înţelegi!

• reuşita etapei de descoperire a comportamente ce favorizează ascultarea
eficientă
• lista de reguli ce caracterizează ascultarea eficientă, identificate de elevi
3. Cum comunic?

• descoperirea de răspunsuri adecvate unor situaţii din universul şcolii
• interpretarea unei situaţii date
• diferenţierea şi exersarea celor trei tipuri de transmitere a unui mesaj
Metode:
• jocul de rol
• expunerea
• munca pe grupe

I. Profesorul prezintă elevilor cele trei tipuri de transmitere a unui mesaj:
ASERTIV
Problema este discutată.
Drepturile tale sunt susţinute.
Îţi alegi singur activitatea.
Ai încredere în tine.
Recunoşti şi drepturile tale şi ale celorlalţi.
PASIV
Problema este evitată.
Drepturile tale sunt ignorate.
Îi laşi pe ceilalţi să aleagă în
locul tău.
Neîncredere.
Vezi drepturile celorlalţi ca
fiind mai importante.
AGRESIV
Problema este atacată.
Drepturile tale sunt susţinute fără a se
ţine cont de drepturile celorlalţi.
Alegi activitatea ta, indiferent de
opţiunile celorlalţi.
Ostili, acuză, blamează.
Drepturile tale sunt mai importante
decât ale celorlalţi.
II. Elevii sunt împărţiţi în grupe de 4-6; fiecare grupă primeşte spre analiză şi
rezolvare una din situaţiile de mai jos:
• Un coleg face glume pe seama modului în care te îmbraci.
• Un coleg Iţi cere caietul de teme şi nu ţi-l aduce la timp, iar profesorul te
sancţionează crezând că nu ţi-ai făcut tema.
• Te plimbi pe holul şcolii. Dintr-un grup de elevi, unul îşi bate joc de tine.
• Prezinţi lecţia în faţa clasei. Unii colegi râd de greşelile pe care le faci.
• Profesorul anunţă şedinţa cu părinţii, iar tu eşti în situaţie de corigentă /
repetenţie.
Profesorul solicită, fiecărei grupe, punerea în scenă a situaţiei primite, folosind

cele trei tipuri de transmitere a informaţiei.
Evaluarea activităţii se face în concordanţă cu:

• calitatea interpretării ţinând cont de respectarea caracteristicilor celor trei tipuri
de transmitere a unui mesaj
4. Comunicare asertivă

Obiectivul activităţii: Practicarea unui stil personal adecvat de exprimare (în
limbaj şi vestimentaţie), prin:
• adoptarea unui stil de comunicare asertiv
• identificarea avantajelor stilului asertiv de comunicare
• exersarea stilului asertiv de comunicare
Metode:
• descoperirea dirijată
• munca individuală şi pe grupe
• exerciţiul
• conversaţia
• observaţia
I. Se formează grupe de câte 4 elevi; fiecare grupă trebuie să pregătească trei
răspunsuri diferite la aceeaşi situaţie-problemă.
Exemplu de situaţie-problemă: un coleg ţi-a înapoiat caietul de notiţe şifonat şi

cu copertele rupte.
Profesorul diriginte reaminteşte clasei cele 3 stiluri de comunicare (pasiv, agresiv

şi asertiv) şi le descrie folosind două-trei atribute-cheie.
II. Fiecare grupă îşi lipeşte răspunsul la tipul care se încadrează cel mai bine. Se
analizează, în mod deosebit, avantajele stilului asertiv de comunicare. Se prezintă două
forme de comunicare, referitoare la aceeaşi situaţie:
• Un coleg face referiri frecvente la rezultatele tale şcolare: „Dacă ai note mai
mari, nu înseamnă că eşti mai deştept, ci doar tocilar, aşa că lasă-mă-n pace şi nu te mai
da grozav!"
• „Mă deranjează comparaţia frecventă a notelor noastre, îmi dă impresia că
vrei să dovedeşti că-mi eşti superior."
Compararea celor două răspunsuri indică diferenţe majoră: cel de-al doilea
răspuns se referă la comportament şi nu la persoană, este formulat într-o manieră care
exprimă nemulţumirea, fărâ a jigni colegul. Profesorul diriginte denumeşte limbajul folosit
în cel de-al doilea caz, limbajul responsabilităţii.
Prin analiză, se identifică componenţa frazelor caracteristice limbajului respon-
sabilităţii şi maniera de construire a unui limbaj asertiv. Fiecare grupă elaborează unul
sau mai multe răspunsuri asertive, pornind de la o situaţie dată, alta decât cea anterioară.
Elevii primesc următoarea sarcină:

• Utilizaţi, pentru o perioadă de trei zile, exclusiv limbajul responsabilităţii.
• Notaţi observaţiile referitoare la reacţiile colegilor.
Analiza răspunsurilor indică avantajele comunicării asertive, exprimate în termeni

de evitarea conflictelor, prevenirea reacţiilor defensive, evaluarea comportamentului etc.
Evaluarea activităţii va urmări:
• diferenţierea celor 3 stiluri de comunicare, dovedită prin construirea răspun-
surilor
• identificarea avantajelor comunicării asertive, a limbajului responsabilităţii

5. Expresivitatea în comunicare

• utilizarea corectă a celor 4 semne specifice metodei SINELG
• conştientizarea rolului expresivităţii în comunicare
Metode:
• metoda SINELG
I. Profesorul distribuie tuturor elevilor un text intitulat Expresivitate în comunicare.
Sarcina elevilor este de a parcurge individual textul şi de a nota pe margine, folosind
următoarele simboluri:
√ Dacă ceva din ceea ce au citit confirmă ceea ce ştiau.
+ Dacă o informaţie este nouă pentru ei.
- Dacă o anumită informaţie pe care au citit-o contrazice sau diferă de ceea ce
ştiau.
? Dacă doresc să cunoască mai multe despre un anumit lucru sau dacă li se
pare o informaţie confuză.
Semnele care apar pe marginea textului relevă o anumită relaţie a elevului cu
textul parcurs, cu conţinutul său de idei. Timp de lucru: 20 de minute.
II. În diadă, elevii vor discuta cele 4 tipuri de informaţii obţinute în urma adnotării:
informaţii confirmate, informaţii noi, informaţii diferite, informaţii confuze. Timp de lucru:
10 minute.
III. Frontal, profesorul dirijează discuţia pornind de la informaţiile noi (+},

evidenţiind câştigul de informaţii, dar şi eventualele nelămuriri şi informaţii confuze pentru
elevi.

• calitatea relaţionării elevilor cu textul parcurs
Expresivitatea în comunicare
- fişa elevului -
"Comunicarea este un proces de transmitere a unor informaţii.
Schema de comunicare între două persoane cuprinde următoarele
componente: emiţătorul, codul, canalul de comunicare, mesajul, receptorul sau
destinatarul, conexiunea inversă de la destinatar la emiţător.
Într-un dialog, rolurile de emiţător şi de destinatar-receptor se schimbă
alternativ.
În comunicare, intonaţia face ca fraza să fie corectă, adaptată situaţiei şi
intenţiei sau poate devia sensul comunicării. Bernard Shaw spunea că există 100 de
feluri de a spune NU şi 1000 de a spune DA. Ştim foarte bine că după intonaţie, un
DA poate însemna NU şi uneori un NU se apropie de DA. Prin diverse curbe ale
intonaţiei se realizează mirarea, interjecţia, constatarea, explicarea, încântarea,
omagiul, încurajarea, îngrijorarea, siguranţa de sine, dispoziţia, ordinul etc.
Expresivitatea verbală mai este dependentă de alegerea cuvintelor şi de
modul de frazare. Să luăm verbul a spune. Există o sumedenie de alte verbe cu
înţeles apropiat: a comunica, a dispune, a aduce la cunoştinţă, a raporta, a ordona, a
discuta, a sta de vorbă, a povesti, a lămuri, a convinge, a conserva, a explica, a apela,
a aminti etc. Comunicarea devine concretă tocmai prin folosirea cuvântului perfect
adecvat relaţiilor, situaţiilor, acţiunii intenţionate.
În limba română nu există reguli severe de topică şi tocmai aceasta face ca
ordinea în care sunt dispuse cuvintele în frază să contribuie la expresivitate. Astfel,
dacă se începe cu predicatul se scoate în evidenţă acţiunea; dacă adjectivul se pune
înaintea substantivului, conţinutul primului este exprimat cu proeminenţă (harnicul
om).
Alte mijloace de expresivitate sunt: mimica, gestica, postura. Prin mimică şi
gestică se pot sublinia anumite sensuri şi atitudini, mai bine decât rostind cuvintele."
(P. Popescu-Neveanu, Psihologia generală , Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1990, pp. 64-71)

IV. Managementul învăţării
- Dezvoltarea capacităţii de valorizare maximă

a potenţialului propriu
- Formarea atitudinii de respect şi dezvoltarea
1. Stilul de învăţare
• identificarea propriului stil de învăţare
• compararea celor trei stiluri de învăţare: vizual, auditiv, kinestezic

• asocierea de comportamente la fiecare stil de învăţare
Metode:
exerciţiul de asociere, dezbaterea frontală
l. Elevii completează individual o fişă (nr. 1) care cuprinde 24 de itemi; câte 8
itemi caracteristici unui stil de învăţare. Pentru fiecare item, elevul alege o singură
variantă de răspuns - întotdeauna, de obicei, câteodată, rar, niciodată -, căruia i se acordă
un număr de puncte, în modul următor:
Întotdeauna - 4 puncte
De obicei - 3 puncte,
Câteodată - 2 puncte
Rar - 1 punct,
Niciodată - 0 puncte
Apoi se completează următorul tabel:
VIZUAL AUDITIV KINESTEZIC

Nr. enunţ Punctaj Nr. enunţ Punctaj Nr. enunţ Punctaj
2 1 4
3 5 6
7 8 9
10 11 12
14 13 15
16 18 17
20 21 19
22 24 23
Scorul preferinţei vizuale: ………………

Scorul preferinţei auditive: ……………
Scorul preferinţei kinestezice:…………
Prin totalizarea punctajelor pe o coloană rezultă 3 scoruri: scorul preferinţei

vizuale, scorul preferinţei auditive şi cel al preferinţei kinestezice.
II. Profesorul centralizează rezultatele şi identifică numărul de elevi obţinuţi

pentru fiecare stil de învăţare în parte. După care, în finalul orei, prezintă caracteristicile
comportamentale ale stilurilor de învăţare.
Evaluarea activităţii se face:

• comparând lista de comportamente asociate fiecărui stil de învăţare, rezultată
prin descoperire dirijată, cu cea elaborată de profesori
• apreciind nivelul de implicare în rezolvarea sarcinilor
Stilul de învăţare
- fişa nr. 1 -
Întotdea- De Câte- Rar Nicio-
Enunţuri una obicei odată dată

1. Îmi amintesc lecţia mai bine dacă ascult decât
dacă o citesc.
2. Folosesc mai bine notiţele scrise în clasă, decât
explicaţiile orale.
3. Îmi place să iau notiţe ca să le pot folosi ulterior.
4. Mi-e cam greu să folosesc foarfecă atunci când tai
un carton.
5. Prefer ca schemele şi desenele să îmi fie
explicate de profesor.
6. Îmi place să lucrez cu unelte.
7. Prefer schemele, tabelele şi diagramele.
8. La ora de muzică diferenţiez uşor sunetele
muzicale.
9. Îmi amintesc cel mai bine dacă scriu de câteva ori
ceea ce citesc.
10. Mă descurc bine cu hărţile şi pot folosi indicaţiile
acestora.
11. Mă descurc mai bine la materiile teoretice
ascultând expuneri sau înregistrări pe casete.
12. Îmi place să mă joc cu monedele şi cheile din
buzunar.
13. Învăţ mai bine ortografia unui cuvânt repetând
literele acestuia cu voce tare decât scriindu-l .
14. Înţeleg mai bine ştirile pe care le citesc în ziar
decât dacă le aud la radio.
15. Îmi place să mestec gumă sau să mănânc ceva
în timp ce studiez.
16. Încerc să ţin minte ceva fixând imaginea
respectivă în minte ca pe o fotografie.
17. Învăţ uşor enunţurile urmărindu-le cu degetul în
timp ce citesc.
18. Prefer să ascult o emisiune radio decât să citesc.
1 9. Sunt priceput la dezlegarea jocurilor de cuvinte.

20. Prefer să citesc despre o anumită temă decât să
discut despre ea.
21. Prefer să ascult ştirile la radio decât să le citesc
în ziar.
22. Îmi place să obţin informaţii despre subiectele
interesante citind materiale diverse despre acestea.
23. Mă simt bine dacă-i ating pe alţii (când dau mâna
sau îi bat pe umăr).
24. Prefer indicaţiile orale date de profesor decât
cele găsite în manual.
Stilul de învăţare
- fişa nr. 2 -
Definiţie:

Stilul de învăţare reprezintă modalitatea preferată de receptare, prelucrare,

stocare şi reactualizare a informaţiei. Acesta are atât componente determinate genetic,
cât şi componente care se dezvoltă ca urmare a expunerii frecvente şi preferenţiale la o
anumită categorie de stimuli.
Stilul de învăţare Caracteristici ale comportamentului de învăţare

- Învaţă vorbind şi ascultând
- Este eficient în discuţiile de grup
- Învaţă din explicaţiile profesorului (celui care prezintă
materialul)
- Verbalizează acţiunea întreprinsă pentru a-şi depăşi
Auditiv
dificultăţile de învăţare
- Îşi manifestă verbal entuziasmul
- Zgomotul este perturbator, dar în acelaşi timp reprezintă
şi mediul în care se simte bine
- Suportă greu liniştea învăţării
- Preferă să vadă lucrurile sau desfăşurarea proceselor pe
care le învaţă
- Învaţă pe bază de ilustraţii, hărţi, imagini, diagrame
Vizual - Este important să vadă textul scris
- Are nevoie de control asupra ambianţei în care învaţă
- Îşi decorează singur mediul
- Recitirea sau rescrierea materialului sunt metodele cele
mai frecvent utilizate pentru fixare
- Are nevoie să atingă şi să se implice fizic în activitatea
de învăţare
- Învaţă din situaţiile în care poate să experimenteze
- A lua notiţe înseamnă mai mult un act fizic şi nu un suport
Kinestezic vizual pentru învăţare; de multe ori nu revizuiesc notiţele
- Îşi manifestă entuziasmul sărind
- Lipsa de activitate determină manifestări kinestezice, de
multe ori fiind confundat cu copiii cu tulburări de
comportament
2. Avem cu toţii aceeaşi motivaţie?
Obiectivul activităţii: Dezvoltarea capacităţii de valorizare a potenţialului

propriu, prin:

• descoperirea importanţei motivaţiei în activitatea de învăţare
• identificarea de surse de motivaţie
• clasificarea surselor de motivaţie în surse externe şi surse interne
• identificarea principalelor surse ale motivaţiei pentru dezvoltarea unei atitudini
pozitive faţă de activitatea de învăţare
Metode:
• metoda chestionarului
• metoda ciorchinelui
• munca pe grupe
I. Individual, elevii completează o fişă ce conţine 16 afirmaţii. Acestea vizează
identificarea surselor motivaţionale. Sarcina elevilor este de a alege pentru fiecare item
unul dintre răspunsurile: DA, NU, ? (semnul întrebării reflectă o situaţie mediană).
II. Elevii, împărţiţi în grupe de câte 4-6, prezintă răspunsurile bifate pentru fiecare
item în parte şi îi identifică pe cei care sunt comuni întregii grupe. Itemii cu răspunsuri
diferite se argumentează de către fiecare elev, în interiorul grupei de lucru. La finalul
activităţii pe grupe, elevii trebuie să negocieze cel puţin 3 itemi cu răspunsuri comune.
Aceştia urmează să fie prezentaţi clasei.
III. Frontal, profesorul dezbate şi dirijează discuţia spre următoarele idei:
• sursele motivaţionale sunt diferite

• motivaţia umană se caracterizează prin varietate şi ierarhie
• există motivaţii primare şi secundare
• motivaţia intrinsecă şi motivaţia extrinsecă
Motivaţia intrinsecă - îşi are sursa în activitatea desfăşurată şi se satisface prin

îndeplinirea acelei activităţi.
Motivaţia extrinsecă - îşi are sursa în afara activităţii desfăşurate.
IV. Se revine la activitatea pe grupe, în cadrul căreia elevii reiau citirea itemilor
de pe fişă şi îi identifică pe cei care corespund unei motivaţii intrinseci, respectiv
extrinseci.
V. La finalul activităţii se realizează un ciorchine cu tema „Motivaţia şi sursele ei".

• lista ce cuprinde sursele de motivaţie şi corelarea acestora cu activitatea de
învăţare
• diferenţierea motivaţiei intrinseci de cea extrinsecă şi a formei în care acestea
susţin activitatea de învăţare
• diversitatea şi corectitudinea surselor reprezentate în ciorchinele „Motivaţia şi
sursele ei", ca rezultat al activităţii frontale:

Avem cu toţii aceeaşi motivaţie?

- fişa elevului –
Nr. Itemi Da Nu ?
crt.
1. Sunt foarte motivat de un subiect care mă interesează,
oricare ar fi profesorul, metoda sau activităţile propuse.

2. Nu sunt niciodată pasiv, chiar dacă nu mă interesează
într-un mod deosebit ceea ce se discută.
3. Sunt motivat pentru că ştiu foarte bine de ce vin la şcoală

şi de ce muncesc.
4. Sunt interesat când şcoala îmi oferă răspunsuri la

întrebările mele.
5. Când sunt motivat găsesc întotdeauna răspunsuri la

întrebările mele.
6. Sunt de cefe mai multe ori motivat când sunt implicat în

mod direct în organizarea propriei mele munci.
7. învăţ pentru a face plăcere unui profesor pe care îl

apreciez.
8. Sunt foarte sensibil la aprecierile unui profesor.
9. Am nevoie de încurajare pentru a reuşi.
10. Sunt sensibil la ceea ce gândesc părinţii mei când îmi văd
carnetul de note.
11. Eşecurile repetate mă demoralizează.
12. Greşelile sunt ocazii de progres şi ele îmi dau ocazia de

a mă corecta.
13. Anunţarea şi aproprierea unei lucrări mă motivează.
14. Teama de lucrări surpriză mă determină să învăţ.
15. Mă simt motivat de fiecare dată când activitatea se

desfăşoară sub forma unui joc.
16. Mă motivează munca cu anumiţi colegi.
3. Depinde motivaţia mea de preferinţa pentru

anumite discipline?

comportamentelor responsabile prin:
• descoperirea dependenţei motivaţiei de disciplinele şcolare

• identificarea corelaţiei dintre motivaţie, trăsături de personalitate şi interese
• raportarea gradului personal de motivare la cel manifestat la nivelul clasei
Metode:
• chestionarul
• problematizarea
• exerciţiul de comparaţie
l. Individual, fiecare elev acordă câte o notă de la 0 la 3, în funcţie de interesul
manifestat pentru fiecare disciplină sau activitate în parte. Cifra 3 reprezintă motivaţia
maximă pentru o anumită activitate, iar 0 motivaţia cea mai mică. Apoi, elevii vor totaliza
numărul de răspunsuri cărora li s-au acordat notele, în modul următor: 0_____, 1______,
2_______, 3_______. În cazul fiecărei afirmaţii notate cu 3, elevii vor căuta argumente
potrivite şi îşi vor explica alegerile făcute.
Exemplu:
o Prefer o partidă de volei la sală pentru că__________
o Prefer un curs de informatică pentru că____________
II. În această etapă, elevii completează următorul tabel:
Motivaţia Trăsături de Interese

personalitate
Trăsăturile de personalitate şi interesele ce vor fi trecute în tabel sunt cele

identificate în cadrul exerciţiilor de autocunoaştere, parcurse anterior acestei activităţi.
Important este ca elevii să conştientizeze că există o legătură între propriile trăsături de
personalitate, interese şi motivaţiile notate maxim, cu 3.
III. Clasa împreună cu profesorul diriginte compară rezultatele pentru a identifica

gradul de motivare personală în raport cu ceilalţi. Pe o foaie de flipchart sau pe tablă se
completează următorul tabel:
ltemi 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Elevi

E1
E2
E3
.
.
.
.
.
.
E25

• calitatea argumentelor aduse pentru susţinerea propriilor motivaţii
• interpretarea tabelului care sintetizează corelaţia dintre motivaţie, trăsături de
personalitate şi interese
• atitudinea faţă de rezultatul comparării propriei motivaţii pentru învăţarea
şcolară cu cea manifestată de colegi
Depinde motivaţia mea de preferinţa pentru

anumite discipline?
- fişa elevului -

Acordaţi note de la 0 la 3, în funcţie de interes (3 reprezintă motivaţia
cea mai mare). Pentru început apreciaţi doar activitatea şi nu modul în care ea
ar putea fi prezentată.
1. O lecţie despre avantajele şi dezavantajele utilizării energiei atomice.

2. Studiul unei piese de teatru.
3. Discutarea în grup despre o emisiune radio destinată tinerilor.
4. Lecţia de fizică.
5. Elaborare de scrisori în limbi străine.
6. O partidă de volei la sală.
7. Studiul unui eveniment istoric.
8. Proba de rezistenţă la educaţie fizică.
9. Studierea cuvintelor unui cântec la modă.
10. Traducerea unui text dintr-o limbă străină.
11. Analiza unui film de succes.
12. Studierea diferitelor forme de sclavaj de-a lungul timpului.
13. Test la limba română cu itemi cu răspunsuri multiple.
14. Participarea pe bază de voluntariat la un cerc de muzică, pictură,
foto, calculatoare, propus de şcoală.
15. O expunere la istorie care îmi permite să înţeleg problemele
internaţionale actuale.
16. O lecţie despre bani.
17. O lecţie de biologie despre SIDA.
18. Un curs de informatică.
19. Prezentarea unei ţări în care ţi-ar plăcea să trăieşti.
4. Cum memorăm?


• descoperirea importanţei memoriei pentru activitatea de învăţare şi pentru
reuşita altor activităţi
• identificarea de forme de organizarea/structurare a activităţii de memorare
• realizarea unui cvintet cu tema „Memorarea"
Metode:
• brainstorming-ul
• explicaţia
• metoda cvintetului
I. Activitatea debutează frontal, printr-un exerciţiu de creativitate de tip
brainstorming, în care elevii sunt solicitaţi să-şi imagineze cum ar arăta viaţa omului fără
memorie. Este important să se respecte principiile brainstorming-ului, şi anume:
• Nu criticaţi ideile altora!

• Daţi frâu liber imaginaţiei!
• Produceţi o cantitate cât mai mare de idei!
• Preluaţi ideile celorlalţi şi amplificaţi-le!
II. A doua etapă se desfăşoară tot frontal şi are menirea de a demonstra

caracterul inteligibil, logic al memorării, rolul pe care îl are semnificaţia în memorarea unui
material. Profesorul citeşte elevilor o listă de 12 cuvinte: elefanţi, speriaţi, flăcări, iepuraşi,
cenuşii, violente, călcau, mici, apărare, picioare, lipsiţi, mari. După ce parcurge lista,
profesorul cere elevilor să noteze pe caiet cuvintele pe care le-au reţinut. Apoi verifică
numărul cuvintelor corect reţinute.
Profesorul citeşte o propoziţie alcătuită cu ajutorul cuvintelor din lista anterioară.
Cere elevilor să o reproducă şi să o noteze pe caiete:
Elefanţii mari, cenuşii, speriaţi de flăcările violente, călcau în picioare iepuraşii
mici, lipsiţi de apărare.
Frontal, profesorul verifică propoziţiile notate de elevi.
III. Lucrând în diadă, elevii compară rezultatele: numărul de cuvinte notate după
prima lecturare, precum şi numărul de cuvinte din propoziţia notată.
IV. Profesorul dirijează discuţia spre capacitatea, activitatea de memorare a

elevilor. Prima listă citită este lipsită de sens, deşi fiecare cuvânt în parte are un sens
foarte clar. Cea de a doua situaţie a uşurat foarte mult actul memorării, alcătuirea unei
propoziţii stabilind relaţii strânse între cuvinte. Profesorul prezintă:
Memorarea mecanică
• se bazează pe succesiunea elementelor din fluxul informaţional
• duce la o învăţare formală
• efectele ei sunt de suprafaţă
• este fără durabilitate în timp
Memorarea logică
• presupune înţelegerea sensului celor memorate
• se bazează pe asociaţii de tip cauzal, logic, raţional
• asigură o învăţare eficientă
• are un randament crescut
V. În diadă, elevii alcătuiesc un cvintet cu tema „Memorarea". Cvintetul este un

instrument rapid şi eficient de sinteză şi rezumare a informaţiilor. Este o poezie de 5
versuri, ce respectă următoarele cerinţe:
• primul vers constă într-un singur cuvânt, care precizează subiectul poeziei
• al doilea vers este format din 2 cuvinte, care descriu subiectul (2 adjective)
• al treilea vers este format din 3 cuvinte care exprimă acţiuni (3 verbe)
• al patrulea vers este format din 4 cuvinte care exprimă sentimentele elevului
faţă de subiect
• ultimul vers este format dintr-un cuvânt care exprimă esenţa subiectului
Se citesc cvintele elaborate de elevi.
Exemple:
1. Memorarea
Activă, logică,
Întipăreşte, păstrează, reţine
Numai esenţialul din lecţie
Învăţând.
2. Memorarea
Mecanică, ilogică
Nu înţelege, nu explică, nu corelează
Atunci trebuie des descurajată
Tocirea.

• argumentele aduse în favoarea importanţei/utilităţii memoriei în orice formă de
activitate umană
• discriminarea între memoria logică şi memoria mecanică
• atitudinea elevilor (acord/dezacord, acceptare/neacceptare) faţă de cvintetul
fiecărei diade
V. Lumea profesiilor
o Formarea şi dezvoltarea capacităţii decizionale

o Dezvoltarea abilităţilor de informare privind cariera
o Formarea atitudinii de respect şi dezvoltare a
o Formarea capacităţii de susţinere adecvată a drepturilor proprii
o Stimularea motivaţiei în învăţarea continuă în scopul
dezvoltării propriei cariere
o Structurarea unui stil de muncă ordonat, eficient, civilizat
o Adoptarea de decizii motivate în orientarea şcolară şi
profesională
o Identificarea şi afirmarea de interese în variate domenii de
activitate
o Cunoaşterea modalităţilor de iniţiere a unei afaceri
Lumea profesiilor - câteva consideraţii

Chestionarele pot ajuta elevii între 13 şi 17 ani în a reflecta asupra etapelor vieţii lor.
Elaborarea planului personal al elevului nu poate fi disociat de dezvoltarea tânărului şi de
evoluţia lui individuală. Astfel, pertinenţa şi eficacitatea acestor activităţi depind de
legăturile care se stabilesc între acestea şi diversele stadii de dezvoltare în care se află
tânărul. Planul de viaţă nu trebuie văzut ca un element caracteristic unei anumite
perioade în evoluţia unei persoane ci este o etapă. Nu trebuie crezut că la sfârşitul unui
ciclu de şcoală se obţine ceva definitiv.
Proiectul apare ca unul dintre elementele mobilizatoare în comportament, motivând
elevul în propria sa devenire. Ca tot ce ţine de un individ, proiectul face apel la cei trei

factori determinanţi: cel raţional, afectiv şi cel social. A ignora un factor înseamnă a ignora
o parte din persoană. Astfel, toată pedagogia unui proiect ţine cont de cei trei poli.
Exemple:
A. Alcătuiţi dosarul unei meserii, pentru a informa clasa sau a îmbogăţi fondul
documentar al CDI, integrând toate cele trei dimensiuni.
B. Dezvoltarea unui individ este marcată de o alternanţă:
- de perioade centripete, cu dominanţă afectivă, perioade în care individul este centrat
asupra lui însuşi
- perioade centrifuge, cu dominanţă cognitivă, perioade în care acesta este centrat
spre exterior.
Activităţile propuse în clasă pot fi adaptate acestei evoluţii prin care trece tânărul.
Etapele de dezvoltare a unei persoane
• Sincretismul dorinţelor (de la 7 la 10 ani)
Perioadă centripetă în care individul are greutăţi în a se diferenţia de mediu. Este
momentul în care se construiesc reprezentările stereotipe.
• Investigarea difuză a mediului (10-12 ani)
Perioadă centrifugă marcată prin dorinţa de socializare, de care vom profita pentru a
da tânărului informaţii despre lumea exterioară. Este ocazia de a exersa descoperirea
mediului.
Exemple: - descoperirea şi descrierea unei meserii,
- plecând de la o meserie, să căutăm altele care îi seamănă.
• Investigarea propriei persoane (12-14 ani)
Perioada cea mai centripetă dintre toate stadiile de dezvoltare, caracterizată prin:
- centrare asupra propriei persoane,
- construirea imaginii de sine, asupra căreia nu va mai reveni,
- opoziţia faţă de adult.
Este vârsta apariţiei gândirii abstracte, simbolice, condiţie necesară construirii unui
proiect. Este perioada unde rolul grupului-pereche este primordială, unde este mai
importantă munca cu grupul decât cu indivizi izolaţi. Astfel, vorbind despre orientare
profesională, trebuie să ţinem cont de faptul că explicaţia raţională valorează mai puţin
decât punctul de vedere al camaradului.
• Direcţionarea spre proiecte (după 14 ani)
Este momentul când se construieşte identitatea socială şi tânărul devine conştient de
interacţiunea care există între el şi mediu. Ceea ce face el depinde şi modifică în acelaşi
timp mediul.
• Autonomia, comportamentul şi strategia pentru proiecte
Proiectul este formulat, apărat, justificat din ce în ce mai solid, tânărul fiind capabil să
facă ceea ce trebuie pentru a-l realiza şi pentru a reuşi. Rămâne doar o condiţie: a avea
un proiect de schimb în cazul în care primul eşuează.
1. Studiile tale
Obiectivul activităţii: Formarea şi dezvoltarea capacităţii decizionale, prin: «
opţiunea pentru propriul traseu educaţional
• identificarea persoanelor care îl pot consilia în selectarea traseului educaţional
• autoevaluarea situaţiei şcolare
Metode:
• chestionarul
I. Individual, elevii completează chestionarul „Studiile tale", într-un timp de 15
minute.
II. Frontal, profesorul centralizează informaţiile notate de elevi pentru itemii:

• Ce şcoală ai vrea să urmezi?
• Factorii decizionali
• Definiţiile: liceu teoretic, şcoala de arte şi meserii
Observaţii:
Plecând de la fişa de autoevaluare a situaţiei şcolare, profesorul
adresează următoarele întrebări:
• Care sunt disciplinele la care ai obţinut rezultate maxime?
• Care sunt disciplinele la care ai obţinut cele mai slabe rezultate?
• Crezi că rezultatele tale îţi oferă posibilitatea de a urma liceul pe care ţi-!
doreşti?
Motivează răspunsul!

• informaţiile elevilor referitoare la ofertele educaţionale ale tipurilor de licee şi
şcoli de artă şi meserii
• identificarea rolului şi limitelor consilierilor în decizia privind traseul educaţional:
părinţi, diriginte etc.
• autoevaluarea situaţiei şcolare: performanţe, abilităţi, dificultăţi ş.a.m.d.
Studiile tale
- fişa elevului -
1. Te-ai gândit, în ultimul timp, ce şcoală vei urma anul viitor?
• Tot timpul
• Mult
• Uneori
• Un pic
• Deloc

2. Ce şcoală ai vrea să urmezi? (Dacă nu ştii exact încă, indică tot
ceea ce te interesează.)
•
•
•
3. Eşti acum în ultimul an. Cine a decis sau va decide ce şcoală vei
urma?
• Părinţii tăi
• Dirigintele
• Tu
• Profesorii tăi
• Directorul şcolii
• Alţii (detaliază)
4. Cunoşti traseul educaţional pe care ai putea să-l urmezi?

•
•
•
5. Ce este un liceu teoretic?
6. Ce este şcoala de arte şi meserii?
7. Doreşti să te înscrii într-o altă şcoală anul viitor?
Cum apreciezi situaţia ta şcolară în acest moment?

-fişa elevului -
ROMÂNĂ
□ Foarte mulţumitor □ Satisfăcător □ Mediu □ Insuficient
MATEMATICĂ

ISTORIE
GEOGRAFIE
FIZICĂ
CHIMIE
EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ
DESEN
SPORT
LIMBI STRĂINE
2. Proiectele tale
Obiectivul activităţii: Dezvoltarea abilităţilor de informare asupra traseului

privind cariera, prin:
• obţinerea de informaţii despre meseriile/profesiile vizate
• informarea traseului educaţional care-i permite practicarea meseriei
sau a profesiei vizate

Metode:
• munca pe grupe
• dezbaterea
I. Individual, elevii completează chestionarul „Proiectele tale", într-un timp de 15
minute.
II. Împărţiţi în grupe de câte 4-6, elevii îşi prezintă meseriile alese. Fiecare grupă
alege o singură meserie din cele prezentate în cadrul grupului. Sarcina elevilor este de a
completa profilul meseriei negociate, după criteriile date mai jos:
• sarcini de lucru
• condiţii de muncă
• calităţi necesare
• avantaje
• dezavantaje
şi să alcătuiască un poster cu meseria respectivă.
Un reprezentant din fiecare grupă prezintă în faţa clasei posterul şi profilul

meseriei. Timpul de lucru acordat grupelor este de 35 de minute.
Observaţii:
În vederea clarificării profilului unei meserii alese, fiecare elev primeşte un
chestionar care cuprinde 24 întrebări, în prima fază elevii identifică o persoană ce practică
meseria respectivă, în urma unei discuţii, care are la bază chestionarul, elevul notează
răspunsurile obţinute, în următoarele ore de dirigenţie, dedicate orientării profesionale,
fiecare elev îşi prezintă răspunsurile completate în chestionar.

• conţinutul şi originalitatea posterului rezultat din activitatea pe grupe
• calitatea susţinerii meseriei/profesiei selectate: nivelul informaţiilor şi corectitu-
dinea acestora, implicarea afectivă etc.
Proiectele tale
- fişa elevului -
1. Te-ai gândit la una sau mai multe profesii pe care le-ai putea practica?
• Da
• Nu

Dacă răspunsul este „Da", precizează care sunt acelea!
2. Care sunt întrebările pe care le-ai adresa unui specialist în legătură

cu meseria sau meseriile respective? Scrie cât mai multe posibile!
3. Alege o meserie care îţi place sau pe care o cunoşti bine.
• Descrie ce trebuie să facă o persoană care practică această meserie.
• Descrie condiţiile de muncă !
• Care sunt calităţile necesare pentru practicarea acestei meserii?
• Imaginează-ţi că practici această meserie! Care sunt avantajele pe

care ţi le dă?

• Care sunt dezavantajele?
4. Ce crezi că te va ajuta în practicarea acestei meserii?
5. Te imaginezi practicând o meserie când eşti foarte tânăr?

• Da
• Nu
• Dacă „Da", care este aceasta?
• Ţi-ai schimba apoi meseria? Argumentează răspunsul.
Chestionar referitor la meserii

- fişa elevului -
Descrierea sarcinilor de serviciu:

1. Cum se desfăşoară o zi de muncă?
2. Toate zilele se desfăşoară în acelaşi mod?
Condiţii de muncă:
1. Sunteţi salariat?

2. Sunteţi propriul patron sau sunteţi angajat la o firmă?
3. Câte ore munciţi pe săptămână?
4. Sunteţi plătit pentru orele suplimentare?
5. Aveţi un orar fix sau unul flexibil?
6. Munciţi în week-end sau noaptea?
7. Aveţi zile de recuperare a orelor pe care le lucraţi în plus?
8. Munciţi singur sau în echipă?
9. Aveţi contact cu publicul?
10. Lucraţi în afară sau în interior?
11. Sunteţi obligat să vă deplasaţi?
12. Puteţi servi masa la locul de muncă?
Studii:
1. De ce aţi ales această meserie?
2. Ce şcoli aţi frecventat?
3. Care sunt diplomele pe care le-aţi obţinut?
4. Aţi întrerupt studiile?
5. De ce?
6. V-aţi schimbat meseria?
7. În acest moment practicaţi meseria pentru care v-aţi pregătit?
8. Aţi beneficiat de formare/ de ajutor în meseria pe care o practicaţi?
(adaptare, reciclare, promovare)
9. Care dintre disciplinele şcolare vă ajută în practicarea meseriei?
Propria părere:
1. Ce vă place la această meserie?
2. Ce vă displace?
3. Dacă aş fi copilul dvs., m-aţi sfătui să îmi aleg această meserie?
3. Viaţa şi preocupările tale
Obiectivul activităţii: Formarea atitudinii de respect şi dezvoltare a

• conştientizarea necesităţii de a participa la activităţi extraşcolare şi a petrece
timpul liber în mod agreabil
• identificarea propriilor puncte tari şi puncte slabe
• evaluarea şanselor de practicare a meseriei/profesiei dorite

Metode:
• chestionarul
I. Individual, elevii completează chestionarul „Viaţa şi preocupările tale", timp de
15 minute.
II. În diadă, fiecare elev îşi prezintă propriul chestionar completat, timp de 15
minute.
III. Profesorul centralizează pe tablă activităţile şcolare, activităţile extraşcolare

şi hobby-urile elevilor.

• gradul de implicare în completarea chestionarului şi maniera de prezentare a
acestuia;
• pertinenţa identificării şi atitudinea faţă de propriile puncte tari şi slabe
• corelarea informaţiilor rezultate prin completarea chestionarului cu evaluarea
şanselor de practicare a meseriei/profesiei
Viaţa şi preocupările tale

- fişa elevului -
1. Dacă ar trebui să te descrii unei persoane pentru a te cunoaşte mai

bine şi a te ajuta să te orientezi profesional, ce i-ai spune despre tine?

2. La ce tip de activităţi ai participat la şcoală sau în afara ei (sport,

muzică, teatru etc.) ?
3. Te-ai gândit să te implici în alte activităţi decât cele de la şcoală?

• Da
• Nu
Dacă „Da", care ar fi acestea?
4. Ai vreun hobby sau vreo preocupare permanentă?

• Dacă „Da", care este sau sunt acestea?
• Dacă „Nu", te-ai gândit să ai vreunul? Care?
5. Identifică punctele tari ale propriei tale persoane care te-ar putea ajuta
în realizarea planurilor. Identifică apoi punctele tale slabe care te-ar putea
împiedica în realizarea planurilor.
• Indică aici tot ce te-ar ajuta sau ţi-ar da mai multe şanse să reuşeşti
în realizarea proiectelor tale.
• Indică aici toate obstacolele şi dificultăţile pe care le întâmpini în

realizarea proiectelor tale.

6. Crezi că şansele tale de a deveni repede independent depind de tine

sau de factori externi? (încercuieşte răspunsul convenabil)
• Depind numai de mine
• Depind câteodată de mine
• Depind câteodată de factorii externi
• Depind numai de factorii externi
Explică alegerea făcută!
7. Crezi că şansele de a avea profesia pe care ţi-o doreşti depind de tine

sau de factorii externi? (încercuieşte răspunsul convenabil)
• Depind numai de mine

• Depind câteodată de mine
• Depind câteodată de factorii externi
• Depind numai de factorii externi
Explică alegerea făcută!
4. Valori personale
Obiectivul activităţii: Formarea capacităţii de susţinere adecvată a drepturilor

proprii, prin:
• selectarea, dintr-o listă de valori, de 5 valori considerate valori personale
• argumentarea, la nivelul grupului, a importanţei personale a fiecărei valori şi
negocierea pentru valorile grupului
Metode:
• linia valorilor
• munca pe grupe
I. Elevii primesc o fişă ce conţine 19 valori personale. Din listă, aceştia aleg
valorile care le corespund (maxim 5), le elimină pe cele care sunt respinse şi le notează
cu O pe cele considerate neutre. Timp de lucru: 10 minute.
II. Se împarte clasa în grupe de 4-6 elevi. Fiecare elev prezintă colegilor de grupă
propriile alegeri. La nivelul fiecărei grupe se negociază 5 valori comune care sunt apoi
ierarhizate într-o ordine rezultată prin negociere. Pe o linie a valorilor, grupa ordonează
cele 5 valori negociate anterior, după modelul următor:
Grupa 1
minim maxim
_____________________________________________________________________
Grupa 2
minim maxim
_____________________________________________________________________
III. Profesorul desenează pe tablă axele prezentate, cerând elevilor să le

compare.

• maniera de motivarea a valorilor personale
• comportamentul în activitatea de negociere a valorilor grupului
Valori personale
- fişa elevului -
Pentru mine contează:
• Reuşita profesională
• Relaţiile cu ceilalţi
• Respectul pentru mine şi ceilalţi

• Respectul faţă de norme şi legi
• Reuşita în viaţa familială
• Echilibrul intre muncă şi hobby
• Creativitatea
• Să fiu recunoscut de ceilalţi
• Libertatea şi autonomia în muncă
• Ajutorul pe care îl dau celorlalţi
• Spiritul de aventură
• Viaţa echilibrată
• Bună situaţie financiară
• Toleranta şi înţelegerea celorlalţi
• Modul cum mă îmbrac
• Părerea părinţilor
• Să am mulţi prieteni
• Respectul pentru ceilalţi
• Deschiderea mintii şi a spiritului
5. Valorile profesiei tale
Obiectivul activităţii: Stimularea motivaţiei pentru învăţarea continuă în scopul

dezvoltării propriei cariere, prin:
• ierarhizarea valorilor specifice unei profesii
• stabilirea de legături între valorile acceptate, „meseria de elev" şi viitoarea meserie
• conştientizarea necesităţii învăţării continue pentru dezvoltarea propriei cariere
Metode:
chestionarul, munca pe grupe, exerciţiul de comparaţie, exerciţiul de asociere

I. Individual, elevii studiază lista celor 12 valori specifice oricărei profesii şi atribuie
fiecărei valori un scor (între 1 - deloc şi 6 - foarte mult).
II. În cadrul grupelor mici, 4-6 elevi, se prezintă scorurile atribuite fiecărei valori.
Pentru completarea tabelului se iau în considerare doar valorile notate cu scoruri
superioare, 5-6 (mult - foarte mult), în cazul în care nu există valori notate cu 5-6, se iau
în considerare cele notate cu 4 (suficient). Valorile acceptate se notează în prima coloană
a tabelului; în coloana a doua şi a treia, elevii identifică legături cu actuala meserie de
elev şi legături cu o viitoare meserie (aleasă într-o activitate anterioară).
Valori acceptate Legături cu meseria mea Legături cu viitoarea mea

de elev meserie
La nivelul grupului mic, elevii discută cele trei coloane ale tabelului. Apoi se
negociază trei valori acceptate ce au legătură cu mediul şcolar. Un reprezentant din
fiecare grupă prezintă valorile negociate, iar profesorul le inventariază pe tablă.
III. La finalul orei, elevii completează următoarele propoziţii lacunare:

1. Valorile pe care le apreciez sunt................................
2. Acestea îmi permit să .................................................
3. 2, 3 valori care se potrivesc cu meseria mea de elev
4. Pentru mine o meserie bună este ..............................
Completând itemii lacunari, elevii autoevaluează valorile asociate profesiei

vizate.
Evaluarea activităţii se face pornind de la:

• tabelul completat la nivelul grupului: corectitudinea şi diversitatea
legăturilor stabilite
• afirmaţiile din itemii lacunari completaţi individual, consideraţi sinteză a
activităţii elevilor
Valorile profesiei tale

- fişa elevului -
Legendă: 1. Deloc; 2. Puţin; 3. Mediu; 4. Suficient; 5. Mult; 6. Foarte mult
Valori 1. 2. 3. 4. 5. 6.
1. Ordine şi autoritate
Meseria pe care mi-o doresc trebuie să îmi ofere ocazia
de a-i conduce pe alţii şi de a supraveghea ca lucrurile
să fie bine planificate şi executate.
2. Esteticul
Meseria mea este o ocazie de a crea lucruri frumoase
şi de a amenaja spaţiul într-un mod plăcut.
3. Diversitate
Meseria mea trebuie să îmi ofere în permanenţă lucruri
noi şi variate. Este o ocazie de a face lucruri diverse.

4. Avantaje materiale
Meseria pe care mi-o doresc este aceea care îmi
permite să câştig mulţi bani şi să pot să-mi satisfac
exigenţele materiale.
5. Siguranţa postului
Ceea ce contează la un post este siguranţa acestuia,
chiar dacă câştig mai puţin. Prefer să evit şomajul.
6. Provocare intelectuală
Meseria trebuie să fie o ocazie de a rezolva
problemele, de a învăţa să fii tu însuti şi de a gândi.
7. Prestigiu, recunoaştere
Meseria mea este ocazia de a fi admirat de alţii şi de a-
i impresiona.
8. Altruismul
Munca este adesea ocazia de a fi în serviciul celorlalţi,
de a fi util în mediul tău social
9. Mediul de muncă agreabil
O meserie pentru a fi mulţumitoare trebuie să asigure
condiţii fizice acceptabile şi să nu constituie un pericol
pentru sănătate.
10. Colaborare
Meseria este o ocazie de a întâlni oameni diverşi care
învaţă să se cunoască şi să se aprecieze.
11. Independenţă
Munca trebuie să-mi permită un anumit grad de libertate
şi autonomie în a rezolva lucrurile într-o manieră
personală şi să-mi ofere ocazia de a fi eu însumi.
12. Realizare de sine

Munca trebuie să fie ocazia de a-mi dezvolta
aptitudinile, de a-mi utiliza talentele şi de a mă
autodepăşi.
6. Argumente pentru calitate
Obiectivul activităţii: Structurarea unui stil de muncă ordonat, eficient, civilizat,

prin:
• identificarea atributelor unei munci de calitate
• enumerarea beneficiilor obţinute prin prestarea unei activităţi de calitate
• conştientizarea necesităţii de a accepta un stil de muncă care să favorizeze
munca de calitate
Metode:

• descoperire dirijată
I. În prima parte a activităţii se urmăreşte identificarea atributelor „muncii de
calitate": rezolvarea tuturor componentelor unei teme/sarcini etc., atingerea criteriilor care
definesc calitatea unui produs, prestarea de servicii în concordanţă cu aşteptările
clientului, respectarea timpului de execuţie, grija pentru aspectul estetic ş.a.m.d. Forma
de organizare: dezbatere.
II. Partea a doua este destinată identificării atributelor învăţării de calitate şi de

motive pentru realizarea acesteia, aranjate sub forme de ciorchine, în termeni de
satisfacţie personală, garanţie a posibilităţilor de a continua studiile, încredere pentru a
continua, câştigarea încrederii profesorilor/părinţilor, respectul colectivităţii etc.
Observaţie: se lucrează cu două coli de flipchart.
Concluzia aşteptată şi obţinută prin descoperire dirijată:
Necesarul de timp şi energie pentru prestarea unei activităţi de calitate este

compensat de beneficiile personale şi sociale a/e muncii de calitate.
Evaluarea activităţii va ţine cont de:

• calitatea intervenţiilor la dezbatere
• pertinenţa şi diversitatea argumentelor pentru calitate
• disponibilitatea de acceptare a calităţii, ca o condiţie de reuşită
7. Autoportretul
Obiectivul activităţii: Formarea şi dezvoltarea capacităţii decizionale, prin:

• descrierea propriei persoane pornind de la o fişă de lucru
• identificarea punctelor tari şi a punctelor slabe ale şcolii
Metode:
• chestionarul
• colajul
• munca pe grupe

I. Individual, elevii completează o fişă cu titlul „Autoportretul", timp de 20 de
minute.
II. La nivelul grupului mic, fiecare elev prezintă fişa completată. Apoi se realizează
un poster cu titlul "Şcoala mea - puncte tari şi puncte slabe". Elevii au libertatea de a
alcătui posterul fie folosind numai cuvinte-cheie, fie numai imagini sau desene, sau cele
două variante combinate.
III. Activitatea se încheie cu prezentarea posterului realizat de fiecare grupă în

faţa clasei şi afişarea lor.
Observaţii:
Materialele necesare pentru realizarea posterului sunt împărţite la începutul orei:
foi A3, carioca sau markere, reviste, lipici, scotch, foarfeci.

• informaţiile referitoare la propria persoană, înregistrate în fişa de
lucru „Autoportretul"
• posterele realizate la nivelul grupelor: pertinenţa observaţiilor descrise
şi originalitatea în elaborare şi prezentare


8. Trăsături de personalitate şi interese

• descoperirea propriilor trăsături de personalitate şi interese
• conştientizarea necesităţii importanţei propriilor trăsături de personalitate şi
interese în practicarea meseriei
Metode:
exerciţiul de asociere, conversaţia , dezbaterea frontală
I. Individual, elevii parcurg lista cu trăsături de personalitate şi aleg 6 trăsături ce
îi caracterizează.
II. Individual, elevii parcurg lista cu interese şi aleg 6 dintre ele.
III. Elevii completează primele 2 coloane ale tabelului, introducând 6 trăsături şi

6 interese, alese anterior. Apoi, asociază o meserie potrivită trăsăturilor şi intereselor
găsite.
Nr. crt. Trăsături de personalitate Interese Meseria

potrivită
1.
2.
...
IV. Frontal, fiecare elev prezintă meseria sau meseriile potrivite, iar profesorul
realizează pe tablă o floare a meseriilor clasei.

• utilizarea descoperirilor referitoare la propria persoană (trăsături de
personalitate şi interese) în aprecierea compatibilităţii cu meseria/profesia proprie
• evaluarea propriei opţiuni privind cariera cu ale colegilor (prin intermediul
reprezentării grafice de la finalul activităţii): comparaţie, meditaţie, decizie etc.

Trăsături de personalitate:
- fişa elevului -
Subliniază ceea ce te caracterizează:
• Îndemânatic • Activ, dinamic

• Idealist • Rezistent la oboseală
• Autoritar, căruia îi place să • Prietenos
comande • Inimos, atent cu ceilalţi
• Muncitor • Rapid, energic
• Politicos • Asumare de responsabilităţi
• Organizat, metodic, logic • Ingenios, inventiv, creativ
• Individualist, independent, solitar • Reflexiv
• Dezordonat, zgomotos • Retras, foarte timid
• Conştiincios, serios • Artist
• Cooperant • Calm
• Sincer • Se exprimă uşor
• Visător, gânditor • Persuasiv, convingător
• Curios • Nerăbdător, impulsiv
• Spirit critic • Neliniştit, nesigur pe el
• Spirit practic • Înţelegător, tolerant
• Observator • Precis, minuţios, riguros
• Curajos • Sociabil
• Entuziast • Ambiţios
• Imaginativ, creativ • Organizator
• Spontan, natural • Energic, voluntar, cu iniţiativă
Alege şase dintre selecţiile pe care le consideri cele mai

reprezentative, pentru a completa tabelul.

Interese
- fişa elevului -
Alege şase lucruri care te interesează din lista de mai jos:
o Să visez o Să am grijă de persoane

o Să ajut, să sfătuiesc bolnave
o Să-i informez pe alţii o Să învăţ, să educ
o Să supraveghez, să apăr o Să călătoresc
o Să mă deplasez adesea o Să am activităţi fizice, sportive
o Să vorbesc limbi străine o Să fiu în contact cu publicul
o Să lucrez într-un mediu deschis o Să fac comerţ
o Să lucrez cu cifre o Să muncesc într-un birou
o Să fac o muncă de mare precizie o Să muncesc într-un laborator
o Să fiu tehnician în industrie o Să cercetez
o Să am o meserie în domeniul o Să lucrez în echipă
artistic o Să lucrez cu străinii
o Să lucrez pentru mine o Să devin funcţionar
o Să lucrez în natură, cu animale

9. Alegerea meseriei
• clasificarea meseriilor/profesiilor după diferite criterii
• identificarea de relaţii (asemănări/deosebiri) între meseriile din aceeaşi grupă
• opţiunea pentru o grupă de meserii/profesii şi apoi a unei singuri meserii /
profesii
Timp de lucru:
Activitatea se poate desfăşura pe parcursul a 2 sau 3 ore de dirigenţie, pentru
lămurirea tuturor criteriilor găsite de către clasă sau propuse de cadrul didactic.
Metode:
• munca pe grupe
I. Clasa se împarte în grupe de câte 6 elevi. Este preferabil ca grupele să conţină
un număr mai mare de elevi. Sarcina lor este de a grupa meseriile de pe fişa primită, pe
baza unor criterii comune, discutate şi negociate în cadrul grupelor.
Exemple de criterii pentru gruparea meseriilor:

activităţi în aer liber
activităţi în birou
activităţi manuale
activităţi tehnice
activităţi ştiinţifice
activităţi sociale
Un reprezentant din fiecare grupă prezintă clasei criteriile găsite şi pentru fiecare
grupă de meserii câteva exemple.
II. Individual, elevii aleg apoi o grupă de meserii preferată şi explică colegilor
alegerea făcută.
Evaluarea activităţii porneşte de la:

• identificarea de criterii şi clasificarea meseriilor/profesorilor
• calitatea argumentelor pentru propria opţiune profesională

Alegerea meseriei
- fişa elevului -
• Administrator hotel • Designer de interior • Optometrician
• Administrator spital • Designer industrial • Ospătar
• Agent de voiaj • Dietetician • Pădurar
• Agent de asigurări • Director de hotel • Păţi se r
• Agent comercial • Dogar manual • Parchetar
• Agent investiţii • Dulgher • Pescar
• Agent de orientare • Economist • Petrolist
profesională • Editor • Pictor
• Agent proprietăţi • Educator • Pictor decorator
imobiliare • Electrician • Pilot
• Analist • Far mac i si • Piscicultor
• Apicultor • Fermier • Pompier
• Arboricultor • Fierar • Prelucrător pe maşini-
• Arhitect • Fizician unelte
• Asistent dentar • Fizioterapist • Profesor
• Asistent medical de • Fotograf • Programator
laborator • Frizer, coafor • Psiholog
• Asistent medical pe • Gardian de penitenciar • Radioterapist
salvare • Gardian public • Recepţioner
• Asistent social • Gcamngiu • Reporter
• Asistentă medicală • Geolog • Restaurator
• Avocat • Grafician • Secretar
• Barman • Inginer constructor • Sobar
• Bibliotecar • Inginer de computere • Sociolog
• Bijutier • Inginer electrician • Şofer
• Biolog • Inginer mecanic • Stomatolog
• Brutar • Instalator • Sudor
• Broker valori • Jurisconsult • Tapiţer
• Bucătar • Lucrător pe linii şi • Tâmplar
• Cabanier cabluri electrice • Telefonist
• Casier • Macaragiu • Tehnician dentar
• Ceasornicar • Măcelar • Tinichigiu
• Cizmar • Manager de resurse • Terapeut de recuperare
• Chimist umane • Tractorist
• Chirurg • Marochiner • Translator
• Cofetar • Mecanic auto • Viticultor
• Comisar gardă Mecanic avioane • Vânzător
financiară • Medie medicina • Zidar
• Confecţioner piele muncii • Zugrav
• Consilier de orientarea • Medic veterinar
carierei • Merceolog
• Contabil • Miner
• Controlor de produse • Mozaicar-faianţar â 1. Grupaţi meseriile propuse pe
confecţionate din stofă • Morar
• Controlor de trafic • Muncitor în construcţii
baza unor criterii şi explicaţi
aerian • Notar legăturile dintre ele.
• Controlor vamal • Ofiţer de poliţie

• Cosmetician • Oftalmolog
• Crainic radio-tv • Operator computere
• Croitor • Operator de film
2. Selectează grupa preferată şi
argumentează alegerea făcută.

10. Ştiu să fac...

• asocierea activităţilor pe care le poate realiza/practica cu preferinţa
pentru realizarea lor
• descoperirea importanţei unor activităţi pentru propria dezvoltare personală
Metode:
• conversaţia
I. Individual, fiecare elev notează pe o foaie toate activităţile sau lucrurile pe care
ştie să le facă. Elevii trebuie să le identifice în cât mai multe domenii, nu neapărat în cele
în care au obţinut performanţe recunoscute, în această fază contează cantitatea
elementelor enumerate. Timpul de lucru este de 10 minute.
II. După scurgerea timpului, elevii aleg 3 activităţi pe care le ştiu face cel mai bine
şi le notează după modelul următor:
Activităţi Ştiu să fac...
Sportive Să merg pe bicicletă
Să joc volei
Să înot
III. În diadă, elevii îşi prezintă fişa completată, explicând activităţile enumerate şi
lucrurile pe care ştiu să le facă cel mai bine.
IV. În ultima parte a lecţiei, elevii realizează individual un poster cu titlul „Ştiu să
fac...". Toate posterele sunt afişate în faţa clasei, dând astfel posibilitatea unei
intercunoaşterii reale.
Evaluarea activităţii se face pornind de la:

• lista individuală de activităţi care pot fi practicate, ca rezultat al autoimplicării
şi gradului de autocunoaştere
• calitatea posterelor realizate independent: originalitatea şi pertinenţa afirmaţiilor

11. Factori de succes în carieră
Obiectivul activităţii: Adoptarea de decizii motivate în orientarea şcolară şi

profesională, prin:
- conştientizarea ideii că alegerea unei profesii este un act de răspundere, bazat
pe cunoaştere şi autocunoaştere
- sensibilizarea faţă de factori care pot influenţa succesul/insuccesul în carieră
Metode:
munca pe grupe, interviul, conversaţia
Întrebarea la care se doreşte răspuns: „De ce unii oameni au succes în carieră?"
Activitatea este structurată pe două secvenţe:
I. Prima secvenţă are ca obiectiv obţinerea de informaţii. Pentru aceasta, grupe

de 3 elevi iau interviuri unui reprezentant politic local, manager de societate comercială,
avocat, reprezentant al poliţiei/jandarmeriei, agent de asigurări, sportiv, frizer, reporter
local, mecanic-auto, medic şi profesor.
întrebările adresate fiecărei persoane sunt:
- Care au fost principalele motive pentru care aţi ales această profesie ?
- Ce interese v-aţi atins prin practicarea profesiei?
- Ce aptitudini sunt necesare în practicarea cu succes a meseriei/profesiei dvs. ?
- Există o concordanţă între aptitudinile dumneavoastră şi cele enumerate?
Exemplificaţi.
- Care este consecinţa?
- Acum, cu experienţa pe care o aveţi, aţi alege aceeaşi profesie? Vă rugăm să
argumentaţi.
Fiecare echipă va prelucra informaţiile obţinute, subliniind: a) valori legate de

profesie; b) importanţa intereselor în alegerea profesiei: interese iniţiale - interese
satisfăcute, rolul aptitudinilor în practicarea unei profesii; c) corelaţia, acolo unde există,
dintre interese satisfăcute şi satisfacţia profesională.
II. Ce-a de-a doua secvenţă este dedicată prezentării fiecărui interviu şi a
concluziilor rezultate prin prelucrarea acestora.
Concluzia necesară: alegerea profesiei care ne satisface interesele, în

concordanţă cu aptitudinile personale şi sistemul propriu de valori, reprezintă unul dintre
factorii de succes în carieră.
Evaluarea activităţii se va face în concordanţă cu:

- abilitatea de a conduce interviul
- calitatea concluziilor obţinute prin prelucrarea răspunsurilor primite
- capacitatea de a se raporta la propria persoană

12. Scrisoarea de prezentare
Obiectivul activităţii: Identificarea şi afirmarea de interese în variate domenii de

activitate, prin:
• identificarea de locuri de muncă disponibile
• elaborarea scrisorii de prezentare
Metode:
conversaţia, observaţia, dialogul
I. La retroproiector sau pe o foaie de flipchart este prezentat un model de
scrisoare de prezentare, care este analizat împreună cu elevii clasei.
Prin descoperire dirijată, se identifică regulile care trebuie respectate la
redactarea unei astfel de scrisori. Acestea sunt afişate pe o foaie de flipchart:
• când şi cui adresăm o scrisoare de prezentare
• cum aflăm informaţii despre persoana/serviciul căreia îi este adresată
scrisoarea
• cum redactăm o scrisoare de prezentare: încadrare în pagină, aliniere, corpuri
de literă etc.
• ce informaţii trebuie să conţină
II. Fiecare elev va redacta o scrisoare de prezentare adresată unei societăţi

comerciale din judeţ, în scopul obţinerii unui loc de muncă în concordanţă cu profesiunea
dorită.
Profesorul-diriginte verifică fiecare scrisoare, făcând observaţii, acolo unde este
necesar.
Evaluarea activităţii se face prin:

• aprecierea critică a scrisorii de prezentare

Model de scrisoare de prezentare
Valentina Stan
Strada Revoluţiei, nr. 12
Alba-lulia, România
Telefon (0265) 462589
20 ianuarie 2005
Alfa Computers
B-dul Unirii Alba-lulia, nr. 1-3
Telefon (0265) 462589
În atenţia domnului Vasile Bradu,

manager Resurse Umane
Ca urmare a anunţului dumneavoastră din ziarul „Evenimente locale", din

15.01.2005, pentru un post de secretară, anexez un Curriculum Vitae, care reflectă doi
ani de experienţă pe un post similar la o societate de asigurări civile şi auto.
Datorită disponibilizărilor pe care societatea le-a operat, mă aflu în situaţia de a
căuta un alt loc de muncă. Menţionez că sunt pregătită să lucrez pe post de secretară
executivă, având 6 luni de experienţă pe acest post.
În speranţa că voi fi contactată pentru a stabili un interviu, vă mulţumesc anticipat.
Cu sinceritate,
Valentina Stan
13. Curriculum vitae


activitate, prin:
• exercitarea opţiunii pentru un loc de muncă
• elaborarea unui curriculum vitae
Metode:
conversaţia, observaţia, dialogul
La retro proiector sau pe o foaie de flipchart este prezentat un model de curriculum
vitae:
Valentina Stan
Informaţii referitoare la persoană

Strada Revoluţiei, nr. 12
Telefon (0265) 462589
Data naşterii: 14.10.1982
Stare civilă: căsătorită
Pregătire profesională
• Curs postliceal de secretariat, Liceul Decebal, Alba-lulia, 2003
• Curs de operare calculator (200 ore), Universitatea Populară, Alba-lulia, 2001
• Liceul teoretic Decebal, secţia filologie, Alba-lulia, 2000
Activitate profesională
• Secretară la S.C. Omniasig S.R.L., Alba-lulia, ianuarie 2001 -decembrie 2003;
• Secretară fa asociaţia umanitară „Avram lancu", Teiuş, martie - octombrie 2001
Aptitudini personale
Operare calculator, utilizând programele Excel, Power Point şi Windows
Aptitudine de adaptare şi concentrare în condiţii de stres
Aptitudini de comunicare şi lucru în echipă
Simţ artistic deosebit
Limbi străine cunoscute

Engleză
Italiană
Portugheza - nivel de începător
Hobby-uri
Pictura
Literatură S. F
Referinţe se pot obţine de la:

• Domnul Solomon Vasile, manager la societatea S.A. Omniasig S.R.L., telefon
0724663XXX

• Doamna Steluţa Petre, administrator la asociaţia umanitară „Avram lancu", Teiuş,
telefon 0745958XXX
• Domnul Parpală Gheorghe, profesor la liceul Decebal, telefon 0265853XXX
Curriculum vitae este analizat, după cum urmează:

• conţinut;
• mod de redactare şi aranjare în pagină;
• succesiunea secvenţelor componente.
Fiecare elev va redacta un Curriculum Vitae, pornind de la modelul prezentat.

Profesorul diriginte verifică fiecare curriculum vitae, făcând observaţii, acolo unde este
necesar.

• evaluarea fiecărui curriculum vitae redactat de elevi
Modelul european de Curriculum Vitae

Valentina Stan
Informaţii referitoare la persoană:

12, Strada Revoluţiei, 551200
telefon +40265462589
e-mail: valistan@XXXX.com
naţionalitate: română
data naşterii: 25.09.1982
Experienţă profesională:
• Ianuarie 2001 - decembrie 2003, S.C. Omniasig SA, Alba-lulia, secretară
Activităţi şi responsabilităţi: repartizarea corespondenţei pe compartimente,
înregistrat procese-verbale în registru aferent, evidenţa programului de audienţe etc.
• Martie - octombrie 2000, Asociaţia umanitară „Avram lancu", Teiuş, secretară
Activităţi şi responsabilităţi: evidenţa ajutoarelor materiale primite de asociaţie,
evidenţa distribuirii acestora în teritoriu, corespondenţa cu donatorii/sponsorii
asociaţiei, corespondenţa cu beneficiarii, înregistrarea cererilor de necesitate şi
ordonarea acestora după priorităţi
Educaţie şi formare:
• Curs postliceal de secretariat, Liceul Decebal, Alba-lulia, 2003
Abilităţi de comunicare, de completare şi evidenţă a documentelor de secretariat,
perfecţionarea limbii engleze etc.
• Curs de operare calculator (200 ore), Universitatea Populară, Alba-lulia, 2001
Abilităţi de utilizare a sistemului de operare Windows şi a aplicaţiilor Office (Word,
Excel şi Power Point)
• Liceul teoretic Decebal, secţia filologie, Alba-lulia, 2000
Asimilarea de cunoştinţe de cultură generală, abilitatea de a comunica în limbile
engleză şi italiană
Aptitudini şi competenţe personale:

• Operare calculator: Windows, Word, Excel şi Power Point
• Adaptare şi concentrare în condiţii de stres;
• Aptitudini de comunicare şi lucru în echipă;
Limba maternă: Limba română
Alte limbi cunoscute:

Engleză:
scris: nivel bun; citit: nivel bun; comunicare orală: nivel foarte bun
Italiană:
scris: nivel bun, citit: nivel bun; comunicare orală: nivel foarte bun
Portugheza:
scris, citit, comunicare orală: nivel elementar
Aptitudini şi competenţe
sociale:
• Disponibilitate de lucru cu persoane cu nevoi speciale
• Capacitate de relaţionare cu persoane de alte etnii

• Optimism şi încredere în propria persoană
• Atitudine pozitivă faţă de sarcini
organizaţionale:
• Organizarea armonioasă şi ordonarea locului de muncă şi a documentelor
specifice
• Un bun management al timpului de lucru şi al celui liber
tehnice:
• Utilizarea, în condiţii de siguranţă, a aparaturii electrocasnice de la domiciliu
şi birou
artistice:
• Elemente de design interior
• Colecţionar de înregistrări folclorice vechi
Alte aptitudini şi competenţe:

• Rezistenţă la program de lucru prelungit
Permis de conducere:
• Permis seria AB, nr.6702, categoria B, eliberat de Poliţia Municipiului Alba-
lulia, la 25.03.2002
Anexe:
• Copie după diploma de bacalaureat
• Copie după adeverinţa de absolvire a cursului de operare calculator
• Copie după certificatul de absolvire a cursului postliceal
• Referinţe (3)
17. Interviul

activitate, prin:
• evaluarea de comportamente identificate pe perioada interviului
• interesul pentru regulile şi procedurile necesare unui interviu „reuşit"
• interesul pentru însuşirea unui comportament favorabil obţinerii unui loc de
muncă
Metode:
• observaţia
• simularea
Activitatea începe cu vizionarea filmului a cărei temă este interviul în scopul
angajării. Profesorul poate puncta momentele de maxim interes pentru elevi.
Se analizează filmul, punctându-se comportamentele neadecvate şi impactul

acestora asupra persoanelor aflate în sala. Opţional, filmul poate fi revăzut.
Se stabileşte o listă de reguli şi proceduri de pregătire a unui interviu:

• stabilirea exactă a limitelor convenabile: sarcini de serviciu, program de lucru
• imaginarea de întrebări şi pregătirea de răspunsuri
• punctualitatea: necesitatea de a ajunge un 10-15 minute mai devreme de ora
fixată
• alegerea vestimentaţiei
• comportamente în timpul interviului: atitudine, mesaje non-verbale
Activitatea se termină prin simularea unui interviu şi evaluarea acestuia.
Evaluarea activităţii va ţine cont de:

• calitatea observaţiilor referitoare la comportamentele filmate
• gradul de implicare în activitatea de identificare şi argumentare de reguli şi
proceduri
• comportamentul elevului în timpul simulării probei de interviu
18. De la idee la afacere
Obiectivul activităţii: Cunoaşterea modalităţilor de iniţiere a unei afaceri, prin:

• corelarea profilului de activitate al firmei cu interesele şi aptitudinile
întreprinzătorului
• conştientizarea necesităţii elaborării unui demers complex de analiză a
factorilor de succes şi de risc, constrângeri legale şi oportunităţi
• identificarea necesităţii de a consulta instituţii/organizaţii abilitate pentru
obţinerea de informaţii şi documentaţie corectă
Metode:
exerciţiul, munca pe grupe, turul galeriei, conversaţia
Toţi elevii clasei au hotărât ca la terminarea liceului/facultăţii să se asocieze
pentru a înfiinţa propriile firme/societăţi comerciale. Asocierea se face pe bază de
interese comune, stiluri de muncă, aptitudini, preferinţe pentru un anumit gen de activităţi.
Fiecare grupă va completa rubricile din chestionarul inclus în fişa elevului.
După completare, fiecare chestionar este afişat/lipit pentru a putea fi analizat de

toţi colegii.
Scopul exerciţiului a fost de a evidenţia:
• complexitatea şi responsabilitatea demersurilor anticipative activităţii de a
înfiinţa o firmă/societate comercială prin: analiza sumară a factorilor de succes
(răspunsurile la întrebările 1,2,3,6) şi de risc (răspunsurile la întrebările 8,12), implicarea
financiară (răspunsurile la întrebările 4, 12), respectarea reglementărilor legale referitoare
la protecţia mediului (răspunsul la întrebarea 3), politica de marketing (răspunsurile la
întrebările 1,2, 5,7,8,9,10);
• necesitatea de a apela la centrele de consultanţă specializate, aflate în fiecare
oraş.

• corelarea răspuns-motivare
• capacitatea de a recunoaşte limitele şi nevoia de a apela la specialişti
• disponibilitatea pentru evaluarea sugestiilor colegilor/profesorului
12 întrebări pentru creatorul unei firme

- fişa elevului -

Nr. Întrebare Răspuns Motivarea Persoana sau
crt. răspunsului instituţia de
sprijin
1. Cine sunt utilizatorii

produselor/serviciilor noastre?
2. Cine este clientul pentru

produsele/serviciile noastre?
3. Care este amplasamentul

adecvat pentru afacerea noastră?
4. Ce preţ este dispusă să

plătească piaţa?
5. Cum ajung produsele/serviciile

noastre ia clienţi/beneficiari?
6. Care sunt perspectivele pieţei pe

termen scurt şi lung?
7. Cum putem să extindem gama de

produse/servicii?
8. Cine sunt concurenţii noştri şi

care sunt punctele lor tari şi
slabe?
9. De ce un client va cumpăra un
produs/servicii de la noi?
10 Care este conceptul de marketing

prin care va fi condusă firma?
11. Care este necesarul nostru de

capital?
12. Care este forma juridică cea mai

potrivită pentru firma noastră?

VI. Educaţia pentru o societate democratică
o Formarea şi dezvoltarea capacităţii decizionale

o Adoptarea unui comportament de eliminare a discriminărilor
politice, sociale, economice, religioase, rasiale
o Exprimarea, prin comportament, a spiritul patriotic şi a mândriei
identităţii naţionale
o Acţionarea pentru eliminarea discriminărilor politice, sociale,
economice, religioase, rasiale
o Formarea capacităţilor de relaţionare în grupurile informale şi
non-formale
1. Suntem egali, deşi suntem diferiţi

Obiectivul activităţii: Adoptarea unui comportament de eliminare a
discriminărilor politice, sociale, economice, religioase, rasiale, prin:
• stabilirea semnificaţiei conceptelor de egali şi diferiţi, la nivelul speciei umane
• identificarea de elemente de asemănare şi de diferenţiere a indivizilor umani
• inducerea ideilor de şanse egale, tratament nediferenţiat în faţa legii
Metode:
exemplificare, brainstorming-ul, munca pe grupe, conversaţia
Forma de organizare a activităţii: masă rotundă.
Invitaţi: un jurist/avocat/student la facultatea de drept, reprezentanţi ai presei
locale, un reprezentant al agenţiei locale de ocupare a forţei de muncă, consilierul
educativ al şcolii.
După prezentarea participanţilor, activitatea debutează cu stabilirea
semnificaţiei conceptelor specifice temei: egali şi diferiţi, la nivelul speciei umane.
Pentru susţinerea ideii se aduc în discuţie elemente din biografiile lui Beethoven
şi Wagner, Luchian şi Grigorescu sau alţii.
Ideea cu care se încheie discuţia este una pozitivă: fiecare persoană are calităţile
ei.
Apartenenţa la un grup (persoane cu nevoi speciale, altă etnie decât cea
majoritară etc.) nu trebuie să constituie piedică în faţa propriei realizări şi nici motiv pentru
tratament discriminatoriu.
Şi totuşi ...
Se aduc în discuţie dificultăţile copiilor cu nevoi speciale (handicap fizic,
deficienţă mentală) la integrarea în viaţa socială. Se identifică cauze, forme de intervenţie
a statului dar şi a opiniei publice. Se face o comparaţie cu reglementări din legislaţia
comunităţii europene şi modul de aplicare.
O altă formă de manifestare a comportamentului discriminatoriu este cel care
vizează angajarea cetăţenilor de etnie rromă: angajatorii au, în cea mai mare parte a
cazurilor, reţineri la încadrarea în muncă a unui cetăţean aparţinând acestei etnii. Se
identifică cauze: posibile experienţe anterioare, lipsă de toleranţă, lipsă de educaţie etc.
Ultimul aspect analizat este cel juridic: modalităţi în care sunt tratate persoanele diferitelor
subgrupuri de către jandarmi, poliţişti, procurori, avocaţi şi alte categorii profesionale. Se
recomandă a se face, ca şi în celelalte cazuri, trimiteri la legislaţia europeană.
Activitatea se finalizează cu elaborarea de felicitări/ilustrate a căror menire este

de a transpune într-o formă grafică, sintetică, mesajul „Suntem egali deşi suntem diferiţi!".
Acestea se vor distribui agenţilor comerciali, reprezentanţilor de instituţii, tuturor celor
interesaţi.

• pertinenţa cazurilor aduse în discuţie
• argumentele/contraargumentele elevilor
• originalitatea felicitărilor/ilustratelor
2. Emigranţii sunt persoane lipsite de patriotism ?

Obiectivul activităţii: Exprimarea, prin comportament, a spiritul patriotic şi a
mândriei identităţii naţionale, prin:
• identificarea de elemente de patriotism
• atribuirea sentimentului de patriotism, necondiţionat de rămânerea sau
părăsirea ţării de origine
Metode:
munca pe grupe, exerciţiul moral, dezbaterea
Se lucrează în grupe de 4 elevi, fiecare grupă având aceeaşi sarcină;
Bifează unul dintre cele trei răspunsuri! Alegerea trebuie să corespundă atitudinii
sau comportamentului tău „potenţial".
Se totalizează numărul de răspunsuri pozitive de la afirmaţiile 3, 7, 11, 12, 13,

15, 18 şi 20, apoi cele de la afirmaţiile cu numerele de ordine: 1, 4, 5, 8,10, 12, 16 şi 19.
Fiecare grup va alcătui un „portret moral" folosind exclusiv gruparea de afirmaţii

la care a obţinut cel mai mare punctaj, aranjate în ordinea importanţei atribuite.
Întrebarea retorică cu care se finalizează activitatea: „Credeţi că personajul

vostru ar fi avut alt comportament dacă ar fi rămas în ţara de origine?".
Concluzii necesare:
• patriotismul este un produs al educaţiei
• patriotismul unei persoane nu este condiţionat de ţara în care trăieşte
Evaluarea activităţii va face referire la:

• identificarea de elemente care structurează un comportament patriotic
• atributele „portretelor morale" rezultate
• gradul de implicare a elevilor în scopul obţinerii de concluzii
Emigranţii sunt persoane lipsite de patriotism?

- fişa elevului -

Nr. O persoană care emigrează Da Nu Nu
crt. ştiu
1. Dovedeşte lipsă de respect faţă de compatrioţi.

2. Doreşte o creştere a nivelului de trai.
3. Va căuta reprezentanţi ai comunităţii de aceeaşi
naţionalitate din oraş, pentru a se integra.
4. Se ruşinează de fiecare dată când cineva vorbeşte de
ţara de origine.
5. Critică tot ceea ce are legătură cu ţara de origine.
6. Este o persoană foarte curajoasă.
7. Sfătuieşte noii concetăţeni să călătorească sau să facă
afaceri în ţara de origine.
8. Este un trădător de tară.
9. Îşi exercită un drept: acela de a trăi unde vrea'.
10. Interzice copiilor să folosească limba ţării de origine,
chiar şi acasă.
11. Visează să se întoarcă/investească în ţara de origine.
12. Sfătuieşte noii concetăţeni să nu călătorească sau să
facă afaceri în ţara de origine.
13. Organizează acţiuni de propagare a valorilor ţării de
origine.
14. Va adopta o atitudine de apărare faţă de critici
nejustificate la adresa tării de origine.
15. Dovedeşte lipsă de afecţiune faţă de părinţi, rude,
prieteni.
16. Va încerca să se reîntoarcă în ţara de origine cât de des
poate.
17. Se simte obligat să refuze orice contact cu compatrioţii
din ţara de origine.
18. Doreşte să se realizeze în plan profesional.
19. Se simte obligat moral să povestească copiilor despre
valorile culturale ale ţării de origine.
20. Se simte obligat moral de a refuza orice contact cu ţara
de origine.
21. Va povesti noilor conaţionali despre tradiţiile şi cultura
ţării de origine.
3. Ce înseamnă să fii tolerant?

Obiectivul activităţii: Acţionarea pentru eliminarea discriminărilor politice,

sociale, economice, religioase, rasiale prin:
• elaborarea unei liste de comportamente tolerante/intolerante
• identificarea de beneficii personale şi sociale ale unui comportament tolerant
• elaborarea unui articol pentru revista şcolii/ziar local
Metode:
• munca pe grupe
• conversaţia
Activitatea est structurată pe două secvenţe:
l. Prima este dedicată elaborării unei liste de comportamente tolerabile/

intolerabile, folosind o foaie de flipchart, după modelul de mai jos:
A fi tolerant înseamnă... A fi intolerant înseamnă să...
- să accepţi că prietenul/prietena ta are - refuzi să te întâlneşti cu un astfel de

alt sistem de valori prieten/prietenă;
- să accepţi explicaţiile cuiva care te-a - închizi telefonul unei persoane care nu a venit
jignit foarte tare la întâlnire
Ea se finalizează cu trecerea în revistă a comportamentelor tolerante afişate

pentru a stabili semantica cuvântului „tolerant" şi a identifica avantajele unui
comportament tolerant: evitarea conflictelor, relaţii interumane durabile, atitudine pozitivă
faţă de colegi/prieteni, păstrarea propriei sănătăţi etc.
II. Cea de-a doua secvenţă a activităţii se desfăşoară sub formă de lucrul pe
echipe şi are ca finalitate scrierea unui articol pentru revista şcolii/un ziar local. Acesta se
doreşte a fi o pledoarie pentru un comportament tolerant.

• diversitatea listei de comportamente tolerante
• nivelul la care s-a realizat discriminarea tolerant/intolerant
• pertinenţa avantajelor atribuite comportamentelor tolerante
• gradul de implicare în sarcină
4. Limitele toleranţei

Obiectivul activităţii: Formarea capacităţilor de relaţionare în grupurile
informate şi nonformale, prin:
• identificarea de persoane şi situaţii comportamentale care determină stări de
nemulţumire
• gruparea acestora după criterii cunoscute: grup de persoane şi cauze
• interpretarea primară a rezultatelor
Metode:
chestionarul, exerciţiul, conversaţia
Activitatea începe prin completarea unui chestionar, care reflectă următoarea
situaţie: în tabelul de mai jos sunt prezentate situaţii care pot să-ţi producă sau nu o stare
de nemulţumire (într-o măsură mai mare sau mai mică). Analizează fiecare afirmaţie şi
selectează un singur răspuns.
Sarcini:
• Numără răspunsurile la care ai răspuns cu „DA" şi „da".
• Grupează aceste răspunsuri în funcţie de persoanele care le-au determinat:
membrii familiei, prietenii, profesorii, alţii.
• Grupează aceleaşi răspunsuri după cauzele care le-au determinat.
• Numără răspunsurile la care ai răspuns cu „NU" şi „nu".
• Aplică acestor răspunsuri operaţiile efectuate pentru cele la care ai răspuns cu
„DA".
• Numără cele mai multe răspunsuri.
Interpretarea rezultatelor:
Dacă cele mai multe răspunsuri s-au încadrat în rubricile „nu" sau „NU", dovedeşti
că eşti o persoană tolerantă.
Prezenţa majorităţii răspunsurilor în rubricile „da" sau „DA" este determinată de
gradul tău redus de toleranţă, poate chiar intoleranţa ta.
Gruparea cauzelor arată nivelul tău de toleranţă dar şi de intoleranţă faţă de
grupuri şi comportamente.

• nivelul de implicare în rezolvarea tuturor sarcinilor de lucru
• atitudinea fată de rezultatele chestionarului
Limitele toleranţei
- fişa elevului -

Nr. Te simţi nemulţumit ... Da da ? nu Nu
crt.
1. Când eşti acuzat fără să ţi se dea dreptul la replică.
2. Deoarece trebuie să speli singur vasele rămase după

fiecare masă.
3. Când trebuie să-ţi ajuţi fratele rnai mic să-şi facă

temele.
4. Când sora ta mai mică/mai mare îţi poartă blugii, fără

să-ţi ceară permisiunea.
5. Deoarece trebuie să participi la o petrecere, deşi ştii că te

vei plictisi.
6. Când eşti invitat în ultimul moment la o petrecere cu

colegii.
7. Deoarece nu ai fost invitat la aniversarea unei zile de

naştere.
8. Deoarece, după părăsirea unui grup, cineva şopteşte

ceva şi ceilalţi râd.
9. Când membrii grupului vorbesc o limbă străină pe

care nu o înţelegi.
10. Deoarece nu poţi merge la o petrecere pentru că

trebuie să supraveghezi fratele mai mic.
11. Deoarece numărul de ore necesare pregătirii temelor este

prea mare.
12. Deoarece profesorii nu-ţi recunosc meritele şi

aptitudinile.
13. Deoarece nu poţi să-ţi cumperi o pereche de pantofi

la modă.
14. Deoarece părinţii îţi cer să munceşti mai mult.
15. Când părinţii iau decizii care te privesc, fără să te

consulte.
VII. Educaţia pentru valori

o Identificarea formelor de manifestare a catastrofelor naturale şi

provocate şi consecinţe ale acestora
o Înţelegerea influenţei şi a rolului publicităţii asupra deciziilor
cumpărătorului
o Cunoaştere în scopul beneficierii de drepturile prevăzute de legislaţia
privind protecţia consumatorului, de oficiul pentru protecţia
consumatorului
o Aplicarea criteriilor, metodelor şi tehnicilor de planificarea a bugetului
o Înţelegerea relaţiei dintre om şi mediu, a interdependenţei dintre
calitatea mediului şi calitatea vieţii
o Aplicarea principiilor drepturilor omului în acţiunile de protecţie a
mediului
o Respectarea regulilor de circulaţie
o Formarea deprinderilor de a manifesta responsabilitate în problemele
legate de viaţa sexuală
o Evaluarea critică a efectelor consumului de droguri (alcool, tutun,
stupefiante, medicamente)
o Acţionarea în sensul prevenirii dependenţei de droguri (alcool, tutun,
stupefiante
o Dovedirea prin comportament că apreciază sănătatea personală şi a
celorlalţi ca pe o valoare esenţială
o Acceptarea necesităţii de planificare familială
o Apelarea la sprijinul instituţiilor şi misiunilor umanitare de protecţie
civilă în caz de nevoie
o Evaluarea obiectivă a situaţiilor de încălcare a drepturilor omului sau
copilului
1. Forţa omului, forţa naturii

Obiectivul activităţii: Identificarea formelor de manifestare a catastrofelor
naturale şi provocate şi consecinţe ale acestora, prin:
• identificarea formelor de manifestare a cutremurelor, inundaţiilor,
exploziilor atomice, avalanşelor şi a altor cataclisme
• analiza dezastrelor pe care acestea le produc asupra vieţii omului şi asupra
mediului
• recunoaşterea limitelor de intervenţie a omului
Metode:
studiul de caz, descoperirea dirijată, turul galeriei
Pregătirea activităţii:
Cu 2 săptămâni înainte de desfăşurarea activităţii, profesorul împarte clasa în 4-
5 grupe de elevi. Fiecare grupă va căuta fotografii/texte care pună în evidenţă dezastre
produse de catastrofe naturale şi/sau provocate de om: cutremurul din 04.03.1977,
inundaţia din iunie 1974, epidemii de gripă, holeră sau ciumă, bomba atomică de la
Hiroşima şi altele.
I. Fiecare grupă este invitată să-şi prezinte materialul pregătit; timp de prezentare
5-6 minute. Prezentările sunt finalizate cu formularea unei fraze, ca un motto sau un
slogan, care să descrie cel mai bine mesajul transmis de materialul prezentat. Acestea
sunt notate pe tablă de către profesor.
II. În partea a doua a activităţii profesorul valorifică propoziţiile selectate,

identificând pentru fiecare cauze, consecinţe şi posibilităţi de evitare.
III. Prin descoperire dirijată, se deduc următoarele concluzii. Forţa omului constă
în:
• capacitatea de a împiedica/elimina/controla o parte dintre catastrofele naturale
• capacitatea de a anticipa rezultate ale acţiunilor umane, evitând crearea
condiţiilor pentru producerea sau repetarea unor catastrofe
• capacitatea de a interveni, reducând efectele catastrofelor naturale şi a celor
determinate de acţiuni ale speciei umane

• diversitatea surselor de documentare folosite de elevi pentru realizarea
expoziţiei
• „puterea" propoziţiei-cheie utilizate pentru descrierea consecinţelor
• identificarea formelor de protecţie a mediului
2. Ce ştiţi despre …?

Obiectivul activităţii: înţelegerea influenţei şi a rolului publicităţii asupra
deciziilor cumpărătorului, prin:
• utilizarea unui chestionar de sondaj de opinie
• conştientizarea puterii de manipulare a unei reclame
• adoptarea unei atitudini prudente faţă de o reclamă
Timp de lucru: 30+50+30 minute
Metode:
sondajul de opinie, munca pe grupe, descoperirea dirijată
Anterior desfăşurării activităţii propriu-zise, profesorul lansează elevilor 2 situaţii-
problemă:
• Un cumpărător poate fi manipulat prin publicitate?
• Cumpăr un produs căreia i se face o reclamă agresivă?
I. Se formează echipe de 2-3 elevi, care se vor deplasa în faţa magazinelor
alimentare şi nealimentare, parcuri, pieţe etc., în scopul realizării sondajului de opinie.
Regulă impusă fiecărei grupe:
Nu se face publicitate negativă sau pozitivă nici unui produs sau serviciu existent pe
piaţă.
Sunt elaborate două chestionare:
1. „O firmă străină intenţionează să afle părerea dumneavoastră despre un produs

pe care intenţionează să-l lanseze în oraşul nostru, în acest scop, vă rugăm să alegeţi unul
dintre răspunsurile de mai jos, pentru următoarele întrebări: In ce măsură vă interesează să
achiziţionaţi un recipient, relativ scump, care poate schimba compoziţia apei, prin îmbogăţirea
conţinutului în oxigen, element care întârzie fenomenul de îmbătrânire? Vă asigurăm că
utilizarea acestui recipient, în alte ţări, de cei puţin 20 ani, a determinat creşterea speranţei
de viaţă cu până la 10 ani."
Nu sunt Doresc mai Depinde de preţul Sunt foarte Nu Argumentaţi, vă

interesat/ multe şi condiţiile de interesat/interesată ştiu rugăm!
interesată informaţii vânzare de achiziţie
2. „Cercetătorii au descoperit, după numeroşi ani de studii, că proteinele din albuşul

de ou, prin fierbere sau prăjire, îşi schimbă structura, devenind toxice pentru organism,
devenind posibile cauze ale îmbolnăvirii de cancer. Pentru a elimina acest pericol, s-a
perfectat o metodă de laborator care permite extragerea albuşului din oul nefiert şi creşterea
conţinutului în calciu. Ouăle astfel obţinute, denumite ouă alternative, sunt vândute la preţul
de 5 ori mai mare decât al celor clasice. Care dintre afirmaţiile de mai jos coincide cu viitoarea
dumneavoastră decizie?"
Trebuie Voi renunţa Nu cred în Voi consuma Voi Argumentaţi,

să mă să mai afirmaţiile acelaşi număr consuma vă rugăm
mai cumpăr ouă, sondajului ouă/săptămână, dar cele mai
gândesc de orice fel numai alternative ieftine ouă

Se stabilesc grupurile ţintă: vârsta, sex, aspect exterior etc.

Elevii înregistrează răspunsurile şi mulţumesc pentru participare.
Opţional, se pot cere informaţii referitoare la vârstă şi ultima şcoală absolvită;
sunt interzise informaţiile referitoare la nume şi adresă.
III. Activitatea se finalizează prin analiza modului în care persoanele solicitate să

răspundă au fost impresionate de:
• prezentarea ofertei: abordarea, stilul de comunicare, oferirea de informaţii
suplimentare
• conţinutul reclamei
• argumentele aduse în favoarea acceptării sau respingerii ofertei
Frontal, se elaborează un tabel cu factori care au determinat acceptarea şi factori

care au determinat respingerea.
Concluzie necesară: Pentru a evita manipularea în alegerea unui produs, se

impune analiza conţinutului unei reclame, nu forma de prezentare a acesteia.

• modul de abordare şi chestionare a persoanelor selectate
• modul de analiză a răspunsurilor primite
• calitatea concluziilor desprinse
3. Drepturile consumatorului

Obiectivul activităţii: Cunoaştere în scopul beneficierii de drepturile prevăzute

de legislaţia privind protecţia consumatorului, de oficiul pentru protecţia consumatorului,
prin:
• informarea asupra drepturilor specifice situaţiei de consumator
• informarea asupra organelor locale şi judeţene abilitate să sancţioneze cazurile
de nerespectare a acestora
• informarea asupra formelor şi posibilităţilor de reclamare: telefon, scrisoare
contactare directă şi alte mijloace
Metode:
munca în diadă, conversaţia, expunerea, studiul de caz
Activitatea se desfăşoară pe parcursul a două ore.
În prima oră elevii sunt solicitaţi să identifice, în grupe de câte doi,
comportamente pentru situaţiile cuprinse în fişa elevului, cu acelaşi nume.
Se înregistrează toate răspunsurile elevilor pe o foaie de flipchart, care se
păstrează pentru ora următoare.
În ora următoare, specialistul invitat, în persoana unui inspector de la Oficiul

pentru Protecţia Consumatorului (OPC), va analiza şi interpreta comportamentele
indicate de elevi prin: corectare, adăugare sau acceptare.
După terminarea analizei, el va răspunde la întrebările elevilor şi dirigintelui şi va
enumera alte comportamente sancţionabile, modul de identificare a acestora. în final, el
va informa elevii asupra metodelor de reclamare a nerespectării drepturilor
consumatorului.
Evaluarea activităţilor va viza:

• natura răspunsurilor elevilor: predominant de acceptare sau dorinţa de a
acţiona
• pertinenţa întrebărilor adresate invitatului orei
• manifestarea/nemanifestarea interesului pentru implicarea în activităţi de
sesizare a încălcării drepturilor consumatorului
Drepturile consumatorului
- fişa elevului -

Ce faci dacă ... ? Răspuns asertiv Răspuns agresiv
Nu primeşti toată suma cuvenită ca rest ?
Taximetristul îţi cere să plăteşti cursa fără să-ţi
permită să vezi aparatul de contorizare ?
Funcţionara de la RomXXX îţi răspunde
nepoliticos?
Eşti servit cu un pachet de biscuiţi cu termenul de
valabilitate gratuit?
Vânzătoarea te obligă să cumperi o bucată de
salam, cântărită pentru tine, chiar dacă că nu îţi
place mirosul/culoarea?
La farmacie, primeşti în loc de rest o tableta de
paracetamol?
Nu ţi se primeşte, spre returnare, o conservă de
peşte, care nu are etichetă?
Nu ţi se primeşte, spre returnare, o pungă de ceai,
care nu este sigilată?
Nu ţi se primeşte, spre returnare, o pungă de făină,
în care ai găsit un fir de păr lung şi blond?
Vânzătoarea insistă să cumperi pâinea pe care ţi-o
oferă, deşi tu refuzi, motivând că înaintea ta cel
puţin trei persoane au atins-o?
Vânzătoarea refuză să-ţi schimbe tricoul pe care l-
ai probat înainte de achitare, deşi îi arăţi că are un
defect?
Ti se impune să plăteşti o pereche de blugi pe care
i-ai probat, pe motiv că tu ai stricat fermoarul?
Vânzătoarea refuză să-ţi dea, pentru probă, o
pereche de pantofi, pe motiv că nu eşti suficient de
curat?
Funcţionara de la Agenţia de voiaj te jigneşte, când
insişti să te ajute să găseşti alte posibilităţi de a
ajunge într-o localitate dată?
Şoferul autobuzului refuză să-ţi elibereze biletul,
deşi tu ai plătit suma cuvenită şi insişti să primeşti
acest bilet?
4. Bugetul familiei
Obiectivul activităţii: Aplicarea criteriilor, metodelor şi tehnicilor de planificarea

a bugetului, prin:
• întocmirea unei liste de cheltuieli lunare
• compararea necesarului financiar cu venitul net
• stabilirea de priorităţi şi acceptarea renunţărilor
Metode:
descoperirea dirijată, metoda proiectului, dezbaterea
Activitatea începe prin completarea acasă, împreună cu unul dintre părinţi, a unei
liste de cheltuieli, repartizate pe articole.
Cheltuieli medii efectuate de o familie cu trei sau patru membri (părinţi şi unul/dot copii)
în luna care a trecut, după cum urmează:
N r. Capitolul Suma
crt. necesară
1. Cheltuieli de întreţinere: gaz, lumină, canal, apă, telefoane,

abonament TV etc.
2. Cheltuieli alocate alimentaţiei („coşului zilnic").
3. Cheltuieli profesionale (exercitarea profesiei şi dezvoltare
profesională): cărţi de specialitate, rechizite pentru copii şi părinţi,
meditaţiile, hârtie de scris, consumabile pentru calculator etc.
4. Cheltuieli necesare pentru curăţenia casei şi igiena personală:
săpun, pastă de dinţi, detergent pentru haine şi vase etc.
5. Cheltuieli alocate bunăstării spirituale: ziare, reviste, cărţi, flori,
vizite la muzee, prieteni.
6. Cheltuieli neprevăzute: zile de naştere ale membrilor familiei,
prietenilor, alte ocazii festive etc.
7. Cheltuieli alocate micilor deplasări în week-end, sumă alocată
petrecerii concediului etc.
8. Total
În timpul orei, se compară sumele alocate fiecărui capitol, notându-se pe tablă

cele mai mari şi cele mici sume, pentru fiecare capitol.
Analiza va conduce la următoarele concluzii:
• necesarul de cheltuieli este condiţionat de anotimp: cheltuielile de întreţinere,
preţul fructelor şi legumelor sunt maxime în perioada de iarnă, majoritatea vacanţelor sunt
vara etc.
• necesităţile unei familii, cu acelaşi număr de membri, sunt diferite: cheltuielile
diferă pe capitole, în funcţie de profesie, standarde de viaţă şi de priorităţi
• nu întotdeauna venitul net al unei familii poate satisface toate necesităţile/
aşteptările membrilor, de aceea trebuie acceptată ideea de renunţare
• renunţările temporare pot fi acceptate prin motivare, fără pierderea speranţei
satisfacerii ulterioare a acestora

• echilibrul şi cumpătarea, reducerea risipei pot fi soluţii pentru satisfacerea unor
necesităţi
Analiza se termină printr-o întrebare de genul: „învăţăm să renunţăm pentru toată

viaţă, ne adaptăm cheltuielile la veniturile existente sau căutam surse suplimentare de
venit?"
Evaluarea activităţii se va realiza în funcţie de:

• veridicitatea raportului de cheltuieli: completarea corectă, ţinând cont de toate
cheltuielile implicate
• identificarea de soluţii pentru reducerea cheltuielilor
5. SOS - natura !
Obiectivul activităţii: înţelegerea relaţiei dintre om şi mediu, a interdependenţei

dintre calitatea mediului şi calitatea vieţii, prin:
• identificarea consecinţelor, uneori dezastruoase, ale intervenţiei omului asupra
naturii
• stabilirea de relaţii între calitatea mediului şi calitatea vieţii
• acceptarea unei atitudini responsabile faţă de protejarea mediului
Metode:
problematizarea, exerciţiul, munca pe grupe, brainstorming-ul
Tema proiectului este anunţată cu cel puţin o săptămână înainte. Pentru
rezolvarea sarcinii se formează echipe de elevi, asigurând astfel cât mai multe soluţii.
„Suntem în secolul XXII. Ca urmare a unei politici de industrializare excesivă, s-au

produs la nivelul mediului, comparativ cu anul 2000 următoarele modificări:
• nivelul mărilor şi oceanelor a scăzut la jumătate
• suprafaţa acoperită de pădure s-a redus cu 1/3
• temperatura maximă a crescut cu 75°C şi cea minimă a scăzut cu 10°C,
comparativ cu cel înregistrate la nivelul anilor 2000
• ploile sunt tot mai rare, de obicei în lunile aprilie-iunie
Cercetătorii susţin că lipsa unor măsuri ferme, periclitează viaţa prin apariţia unor
viruşi sau microbi cu tulpină modificată, prin creşterea numărului de persoane afectate de
boli vasculare şi respiratorii.
Savanţii lumii s-au adunat pentru a identifica căite de salvare a planetei; la acest
congres participi şi tu, trebuind să răspunzi la întrebările:
• Cum propui analizarea situaţiei existente?
• Ce măsuri de intervenţie vei propune?"
Participanţii la congres, elevii clasei, vor porni de la cauzele determinante

(exprimate în termeni de consum exagerat de freon, poluarea cu dioxid de carbon,

utilizarea centralelor nucleare), vor identifica soluţii de remediere (utilizarea hidrogenului
drept combustibil, provocarea de ploi artificiale, împăduriri masive etc.), aşteptări la soluţiile
propuse şi termene estimate pentru ameliorarea situaţiei existente. Fiecare echipă îşi
afişează produsul; elevii din celelalte echipe vor citi materialul expus şi vor cere explicaţii de
la autori. La sfârşitul orei, planşele vor fi plasate, pentru o săptămâna, la avizierul şcolii,
pentru a fi accesibile tuturor elevilor şcolii.
Evaluarea activităţii va lua în considerare:

• interesul elevilor pentru identificarea cauzelor şi soluţiilor
• complexitatea şi originalitatea materialului produs
• interesul pentru creaţiile colegilor
6. Combaterea poluării mediului ambiant
Obiectivul activităţii: Aplicarea principiilor drepturilor omului în acţiunile de protecţie

a mediului, prin:
• identificarea formelor de poluare
• identificarea consecinţelor poluării mediului asupra calităţii vieţii
• stabilirea strategiilor de acţiune împotriva poluării
Metode:
studiul de caz, descoperirea dirijată, expoziţia
Tema proiectului este anunţată cu cel puţin o săptămână înainte; se formează echipe
de 3-4 elevi, pentru a se asigura cât mai multe intervenţii. Sarcinile fiecărei echipe sunt:
• identificarea de forme de poluare locală
• identificarea drepturilor/prevederilor legale încălcate datorită poluării mediului
• identificarea de forme de intervenţie a cetăţeanului pentru stoparea poluării locale
Fiecare echipă va realiza o planşă care va conţine: un desen/o fotografie care să
demonstreze poluarea mediului, va prezenta în două-trei propoziţii consecinţele pe termen
scurt/lung şi dreptul cetăţenesc/reglementarea legală care a fost încălcat(ă). Fiecare planşă
este analizată în clasă după criterii de relevanţă a fenomenului analizat şi corectitudine a
asocierii; sunt permise, de asemenea, sugestii de natură grafică.
După intervenţia asupra planşelor, acestea sunt predate unei asociaţii, organizaţii
sau instituţii care au ca domeniu de activitate protecţia mediului, pentru a fi expuse sau vor
constitui subiectul unei dezbateri organizate cu ocazia zilei mediului.
Acolo unde există disponibilitate, se poate utiliza computerul pentru redactarea
produselor. Multiplicarea acestora permite distribuirea către principalii agenţi poluanţi locali,
însoţite de mesaje de atenţionare asupra consecinţelor asupra mediului, dar şi de informarea
reprezentanţilor abilitaţi să ia măsuri.
Evaluarea activităţii se va realiza după următoarele criterii:
• identificarea de surse reale de poluare locală
• calitatea produsului: modul de redactare/prezentare, structurare
• receptivitatea şi implicarea în procesul de mediatizare

7. Se respectă regulile de circulaţie?
Obiectivul activităţii: Respectarea regulilor de circulaţie, prin:

• cunoaşterea acestora
• conştientizarea consecinţelor nerespectării lor
Metode:
observaţia, studiul de caz, munca în echipă
Activitatea se desfăşoară în două etape:
I. Prima etapă, cea de observare, se realizează în stradă: elevii, împărţiţi în

echipe de 3-4, se plasează la trecerile de pietoni cele mai aglomerate, la orele
considerate de vârf (ieşirea elevilor de la şcoală, a angajaţilor de la societăţile
comerciale). Ei vor nota sau vor fotografia situaţiile de nerespectare a regulilor de
circulaţie de către pietoni, biciclişti, conducători auto. Timp de observare: 15-20 minute.
Fotografiile obţinute se developează şi/sau însemnările se selectează. Fiecare
grupă va prezenta o singură situaţie, alta decât a celorlalte grupe. Situaţia selectată se
prelucrează prin precizarea locului, datei şi orei şi descrierea situaţiei de nerespectare,
notându-se cine este autorul, ce regulă a fost încălcată.
Observaţie: în situaţia în care două sau mai multe grupe identifică incidente
identice, se va prezenta un singur material, rezultat prin prelucrare comună.
II. Cea de-a doua etapă presupune ca fiecare grupă să afişeze materialul rezultat.
Procedând astfel, se creează posibilitatea ca fiecare elev să parcurgă toate situaţiile
expuse, să mediteze asupra lor şi să se evalueze opiniile colegilor din celelalte grupe.
Ultima etapă este dedicată dezbaterilor pe marginea situaţiilor prezentate de fiecare
grupă: analiza situaţiilor prezentate, acord/dezacord asupra încălcării regulilor de
circulaţie, încadrarea atribuită de grupă (vinovat/nevinovat) etc. Fiecare grupă îşi prezintă
produsul în 4-5 minute; fiecare prezentare este urmată de intervenţia colegilor.
Evaluarea activităţii se realizează prin:

• calitatea materialului afişat şi cea a prezentării
• pertinenţa intervenţiilor
8. Cunoşti legislaţia rutieră ?

Obiectivele activităţii: Respectarea regulilor de circulaţie, prin:

• cunoaşterea acestora
• conştientizarea consecinţelor nerespectării lor
Metode:
chestionarul, observaţia, munca în echipă
Activitatea este structurată pe două etape.
Prima etapă, presupune împărţirea sarcinilor şi muncă individuală:
• se aleg, prin tragere la sorţi sau voluntariat, o echipă de patru elevi care urmează
să pregătească întrebările concursului. Acestea vor viza reguli de circulaţie în calitate de
pietoni, biciclişti şi conducători auto (la clasele mari de liceu) şi vor fi prezentate sub formă
de întrebări scrise de completare de spaţii goale, evaluare prin adevărat sau fals, modificare
de test cu referire la legislaţia rutieră sau de recunoaştere a semnificaţiei diferitelor semne
de circulaţie, prezentate pe planşe, retroproiector etc.
• restul elevilor, împărţiţi în grupe de 5-6 se vor pregăti, prin studierea legislaţiei, să
participare la concurs
Timp pentru pregătirea activităţii: 4 săptămâni.
A doua etapă constă în desfăşurarea concursului:

• colegii care au pregătit concursul vor constitui juriul de examinare şi validare a
rezultatelor obţinute
• restul colegilor formează grupele stabilite anterior, pentru a răspunde la întrebări;
fiecare grupă răspunde la toate întrebările, fără drept de revenire, pe două foi de concurs. La
sfârşitul concursului, după elaborarea răspunsurilor, nu mai mult de 20, o foaie este predată
juriului şi cealaltă se păstrează de către fiecare grupă. Este important ca elevii să nu
primească dreptul de a interveni asupra răspunsurilor date. Argumentarea acestei decizii:
greşelile săvârşite în stradă nu pot fi reparate, având uneori consecinţe catastrofale.
a) Preşedintele juriului citeşte răspunsurile corecte. Membrii juriului confruntă

răspunsurile unei grupe cu cel corect; aceeaşi activitate se desfăşoară la nivelul fiecărei
grupe.
b) La terminarea confruntării, pot apărea contestaţii referitoare la evaluarea unui
răspuns; acestea se rezolvă imediat.
c) Se anunţă câştigătorii concursului. Premiul se acordă în prima după-amiază de
vineri; cei 5-6 elevi care au făcut parte din echipa câştigătoare vor primi din partea clasei şi
a dirigintelui, câte o pizza.

• numărul de răspunsuri corecte înregistrate în timpul concursului
• domeniu unde s-au înregistrat cele mai multe greşeli
9. SOS: bolile cu transmitere sexuală

Obiectivul activităţii: Formarea deprinderilor de a manifesta responsabilitate în

problemele legate de viaţa sexuală, prin:
• cunoaşterea principalelor forme de îmbolnăvire pe cale sexuală
• identificarea formelor de prevenţie
• conştientizarea necesităţii protejării în timpul practicii sexuale
Metode:
chestionarul, dezbaterea
Activitatea se desfăşoară în două etape:
I. În prima etapă:
• elevii sunt rugaţi să enumere boli care se transmit pe cale sexuală şi forme de
manifestare cunoscute
• dirigintele notează răspunsurile pe care le consideră corecte şi relevante
• se ajunge la următoarea concluzie: că cea mai nefastă boală transmisă pe
cale sexuală este SIDA
• elevii evaluează, cu adevărat sau fals, afirmaţiile, cu privire la SIDA, cuprinse
în fişa de mai jos
II. Partea a doua se desfăşoară în prezenţa unui medic care a primit anterior
răspunsurile elevilor. El va începe prin a enumera răspunsurile false şi a explica motivele
pentru care acestea sunt false, apoi va răspunde la întrebările elevilor, legate de forme
de îmbolnăviri prin transmitere sexuală, insistând asupra necesităţii de a începe
tratamentul la primele semne de manifestare a bolii.
Evaluarea activităţii va fi făcută ţinându-se cont de:

• interesul pentru temă, manifestat prin numărul de răspunsuri corecte, dar şi
de întrebări legate de cauze ale îmbolnăvirii şi forme de manifestare
• preocuparea, la sfârşitul activităţii, pentru propria sănătate, evidenţiată prin
informarea asupra posibilităţilor/şanselor de prevenţie şi vindecare
SOS: bolile cu transmitere sexuală

- fişa elevului -
1. Este periculos să îmbrăţişezi o persoană care are SIDA.

2. SIDA se transmite prin contact sexual neprotejat cu o persoană infectată.
3. Virusul HIV se poate lua de la toaletă.
4. Eşti în siguranţă când stai într-o cameră cu o persoană infectată cu virusul
HIV.
5. Numai homosexualii şi prostituatele trebuie să se protejeze de virusul HIV.
6. Poţi contacta virusul HIV după un singur contact sexual cu persoană
infectată.
7. SIDA este provocată de un virus.
8. Un rezultat HIV pozitiv înseamnă că persoana are SIDA.
9. SIDA atacă celulele roşii.
10. Utilizarea prezervativului este una dintre cele mai eficiente metode de
protecţie faţă de infestarea cu virusul HIV.
11. SIDA se transmite de la mamă la făt.
12. Persoanele dependente de droguri care folosesc seringi nesterile pentru
a-şi injecta drogul au un risc crescut de infectare cu virusul HIV.
10. Droguri - NU!

Obiectivul activităţii: Evaluarea critică a efectelor consumului de droguri (alcool,
tutun, stupefiante, medicamente), prin:
• enumerarea de consecinţe ale acestora asupra organismului uman
• definirea noţiunilor de drog şi dependenţă
• acceptarea ideii de respingere a consumului acestora
Metode:
studiul de caz, exerciţiul, conversaţia
Identificarea situaţiei-problemă
Profesorul începe activitatea prin prezentarea dovezilor de deces a cel puţin două
persoane tinere sau de vârstă medie: cancer pulmonar, boli vasculare, comă alcoolică.
Se evaluează vârsta persoanelor decedate, pentru a se ajunge la concluzia că
au existat factori care au grăbit decesul.
Introducerea noţiunii de „factori de risc" şi enumerarea acestora: alcool, droguri,
nicotină, unele medicamente (tranchilizante, somnifere etc.).
Identificarea soluţiei
Se alcătuiesc 4 grupe de elevi care primesc sarcini de lucru diferite; fiecare grupă
redactează materialul rezultat pe foi de flipchart, pe care urmează să le prezinte în faţa
colegilor.
Prima grupă are sarcina de elaborare a unei liste cu efecte ale consumului de
factori de risc; ei vor enumera ca efecte creşterea pulsului şi a tensiunii arteriale, infarct
miocardic, cancer (al plămânilor, buzelor, pancreasului etc.), boli pulmonare, probleme în
timpul sarcinii, malformaţii ale noilor născuţi.
Elaborarea unei liste de comportamente induse de consumul de alcool şi de
droguri, este sarcina grupei a doua; aceasta va conţine: accidente de maşini, violenţă şi
delicventă, comportamente sexuale de risc, suicidul, costuri emoţionale (probleme cu
profesorii şi părinţii, prietenii, scăderea încrederii în propria persoană şi altele).
Grupa a treia are misiunea să alcătuiască o listă de „motive/argumente" pentru
consumul de alcool, droguri, medicamente şi pentru fumat; se aşteaptă ca răspunsuri
posibile: semne de maturitate/curaj, surplus de curaj, voioşie, disperarea, nevoia de a
uita problemele personale, dorinţa de a pedepsi familia, dependenţa de aceste
substanţe.
Ultima grupă va elabora o listă de „contraargumente" ale factorilor de risc: miros
urât, respingere din partea colegilor, îmbolnăviri mai mult sau mai puţin grave, scăderea
performanţelor şcolare etc.
Fiecare grupă va prezenta şi argumenta produsul activităţii; explicaţiile ,
completările şi contraargumentele sunt permise la sfârşitul fiecărei prezentări.
Materialul este sintetizat şi prelucrat într-un articol pentru revista şcolii/presa
locală; foile de flipchart sunt afişate la avizierul şcolii.
Concluzie dezirabilă: Necesitatea eliminării factorilor de risc din viaţa noastră.

• complexitatea/calitatea listelor produse de fiecare grupă
• calitatea argumentelor aduse pe parcursul întregii activităţi
• reacţiile emoţionale fată de factorii de risc

11. Dependenţa de droguri
Obiectivul activităţii: Acţionarea în sensul prevenirii dependenţei de droguri

(alcool, tutun, stupefiante, medicamente), prin :
• enumerarea consecinţelor acestora asupra organismului uman
• iniţierea unei campanii de propagandă antidrog
Metode:
brainstorming-ul, munca pe grupe, conversaţia
Activitatea se desfăşoară în două etape: în prima etapă se identifică cât mai multe
consecinţe ale factorilor de risc; a doua etapă are ca obiectiv sensibilizarea colegilor mai
mici asupra celor identificate anterior.
Identificarea consecinţelor:
• Fiecare elev are sarcina de a identifica trei argumente împotriva consumului
de alcool, tutun, droguri, exprimate în termeni de consecinţe.
• Se formează echipe de 5-6 elevi, având în componenţă: elevi care au identificat
consecinţe ale fumatului, elevi care au identificat consecinţe ale consumului de droguri şi
dintre cei care vor pleda împotriva consumului de alcool.
• Fiecare echipă îşi structurează concluziile, pe un factor de risc: tutun, alcool,
droguri.
• Lista finală rezultă prin însumarea tuturor consecinţelor identificate la nivelul
grupelor.
Prevenirea/stoparea consecinţelor:
• Foaia de flipchart va fi afişată în clasă.
• Transcrisă în format A4 şi însoţită de o grafică adecvată ea va fi distribuită
elevilor de clasa a VIII- a, dintr-o şcoală generală din oraş sau zonă.
• Prezentarea în şcoli se va face fie sub forma unei prelegeri scurte urmată de
exemplificări, fie va constitui preludiul unui concurs de desene pe această temă.
• Premiul, oferit de colegii mai mari, va consta în mingi de fotbal şi baschet, ca
îndemn la o viaţă activă.
Evaluarea activităţii va lua în considerare:

• complexitatea şi corectitudinea listelor produse de fiecare grupă
• forma de organizare a actului de prezentare a produselor în faţa colegilor mai
mici
• maniera de transmitere a mesajului, în timpul campaniei antidrog
12. Stresul şi sănătatea

Obiectivul activităţii: Dovedirea prin comportament că apreciază sănătatea

personală şi a celorlalţi ca pe o valoare esenţială, prin:
• identificarea de cauze ale stresului
• identificarea de forme de prevenire şi combatere a stresului
• conştientizarea necesităţii, pentru ei, colegi, prieteni şi familie, evitării factorilor
de stres
Metode:
brainstorming-ul, analiza de produs, conversaţia
Se pregătesc 3 coli de flipchart pe care se scrie: „Ce îmi provoacă stresul ?" (l),
„Cum mă manifest în condiţii de stres ?" (II), „Ce măsuri iau pentru a depăşi situaţia?"
{III). Fiecare elev notează cel puţin o idee pe fiecare coală.
Se grupează:
• sursele de stres, după domeniile: şcoală familie, prietenii, situaţia financiară
precară, boală, propria persoană etc.
• reacţiile la stres, în: fiziologice, cognitive, emoţionale şi comportamentale
• măsurile de combatere (managementul stresului), pe următoarele componente:
dezvoltarea unui stil de viaţă sănătos, dezvoltarea stimei de sine, stabilirea şi menţinerea
unui suport social adecvat
Activitatea se finalizează cu analiza listelor rezultate prin grupare care au

menirea să atenţioneze asupra:
• diversităţii factorilor de stres
• multitudinii consecinţelor privite la nivel personal dar şi asupra colectivului de
apartenenţă
• necesităţii unei atitudini pozitive: Starea de stres poate fi prevenită, controlată
şi depăşită.

• importanţa factorilor, formelor de manifestare şi combatere a stresului
identificate de elevi
• corectitudinea grupării şi argumentării componentelor analizate
• participarea activă prin emiterea de idei şi generarea de concluzii
13. Noţiuni de planificare familiară
Obiectivul activităţii: Acceptarea necesităţii de planificare familiară, prin:

• cunoaşterea consecinţelor lipsei acesteia
• sensibilizarea respectului faţă de drepturile fiecărui membru al familiei
• enumerarea de avantaje aduse de planificarea familiară raţională şi conştientă
Metode:
chestionarul, exerciţiul moral, dezbaterea frontală
Elevii sunt invitaţi să selecteze individual, din fişa de mai jos, câte un răspuns
pentru fiecare afirmaţie.
După terminarea activităţii, vor alcătui scurte eseuri cu răspunsurile selectate.

(Subiectul unui posibil eseu: Intenţionez să mă căsătoresc cu o fată specială, să am doi copii,
după ce voi cumpăra o casă şi o maşină; pentru a evita să am mai mulţi copii o voi obliga să
facă câte avorturi este necesar.)
Fiecare elev îşi analizează eseul rezultat pentru a identifica:

• concordanţa conţinutului cu convingerile sale
• implicaţiile deciziilor sale asupra sa şi a celorlalţi membri ai propriei familii: risc
de pierdere a sănătăţii, abandon, lipsa de afecţiune
Se scriu pe tablă cuvintele-cheie: abandon, centru de plasament, incapacitate de

iubire, avort, mijloace anticoncepţionale şi în final, cu caractere diferite, „DREPTURILE
COPILULUI?".
Concluzia evidentă: planificarea familială este o necesitate.
Evaluarea activităţii se va în funcţie de:

• atitudinea faţă de eseul rezultat: pertinent critică sau acceptare necondiţionată
• argumentele aduse în favoarea planificării familiare
Noţiuni de planificare familială

- fişa cadrului didactic -

Intenţionez să Voi întâlni o Voi avea o Voi avea un Voi întâlni o/un
mă căsătoresc fată/băiat situaţie statut social fată/băiat care
când: special(ă). materială acceptabil. mă poate
acceptabilă. întreţine.
Îmi doresc să: Nu am copii. Am un copil. Am doi copii. Am mulţi copii.
Îmi doresc Voi fi sigur de O să am După ce voi Oricând.

copiii: trăinicia familiei suficienţi bani cumpăra o casă
mele. pentru ei. şi o maşină.
Dacă un copil Voi accepta Îl voi da spre Voi opta pentru Nu cred că-l voi
se anunţă pe situaţia. adopţie. întreruperea iubi vreodată.
nepregătite: sarcinii.
Pentru a evita Nu mă Voi refuza să Voi folosi Voi face/ impu-
această căsătoresc până fac sex cu mijloace ne câte avorturi
situaţie: la momentul partenerul. anticoncepţio- este necesar.
când vreau nale.
copii.
14. Cum procedăm în cazul unui eveniment

devastator/catastrofal?

Obiectivul activităţii: Apelarea la sprijinul instituţiilor şi misiunilor umanitare de

protecţie civilă în caz de nevoie, prin:
• cunoaşterea celor mai apropiate instituţii/misiunilor abilitate pentru intervenţii
• cunoaşterea modalităţilor de contactare, în caz necesitate
• identificarea limitelor de intervenţie ale persoanelor/grupurilor neautorizate
Timp de lucru; 50 minute
Metode:
studiul de caz, dezbaterea frontală
Elevii pregătesc un set de întrebări pe care le formulează după cum urmează:
• Care sunt elementele/fenomenele care necesită intervenţia civilă?
• Care sunt primele semne ale declanşării unui eveniment devastator /
catastrofă?
• Care sunt intervenţiile permise unei persoane neautorizate sau unui grup de
cetăţeni?
Răspunsurile specialistului sunt însoţite de exemplificări din experienţa proprie

sau din cazurile rezolvate de instituţia pe care o reprezintă, analizate după criteriile: cauze
declanşatoare, consecinţe, formele de intervenţie aplicate şi sprijinul obţinut din partea
cetăţenilor.
Specialistul este invitat să prezinte elevilor materialul suport: secvenţe de film,
casete video sau altele, pentru a fi dezbătute în clasă.

• atitudinea elevilor în faţa situaţiilor prezentate de specialist
• pertinenţa întrebărilor adresate de elevi
• pertinenţa concluziilor şi a generalizărilor
15. Lege şi fărădelege
Obiectivul activităţii: Evaluarea obiectivă a situaţiilor de încălcare a drepturilor

omului sau copilului, prin:

• analizarea unui comportament prin prisma respectării drepturilor omului/copilului
• conştientizarea consecinţelor legale ale unui comportament care atinge drepturile
unei persoane (adult, copil)
• recunoaşterea necesităţii de a apela la organe abilitate pentru obţinere de reparaţii
morale sau materiale
Metode:
studiul de caz, metoda dilemei, jocul de rol, simularea, dezbaterea
Activitatea se desfăşoară în două etape: în prima etapă se stabileşte tematica
procesului şi se distribuie rolurile; cea de-a doua etapă este dedicată proceselor şi analizei.
Definirea tematicii:
„Un grup de trei tineri au pătruns, prin efracţie în apartamentul cetăţeanului X, de
unde au furat bijuterii în valoare de 10 milioane lei şi suma de 5 milioane lei. Când au vrut
să părăsească apartamentul, au fost surprinşi de proprietar. Acesta a prins unul dintre
hoţi; acum acesta este internat la spitalul municipal, la secţia de terapie intensivă, datorită
loviturilor primite."
Derularea proceselor:
Colectivul clasei a decis alcătuirea unui complet de judecată care să analizeze:
comportamentul părţilor, gravitatea faptelor şi măsurile care se impun. Se decide
introducerea pe rol a două procese:
1. procesul celor trei tineri care au furat din apartament,
2. procesul păgubitului, referitor la comportamentul său faţă de tânăr.
Ambele procese vor beneficia de acelaşi juriu, deoarece între ele este o legătură
cauzală.
Completul de judecat este alcătuit din:

• un juriu de 5 membri (dintre care un preşedinte), propuşi de elevi
• 2 avocaţi ai apărării, pentru fiecare cauză
• 2 avocaţi ai acuzării, pentru fiecare cauză
• restul de elevi având rol de juraţi
Rolurile se obţin prin tragere la sorţi.
Procesul este deschis de preşedintele completului care anunţă motivele pentru

care s-a constituit acesta şi scopul întrunirii: judecarea comportamentelor celor trei tineri
şi a proprietarului apartamentului.
Se începe cu judecarea comportamentului de pătrundere prin efracţie şi furt din
apartament, deoarece acesta a fost cauza celui de-al doilea comportament aflat pe rol.
Fiecare tânăr va pleda timp de 1-2 minute ca vinovat sau nevinovat, argumentând
încadrarea.
Se dă cuvântul avocaţilor apărării care aduc la cunoştinţa cauzele
comportamentului antisocial, exprimate în termeni de lipsa banilor, lipsa discernământului
datorită vârstei, influenţa mass-media şi a prietenilor, necunoaşterea legislaţiei etc.
După fiecare argument, avocaţii acuzării încearcă să le demonteze şi aduc
argumente justificative pentru pedepsirea celor trei vinovaţi: dreptul la proprietate,
respectul pentru proprietatea privată, dreptul la intimitate (dacă proprietarii erau
acasă), integritatea fizică şi altele.

Preşedintele juriului anunţă verdictul: vinovaţi sau nevinovaţi, urmând ca
pedeapsa să fie stabilit de juraţi.
Cei trei tineri sunt întrebaţi dacă regretă/nu regretă faptele săvârşite şi dacă vor
mai repeta/nu vor repeta comportamentul.
Cel de-al doilea proces va respecta acelaşi tipic.

Scopul îl constituie: identificarea corectitudinii comportamentului păgubaşului:
„Avea el dreptul legal să pedepsească hoţii sau trebuia să apeleze la organele abilitate?"
şi „încadrarea sa ca vinovat/nevinovat de a fi încălcat codul juridic?".
Observaţie: deciziile juriului şi ale juraţilor se vor limita la încadrarea juridică

(vinovat/ nevinovat) şi enunţarea drepturilor şi a prevederilor legale care au fost încălcate.
Profesorul diriginte are drept de intervenţie pentru a corecta posibilele erori. Preşedintele
juriului face o sinteza a concluziilor stabilite şi declară şedinţa închisă.

• corectitudinea încadrărilor şi capacitatea de a surprinde aspecte
• corectitudinea corelaţiilor comportamentul meu - drepturi cetăţeneşti
• calitatea motivaţiei ca argument pentru acceptarea/respingerea de circumstanţe
şi sancţiuni
Bibliografie selectivă
1. ***, Programă Şcolară pentru clasa a IX-a. Ciclul inferior al liceului. Consiliere şi
Orientare, Bucureşti, 2004
2. ***, Pas cu pas către cariera ta. Ghid de consiliere şi orientare, Centrul OCUP
pentru Informare, Orientare şi Formare Profesională Bucureşti, 2004

3. ***, Travailler autrement au Lycee. Le lyceen acteur de şes projets et de şes
apprentissages, CRDP Montpellier, 1998
4. Baban, A., Consiliere educaţională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie
şi consiliere, Imprimeria Ardealul, Cluj-Napoca, 2001
5. Barzea, C., Arta şi ştiinţa educaţiei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1995 Birch, A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 1999
6. Bogorin, V., Tudose, R., Jocul de-a viaţa. Exerciţii pentru orele de dirigenţie,
Editura EIKON, Cluj-Napoca, 2004
7. Bontaş, l., Pedagogie, Editura ALL Educaţional, Bucureşti, 1994
8. Bontilă, G., Aptitudinile şi măsurarea lor, Centrul de Documentare şi Publicaţii
al Ministerului Muncii, 1981
9. Bordallo, l., Campse, A., Ginestet, J.-P., Construire son projet personnel,
CRDP Toulouse, MAFPEN Toulouse, 1992
10. Cosmovici, A., Psihologie generală, Polirorn, laşi, 1996
11. Cosmovici, A, lacob., L., Psihologie şcolară, Polirom, laşi, 1999
12. Creţu, C., Curriculum diferenţiat şi personalizat, Polirom, laşi, 1998
13. Eadem, Psihopedagogia succesului, Polirom, laşi, 1997
14. Creţu, D., Dezvoltarea motivaţiei învăţării, Editura Psihomedia, Sibiu, 2003
15. lonescu, M., Radu, l., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995
16. Jigău, M. (coord.), Stănescu, M.L., Botnariuc, P., Chiru, M., Ghinea, D., Consiliere
şi orientare. Ghid, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti, 2000
17. Jigău, M., Consilierea carierei, Editura Sigma, Bucureşti, 2001
18. Miclea, M., Psihologie cognitivă. Metode teoretico-experimentale, Polirom, laşi,
1999
19. Miclea, M., Lemeni, G., Aplicaţiile ştiinţelor cognitive în educaţie. (I) Inteligenţa şi
modificabilitatea ei. Cogniţie. Creier. Comportament, III, 1-2, 1999
20. Monteil, J.M., Educaţie şi formare, Polirom, laşi, 1997
21. Muro, J., Kottman, T., Guidance and Counseling in the Elementar/ and Middie
Schools, Dubuque, IA: Brown&Benchmark, 1995
22. Pânişoară, l.O., „Metode de interacţiune educaţională", Polirom, laşi, 2003 Plosca,
M., Mois, A., Consiliere privind cariera, Dacia, Cluj-Napoca, 2001 Stoica-
Constantin, A., Conflictul interpersonal, Polirom, laşi, 2004 Stroe, M., Empatie şi
personalitate. Editura Athos, Bucureşti, 1997
23. Şchiopu, U., Verza, E., Psihologia vârstelor - Ciclurile vieţii. Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1997
24. Tomşa, Gh., Consilierea şi orientarea şcolara. Casa de editura şi presa
Viaţa Românească, Bucureşti, 1999
25. Târcovnicu, V., Învăţământ frontal, învăţământ individual, învăţământ pe grupe,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981
26. Zlate, M., Eul şi personalitatea, EdituraTREI, laşi, 1999

Viitorul Incepe Azi Ghid Metodologic PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Viitorul Incepe Azi Ghid Metodologic PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

COSMINA-ELENA PARASCHIVOIU

VIITORUL ÎNCEPE AZI !

Ghid metodologic de orientare şi

I. Managementul clasei ...................................................................................... 6

II. Autocunoaşterea .......................................................................................... 33

III. Comunicarea ............................................................................................... 65

IV. Managementul învăţării .............................................................................. 74

GHID METODOLOGIC DE ORIENTARE ŞI CONSILIERE ŞCOLARĂ 2

V. Lumea profesiilor ......................................................................................... 86

VI. Educaţia pentru o societate democratică ............................................... 121

VII. Educaţia pentru valori ............................................................................. 128

Bibliografie ..................................................................................................... 149

GHID METODOLOGIC DE ORIENTARE ŞI CONSILIERE ŞCOLARĂ 3

Lucrarea Viitorul începe azi! Ghid metodologic de orientare şi consiliere

GHID METODOLOGIC DE ORIENTARE ŞI CONSILIERE ŞCOLARĂ 4

GHID METODOLOGIC DE ORIENTARE ŞI CONSILIERE ŞCOLARĂ 5

 Formarea şi dezvoltarea capacităţii de identificare şi

GHID METODOLOGIC DE ORIENTARE ŞI CONSILIERE ŞCOLARĂ 6

Timp de lucru: 50 minute

• Enumeraţi nouă obiecte pe care grupul le poate lua în barcă!

II. Frontal, profesorul investighează motivele care au dus la alegerea şi

GHID METODOLOGIC DE ORIENTARE ŞI CONSILIERE ŞCOLARĂ 7

Eşti pasager pe un vapor şi faci o croazieră. Totul este minunat... ai

GHID METODOLOGIC DE ORIENTARE ŞI CONSILIERE ŞCOLARĂ 8

Obiectivul activităţii: Cunoaşterea şi respectarea normelor şi valorilor grupului,

III. Jocul se finalizează cu prezentarea colegului în faţa clasei, prezentare făcută

IV. Frontal, profesorul conduce discuţia spre identificarea unor elemente de

GHID METODOLOGIC DE ORIENTARE ŞI CONSILIERE ŞCOLARĂ 9

GHID METODOLOGIC DE ORIENTARE ŞI CONSILIERE ŞCOLARĂ 10

Obiectivul activităţii: Identificarea de acţiuni corespunzătoare unor

Timp de lucru: 50 minute

III. Frontal, profesorul centralizează alegerile făcute de grupele de elevi,

Evaluarea se face în conformitate cu:

GHID METODOLOGIC DE ORIENTARE ŞI CONSILIERE ŞCOLARĂ 11

GHID METODOLOGIC DE ORIENTARE ŞI CONSILIERE ŞCOLARĂ 12

Obiectivul activităţii: Dezvoltarea capacităţii de valorizare maximă a

Timp de lucru: 50 minute

II. Un reprezentant din fiecare grupă va prezenta dorinţele-temerile şi soluţiile

III. Profesorul centralizează pe tablă, în mod frontal, soluţiile propuse pentru

Dorinţe Temeri Soluţii de înlăturare a

promovarea examenului lipsa de timp pentru învăţarea sistematică

Evaluarea activităţii vizează:

GHID METODOLOGIC DE ORIENTARE ŞI CONSILIERE ŞCOLARĂ 13

5. Valori - false valori

Obiectivul activităţii: Cunoaşterea şi respectarea normelor şi valorilor grupului,

Timp de lucru: 10+20+20 minute

Metode: dezbaterea, exerciţiul de opţiune, lucrul în echipă

IV. Fiecare grupă îşi trimite un reprezentant, care lipeşte etichetele pe

V. Produsul este analizat la nivelul clasei, elevii având posibilitatea de a-şi

Secţiunea a II-a: „False valori"

GHID METODOLOGIC DE ORIENTARE ŞI CONSILIERE ŞCOLARĂ 14

2. Fiecare grupă selectează din lista elaborată o astfel de „valoare", pe care o

3. Un reprezentant al fiecărei grupe va lipi eticheta sub linia de demarcaţie a

Evaluarea se realizează prin:

6. Poţi găsi pe cineva care să...?

Obiectivul activităţii: Cunoaşterea şi respectarea normelor şi valorilor grupului,

Timp de lucru: 30 minute

GHID METODOLOGIC DE ORIENTARE ŞI CONSILIERE ŞCOLARĂ 15

Evaluarea vizează următoarele componente ale activităţii:

GHID METODOLOGIC DE ORIENTARE ŞI CONSILIERE ŞCOLARĂ 16

GHID METODOLOGIC DE ORIENTARE ŞI CONSILIERE ŞCOLARĂ 17

7. Obligaţie sau plăcere?

Obiectivul activităţii: Formarea atitudinii responsabile şi stimularea iniţiativei