CU NOI ESTE DUMNEZEU Manual de cateheza pentru copiii de 11-12 ani Partea a Il-a: Jisus Hristos, Fiul si Cuvantul lui Dumnezeu Lectiile 19-36 Aparut cu binecuvantarea Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane ca material bibliografic suplimentar de Religie, la clasa a V-a Editura «Oastea Domnuluis ~ Sibiu 2001Coperta 1: fnvierea Domnutui — pictura pe sticla, executata de Palé Dan- iel, definut la Penitenciarul Bacau, si donata Casei Centrale a Oastei Domnului ~ Sibiu, cu prilejul prezentarii programului religios al Oastei Domnului in penitenciar la 7 aprilie 2001, ajunul Floriilor. Varianta in limba romana a acestui manual reprezint o prelucrare dupa manualul corespunztor realizat de Prof. Constanta Tarasar pentru copiii ortodocsi din America. Prelucrarea a fost realizatA, sub conducerea Pr. prof. dr. Vasile Mihoc, de Asist. drd. Daniel Mihoc, prof. Daniela Blaga si prof. Ana-Maria lies, iar ingrijirea editiei, machetarea, corectura si viziunea grafic a carfii de Costica Balan, Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei Cu noi este Dumnezeu: manual de catehez& pentru copii de 11-12 ani. - Sibiu: Oastea Domnului, 2001 15 vol. 29,7 cm. ISBN 973-9364-54-3 Partea 2: lisus Hristos, Fiul si Cuvantul lui Dumnezeu: lectile 19-36. - 2001. - 116 p. - ISBN 973-9364-56-6 28 Prelucrarea gi editarea tn limba romana a acestui manual au fost facilitate de World Vision Romania © Rditura «Gospel Light» (USA), pentru editia in limba englez& © Editura «Oastea Domnuluis - Sibiu, pentru versiunea romaneasca. ISBN 973-9364-56-6OG. bates La manual, al invatat despre sus Hiistos, Mesia Cel fagdui, cum a fost vest gi pregatité venirea Lui in lume prin prooroai din Israe!—popond ales al lui Dumnezeu — utimul din acest prooroci, .cel mai mare nascut din femeie’, find Sfantul Toan Botzzatorul ‘Aliluat apo! cunostinis despre vasulunic ales, Stanta Fecioard Mara, prin care Fil lui Dumnezeu a venit in lume, 84 ne méntuiasc’. Tnpartea alla@ menualuki,sferacunogtinilorvoastre despre plana de méntuie al ui Oumnezeu pentru om se tages simbogatesta, ajutandu-va & vl facefioimagine 51 mai cuprinzitoare si clard despre Dornnul nosiru isu Fristos, Fiul si Cuvéniul lui Dumnezeu. CCunostinfele voastre despre Mantitorul vor reste mult, 1h cece ce privaste Invatatura noastra de credints, prin contactul cu activitatea Invajatoreaseé a Lui, prin ‘cunoasterea unora din pildele gi minunie Sale. in celelalte ‘manuale Veli cunoaste si mei muite aspecte din vata $1 actvialea Flu ul Durnezeu. Dar tot ce a Invatat i a ‘varit Méntuton, n scuta dar uminoasa Luitreoere prin ‘east lume, precum siucerici Sie muit mai mult decat Cuprind Sfintele Evangheli. Sféntul Evanghelst loan ne inforneazd c..sunt sate multe luc pe care le facut ‘sus si care, daca s.2rf sos cu de-aménuntl(.,)hamea aceasta nar cupinde céfle ce sar f saris ‘Duhul Sténtinsé a ingdduit s8 ni se dea din aceaste umeroase fapte si invataturi doar aldta ct ne este eoesar nova, pamantenilor, pentru mantuirea noasta, ‘Dupa cum v-afi putut da seama inca din partea | a ‘ogstui manual, el cuprinde mai multe date gi probleme decdt manualul vostru de la clas. Aceste cunostinge in plus v8 duc la 0 mai bund infelegere si aprofundare a adevérurlorde credin(a,ajutanduva ssi cum trebuie 88 le tril le mértursit in viata zilnie, la varsta la care voi v8 aft. Dar manual vost nu v8 asigurd numei cunostinje. ‘Acestea sunt foarte important, ins ele nu inseamna ttl ‘Tale irebuie s devin’ penini mintea gi inima voasta 0 ‘adevaraté hrand care 84 so constituie in convingeri gi attudni ce veld orogtind, Adicd sv fac& s& gndil gis ‘ctonall ca nisle adevérati cestini tn viela voastré de sodlai, De exempl:matursrea Sfantuuiloan Botezatorul S2u a Sténiulul Apostl Paty trebules& intéroasc I vol ‘credinfaclisus Histo este Fi lui Dumnezeu, Méntuitorl tum, $i, In acelag imp, al fecdruia din noi. Cdci viata, faptele, moertea si Invieree lui Hrstos martursesc aoest ‘evar, pe care noi trebule st credem cu nreaga noasts fing. Oare, daca 1 credem pe cuvént pe invatafi lumi, {rd ca noi 8 puter reface experentele lor, n-ar trebui, u alt mai mult, s&- credem pe cunt pe Dumnezeu, Creator a tot ce exists? Din pda Samarineanului Milstive bine s8 invaitim ‘cum sa ne iubim aproapele, oricine ar fi acesta. Mila cresting e mult mai cuprinzatoare, ea izvorand din ™ St ei au réspuns: ,Unit, loan Botezdtorul, alfii Mle, alfit Teremia sau unul din prooroct“ Atunci Iisus lea pus ucenicilor o intrebare foarte grea, de fapt cea mat serioasd $1 importanta intrebare pe care ar fi putut sd o pund ureodatd vreunel persoane: ,Dar vot cine sicefi ca sunt Marturisirea lui Petru Dintre Apostoli, Petru a pasit inainte spre Domnul si La raspuns cu mult curaj: ,7u esti Mesia (Hristos), Fiul Dumnezeului Celui Viu" fisus S-a aratat foarte ‘mulfumit de rspuns. Bra atat de important ca ucenicii ‘4 priceap cf El este cu adevarat Fiul lui Dumnezeu. Mantuitoral stia of nu era posibil ca cineva sd inteleaga aceasta mare taina folosindu-se doar de propria ‘Aindire. Un asemenea hucru negrait de minunat putea i priceput numai prin descoperire dumnezeiasca. Deci a zis lisus lui Petru: , Fericit esti, Simone, Jfiul lui Iona, o& nu trup si sdinge tiau descoperit fie ‘aceasta, ci Tatdl Meu, Cel din cenur. $i Eu ic fie of tu esti Petru gi pe aceasta piatra voi zidi Biserica Mea, si portle iadului nu 0 vor birui*, ‘Cuvantul ,piatra" era o descriere a credintei mérturisite de Petra atunci cand a spus cd lisus este Hristosul, Mesia Cel mult agteptat. In greceste, cuvantul ,petros" inseamné ,piatra (echivalentul cuvantulii aramaic ,chefa", numele dat de lisus lui Petru cand |-a chemat’s&-I fie ucenic). Prin aceasta lisus voia s& spun c& Biserica intemeiata de El trebuie s& aiba o credinta puternica precum este si fundatia ei, astfel incat nici chiar puterile mortii ale iadului) s& nu poata distruge o atat de solida si strans unitd familie de credinciosi. Autoritatea ucenicilor Si a mai zis Tisus lui Petru: , ffi vol da cheile Impértiei cerurilor si orice vei lega pe pamént va fi legat si in ceruri, $i orice vei dezlega pe pamént va fi dezlegat sitn ceruri* Prin aceste cuvinte, Mantuitoral ‘La rasplatit pe Petru cu fagéduinta preotiei pentru dreapta credinfa marturisita In numele tuturor Apostolilor. Fiind cel mai varstnic dintre Apostoli, Sf. Petru vorbea intotdeauna in numele lor. Mai ‘€rziu, dupa Indltarea Domnului la ceruri, ori de cate ori conducatorii Bisericii s-au adunat in Ierusalim pentru a lua hotarari importante cu privire la soarta Bisericii, Sfantul Apostol Petru a preluat rolul de conductor al acestor intruniri. Ins toti cei prezenti Ja adunéri au participat la discufi, egali fiind unii cu alti, Puterea de ,a lega gi a dezlega® nu se referd doar la puterea haricé de a ierta pacatele, ci si la aceea de a savargi Sfintele Taine gi la respon- sabilitatile administrative cu care Hristos i-a investit pe tofi ucenicii. Aceste responsabilitati vor fi preluate mai tarziu de cdtre tofi episcopii Biserici. Prima vestire a Patimilor De atunci a inceput lisus 94 arate ucenicilor ca El trebuie sa mearga la Ierusalim gi s& patimeasca multe de la batrani si de la arhierei $i de la carturari gi sd fie ucis, iar a treia zi s& invieze Insa Petru se agtepta ca, o data intrat it Terusalim, lisus s& puna bazele unei imparatii lumesti cu care s& biruiasca taberele vrajmasilor lui Israel. Deci, cand L-a auzit Petra pe Domnul vorbind despre propria suferinjé gi moarte s-a tulburat foarte tare. Cuvintele Domnului nu se potriveau deloc cu ideile sale. De aceea, luandu-L lao parte pe Hristos, Petru I-a zis: ,Fie-Ti mila de Tine, sd nu Ti se intample Tie aceasta® Tar El, intoreandu-Se, a zis lui Petru: ,Mergi inapoia Mea, satano! Sminteald Imi esti; cd nu cugeti cele ale tui Dumnezeu, ci cele ale oamenitor* lisus nu a vrut 88-1 insulte pe Petru prin aceste cuvinte grele, ci doar sa-l atenfioneze c& nu este bine 8 se impotriveasca voii lui Dumnezeu, chiar daca acest fapt atrage dupa sine acceptarea unor fucruri cu anevoie de inteles pe moment. lisus ne spune cum trebuie sé-L urmam Atuncia zis lisus ucenicilor Sai: ,Daed urea cineva ‘sd vind dupa Mine, sd se lepede de sine, s6-siia crucea i sd-Mi urmeze Mie, Ca cine va voi sa-si scape sufletul il va pierde; iar cine tsi ua pierde sufletul pentru Mine va afi, Pentru ca ce-i va folosi omului, dactt va cistiga lumea tntreagd, iar sufletul sau fl va pierde? Sau ce va da omul in schimb pentru sufietul sau?* Astfel, Mantuitorul a vrut s& spund cA viata noastra va fi séraca si lipsitaé de sens dacd ne ingrijim doar de lucrurile lumesti. Cand insa dorim si reusim s& renuntaim la comoditatile gi placerile egoiste in vederea stujirii lui Dumnezcu, viata noastré se umple de 0 bogatie fara margini. Ea devine atunci o pregustare a vietii din Imparatia tui Dumnezeu, In cele din urma, Hristos le spuse ucenicilor: ,Caci Fiul Omului va sd vind intru slava Tatdlui Sau, cu ingerii Sai; si atunci va rasplitifiecdruia. dupa faptele sale, Adevrat graiesc vou: Sunt unii dintre cei ce stau aici care ru vor gusta moartea pand ce ru vor vedea pe Fiul Omului, venind tn Impdreitia Sa“. @(uo aymu you ap waipeto 30d ajaun) runyoeSn 18 sjouury oyerpnys nes oy[zne If 30d epun pMo07T tou od ou-sy$omaueur Guess mYNG no 18 Tee, NO ABTS punaidwi! awrary UBS Up PUTY UN, ‘yeo]yO Te s1zeoU ad vayreour no ‘ejhazauumc aseo\sisH ‘91 -npUTUBASET “15 yednqu] re-ay yequiryosau oreo “eLeN BrBOad vorng "Sie nozsuumq sp oreowoseN BILEIg UIP vdrAUT 2], ve -seou easmupu: njwad yurtad Fe 18 ‘oreo op BIE S990 rao ‘nezauumg my [yuan 8 TAL “NoseN aTAUN “gs “1g UH 10U HS 9720) UMS aFeD Ud ‘SOSH y MO. aNBuIS un 1S “Tg MAUT you YS aye} WuNS axe UIP “ey nezsuumg Indus uN ays9 ‘Tou nuyuad ‘1SMUOL, “by “ypoa rio} op ovureut OSBe BS TRIAL, WIP azmO “IMOSEN-TRUN "waZoUUITIG randeouy 2383 aynzgnoe 9109 18 jargd ad ap of00 18 TI90 Up af2o ‘e720 INE} so} ne |g TuVUT yo Wag “eMAdey ByEO} TBO9p JnOSEU TUT eur Inzgaou moo MmozouuN WdyD ays BIS20V °z “ng a[e8ugg dumos rnsur 9389 ¥js208 18 ngy indnay, yemovord iénsur oy89 eyso08 yo poz FOU] "NI “"T juns temp (99 ane anupp ‘oqgoed too ad nSommaueur ys 29 Sumy UE WSR Te axeD ‘nia MID MmazaTUM Tk ‘804524 yergaape no na ny yo osastmaTgar 1S ‘ouMTeOC ‘PaO “T fosod arnoayf ua ayuoyodunt pow sod as a asn0 ajazvuf ruygns taind ‘athzodsip 2) ur rau you oan voog 9 ‘g TueqUOD T Fuvsyzedury royuys vezuTeUrp vounrorsny 6T-ST ‘T FuesojoD Tnzoxg volfop Te juosHUY 210]23X03 ajesing ‘onzno nos ayorpnys if 1od arxo} 238000 apun aqunoo) vydoarp up punojoo ws Haus Jodo ‘DBupis wp Dunojoo utp 10] ajasins no pusbod ynooyfiut usp ound}oo ad ayuyfo ayazxa} um und Hrun) pmiding wus ‘np umro pugo nes ure ou pugo “gsuoe rou apo ap 18 arSoyo} ONGBLMATT wItEIS UP apKD} ULF os TeNBed nooyflur tap wuBO|OO Uy] “So}SHTFT SNS UOHMATEN, un pimporo isumarem wand ou oreo wd rheyTepour ap ajduoxo aseoraUMU FISK MYBINUPT RUBS Ape UT HTYdHOS wIUYS jsUEdNS Uy Zaio 1 oTISTINzIeTrairea credintei noastre - 79. Cum ne marturisim credinja Oamenii spun uneori despre crestinism c& este plin de paradoxuri ~ invadturi care, Ja prima vedere, nu par a se potrivi in mod logic una cu cealalta. De fapt, ele adeseori las doar impresia c& sunt contradictorii, ori c& se opun categoric una alteia. Un asemenea paradox este gi afirmatia Mantuitorului potrivit cdreia cei ce isi vor pierde viata o vor q ce putem intelege mai bine ce inseamna afirmatia de mai sus a Mantuitorului, s4 ludm aminte cum viata unui om a dovedit din plin adevarul acestui paradox. Este vorba despre parintele Arsenie, uun ieromonah care a fost detinut multi ani Jntun lagar de concentrare, Un fost coleg de detentie igi aminteste urmatoarea intamplare petrecut in lagar: In fiecare sear, inainte de incuierea baracilor, se ficea apelul. Definutii erau scosi afar, unde trebuia sA stea aliniafi; fie c& era ger cumplit, fie o& era ploaie ori cdldura inabbusitoare cunori de tantari umpland aerul, prizonieri erat obligati sa stea afar pnd ce toate numele erau igate si tofi erau numérafi. (t-tna din zile, gardienii au fost nevoiti s&- inumere de doua ori, deoarece lipsea un prizonier. Detinutii inghetasera de frig, iar gardienii devenisera deja furiosi cand au ital treilea apel. Deodat, un tan de vreo 25 de ani a iesit in fuga din baracd si a incercat sé ajunga la locul sau inrand, Dar nici a apueat s&intein rand, A ofiterii au si inceput sé cu picioarele, nedandu, -i rgaz si-si explice intarzierea. Toti cei din jur priveau in tacere. Fetele le erau intunecate si ménioase, ins& nimeni nu indréznea sé spund Eu stateam in rand alaturi de parintele Arsenie cénd, deodaté, l-am vazut iesind din linie. ‘A facut semnul cruci, la binecuvantat pe ofiterul care il lovea nemilos pe t4nar gi a spus raspicat: yin numele Domnului, iti poruncesc si te opresti! Opreste-te'* Si binecuvantand pe toatZ lumea cu cruce larga, s-a intors la locul lui intre detinuti. Ofiterul a incetat imediat baitaia sia continuat numératoarea. Clatinandu-se pe picioare, téndrul batut si-a reluat locul in rand. Pufin mai tarziu l-am intrebat pe alt definut care stétuse langa mine in rand: ,Ai vazut ce a facut Parintele Arsenie atunci cand a fost batut tandrul acela?" ,N-a facut nimic...*, mi-a réspuns el, ,a stat pe loc, nemigcat ca o statute." (Extras din Parintele Arsenie, Tipografia Seminara- hui Sf. Vladimir, 1998) * - # 1. Cum a ardtat pdrintele Arsenie ai ar fi putut oricdind sé-si dea viaja pentru Hristos? 2. Care a fost rezultatul bunei sale voiri i pierde viaja pentru Domnul? 3. Credeti cd aceasta intamplare demons- treaza cd paradoxul afirmat de Mantuitorul este adewirat? 4. Uneori suntem pusi tn situatia sd ne aparam aproapele. Acest tucru ne-ar putea costa nu neapdrat viafa, ci doar bunul renume sau tihna noastra. Numiti cateva astfel de cazuri. Cum v-afi putea pregati voi insivd sa faceti fata unor astfet de situatii intr-un mod ‘asemdndtor cu ceea ce ne cere Hristos? nimic. Praznicul Bobotezei Glasul tut $ Descoperirea Sfintei Treimi Trei evenimente din Sfanta Evanghelie sunt sairbitorite ca praznice deosebite ale descoperirii de Sine a lui Dumnezeu ca Sfantd Treime (Un Dummezeu in trei Persoane ~ trei Ipostasuri). Acestea sunt: Epifania (sau Botezul Domnului), Schimbarea la Cneizecimea (sau Pogordrea Sfiintului Duh). Praznicul Epifaniei (6 ianuarie) celebreazA Botezul Domnului. In timpul Botezului Mantuitorului, Dumnezeu-Tatal a grait, zicand: ,Acesta este Fiul Meu Cel iubit intra Care am binevoit!") iar Dubul Sfant S-a pogorat peste El in chip de porumbel. De aceea, in zina Aratarii Domnului (Boboteaza) noi préznuim sine marturisim credinta in Dumnezeu-Sfanta Treime. In Jordan botezdndu-Te, Tu, Doamne, inchinarea Treimti s-a ardtat; ca glasul Parintelui a méirturisit Tie, Sfantul = Fiu iubit pe Tine numindu-Te, si Duhul in chip de porumb Joan q adeverit intarirea Cuvartului. Cel ce Te-ai ardtat, in apa Hristoase Dumnezeule, si lumea ai luminat, slavé Tie. Jordanutui (Troparul Praznicuiui) ‘ata siMiarturisire (Motel 16, 19-8) ‘Veni Domnu-n Cezareca $i pe ucenicii Lut Entreba ce zice humea Despre Fiul Omului, ~ Spun c-ai fi Botezatorul, Albi, Iie cel sfant, Ori profetul Ierernia Sau alti sfinti de pe pamant. $i le-a zis: — Dar vol ce spuneti, Eine credeti c& sunt Eu? Si raspuns-a-n graba Petru: = Esti Fiul lui Dumnezeu! = Simone, ferice tie, CA nu cainea fi-a vestit, Gi-al Meu Tata Sfant din ceruri Taina ti-a descoperit... * nencearedi Domnuil al credintei ze, nendoios, Vom ala tn conan plata ta Hrictoe F Cristian MIHALACHE Cénd oret... Cand vrei sa afli Adevarul Desavargeste-ti mintea ta De tot ce-i negura si zgomot Si-mpiedica lumina sa. ‘Smerit te roagé-ntelepciunit S& te conducaé pan-la El Si umilinfei sé te-nalte Spre cai stiute ef spre Tel. lar Dragostea, cfnd wei s-o afi, Sé-ti umpli inima cu dor Si cu puterea ce-ti aduce Dumnezeiescul ei fior. Inalt te roag Bucuriei Si Bundtatii sd ti-o dea, ci numai ele stiu cdrarea Pe care poti s-ajungi la ea. Traian DORZ Tu Pia tubesit?... = Tu Ma iubesti, iubitul Meu, Mai mult ca origicare? Poti tu veni fara-ndoieli Pe calea Crucii, oare? = Da, Doamne, stii c& Te iubesc, Dar hu-ndeajuns de tarel... < Tubitul Meu, tu Ma iubesti Mai mult ca orice-avere? Poti tu sa lagi al lumii tron Sa iei a Mea durere? = Da, Doamne, stii c& Te fubesc, Dar ined se mai cerel, = Iubitul Meu, azi Ma iubesti Mai mult ca ieri pe Mine? Cresti, oare, tu iubirea Mea Tot mai frumoasé-n tine? Da, Doamne, stii c& Te iubesc, Dar vreau mai mult, stii bin = Esti mulfumit cu cat fi dai i cat si arzi iubirii? imi stii tu, oare, indeajuns Dulceata-mpairtagirii? = Nu, Doamne, ci mai ‘nalt mi-ag vrea. Altarul daruiriit Ajutd-mi, Preaiubitul meu, Tubirii progternute S&-Ti verse mirul cel mai scump Al lacrimii técute, Ca rana cea mai din adanc S&-Ti spele si sdrute. ‘Traian DORZ Rondelul tau Si arzi gi te-ndoiesti si crezi, Te frangi si iaragi dai seminfe, Intre miresme gi cainte, Intre ispite si zdpezi. $i urci din bezne in credinte i cazi din noapte in amiezi. i arzi gi te-ndoiegti gi crezi, we f 'e frangi si iardsi dai seminte. Siti faci din patima velinte, ‘Te surpi, te-ntuneci, sangerezi, i fulget iar de néguint. ¢ frangi si iardsi dai serainte Si arzi si te-ndoiesti si crezi.ORT We Lectia 20 Prete ST ae slava Sa Slava lui Dumnezeu in multe locuri din Biblie si in toate slujbele Bisericii ni se vorbeste despre slava lui Dumnezeu. Atunci cand Dumne- eu i-a grait lui Moise dintr-un nor, slava Lui era asemenea unui foc mistuitor (les 24, 17); cand Solo- mon a terminat de construit Tem- plul, acesta s-a umplut de slava Domnului (Ill Rg 8, 11); iar cand Tisus Hristos S-a arditat in vegmant de lumina inaintea ucenicilor Sai, Moise illic se aflau langa El, par- tagi ai aceleiagi slave (Le9, 29-32). Dumnezeu Se descopera adese- ori in slava intr-un nor sau intr-o pard de foc. Noi nu putem sa-L ve- dem fafa catre fata, pentru c& slava si lumina Lui sunt atat de stralu- citoare gi coplesitoare incat, daca am i s& le privim, am fi imediat orbiti ori mistuiti de splendoarea lor (les 33, 18-23) Slava Domnului in noi Dumnezeu ne descoperd si noua slava Sa prin Fiul Sau, lisus Hristos, ‘siprin Duul Sau Cel Stant. Daca vom trai in Hristos, Dubul Sfant va incepe ‘dine modeleze chipul dupa aseméina- Tea cu Hristos, aducandu-ne in lumi- na Lui si hrinindu-ne din ea pentru a creste din slava in slava (ll Cor 3, 18). ‘Atunci vom deveriurmin ale hai Hris- tos in lume, impartasind gi celorlalti din slava Sa. Ca sd infelegeti mai bine cum se poate descoperi slava Dom- nului inléuntral nostry, cititi convorbirea dintre Sfantul Serafim de Sarov gi prietenul s&uy, Motovilov. ‘sus Se araté uceniclor Sai in stavd, alitun de Moise si the (loan 1, 14-16) Sfanta Evanghelie dupa Ioan ne vorbeste despre venirea in tume a Luminii Celei adevarate .care lumineaza pe tot omul" (In 1, 9:14), Dumnezeu L-a trimis pe Fiul Sau Cel Intai-Nascut ca s& daruiasc& lumii lumind si viatd noua, pentru cé ,Intru El era viata gi viata era lumina oamenilor ...¢i intunericul nu a cuprins-o" (in 1, 4-5), Dumnezeu S-a facut om, pentru a lua asupré-Si pacatele noastre. Prin moartea Sa pe cruce, Hristos a omorat pacatul, surpandu-i puterea cu caré ne tinea legati in robie. Dar, inainte de a savarsi aceasta, Mantuitorul ne-a descoperit noua, nevrednicilor, slava Sa cea negraita, ca si credem in adevarul gi puterea lui Dumnezeu. Pe Hristos Il marturisim la sfarsitul fiecdrei Sfinte Liturghii, cand zicem: ,Am vdzut lumina cea adevératd, am primit Duhul Cel ceresc, am aflat credinfa cea adevarata, nedespartitei, Sfintei Treimi inchinandu-ne, cd Aceasta ne-a mantuit pe noi". 1)Veer PETA Cu dor si-a dorit s4-L vada pe lisus lisus intra in casa lui Zaheu ‘Va mai aduceti aminte ce simfeati cand erati mici copii gi va doreati tare mult si fiti gi voi mai inalfi, mai ales atunci cand mu puteati zari ce se ascunde in spatele tarabei dintr-un magazin? $i cand va aflati intr-o mulfime de oameni, nu-i aga ‘cd nu afifi vazut nimic din cauza persoanelor aflate in fafa, daca nu v-ar fi suit tatal vostru pe umeri? Poate chiar si astizi vi se intamplé s& nu fiti intotdeauna destul de inalti ca si puteti vedea dincolo de o muljime de oameni, atunci cand va aflati in mijlocul ei. Zaheu era o persoanad important ~ mai-marele vame- silor din lerihon — i foarte bogat. Find atat de bogat, acest om ar fi putut obfine orice isi dorea. Un singur lucra nu putea.avea Zaheu-o staturé mai inalta. Faptul cA era scund il faicea pe Zaheu sa fie tare nemuljumit, pentra c& el nu putuse niciodata s& vada ce se intamplé intr-un loc unde era mult& lume adunata, Intr-o7i, auzind Zaheu cd Tisus avea sa treacd prin Ierihon, si-a sat Iucrul deoparte si a alergat s& gaseascd un loc bun de unde putea s&-L vada gi el pe Domnul. Din pacate insa, cand a ajuns la drumul pe unde avea s& treacd Domnul, acesta era deja ticsit de o multime de oameni. Nu se mai gisea nici un loc liber in acea mare de popor. Zaheu nu avea nici o gans& s&-L zreascé pe lisus. Deodata ins, 0 idee strafulgerd mintea. Alerga inaintea celorlalti cameni, pana ajunse la un sicomor inalt, se sui repede in el, se agezai pe o creanga groasa si astept& acolo, cuminte si nerabdéitor s8-L vadai pe Hristos. Toti cei din multime il priveau si se amuzau grozav de gestul sau. Si aveau si de ce: mai-marele vamesilor din Ierihon se cocotase intr-un copac! Dar lui Zaheu nici c&-i psa de ei. Cea mai mare dorinja a lui era pe cale de a fi implinita: avea s L vada pe Fiul lui Dumnezeu in carne i ase! Iat& cA sosi si lisus la locul acela tocmai atunci. lar cand Domnul a ajuns in dreptul sicomorului, uitandu-Se in sus, a zis catre el: ~Zahee, grabeste-te de coboara, ca astazi in casa ta trebuie s8 rman.“ Lui Zaheu nu-i venea s4- si creada ochilor gi urechilor. S-a coborat degraba si L-a primit, bucurandu-se. Cand au vazut aceasta, toti oamenii s-au maniat gi au inceput s& murmure intre ei. Cum putea isus sa intre gi s gazduiascd in casa unui om pacatos? Zaheu insa era constient c& nu merita cinstea pe care Domnul i-o fficea intrand in casa Ini de om pacitos. El stia cA de-a lungul activitat sale de vames ii pagubise pe multi gi nu incercase niciodaté s&-i ajute pe cei s&raci si lipsifi. Da, intr- adevar, Zaheu pacatuise foarte mult, dar acum era dornic gi pregatit sa-si schimbe viata si s& se cAiascd de farddelegile fAcute. Astfel, stand in pi- cioare, Zaheu a zis catre Domnul: ,Jata, jumatate din averea mea, Doamne, o dau séracilor, iar dac& am napastuit pe cineva cu ceva, intore impétrit". lisus a infeles atunci cd pocdinfa lui Zaheu era sincera. De aceea i-a zis: ,Astazi s-a facut mantuire casei acesteia, cA gi acesta este fiu al lui Avram. Caci Fiul Omului a venit si caute si s& mantuiasca pe cel pierdut". Pericopa evanghelicé ce cuprinde istorisirea despre Zaheu se citeste in Biserica cu doud duminici inainte de inceputul Triodului. Cu aceasta ocazie, Biserica ne reaminteste ca, pentru a fi crestini adevarati, trebuie si ne deschidem inimile ca sa-L primim pe Hristos inlauntrul nostru si sd dorim sa ne schimb&m in bine. Astfel, primul pas spre viafa noua in Hristos este dorinfa fierbinte si sincera de ao avea!Transfigurarea (Metamorfoza) Cuvantul transfigurare (mn greacd: metamorphosis) inseamna schimbarea infatisdrii sau a formei, transformarea aspectului, prefacerea trasaturilor unei fiinfe prin trecerea ei dintr-o stare in alta. De obicei este vorba de o infatigare exterioard, ins& termenul mai poate semnifica (in special cand se refer la persoane umane) si o schimbare interioard, adeseori chiar spirituala. Priviti imaginile de mai jos care infatiseaza exemple din naturd; in fiecare situatie existd o posibilitate de transformare de a un fel de infatisare la altul. Completati spatiile libere cu denumirile corecte ale fiintei sau lucrului din imagine, inainte de transformare. De asemenea, putefi desena obiectele — in edsujele indicate in partea stanga - asa cum ardtau ele inainte de transformare DELA: a hf: Mai cunoasteti si alte fine sau lucruri — din natura si de pretutindeni — @ eéror forma poate fi schimbatd? Dacd da, faceti o lista cu aceste fiinte sau lucruri si desenaji-le in caietele voastre infafisarea dinainte $i de dupa transformare, conform modelului dat. @MAantuitorul lisus Hristos igi arata Slava Sa Vederea slavei lui Dumnezeu Intr-o2i, Mantuitorul S-a hotarat si Se retraga intr-un loc ferit, pentru a Se ruga. Luand cu Sine pe Petra, lacov ¢i loan, i-a dus intr-un munte inalt (Sfanta Traditie ne epune c& ar fi vorba de Muntele Tabor). lar pe cénd Se ruga, lisus S-a schimbat la fatd inaintea lor. Fata Lui era transfigurata i strdlucea ca soarele, iar vesmintele I s-au facut albe foarte, ca 2pada sau ca lumina, Si erau atat de albe si de stralucitoare, cum nici un indlbitor nu poate inalbi pe pamant. Moise gi lie se arata alaturi de Hristos Si, iat, doi barbati vorbeau cu El; acestia erau Moise sillie care, ardtandu-se intru slava, vorbeau despre Patimile Sale, ce aveau sd se implineasca in Ierusalim. lar Petru, lacov gi loan au cazut intr-un somn adanc, iar desteptandu-se au vazut slava Lui si pe cei doi barbati stand cu El. Si, cand s-au despartit de El, Petru i-a zis lui lisus: ,Invatatorule, bine este sf fim aici; sa facem trei colibe (corturi}: Tie una, lui Moise una si una lui Tie*. Sfantul Petru fasese atat de coplesit de vederea aceea minunata, incat nu mai stia ce spune. Un glas din nor Si pe cand zicea Sfantul Petru acestea, s-a facut un nor luminos si i-a umbrit; si ucenicii s-au insp&iméntat cand au intrat in acel nor. $i glas s- a auzit din nor, zicind: Acesta este Fiul Meu Cel jubit intru Carele am binevoit; de El sa ascultatil* ‘Auzind acestea, ucenicii au cazut cu fata la pamant gis-au spaimantat foarte. Atunci lisus a venit la ei si, atingandu-i, le-a zis: ,Ridicafi-va si nu vi temesil" Tar cand a incetat glasul, ucenicii gi-au ridicat ochii, insi nu mai rémAsese nimeni pe munte, decat Iisus singur. Nu spuneti nimanui Pe cand se coborau din munte, lisus le-a poruncit, zicénd: ,Nimanui si nu spunefi ceea ce ati vazut, pnd cand Fiul Omului va invia din morfi*. lari au finut cuvantul Mantuitorului, intrebandu- se intre ci: ,Ce inseamné a invia din morti?*, Ucenicii L-au intrebat, zicand: ,Pentru ce dar Trei dintre ucenici aveau sé fie martorii unei experiente extraordinare la gase zile dupa ce Mantuitorul lea vorbit despre cele ce trebula El sa patimeascd. spun c&rturarii cA trebuie sa vin& mai intai Mie Iar El, raspunzénd, le-a zis: lie intr-adevr va veni sipe toate le va aseza din nou, la locul lor; Euins va spun voud ca Ilie a gi venit, dar ei nu Lau cunoscut, ciau facut cu el cate au vrut; tot asa va patimi si Fiul Omului de la ei". Atunci au infeles ‘ucenicii cd lisus le-a vorbit despre loan Botezaitorul. Semnele vremii Sfantul Petru cunostea foarte bine Vechiul ‘Testament, asemeni tuturor Apostolilor si multora dintre ucenicii Mantuitorului. El si-a amintit de =norul luminos* ce mersese inaintea poporului lui israel, conducandu-l prin pustie spre tara fAigduitd lui de catre Dumnezeu. Acel nor era un semn vizibil al prezentei reale a lui Dumnezeu in mijlocul poporului Sau. De aceea, norul aparut Ja Schimbarea la Fata a avut pentru Sfantul Petra valoarea de semn al venirii Imparatiei lui Dumnezeu. Mai mult, Sfantul Petru gtia cd Sarbatosrea Corturilor din Vechiul Testament preinchipuia venirea Imparatiei Cerurilor. Probabil ci pentru acest motiv el s-a oferit, plin de entuziasm, s& construiasca acele colibe (corturi) Iui lisus, lui Moise si llie. Conform traditiei, iudeii obisnuiau ca la Sarbtoarea Corturilor sa construiascai colibe (corturi) ce simbolizau impreuné-locuirea lui Dumnezeu cu dreptii intru Imparatia Sa. Cand Mantuitorul le-a vorbit ucenicilor despre faptul cf Tie a venit deja, ei au vazut in alta lumind cuvintele profetului Maleahi: ,[ata c& Eu va trimit pe Tlie proorocul, inainte de a veni ziua Domnului cea mare gi infricosatoare; el va intoarce inima parintilor tre fi si inima fillor cdtre périnti lor, ca sa nu vin si sf lovesc tara cu blestem!" (Maleahi 3, 23-24). Ucenicii au inteles cA profetul Meleahi n-a scris despre Sfantul Prooroc Ilie insusi, ci mai degraba despre un trimis al Domnului, care trebuia ed vind cu dubul si cu puterea lui lie". Acestea sunt si Cuvintele ingerului cétre Zaharia, tatal Sfantuluiloan Botezatorul, despre fiul ce avea si li se nasc in curand lui $isotiei sale, Flisabeta. Conform profetiei, Sfantul Ioan a venit si a propovaduit oamenilor pocdinta, indemnandu-i sa lepede pacatul ce-i st&panea gi s& se intoarca la Dumnezeu. Adoua vestire a Patimilor Pe cand strabateau Galileea, lisus le-a spus din now ucenicilor: ,Fiul Omului va fi dat in mAinile oamenilor. Si-L vor omorl, dar a treia zi va invia", Auzind aceste cuvinte, ucenicii s-au intristat foarte. ®“‘imprmy wzo1 yospaspy no Eo mJ vo puny vosenppaodosd ps 15 “ooaDung ap 90 ny, Duyn Doolin: vs G]ubyjep4 vapoa 400 ay, PUD pungn ‘po nuguad ‘oqnazouuind espo.siin ‘DL, DADs 3NzpA ND FAL juson 3ngnd nn yo ad 16 ‘pinf'p) oqustyos jo-o guns ut ving 01 Napquiiyos jnovpucg “poruéan pipya 40}7}j40u jnupp Da 18 np} ppysd va sonsD wud aap ‘dozmosp ‘Tps mssoy ag spupoys “IS}niAUL Dy SoupUm} ou wp inypyny, nsvp6 38 BID ‘nazeuuung 2150 oos00Ad wd 15 Gory ujsd y]mwap ap 7146 v 29 120 VO "Hou! 320 a380d 78 Ya 190 2S0d sadoundyis no zyn1p » soxstuHT ‘on 18 asjoy no yunaudun puygiog’* InynoquzDag vyU12994 P] BP BITTHS UIT astro vasauosap no suvost raxpoayf hudnsvap eum] Ur nes mmNpuEAno re yoResour duns ‘yjeyord ep viouysip guvosiog o 9189 qedanur nezouumg II ThE ‘tg yo soma -eruraz9y nes 1 | Sworevus oeoure «ea ‘Syap ee jumpysyy myueured "pea gs eonde v ap yeruszaidas aq89 af] 201002g ‘Jg 90 duu Uy urgur ur HoT aTOIqeI, peur} eueOST uz oxedv os1oyy ‘T201G0 aq “Hodzooag 18 wale wurzosdos of 18 as]Opy “1 juouTuDAS Mysooe HwoRdso 1oN Jep v MY ap BMD WeO] [MIUEIS | esnsy no ‘gunasduy oyere 28 ys vo - ajayfe nu set — atteosiad yop aysa0e asaTe 180] NE 9 Hapa 90 aq] ‘aIl] [oouo0ad 18 os1oW auOUTEISAL, MMIyDOA ae a.OURSIP ungy pop 18 neye as ‘oaxys Sorojoow Te ered ‘Ia ap EMTETY “BTUBaU v90 ‘Bg wavs ap yemnfuoout soqey afayM! ad 1OTOIUIIN FeIBIE v-G SO}SLIE] OHI 1S ostoyy | onTrairea credintei noastre - 20. Schinbarea noasiré la fata Exist tradifia si se aduca la biserica fracte (mai ales struguni timpuri la Praznicul Schimbérii la Fata, pentru a fi binecuvantate si sfintite de preot. Totodata, acesta este un bun prilej de a mobiliza pe tofi membrii familiei pentru pregattirea coguilefului cu fructe al casei Discutati mai intai motivul pentru care preotul binecuvinteaza fructele si toate celelalte roade ale paméntului. Cu siguranta, lucrul acesta are Iegaturd cu faptul cd marea sarbatoare a Schimbarii la Fata a Mantuitorului se préznuieste aproape de sfargitul verii, la parguitul roadelor pamantului. “Avern insa in fructe giun exemplu de schimbare, de atingere a maturitatii: doud aspecte legate deopotriva de Pramicul Schimbarii la Fata, Atunci cand Méntuitorul S-a schimbat la Faf& inaintea ochilor Apostolilor celor mai apropiati Lui, ei au cunoscut cA viafa inseamna mult mai mult decat existenta cotidiand, oricat de pretioasa ar fi cea din urma. lar cand Sica a- rétat celor trei_ fata givesmintele stralucind de slava. Sa dumne- zeiascd, El lea dat ps lejul sa intre- vada, pentru cteva clipe doar, splen- doarea viefii din Impa- ratia lui Dumnezeu. pilda ase- manatoare ne da si fructul: incepe prin a fi o biatd simanti obignuitd — poate chiar seacd - dar cand ajunge la stadiul de fruct copt, da impresia cé ¢ aproape gata sd plesneasca de multa culoare, aroma si mireasma. Toate aceste schimbari, precum si vestirea Impéiraitiei pe care Dumnezeu ne-a pregatit-o drept mostenire, ne aduc aminte cA si noi trebuie si cAutdim neincetat s& ne schimbam, silindu-ne sé devenim mereu mai pregatifi si mai vrednici de a intra in Imparditia lui Dumnezeu. Incercati sd-i convingeti pe membrii famitiei voastre sd ia parte la pregatirea fructelor pentru bisericd. Dati fiectiruia cate o sarcina de indeplinit: unul s@ aleaga fructele, altul sd le spele, pe altul rugatil sa caute un cosulet, sd-l impodobeasea si sa-l umple cu poamele alése, iar pe altul sa le aranjeze in cos. La urmd, propuneti-le sa se gandeasca ce aspecte ar dori fiecare dintre ei sd schimbe tn viata personald. Punefi-i sd ia cate o foaie de hartie si sa © imparta in doud coloane. In capdtul de sus al coloanei din stanga vor scrie cuvintele: IN CLIPA ACEASTA SUNT, iar in cel al coloanei din dreapta: IN VITOR SPER SA FIU. Toti membrii familiei pot si trebuie sd noteze acele lucruri pe care si-ar dori sa le schimbe si ce consecinfe cred ei ca ar avea, in viata lor, schimbdrile facute. Verificati-va foile personale din cand in cand, notandu-va impresiile despre progresele facute de voi intre timp. Cantafi apoi, cu tofii, Troparul Praznicului »Schimbatu-Te-ai la fata in munte, Hristoase Dumnezeule, aratdnd ucenicilor Tai slava Ta, pe cat li se putea. Straluceasca si noud, pacatosilor, lumina Ta cea pururea fiitoare. Pentru rugdctunile Nascdtoarei de ‘Dumnezeu, Datdtorule de lumina, slavd Tie". Observati c& Troparul ne spune cd lisus Sta descopertt slava Sa Apostolilor ,pe cat li se putea” Ca fiinfe omenesti, noi nu-L putem vedea pe Dumnezeu asa cum este El. Slava si fericirea ce ti asteapta pe cei drepfitn Imparatia lui Dumnezeu sunt lueruri cu neputinfa de imaginat acum. Schimbiri... IN CLIPA ACEASTA SUNT... IN VIITOR SPER SA FIV...(Matei 17, 1-9) Domanul urea sus, pe munte, Cu trei dintre ucenici, Apoi Moise si lie Siei s-au ivit aici; ‘Stau uimiti vorbind cu Domnul, Ella Fa S-a schimbat, Hainele I-s ca lumina, Chipu-, soare minunat. Petru gi Ioan gi Iacov ‘S-au inspaimDantat vazand, Nu stiu ce s& mai vorbeasca, Nu stiu unde-s si de cand. Jar din Ceruri aud glasul Dumnezeului Slavit: = Ascultati-L, ca El este Fiul Meu Cel preaiubit... * Ce sldvitd-i starea cand egti pe Tabor ‘$i Hristos ¢i-apare mai stralucttor, Neuitat ramane Chipuglorios, Care ni-l arata uneori Hristos. Traian DORZ Tabor Si-i infeleaga zdrobirea pe lemn Ca jertfa de ispasire ‘Trebuia sa-l vada inainte de moarte Stapanit de dumnezeire CA din slava mai presus de lume De bunavoie smereniei se supune (Ca nu-i adauga nimic incoronarii Paharul de otrava al lepadarii Ca splendoarea ce zguduie muntii Nu va irupe cu-nsangerarea fruntii Cé-i lduntrica Imparatia-ntreagé Numai se frange, snopul dezleaga, In pumni zdrobita in framantatura Painea se junghie Prescur. Joan ALEXANDRU Dy Sunt, Doamne, copt... Sunt, Doarnne, copt pentru cules. Nu cé-mi simt anii grei recoltd, Cat mi-este inima o bolta De crengi, sub rodul tot mai des... Sunt, Doamne, copt pentru cules. ‘Sunt'numai fructe si cununi, Cu cat mi-asezi pe trup rugina, Cu-atat mi-e sufletul gradina, Care Te roaga s-o aduni, Sunt, Doamne, fructe si minuni. Si cand cu lacrimi Tu ma speli, Mai mult in rod eu pun dulceata, Sa nu mai afli-n el nici ceata, Nici viermi adanci, nici indoieli. $i daca pied tot mai des Din mine alté creanga franta, In varfuri, sus, gradina canta Si-agteapté marele cules... Sunt, Doamne, copt pentru cules. Radu GYR Tavorul Luminile Tavorului te-nvata, , suflete, cum sa te schimbi la fata. Si de voiesti sd fii un alt Hristos, Pe ucenici s-i lagi la poale, jos. In ploaia harului, pe varf de stanca, SA gusti singuratates cea adanca. Citu asteapia colo sus sa vie, In duh, barbatil: Moise gi le. Ei vor veni si vor grai cu tine, In taind, despre tainele straine. Si Moise, omul tare in cuvant, we if Tico da lumina Duului Prea Sfant, Jar omul focului ceresc, llie, ‘Te va aprinde-n dragostea cea vie. ©, schimba-ti fata, suflete al meu: Dintr-un nimic, tu fa-te Dumnezeu! Zorica LATCUHUE Sea ret Lectia 21 eerie si iertarea Pregitirea pentru Postul Mare este trei saptémani vom intra in Postul Mare. Perioada aceasta de timp, pe care Biserica onumeste gi Postul Pastilor, Paresimi sau Patruzecime, este destinata pregitirii pentru Praznicul Sfintelor Pasti, cand sarbatorim si retrdim moartea si Invierea Domnului, Dumnezeului si Mantuitorului nostru lisus Hristos. Duminicile pregatitoare Biserica a rénduit patra dumi- nici incadrand trei saptamani pre- gititoare pentru intrarea in Postul Mare. Ele ne invata ce lucruri importante putem géndi sau infaiptui pe parcursul Marelui Post. Pericopele ‘evanghelice ale acestor duminici au cate o tema principala. Teme sunt urmatoarele: 1, Duminica vamesului si a fariseului: smerenia, 2. Duminica fiului risipitor: intoarcerea noastré la Dumnezeu. 3. Duminica Infricogatoarei JJudecafi (lasatul secului de carne): jubirea fata de aproapele. 4, Duminica lertarii (asatul secului de branz3): iertarea, postul si rugdciunea. Pe mésurd ce vom inainta in pregitirea noastra pentru Postul Pastilor, vom incerca sa infelegem valoarea gi sensul lucrurilor pe care Te vom face pe tot parcursul acestei importante perioade a anului bisericesc. Vom cerceta impreund fiecare dintre marile teme mentionate mai sus, spre a deveni mai bine pregatiti pentru propria noastra intoarcere la Dumnezeu! Vamesul s/ fariseu! se roaga lui Dumnezeu In Templu (Matei 18, 21-22) lertarea este o tema prezenta in aproape toate pericopele evanghelice duminicale ale anului, ins prezenta ei devine mult mai pregnanta in perioada postului. In lectia anterioars am vazut cum Mantuitorul, venind in casa lui Zaheu vamegul si vizénd intentia acestuia de a péiraisi calea faradelegii si de a-si schimba viata, ia daruit iertare de pacate. Astizi vom citi pilda a doi oameni care se rugau in Templul din Ierusalim; unul ca sé cearé mila lui Dumnezeu, iar cellalt, privind in acelagi timp cu dispret la cel umil, ca s&-si faci cunoscute meritele personale inaintea Domnului. De asemenea, vom face cunostint cu un shyjitor care, indaté ce stépanul séu -a iertat o mare datorie, s-a dovedit nedrept cu sarmanul siu coleg ce-i datora 0 suma infima de bani. In saptéménile viitoare von studia gi povestirea despre un fiu nerecunoscator ce gi-a risipit ‘mostenirea, apoi s-a intors acasd cerandu-si iertare de la tatal sau; iarin siptémana dinaintea Marelui Post vom auzi de ce anume este nevoie si ne cerem iertare unii de la alfii pentru a putea intra in Imparéitia lui Dumnezeu. @A venit vremea sa ne pregatim! Peste mai putin de trei luni vom praznui SFINTELE PASTI, cea mai mare sarbatoare a Bisericii - Sarbatoarea Sarbatorilor! Intreaga viaté a Bisericii graviteazA in jurul acestui mare Praznic. Exist un timp de pregdtire pentru Sfintele Pasti, numit Postul Mare, si un timp de praznuire $i aducere-aminte de Invierea Domnului, numit si perioada pascal (adic& perioada cuprinsa intre Pasti si Cincizecime). Reunite, aceste dowd perioade ale timpului Bisericii dureazi aproximativ a treia parte dintr-un an. Pregatirea dinaintea Sfintelor Pasti este deosebita de cea dinaintea altor praznice, deoarece ea contine gi o vreme de pregdtire pentru perioada de pregéitire, numita perioada pregatitoare pentru Postul Mare. ‘Acum ne aflém chiar la inceputul primei perioade de pregittire, formats din patru duminici (sau trei saptamani). Fiecare pericopa evanghelicé citita la Sfanta Liturghie din aceste duminici are Duminica pregititoare Exemplu: 1. Prima duminicd imi propun si 2. A doua duminic& imi propun si 3. A treia duminica imi propun si 4. A patra duminic& mi propun si Evanghelia zilei Zaheu ‘Vamegul $i fariseul Infricositoarea Judecata (satul secului de carne) Tertarea (satul secului de branz) cate o tema central care ne ajuta sd infelegem la ce trebuie sai ne géndim sau ce ar trebui sé facem in timpul Postului Mare. Chiar i duminica dinaintea acestor patru duminici ne ajut si ne pregitim, pentru c& ne vorbeste despre dorina sincera de a ne apropia de Hristos. Aceasta este tema lectiei pe care tocmai am studiat-o (cea despre Zaheu). Dupé ce veti parcurge si urmatoarele patru lecfii, completati ultima coloana din tabelul de mai jos. Va trebui sa alegeti din lista aflata in josul paginii cuvantul potrivit, in viziunea voastra, pentru a descrie tema centralé a fiecdrei duminici pregatitoare pentru Postul Mare. Pe randul liber de sub titlul fiecarei duminici, notati cate un Iucru pe care va luati angajamentul sa- 1 duceti la indeplinire tn perioada Postului. Incercafi sa impliniti ceva referitor la mesajul si tema respectivei duminici, Tema Dorinta; si-adorit sé-L vada pe Dumnezeu Gasiti printre cuvintele de mai jos temele duminicilor pregatitoare: iubirea ~ smerenia - rabdarea ~ mandria - a spune ,,Imi pare réu!* ~ rugdciunea - a spune larta-mé!"- ajutorarea celorlalti- postul-recunoasterea greselilor-intoarcerea la Dumnezeu ® = milosteniaCele doua fete ale monedei - Iertarea datoriei Matei 18, 21-34 In timp ce studiafi istorisirea biblicd, localizagi si cititi versetele de mai jos, pentru a afla ce a spus ‘Mantuitorul despre iertare. Mt 18, 21 Cum igi rispunde Petra Ia propria intrebare pusi de el ‘Mantuitorulai? Mt 18, 27 Ce a facut imparatul in cele din urma?—___ Intro zi, apropiinduse de lisus, Sfantul Apostol Petru Fa zis: ,Doamne, de cfite ori va gresi fata de mine fratele meu $1-i vol terta lui? Oare pana de sapte ori?* Cu siguranta cd Petru, ca multi dintre noi, simtea ci a ierta un om de sapte ori era destul de mult, De aceea a fost probabil extrem de surprins de réspunsu! Mantuitorulut: ,.Nu ic te pand de sapte ori, cl Slujitorul nerecunoscitor lisus le-a spus ucenicilor o pilda pentru ai ajuta sd inteleagi ce este iertarea cu adevarat. Hotdrandu-se intr-o bund zi sa-si verifice conturile si s& le aducd la zi, un imparat gi-a chemat vistiernicul gi i-@ zis: ,Adu-mi toate bilanturile contabile. Vreau s& vad cate avutii si cai bani mai am. In plus, vreau s& vad lista cu datoriile mele fata de alfii si cu cele ale altora fata de mine". Registrele au fost aduse imediat si imparatul impreuna cu contabilul au inceput si le studieze. O datorie imposibil de platit Mai tarziu, in acceasi zi, iat cA in sala tromului intrd doi gardieni tarénd dupa ei un om tare nelinistit. ‘Imparatul se uiti atentla el gi pe un ton aspna ii spuse: 2Stiide ce te afliaici, mu-i asal? Ai aflat c& tocmai mi-am ‘verificat registrele gi am descoperit cA-mi datorezi zece tide talanti. Imi vreau banii acum*. In acele vremuri, pentru a castiga un singur talant, o persoand in putere ‘trebuia sd munceasca aproximativ doudzeci de ani. Deci vai dati seama c& datornicului acesta i-ar fi luat cam 200.000 de ani ca sé cAstige 10.000 de talanti gi si-gi oat plat datoria. Slujitorul inghiti in sec gi incepu s& tremure ingrozit, gandindu-se la cati bani datora impara~ ‘tului, ,N-n-nu am cu ce si\-fi platesc acum* spuse el, abia sufland de frica. »Dacd aga stau treburile* ~ ad@ugé imparatul cu raceala ,atunci va trebui s&-ti vindem toate averile, casa, mosiile si chiar familia, ca sé-ti poti ‘acoperi macar o parte din datorie.“ Auzind acestea, slujitorul a c&zut in genunchi la picioarele stapanului séu si, cu glasul inecat de lacrimi, a inceput s-l roage pe imparat: ,Doamne, Ing&duieste-ma si-fi voi plat tot ce-ti datorez!" Datoria iertata Impératului i s-a fcut mild de bietul om prabusit la picioarele sale. Dintr-o data, banii ii parura mai putin importanti decat cumplita nenorocire In care se glisea shujitorul. ,[ti voi ierta datoria ii spuse. ,Du-te! Nu-mi mai datorezi nimic.“ Un raspuns nepotrivit Coplesit de gestul imparatului care ugurase de greaua povard a datoriei sale, slujitorul i mulfumit acestuia gi, iesind din palat, a pornit s& alerge catre casa. Ins& nici nu a apucat s& ajungi acasa, c& a gi uitat de binefacerea ce i-o facuse stpanul sit cu céteva momente mai inainte. Cum mergea el pe drumul spre casi, iatd cé-iiese in cale un impreund-slujitor cu el care i datora eativa dinari. Si, punand mana pe el, a inceput si-1 sugrume, icénd: ,Imi esti dator o sutd de dinari. In clipa asta si-mi dai baniil", O suta de dinari erau pe atunci echivalentul aproximativ a o suta de zile de unc. Auzind acestea, cel ce era impreund-slujitor cuela cazut in genunchi in fata lui si, tremurand, a inceput s&-l roage, zicand: ,Ingaduieste-ma si-fi voi plat tot ce iti datorez". Insa slujitorul ce tocmai fusese icrtat nu avea inima pentru el, aga ca La luat i -a aruncat fara nici o mild in temnif, pand ‘cand avea séi-gi plateasca toatd datoria. Se face dreptate ‘Nu dupa multh vreme, iatd c& avonul despre cele ce ficuse datornicul iertat cu cealalta shagl ejunse pana la urechile impiratului, Cand a auzit impératal de riutatea sdvargitA de cel cdruia il iertase deunazi 0 atorie imposibil de platit, ¢-amaniat foarte gia poruncit sirzilor si giscascd si s&-1 acucd inaintea iui. $i, cand avéiaut imparatul, -a zis: ,Siuga vicleand, toatidatoria, ‘aceea fi-am iertat-o, fiindcd m-ai rugat. Nu se eddea, are, ca si tu sé ai mild de cel impreuna slugs cu tine, precuum gi eu am avut milé de tine™ Si, mdniindu-se, stfpanul lui La dat pe mana chinuitorilor, pand ce-i va plati toata datoria, ee Vamesgul si fariseul Mantuitorul ne pune inainte inca o pilda, pentru a ne ardita cA cei care se roaga, cerand cu smerenie iertarea lui Dumnezeu, vor fl iertati. Doi oameni s-au suit Ia templu ca sd se roage; unul fariseu $i celalatt vames. Fariseul, stand, asa se niga in sine: ‘Dumnezeule, Ifi mulfumese c& nu sunt ca ceilalti oameni, rapitori, nedrepti, adulteri, sau ca si acest vames, Postesc de doud ori pe sdptdmand, dau zeciuiald din toate oate castig. Jar vamesul, departe stand, nu voia nici ochii sa-si ridice catre cer, ci-si batea pieptul, zicand: «Dumnezeule, fii milostiv mie, pacdtosuluils. Zic voud ed. acesta s-a coborat mai indreptat la casa lui decdt acela. Fiinded oricine se inalta pe sine se va smeri, iar cel ce se smereste pe sine se va iTradirea credintei noastre -— 27. Aitudinea corecia a SS SS Pilda datornicului nemilostiv ne prezinté o situafie in care are loc o ,intorsituré a lucruriloc“, Un om ce avusese mei inainte nevoie de mild sau infelegere a trebuit sa astepte ca un altul s& decid daca i-o va acorda sau nu. Si iat cA acum acelagi om este pus in situatia de a arata mild gi bunatate fata de altcineva. Impreund cu cei din famitiile voastre incercati sd interpretati urmatoareie situati. Impartifirolurile si dafi voie fiecdinui personaj sé hotdrascd ce va face. Discutafi ce motive au avut personajele pentru a se comporta asa cum au fécut-o. Gasiti sialte modalitafi de rezolvare a fiecdrei situatii in parte. 1. Elvira i-a imprumutat Ini Vasile o suma de bani acum cativa ani, cand acesta era gomer $i avea necazuri. Vasile i-a inapoiat banit imediat ce gia gasit 0 shijba. Intr-o zi, in timp ce purta o discufie amicala cu Ana, Vasile a aflat de la aceasta ca prietena lor comuna, Elvira, igi pierduse servicitll tocmai acum cand trebuia si aiba grijz de parinfii sii foarte boInavi. Ana a mai adaugat c Elvira este probabil prea mandra ca sé mearga sis ceara ajutorul cuiva. Ce se va intémpla? 2. Familia lui Andrei s-a mutat de céteva luni intr-un alt oras, iar el a fost nevoit s& mearga lao alta gcoald. Primele s&iptamdni au fost grele si Andrei s-a simfit foarte singur. Noii lui colegi isi aveau fiecare grupurile sau prieteniile lor gi putini au incercat s se apropie de Andrei. Dupa catava vreme insi, Andrei a reusit sd intre intr-un grup de baieti gia inceput sai se simt mai bine. Intr-o i, in timpul unei pauze de masa, Andrei observa cA un baiat stitea singur deoparte. ,Este un nou-venit" — sopti unul dintre baiefii din grupul lui Andrei, ,gi toat& lumea spune cd e un baiat plictisitor." $i baietii se intore linigtiti la pachefelele lor cu mancare si la indeletnicirile de mai inainte. Ce se va intampla? 3. Maria si Alexandra se jucaui cu papusile in gradina. Dar in timp ce ele se straduiau s&-i ,dea de mancare“ uneia dintre papugi, iatd ca vad cum o fetifa din curtea vecina se strecoara printr-o crapatura a gardului, ia in brafe una din papusile lor gio duce la ea in grddind, Fetita era tare slab& sinu avea nici un fel de jucdirii, pentru ca parintii Si erau foarte nevoiagi, Maria si Alexandra privesc in linigte cum se joacd sérmana copila din vecini cu papuga lor. Pe fata ei se poate citi o mare ucurie. Cu toate acestea, ea a facut ceva ce nu se cuvenea: gi-a insusit un lucru ce nu fi apartinea. Ce se va intampla? Un mare sfant iarta ‘Va mai amintifi povestirea despre Sfaintul loan Gur de Aur? (O putefi revedea la lectia 11 din Partea 1.) Cu toate cd era iubit de oameni, Sfintul Toan avea un dusman puternic in persoana impératesei Budoxia. Ei nu-i plécuseré niciodata criticile pe care Sfantul le aducea mereu lacomiei si trufiei, pentru ca de multe ori acestea o vizau direct pe ea. De aceea La trimis, nu o singuré data, pe Sfant in exil. In cele din urma, din cauza asprelor conditii de trai, Sfantul loan Gurd de Aur s-a stins din viafé in timp ce se afla in drum spre Armenia, unde fusese desemnat locul exilului sau. La treizeci de ani de la moartea Sfantului loan, patriarhul Constantinopoluluia tinut o cuvantare in memoria celui ce-i fusese duhovnic, Sfantul Joan, fostul patriarh. Discursul i-a impresionat atat de mult pe credinciosii aflati in biserica si pe impératul Teodosie (fiul imparatesei Eudoxia), incat au dorit cu tofii ca moastele Sfantului sa fie aduse din Armenia la Constantinopol, oragul unde ‘Sfantul Ioan fusese atta vreme patriarh. Dar, spre uimirea tuturor, nimeni nu a fost in stare si ridice racla unde erau agezate moastele Sfantului. Vazdnd acest semn dumnezeiesc, imparatul a scris o scrisoare prin care-si cerea iertare, in numele mamei sale, pentru feful cum il tratase pe ‘Sfant. Si, cand imparatul a pus scrisoarea in sicriu, cesta &-a facut, ca prin minune. ugor, aga incat a putut fi cu ugurinta ridicat si transportat. ‘Cand au ajuns cu sfintele moaste in Constan- tinopol, impratul Teodosie le-a imbrétigat cu mare evlavie, cerandu-si din nou iertare, in numele mamei sale gi rostind nigte cuvinte aga cum ar fAcut-o Impardteasa insasi, dacd ar mai fi fost in viaf&: ,Cat am trait pe pamant te-am nedreptatit ite-am surghiunit. Ci acum cé te bucuri cu dreptii in ceruri, vino $i intr-ajutorul sufletului meu. Ca, iat, toata slava mea de nimica s-a facut sinu este cine sd mA miluiasc. Dar tu, parinte Ioane, roagi- te pentru mine, netrebnica, mai inainte de a fi eu infatigatd inaintea Judecatorului Celui nemitarnic, Hristos!". Moastele Sfantului au fost duse apoi in biserica. lar in timp ce se facea aceasta, toti credinciosii au putut s& auda insugi glasul ‘Sfantului loan zicand: ,Pacea sa fie cu voi, cu tofil* Teme de discutat: 1. De ce credeti cdi a facut imparatul gestul de umitinpa in numele mamei sale? 2. Ce impact credeti od au avut acele evenimente asupra credinciosilor din Constantinopol? 2)(Matei 18, 21-35) Intreb& pe Domnul Petru, Ucenicul lui Hristos: = Panda chiar si-a saptea oar& S&-1iert&m pe picdtos? Dar nemérginita Mild Da raspuns dumnezeiese: = Pan-la saptezeci cat sapte SA iertati cui va gregese. $i istoriseste Domaul Despre omul imparat Ce igi iarta un datornic Cu dari grele-mpovarat, Tar cand randul fi venise Si se poarte tot aga, Arata faa de-un semen oat rdutatea sa. aed de ta unit mild vom primi, Plini de indurare cade-se a fi. Cu marinimie ne-o primi Hristos. Cristian MIHALACHE Cum rece roua ‘Cum trece roua sorbitd-n erin, ‘Cum board norii gi alti vin, Asa trec toate pe-acest pamant. Cu cat in lume aduni comori, Cu cat in viata ai tot ce-ai vrea, Curatat pldcerea e gi mai grea. Fiori si patimi si trai stavit ‘Au toate-o cale gi un sfarsit. Dar w -n pace, iar altii-n plans. Costache IOANID Cacl de-avem spre semeni gest mérinimos, Cum piere-un sunet pe-aripi de vant, Cu cat vrei slava gi strangi splendori, * Céici toti pleca-vom, lasand ce-am strans, PM} s-a parut usor Mi s-a parut ugor, lisuse, SA-mi ierti, cand eu pacdtuiam, O data de-mi ceream iertare, Tu mi-o dadeai, nu ma-ndoiam. Dar azi, cand trebuie iertarea Ca eu s-o dau cui sunt dator, Cu ce durere vad, lisuse, CA nu-i ugor, cA nu-i usor! Mi s-a parut usor, lisuse, S-acoperi ratacirea mea, O data de-Ti ceream aceasta, Cat de usor mi se pareal... Dar azi, cénd mi se cere mie S-acopar Iucruri ce ma dor, Ce-amarnic recunose, lisuse, CA nui ugor, c nui gor... Mi s-a pérut ugor, lisuse, Sa mergi cu mine si apoi, Cénd imi uitasem legamantul $i mi-t célcasem in norci... Dar azi, cand mi se cere mie SA uit ce nu pot, pénd mor, Cunose cu inima adrobita (CA nuvi ugor, c& nui ugor... ©, Dumnezeul meu, ai mila, Ori fa sa plec, ori f@ s& pot, D&-mi ajutorul si puterea Ce duce pan-la urmé tot, Cand inima mi-e rupté-n doua: Si partea mea, si partea lor, ‘SA nu-mi cer moartea, ci viata, CA nu-i ugor, c& nu-i ugor, Traian DORZHR ven e airy 22 Perse la Dumnezeu Recunoasterea gregelilor yul din lucrurile cele mai greu de realizat este s& recunoagtem cé am spus un cuvant nepotrivit, c& am flicut 0 fapta rea, sau am avut anumite idei si atitudini gresite. De obicei, mandria ne opreste ‘sd ne recunoastem greseala. $i, aga ‘cum am vazut in istorisirea din lectia precedent, tot mandria I-a facut pe fariseu s& nu-si vada propriile pacate si s&-i judece pe ceilalti. S& lum aminte la noi ingine Este nevoie sd ne cercetam sufletele gi faptele cu mare luare-amin- te pentru ca Intoarcerca noastré la ‘Dumnezeu si fie autenticd; trebuie sa ‘fim in stare s recunoagtem in fafa lui ‘Dumnezeu sia propriei constiine cdi ma ne-am comportat Intotdeauna frumos fata de cei din familia noastré, faté de colegi, prieteni, profesori si chiar fata de oamenii necunoscuti noua. Nici gandurile noastre nu trebuie s& scape necercetate: Este modul nostru de gandire sau de comportare mai bun deca al altora? Ni se intampla vreodata. ii ignordm pe acei cameni in preajma crora nune place sé fim sau pe carenu dorim st-i ajutam? 84 ne indreptim comportamentul Postul Mare este un timp al pocdintei si al indreptari tuturor esellor. Avem nevoie sane schimbaim atitudinea fata de toate aspectele vietit hoastre pentru a putea pune inceput ‘un indreptaei, In primul rand, trebuie si inlaturam din viafa noastra méndria, egoismul, invidia, mania si toate conceptile despre existent& care ne fac 88 gandim sau s& ne purtim ca niste nnecrestin:, De aceea trebuie ea. ragam ‘mereu pe Dumnezeu aga: ,Inima curata ‘Zdeste intra mine, Dumnezeule, siduh Grept innoieste intru cele dinlauntra ale mele* (Ps. 50). sti pregatit sd-i schimbi viata? Flu ptr se hotérdste sd se Itoarcd la tat sdu intoarcerea noastra la Dumnezeu »Taté, am gresit la cer $i inaintea ta $i nu mai sunt vrednic si ma numesc fiul téu.“ (Luca 15, 21) ‘Tare greu i-a venit fiului risipitor sd rosteasca aceste cuvinte. Doar el fi ceruse tatdlui sau partea sa de mostenire, pe care gi cheltuit-o mai apoi ca unul férd de minte, ramanand fara nimic si find nevoit s& lucreze ca Ingrijitor al unei turme de porci. Ins toate igi avuseserdi rostul lor, cAci daca nu ajungea sa fie un biet porcar flamand ce poftea s& se sature din rogcovele poreilor, nu ‘s-ar fi hotarat poate niciodata sf se intoarca in casa tatélui sau. Si atét de mult |-a schimbat traiul instréinat, incét la intoarcerea acasa, cand a marturisit tatalui stu cd a gresit si gi-a cerut iertare, era gata s& lucreze ca argat pe mosia parinteasca. Dar, spre uimirea lui, tatal |-a intampinat cu bucurie, a intins o masd mare sia chemat toati lumea s se veseleasca de intoarcerea celui ce fasese socotit cu cei morfi, dar care acum a inviat. Dumnezeu vrea s& ne intoarcem cu tofii la El. Chiar dacd L- am prdsit gi am pacdituit impotriva Lui, El Se aratd intotdeauna dornic 84 ne ierte, s4 ne primeasc& din nou, cu bucurie, si sa ne numere intre alesii S4i, in Imparatia Sa cea vesnica. @De la rau la bine Sfanta Scriptura ne spune c& nu exist om fra pacat. Gandifi-va ta 0 data anume cand si voi afi facut ureun tucru réiu. Notati sau desenafi apoi in carnetelele de mai jos: a) faptele savarsite si consecintele lor si b) ce ar fi trebuit sa faceti si cum ar fi ardtat consecintele faptelor voastre in acest caz. Cear fitrebuit si facMAantuitorul Se indreapta spre Ierusalim Sosise vremea ca Mantuitorul sé meargé la Ierusalim si sé patimeascd. Ludnd chip de rob smerit, El venise pe pamant pentru a implini voia Tatalui Sdu ia mantui lumea din pacat si din moarte, dandw-Si viata ca pret de rascumparare pentru multi. Propovaduirea Sa, invataturile si vindecdrile sévarsite de El pana atunci erau deja bine cunoscute in Gatileea, si nu putini erau cei ce veniserd din Iudeea ca sd-L audd $i sd vada cu ochii lor pe Cel Céruia I se spunea Mesia sau Hristosul, Unsul tui Dumnezeu. Trecerea prin Samaria Regiunea Samariei apartinea tinutului aflatla sud de Galileea si la nord de Iudeea. Samarinenii se Inchinau Iui Dumnezeu la fel ca iudeii si respectau toate prescriptiile din cele cinci carti ale Tui Moise. Dar pentru c& s-au amestecat, prin cdsitorii mixte, cu cei pe care-i cuceriserd - dupa cAderea Samariei, in 722 i, Hr. - ei nu mai erau numérati in randul semintiilor lui Israel. De aceea samarinenii si-au construit propriul templu pe muntele Garizim, de unde se vedea bine Sichernul. Din cauza neintelegerilor dintre ¢i, majoritatea judeilor care célatoreau din Iudeea in Galileea (sau in sens invers) ocoleau Samaria, pentru a evita orice intalnire cu samarinenii. Cand a parasit Galileea, lisus S-a hotdrat 38 apuce calea cea mai scurtA cdtre lerusalim. A trimis inainte cativa ucenici intr-un sat samarinean ca ‘s&-I pregéiteascd un loc de popas, insd oamenii de acolo nu L-au primit. Vazdnd aceasta, Ioan si lacov L-au intrebat: ,Doamne, vrei s& zicem sd se coboare foc din cer si s4-i mistuie?* Domnul insé i-a certat pe cei doi ucenici pentru vorbele lor necugetate si a plecat in alt sat. »Ce sa fac ca sé mogtenesc viata vegnica?“ Intr-o zi, iat c& se apropie de Mantuitorul un invtator de'lege ~ persoand care-i invata pe altii Legea lui Moise ~ ca s&-L ispiteasca, zicand: sinvafatorule, ce s& fac ca s& mostenesc viafa de veci?". lar lisus a zis cditre el: ,Ce este scris in Lege? ‘Cum citesti? Iar el, réspunzand, a zis: ,S& iubesti pe Domnul Dumnezeul téu din'toata inima ta si din tot sufletul tdua gi cin toata puteres ta gi din tot cugetul tau, iar pe aproapele t&u ca pe tine insufi*. Si lisus i-a zis: ,Drept ai raspuns; ff aceasta gi vei trait, Dar el, voind sa se indreptateasca pe sine, a zis catre lisus: ,Si cine este aproapele meu?" La aceasta, Mantuitorul i-a raspuns cu 0 pilda. Samarineanul cel milostiv »Un om cobora de la erusalim la Terihon, si a cAzut intre talhari, care, dupa ce |-au dezbricat gi Tau rénit, au plecat liséndu-l aproape mort. Din intémplare, un preot cobora pe calea aceea si, vazandw-l, a trecut pe alaturi. De asemenea gi un levit, ajungénd in acel loc si vazand, a trecut pe alaturi. lar un samarinean, mergand pe eale, a venit Jacl si, vazdndu-l, i s-a facut mila si, apropiindu-se, i-a legat ranile, turnand pe ele untdelemn gi vin gi, pundndwl pe dobitocul sau, la dus la 0 casi de ‘oaspeti si a purtat grija de el. lar a d scotnd doi dinar, i-a dat gazdei gi i-a zis: «Ai grija de el gi ce vei mai cheltui iti voi da cand mai voi intoarces.* Apoi i-a zis lisus: ,Care dintre acesti trei tise pare a s-a facut aproapele celui cdzut intre télhari™ lar invattonul de lege a raspuns: ,Cel care a fficut mili cu ef", Atunci a zis Hisus: ,Mergi gi ff gi tu asemeneat, Hristos ne spune e& vor i judecafi dup’ modul cum ne purtdmn fat de aproapele nostra. Probabil ci preotul gilevitul au trecut pe alaturi, preocupati fiind sé respecte cu strictete Legea iudaica ce interzicea orice contact cu persoane decedate sau aflate in pragul maori, [n opozitie cu ei se alld samarineanul, cel atat de disprepuit de multi dintre iudei, care nu a pregetat 84 puna inainte de toate mila si bundtatea. Omul de pe marginea drumului avea nevoie de ajutor, aga ca bunul samarinean i la dat. O astfel de dragoste ne cheama Mantuitorul sa avem unii fata de altil lisus Isi continua drumul spre Ierusalim Iar lisus trecea prin cetati gi prin sate, invajand sicalatorind spre lerusalim. Sil-a zis cineva: ,Doarnne, putini sunt, oare, cei ce se mantuiesc™ Tar Blle-a zis: »Silifi-va 84 intrati pe poarta cea stramt, o multi, 7ic voul, vor cétuta 8A intre gi nu vor putea“, In ceasul acela au venit la El unii dintre farisci, zicandw: ,lesi gi du-Te de aici, c& Irod vrea s& Te omoarel $i El le-a zis: .Mergeti si spuneti vulpii acesteia: Iaté, Bu scot demoni si fac vindecari astéi si mine, iar a treia zi voi sfargi. Ins astizi gi maine si in ziua urmatoare trebuie s& umblu, fiindod nu este cu putinta s& piard prooroc in afara lerusalimului. Ierusalime, lerusalime, care-i omori pe prooroci $i-i uucizi cu pietre pe cei trimigi la tine, de céte ori am voit sd adun pe fii tAi, aga cum isi adund clogca puii sub aripi, si n-ati vrut. latd, vi se lasd casa pustie; c& adevarat graiesc voud: Nu MA veti mai vedea pana ce vva veni vremea cand veti zice: sBinecuvaintat este Cel ce vine intru numele Domnuluils,Drumul Mantuitorului spre Ierusalim ’ , © Horazin / ‘ / “ @Damasc p--2_ABILINEEA ITUREEA~,, ° ‘Cezareea lui Filip-~~ , ~, ze aera / 1 : ne oe Raul lordan DECAPOLE | Sihar Arimateea ° MEDITERAN. eEmaus Betania, lerih IERUSALIMe,” Betfaghe Betleem IUDEEA lno-- PEREEA \ Majoritatea iudeilor treceau pe langa Samaria pentru a evita intalnirea cu samarinenii, Tisus @ trecut insa prin Samaria gichiara stat de vorba cuParabola Fiului risipitor Un fiu se intoarce la tatal sau Un tata avea doi fii lisus le-a spus ucenicilor o parabola pentru a le arata cat de mare si iertétoare este dragostea lui Dumnezeu-Tatal fata de tofi copii Sai. Si a zis: Un om avea doi fii, Dorindu-si tare mult s& plece de la casa parinteasc gi s& vada lumea larga, cel mai tanar dintre ei a zis tatalui su: ,Tata, da-mi partea ce mi se cuvine din averel* lar tatal le-a impértit averea. Nu dupa multe zile, adunand toate, fiul cel mai tanar s-a dus intr-o tara indepartata si acolo si-a risipit averea, traind in desfranari. Vremuri grele Dupa ce a cheltuit totul, s-a facut foamete mare in fara aceea, iar el s-a adancit in lipsuri tot mai mari. $i, ducdndu-se, s-a alipit de unul dintre locuitorii acelei tari, gi acesta |-a trimis la farinile sale sii pazeascd porcii. lar el dorea sa-gi sature pantecele din rogcovele pe care le mancau porcii, ins& nimeni nu-i dadea, »MA voi duce la tatal meu“ Dar, venindu-si in sine, a zis: Capi argati ai tatalui meu sunt indestulati de paine, iar eu pier aici de foamel Sculandu-m, ma voi duce la tatal meu si-i voi spune: «Tata, am gresit la cer si inaintea ta; nu mai sunt vrednic s& ma numesc fiul iu. F&-ma ca pe unul din argatii tail". $i, sculéndu-se, a venit la tatal sau. Dar, inca departe fiind el, I-a vazut tatal sau sii s-a facut mila de el gi, alergand, a cazut pe grumazul lui si la sdrutat. Ins, cu toate ca tatal sau igi exprimase deja bucuria de a-si revedea copihul, fiul stia c& trebuie sd-gi ceard iertare si sa admitd c& gregise cheltuindu-si nebuneste mostenirea. Decii-a zis tatéhui sdu: .Tatd, am gresit la cer gi inaintea ta simu mai sunt vrednic sé ma numesc frul tu‘. flat Pierdut era gi Atunci a zis tatal catre slugile sale: ,Aduceti degraba haina lui cea dintai gi-] imbracati si dati inel in mana lui gi incalpémninte in picioarele lui; gi aducefi vifelul cel ingragat si-l injunghiati gi, mancénd, sa ne veselim; caci acest fiu al meu mort era sia inviat, pierdut era gi s-a aflat“. Si au inceput 8d se veseleasca, Fiul cel mare Tar fiul cel mare era la farina. Cand a venit gi c-a apropiat de casa, a auzit cantece gi jocuri. $i, chemand Ja sine pe una dintre slugi, a intrebat ce insemnau toate acelea. lar ea i-a rispuns: »Fratele tau a venit gi tatal tu a injunghiat vifelul cel ingragat, pentru ca la primit sanatos* »Niclodata n-am cleat porunea ta“ Atunc! fil eel mare s-a mAniat s{ nu voia s& intre in casé ca sf se bucure Impreun& cu ceilalti de intoarcerea fratelui stu, Vazand acestea, tatal iesi afar Ia el gi fl rug s@ intre. Ins el, rAspunzand, a zis luis lat, de atatia ani {fi slujese gi niciodat& n-am cleat porunca ta. $i mie niciodaté nu mi-ai dat un ied ca sé ma veselese cu prietenii mei. Dar cAnd a venit acest fiu al tau, care ti-a mancat averea cu destrénatele, aijunghiat pentru el vijelul cel ingréigat*. »Toate ale mele ale tale sunt“ Tatil insd i-a réspuns: ,Fiule, tu totdeauna esti cu mine gi toate ale mele ale tale sunt. Trebuia ins& sd ne veselim gi sa ne bucurém, cdci fratele tau acesta mort era gia inviat, pierdut era gi s-a aflat*.Trairea credintei noastre - 22. Aducerea~aminie de Dumnezeu Cum ne putem noi ,aduce aminte de Dumnezeu“ in acele momente din viata cotidiand cand nu ne afldm in bisericd sau in stare de rugdciune, sau in toate minutele si orele dedicate indeplinirii indatoririlor zilnice? Cai de aducere-aminte de Dumnezeu Una dintre cdile cele mai la indemand este si privim la oamenii din jurul nostra gi s&-1 mulfumim lui Dumnezeu pentru multele lucruri bune pe care Je putem invaifa dac& ludm aminte la faptele lor. SA ludm aminte la persoana politicoasa ce fine usa deschis& pentru ca altcineva sé intre in magazin, in loc s& i-o tranteasca in nas. S& privim femeia aceea care se plimba pe strada si zAmbeste ficoarui copil intalnit in cale sa pe goferul de autobuz ce are intotdeauna céte o vorbai calda si prietenoasa pentru pasagerii séi. 1. lat in continuare povestea unei mame care a descoperit ca gi copiii mici ne pot oferi exemple bune: Curijam buzunarele paltomuluifetite! mele de sase ‘ani, cand am descoperit in fecare dintre ele te opereche de méinusi groase. Socotind eu c& o singuré pereche ii era de-ajuns pentru avi tine cald la maini, am intrebat- ‘© de ce avea in buzunarele paltorului doua perechi de ménusi, Fa mi-a rispuns: Vezi tu, mama, am observat dilanoila gcoald vin multi copii fara manusigide aceea port la mine doua perechi, ca s& pot da una din ele unuia dintre copiii care nu au. Astfel, macar unui copil 1-0 sé-i mai inghete manuteles“, 2. Uneori exemplele bune pot veni din partea ‘uunor persoane de la care nu ne asteptam la fapte de altruism: »De Nasterea Domnului, biserica din parohia noastra @ impértit alimente unor familii nevoiase, atdtea cAt si-gi incropeasc& o masa de Craciun, toate donate de un comerciant din oras. Ne-am adunat cu totii siam pregatit zece cutii cu alimente, pentru zece dintre familiile de pe lista noastra. Indaté ce am terminat noi de umplut cutiile pentru cele zece familii care urmau s& soseasca si 8 le ridice, iata cd la bisericd igi face aparitia, imbarcata intr-o camioneta veche, 0 familie formata din cinci persoane. Aceasta nu se gésea pe lista intocmita de noi, ins auzisera c& distribuim alimente si de aceea veniser& la noi. Ma ingrozea numai gandul cd trebuia sa le spun ca, din pacate, nu mai aveam alte alimente. Dar nua fost nevoie s-0 fac, findca o familie din cele ce veniser& dupa alimente a lsat jos cutia primiti de la noi sia gisit repede alta goalé pe care indats, spre marea noastra mirare, au inceput cu toti s&.o umple cu tucruri din propria lor cutic. Curdnd li s-au alturat si celelalte fami. $iiaté of, in scurt timp, a unsprezecea cutie a fost ‘umphuti cu alimente, pentru ca incd o familie sfracd s& alba o masa bogatai de sérbatori* Sa urmam exemplul celorlalti Bucurati-vé de aceste povestiri impreund cu familia. De co cro cl sic ra ltudat po vol mic sau ,nebagati in seama si ne-a chemat sa udm exemplu de la ei (Le. 10, 33 5.1, Le. 21, 25)? pe membrii familici voastre 8A fie atenti la toate ‘exemplele bune viizute zilnic gi s& incerce s& fe e insist exemple bune pentru alfi. Rugati-va lui Dumnezeuca in marca Sa iubire de oameni, s8 va dea ochi pentru a vedea lucrurile bune ficute de alti $i puterea de adarui si voi celorlalti din bundtatea Lui. Pierde si castiga Aveti mai jos descrierile catorva oameni tntalniti n lectile 20, 21 si 22. Fiecare dintre acestia ,au pierdut" si au cdstigat" anumite lucruri. Identificati aceste persoane si gasifi descrierea potrivita fiecdreia dintre ele. = Eumi-am pierdut demnitatea prin faptul cé m-am cocofat intr copac. Am pierdut sio grémad de bani, pentru ci am promis si-idau altora sau sd inapoies celor nedreptatiti de mine. Am céstigat ins& sgansa de a-L vedea gi a-L gézdui pe Domnul meu. Numele meu este + Bu-am agoist toatl viaja multe bogti gle-am prefuit foarte mul, isi am pierdut gansa de aL urma pelisus, pentru c&atuncicdnd m-a chemat am preferet si-L pérdsesc. Numele meu este... +" Buc am cagtigat de la imparatul meu ietarea unei datord imense. Doamne, cit de ugurat mam simfitatunci! Insé mu mult dupa aceea em pierdut totul, din cauzd c n-am fost in stare s iert, la réndul ‘meu, datoria mult mai micé a unuia la fel de necjt ca gi mine. Numele mew este... Eu mi-am pierdut toti bani, rsipindu-i nebuneste in jocuri de noroe, in petreceriorganizate de rine gi in extravagante de tot felul, doar ca sé ma mandresc cu puterea si curajul meu, Desi ma stiam nevrednic de aceasta, am céstigat totus iertarea tatdlui meu, dupa toate nebunille pe care le icusem. Numele meu este ~ Bu mi-am pierdut mandria stnd smerit in templa si recunoscéndu-mi pécatele. Sunt sigur c& aliimau pri acapella in schinb al i Dumneze, pentru of Elmar toate patle atunci cénd [-am cerut sf aiba mild de mine. Numele meu Lista numelor: . tandirul bogat; - fiul risipitor; - vamegul; -Zaheu; - datornicul nemilostivSntoarcere (Luca 15, 11-19) Domnul a mai spus odata Pilda fiului pierdut Care gi-a lsat parintii Si, luandu-gi ce-a avut, A plecat pustiu prin lume, Cheltuindu-si tot ce-avea, Ajungand porcar gi-n zdrente Pand-n starea cea mai rea. De-acolo s-a-ntors la Tatal Care I-a primit in prag Cu ospat de bucurie Ca pe fiul cel mai drag. Astfel ne asteapta Tatal $i pe noi, cei rataciti, Daca ne intoarcem sincer, Transformati gi pocaifi. * Vai de cel ce-si las casa lui dintdi Si se ducern lume farrd cdpatai; Dact-i mai revine gandul séindtos ‘Si sentoarce sincer — bun va filfristos, Traian DORZ Ca ne iubeste Dumnezeu cu dragoste curata In toat vremea o vedem, in toate ni s-aratd. Fulgere, vijli si ploi, obladuiri ascunse, (Ce Providenfa-ingrind, sunt tot la vreme-ajunse. $-acele rele ce ne vin, boale gi multe cate Ce orice limb-ar osteni voind si le arate, Ce mult ne folosesc vedem chiar pe nenorocire; Ca Providenf-adeseori ne-o da spre fericire Iancu VACARESCU Rugactune Ca un miros suav de micsunes, Strabate-mi iar cu harul Tau, lisuse, Ingenuncherea inimii supuse, Lumina mea gi mantuirea mea. Cu simpurile sub zivoare puse, Desert de lume Te voi astepta, La mine intri in cAmara Ta, Lumina mea gi dorul meu, lisuse. ‘Ta, care vremuiesti in omul dornic Nemrginirea Ta de Dumnezeu, Cacntr-o padure sunetul de gornic. Sau aurul in grunj de minereu, Réméi in mine sa Te simt statornic Contemporanul spiritului meu. Nichifor CRAINIC Fiul risppitor Aceasta-i bucuria ce ma tine (Ca-ntors acas-am fost invrednicit Pe langé mila dragostei divine Si de iertare-a tot ce-am risipit. Oricat infatigarea mea-i de stinsa Side departe seman a fi mort, Haina dintai imi este-acum intins Cea care n-apucasem sd o port. Inelul mirelui mi se intinde Si purpuriul sacrului vegmant Si-n pulbere piciorul mi-] cuprinde Fagdduinta celuilalt pamant. Atata doar din moarte la viata Cand bratele iertarii ma cuprind In lacrimile rostogol pe fata Facliile iubirii se aprind. Joan ALEXANDRUHee TNA ee ee rT 9 eraetssact] cS Maa tne Moarte si viata it suntem tineri, ne gandim la moarte doar atunci cand pierdem pe cineva foarte drag si ‘opin! poud. 3 totus peste tot 3b nostra vedem cum, intr-un fel ‘sau altul, moartea isi pune pe existenta oricdrui om. Astfel, vedem cum unii cameni sunt grav bolnavi, alfii nu au un acoperig deasupra ‘capului si sunt nevoiti eascd Ainea cea de toate zilele, alfii sunt vatdmati sau pier in tot felul de dezastre naturale (inundati, incendii, gutremure de pamant, accidente). Televiziunea si ziarele ne ofera zilnic stir despre acest fel de nenorocr. Ne pare ru, desigur, sile compatimim foate vickimele célamitatior aniale sau sociale. Insa cols curebam vee Giearal, ct vreme inca nu simtim ed am pierdut ceva ce ne apartine. Stim cu tofii ca ‘moartea exist, cd gi noi vom muni intr- © bund zi. Dar atta vreme cat nenorocirea nu ne atinge in mod di- rect, preferdim s8 ne alungim din minte gandul morti $i s4 traim ca gi céind moartea nu er exista. Hristos $i moartea Domnul nostru lisus Hristos nu aignorat moartea, dar nici mua vazut fn ea sfargitul inevitabil al vietii. De fapt, E1S-a fficut om ca si nimiceascdi moartea gi s4 ne ddruiasca in schimb ‘viata. A fost ristignit pe Cruce fiindea ne-a jubit si a dorit s putem gusta din viata vegnica. Dragostea Lui este ‘mai puternicd decat moartea, Ne-a dovedit-o cu prisosintd atunci cand a inviat pe Lazar din morti! Pentra cei care incd se indoiau ca lisus Hristos era cu adevérat Fiul lui Dumnezeu, invierea Iui Lazar a fost dovada cea’ mai clara c& El este viata gi invierea tuturor. Doar in Hristos putem avea viafd vesnica. -Lazére, vino afaral” »Eu am crezut ca Tu esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, Care a venit in lume: Si t-a zis Iisus Martei: ,,Eu sunt invierea si viata; cel ce crede in Mine, chiar daca va muri, va tri. $i oricine tritteste $i crede in Mine nu va muri in veac.* (loan 11, 25-26) Marta era una din cele dowd surori ale lui Lazar din Betania, Ea igi iubea fratele tare mult, S-a intdmplat insa ca acesta si se Imbolnaveasca subit si s4 moar. Atunci ea a trimis un om cu 0 solie pentru lisus, prin care Il ruga sd vind repede acasd la ci, ‘crezénd cu toata puterea ca numai Domnul iar fi putut salva fratele din gheara mortii, La urma urmei, Hristos vindecase multi bolnavi si chiar inviase cafiva oameni. Marta stia cd Dumnezeu fi va invia pe toti oamenii la sfargitul veacurilor, cand va veni sa judece lumea. Cu toate acestea, ea a fost tare dezamagita vaznd cf, desi trecusera patru zile de la moartea iui Lazar, lisus nu Se aratase inca. Dup& atata vreme, gandea ea, era imposibil ca fratele ei s& mai fie intors Ja viata. Ajungand in sfarsit in Betania, Iisus i-a grait Martei, zicénd: ,Eu sunt invierea si viata. Crezi tu aceasta La aceste vorbe ale Mantuitorului, Marta a réspuns: Da, Doamne, Eu am creaut ci Tu esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, Care a venit in lume’, Indaté dupa marturisirea Martei, Iisus I-a scos pe Lazar din mormant. @Israelitii igi aduc aminte de Dumnezeu - Psalmul 136 Incepand cu duminica a doua din Triod, in Biseric& se cAntd un imn special numit ,La raul Babilonului*, al cdrui text este preluat din Psalmul 136. Cantarea aceasta a fost cantata mai intai de cditre israelifi in timpul robiei babiloniene. Aflandu-se departe de casa gi stiind ca se ficusera vinovati pentru c& au ignorat sau au cdilcat cu buna stiinta poruncile dumnezeiesti, israelitii gi-au dat seama c& doar Dumnezeu i-ar fi putut salva, precum ii salvase demult pe parintii lor din robia egipteana. Prin pilda fiului risipitor, Mantuitorul i-a invatat pe oameni cA este foarte important ca ei s& lepede pacatul si s& se intoarcd la Tatal Cel ceresc. La fel, acest imn ne invafA c& in Vechiul Testament, atunci cand poporul lui Dumnezeu a realizat c& se impovarase cu o multime de pacate, si-a amintit de Dumnezeu sia cerut s&-1 mantuiasca din mana vrajmasilor care il prigonea. La raul Babilonului (mn din Postul Mare, preluat din Psalmul 136) La raul Babilonului, acolo am sezut gi am plans, cand ne-am adus aminte de Sion. Aliluia! In sAlcii, in mijlocul lor, am atarnat harpele noastre. Aliluia! C& acolo ne-au cerut noua cei ce ne-au robit pe noi cuvinte de cantari. Aliluial Si cei ce ne-au robit au zis: ,Cantare cantati noua din cantarile Sionului!l* Aliluia! Cum sa cAntém céntarea Domnului in pamant strain? Aliluial! De te voi uita, Ierusalime, uitatd sa fie dreapta mea. Aliluia! »Usile pocadintei deschide-mi mie“ Un alt imn céntat in perioada Postului Mare se numeste ,Usile pocdintei“. Desi nu este constituit dintr-un singur pasaj biblic, multe dintre expresiile sale sunt luate direct din Sfanta_ Scriptura. Citifi textul acestui imn, apoi localizati in Scriptura pasajele de mai jos. ‘Subliniati (cu diferite culori) cuvintele din imn asemdnatoare cu textele biblice. Faceti apoi legatura intre cuvintele imnului si versetele biblice corespunzdtoare. (Unele versete biblice pot fi folosite de mai multe ori.) Usile pocdintei deschide-mi mie, Datdtorule de viata; c& manecd 1Cor 6,19 duhul meu la Biserica Ta cea sfantd, purténd locas al trupului, cu Rg 22, 1-7 totul spurcat. Ci ca un Indurat curdfeste-I pre el, cu mila Fapte 15,9 milostivirit Tale. eaha Miluieste-mé, Dumnezeule, dupa mare mila Ta, si dupa multimea ait indurarilor Tale, curateste farddelegile mele! . La multimea faptelor mele celor rele, cugetand eu, ticdlosul, ma aes Le 18, 13 cutremur de infricogata zi a Judecdfii; ci, indrdznind spre mila milostivirii Tale, ca David strig Tie: Miluieste-ma, Dumnezeule, dupa Mt 12, 36 mare mila Ta! Ps 5,7Invierea gi viata Intristate de suferinta fratelui lor, Lazir - prietenul drag al Ini Hristos -, Maria si Marta au trimis dup Mantuitorul, zicd&nd: ,Doamne, iatd, cel pe care-I iubesti ¢ bolnav*. lar lisus, auzind, a zis: ,Aceasta boala nu este spre moarte, ci pentru slava Ini Dumnezeu, pentru ca prin ea sd se slaveasca Fiul lui Dumnezeu. $i desi ii iubea tare mult pe Lazar gi pe surorile Tui, lisus a mai ramas inca doua zile in locul unde Se afla. lisus merge sa-l invieze pe Lazir Curand dupa aceea, lisus le-a zis ucenicilor: »S& mergem iardgi in Iudeea!". Dar acestia incercau s&-L opreasc’, zicénd: ,Invatatorule, acum cautau judeii sa Te ucida cu pietre, si iardgi Te duci acolo” Atunci a raspuns lisus: ,Nu sunt oare douas- prezece ceasuri intr-o zi? Dacé umblA cineva ziua, ‘nu se impiedica, pentru ca el vede lumina acestei lumi; iar dacd umbla cineva noaptea se impiedica, pentru c lumina nu este in el". Apoi a adéugat »Lazér, prietenul nostru, a adormit; Ma duc sa-1 trezesc", Atunci I-au spus ucenicii: ,Doamne, daca a adormit, se va face bine". lisus ins vorbise despre moartea lui, iar ei credeau c& vorbeste despre somn ca odihna. Atunci lisus le-a spus pe fata: ,Lazdr a murit. $i Ma bucur, pentru voi, c& n-am fost acolo, ca sd credeti. Dar sd mergem la el", Deci a zis Toma, care se numeste Geamanul, celorlalti ucenici: ,S& mergem gi noi si s& murim cu El’, pentru ca el era sigur ca vrajmasii vor incerca s&-L ucida pe Hristos. Cum Betania era situata aproape de lerusalim, mult lume venise ca s& le mangaie pe cele doud surori pentru pierderea suferita, Lazar era deja mort de patru zile céind lisus a sosit in Betania, Auzind Marta ca lisus vine, a iesit intru intampinarea Lui, in vreme ce Maria a rémas acasa. Marta igi marturisegte credinta in Hristos Venind la lisus, Marta I-a zis: ,Doamne, daci ai fifost aici, fratele meu n-ar fi murit. Dar si acum stiu c oricate vei cere de la Dumnezeu, El Iti va da. lisus i-a zis: ,Fratele tau va invia.* Marta La raspuns: ,Stiu cd va invia la inviere, in ziua cea de apoi, referindu-se la invierea de la sfarsitul veacurilor in existenta cdreia majoritatea iudeilor credeau, Ins& Hristos i-a spus: ,Eu sunt invierea i viata; cel ce crede in Mine, chiar daca va muri, va trai. Si oricine traieste si crede in Mine nu va muri in veac. Crezi tu aceasta?" Zis-a Lui: ,Da, Doamne. Eu am crezut c& Tu esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, Care a venit in lume", Zicand aceasta, s-a dus si a chemat pe Maria, sora ei, spunandu-i in taina: ,Invatatorul este aici gi te cheam&*. Cand a auzit Maria, s-a sculat in graba gi a venit la Bl. Si lisus nu venise inca in set, ci era in locul unde fl! intampinase Marta. lar iudeii care erau cu ea in casa gio mangaiau, vazdnd pe Maria ca s-a sculat degraba gi a iesit afara, au mers dupa ea, socotind ca a plecat la mormant ca sa planga acolo. Deci, Maria, cand a venit unde era lisus, gi L-a vazut, I-a cazut la picioare, zicéndu-l: »Doamne, daca ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit" lisus plange pentru prietenul Siu Atunci lisus, vazdnd pe Maria si pe iudeii care veniserd cu ea plangénd cu totii, a suspinat cu dubul gi S-a tulburat intru Sine. $i a zis: ,Unde L-afi pus?" Zisu-I-au: ,Doamne, vino gi vezi!* lisus a ldcrimat. Atunci au zis iudeli: ,lata cat de mult iubea". Iar unit dintre ei ziceau: ,Oare El, Care a deschis ochii orbului, nu putea face ca si acesta s nu moara* Deci, suspinand iaragi lisus intru Sine, a mers la mormant. Si cta o pesterd, si o piatraera agezatd pe ea. lisus a zis: ,Ridicafi piatral* Marta, sora mortului, I-a zis: ,Doamne, de acum miroase, c& ¢ a patra zi". Hisus i-a zis: ,Nu ti-am spus c daca vei crede vei vedea slava lui Dumnezeu?* lar ei au ridicat piatra. lisus il invie pe Lazir din morti Tisus $i-a ridicat ochii in sus gi a zis: ,Parinte, mulfumescu-Ti c& M-ai ascultat. Bu stiam c& intotdeauna Ma asculti, dar pentru multimea care sta imprejur am zis, ca sd creada cd Tu M-ai trimis*, Si, zicdnd acestea, a strigat cu glas mare: ,Lazére, vino afarat” $i a iesit mortul, fiind legat la maini gi Ja picioare cu fasii de panza si fafa lui era infagurata cu mahrama. lisus le-a zis: ,Dezlegati-l gi lisati-! 8 meargai!® Vazand aceasta, multi dintre iudei au crezut in El. Jar unii dintre ei s-au dus la farisei i le-au spus cele ce faicuse lisus. Atunci arhiereii si fariseii, temandu-se de ce-ar fi putut s& le fac& romani daca tot mai multd lume ar fi crezut in Hristos, s- au adunat in sinedriu gi s-au sfatuit ce si facd cu El. Siprocrocind Caiafa, marele arhiereu al anului aceluia, c un om va trebui s& moard pentru popor, ei au hotdrat s&-L prinda si sa-L ucida pe lisus, ®YO Crees iubire JJudecata si Parabola infricogatoarei Judecati Pe masurai ce se apropia vremea Patimilor, a mortii si a Invierli Sale, Domnul dorea din ce in ce mai mult ca uccnicii Si sé cunoascé gi sa infeleag cat mai deplin invététura Sa despre mantuire. astfel de invataturé, foarte importanta, se referea la Marea Judecatd de Apoi, cand tofi oamenii se vor infitiga gi vor fi judecati inaintea lui Dumnezeu. Fiul Omului va veni pe pamant ca sa judece viii gi mortii Tisus le-a zis: ,Cand va veni Fiul Omului intra slava Sa, si tofi sfintii ingeri cu El, atunci va sedea pe tronul slavei Sale. $i se vor aduna inaintea Lui toate neamurile si-i va desparti pe unii de alti, precum desparte pastorul oile de capre. $i va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stanga. ‘Atunci va zice Imparatul celor de- a dreapta Lui: «Veniti, binecuvantatii ‘Tatdlui Meu, mosteniti Imparatia cea pregatita vouai de la intemeierea lumii. Caci flamand am fost gi Mi-afi dat s& mandnc; insetat am fost si Mi-ati dat s& beau; strain am fost si M-afi primit; gol am fost si M-ati imbracat; bolnav am fost si M-ati cercetat; in temnita am fost gi ati venit la Mine». lar drepfiili vor rspunde: ‘Doamne, cand Te-am vazut flamand si Te-am hrénit? Sau insetat si Ti-am dat s& bei? Sau cand Te-am vazut strain s{ Te-am primit, sau gol si Te-am imbréicat? Sau cand Te-am vizut bolnav sau in temnitd gi am venit la Tine?" »intrucat ati facut unora dintr-acegti prea mici frati ai Mei, Mie Mi-ati facut“ Silmparatul, rispunzand, va ice care ei: ,Adevtrat zic voud, intrucat afi ficut unora dint acesti prea mici frati ai Mei, Mie Mi-ati facut" Atunci va zice si celor de-a stanga: ,Duceti-va dela Mine, blestematilor, in focul cel vegnic, care este gatit iavolului giingerilor lui. Céci flamand am fost si nu Mi-ati dat sd mananc; insetat am fost sinu Mi-ati dat s& beau; strain am fost si nu M-afi primit; gol, si nu M-ati imbréicat; bolnav si in temnitd, sinu M-ati cercetat", lar ei vor réspunde, zicénd: »Doamne, cand Te-am vazut flamand, sau insetat, sau strain, sau gol, sau bolnav, sau in temnifa si nu Ti-am shujit?* Imparatul ins& le va réspunde, zicénd: _Intrucat mu afi facut unuia dintre acesti prea mici, nici Mie nu Mi-ati facut*. $i vor merge acestia la osanda vegnica, iar dreptii la viata vesnica. Despre istorisirea biblic& 1. Subliniafi cuvintele care sugereaza cd slmpératul" din istorisirea de mai sus este Hristos. (0 idee: cautafi-le in paragraful al treilea.) 2, Subliniafi cuvintele referitoare a ceea ce ne-a pregatit Dumnezeu in vegnicie. 3. Gésifi si subliniati tn text cuvintele referitoare la nevoile camenilor pe care suntem chemati si le satisfacem: foamea, setea, instrdinarea, lipsa de imbrécdminte, boala, intemnifarea. 4. Subliniafi in text toate locurile unde Impa- ratul ne cheamé sa slujim aproapelui: sa dam, sd primim, s@ imbracam, sd cercetdm, sd viaitdm. (De exemplu: sd dam ~ afi dat) 5. Ce lucruri putet face voi insivd? Dati exemple.Trairea credintei noastre -— 23. Auforarea aproapel Domnut lisus le-a dat ucenicilor céteva criterii clare dupa care vor fi judecati oamenit la Judecata obsteascd. Aceste criterii au in vedere comportamentul nostru fata de ceilalfi, stradaniile noastre de a vedea nevoile lor gi de a le usura prin fapte de iubire. lati lucrurile prefuite de Domnul: Fldmand am fost $i Mi-ati dat s mananc. Insetat am fost si Mi-ati dat sa beau. Strdin am fost si M-afi primit. Gol am fost si M-ati imbracat. Bolnav am fost si M-ati cercetat. In temnité am fost gi ati venit la Mine. Discutati in familie despre cunostinte de-ale voastre aflate in astfel de nevoi sufletesti sau materiale. Incercafi sa vedeti cum sicu ce afi putea veni in intampinarea nevoilor lor. Oamenii pot fi ajutati in multe moduri, unele dintre cle aflate la indemana oricui. Astfel, donand alimente sau bani, muncind de bundvoie la o cantina a séracilor, chiar si voi fi puteti hraini pe cei flamanzi. Aduceti-va aminte cA fiecare dintre noi avern talanti daruiti de Dumnezeu. Nu ldsati nici un membru al familie voastre s& simta c& strédania sa este prea neinsemnata, sau ca ajuta prin ea prea putind lume ca sé merite s& se mai osteneas- c&. Luafi exemplul Maicii Tereza; cand a fost intrebatd daca s-a gandit vreo clip c& ar putea aduce vreo schimbare major in viata indienilor, extrem de saraci si nefericifi, ea a raspuns cd in nici un caz nu ar fi putut. Un singur lucru fi era la indemana: sA ajute cel putin persoana ce-i sttea inainte in acel moment. Exista gi modalitati foarte simple gi la indeména oricui de a-i ajuta pe oameni si de a le dovedi ci ti jubim; si despre acestea ne vorbeste Mantuitorul. Cateva din nevoile mai putin evidente ale aproapelui se afld cuprinse in coloana stanga din josul paginii, iar in coloana din dreapta veti gasi sugestii despre modurile potrivite de satisfacere a acestora. Rugati pe ceilalti membri ai familiei voastre s& g&seasca in cuprinsul coloanei din dreapta réspunsul potrivit fiecareia dintre nevoile inscrise in coloana din stanga. Dacd au cumva idei privitoare la alte posibile nevoi ale camenilor, sa le noteze In continuarea listelor de mai jos. Cand afi terminat, lasati pe fiecare membru al familiei sd-gi ofere serviciile ca voluntar in cadrul unei misiuni, pentru implinirea céreia considera cé ar avea timpul gi resursele fizice necesare. Sa venim in intampinarea nevoilor celorlalti Gasiti in coloana din dreapta Raspunsul posibil potrivit fiecarei Nevoi aflate in coloana din stanga. Dupé ce afi terminat, gandifi-vd la alte nevoi si raspunsuri posibile, apoi adaugafi-le celor deja existente in cele doud coloane. Nevoi 1. Se poate flamanzi si insetoga dupa infelepciunea aflata in cart. 2. Oamenii sunt fldmanzi si Insetafi de cunoasterea lui Dumnezeu. 3. Unii oameni pot fi ,intemnitafi* in propria lor neputinta fizicd de a merge. 4. Oamenii pot sa se simtd ,goi* atunci cand nu sunt plécuti de alfii si nu au prieteni in jurul lor. 5. .Bolile* nu sunt numai trupesti, ci si mintale, 6. % 8. 9. Raspunsuri posibile A. Oferiti-va. s& insotiti la plimbare sau sa conduceti cu masina de acasd pané la bisericd sau Ja magazin o persoana care nu poate merge. B. Oferiti-va 9 invéitati oamenii s& citeasca. ©. Imprietenifi-va cu o persoand retrasa, singuratica. D, Oferiti-vé s&-i invatati pe oameni despre Dumnezeu jn cadrul unei biserici parohiale. E. Interesati-va de institutiile de recuperare a celor bolnavi psihic, mijlociti pentru obtinerea unor condifii bune de tratament, sau oferiti-va serviciile (voluntare, desigur), In cazul cénd aveti posibilitatea s-i ajutati cumva pe acesti oameni nefericitiFnoiere (loan 11, 1-48) Domnaul inviaza astiii Pe-al Lui prieten minunat, Lazar, mort de patru zile, Intr-o cripta-nmormantat.. E cu Marta gi Maria, Cele doud-a lui surori Din Betania, la care AA fost El de-atatea ori. Lazir iese din mormantul In care fusese pus Si cu-adanca mulfumire Preamareste pe lisus. Elva merge-apoi cu Domnul Spre-a marturisi mereu, Cu-nvierea lui, in lume, CA lisus e Dumnezeu. * Orice om pe care Domnul La-nviat ‘Trebuie si-I fie martor minunat; Viata tui s-arate tot mai tuminos Ca din moartea tumit La-nviat Hristos. Traian DORZ Maria si Marta ‘Maria si Marta sunt dowd surori ‘Alese din lumea cea larg. Maria-i credinta ce-nvata din zori, Tar Marta-i credinta ce-alearga. Maria statea ascultand gi simtea CA ceru-si desferecd poarta. ‘Sa stau ca Maria intruna ag vrea, Dar Domnul iubea si pe Marta. Maria si Marta sunt doud surori Ce-n Rai igi petrec vegnicia, Tar eu pe pamant pare-as vrea, uneori, Cand Marta sé fiu, cand Maria. Tisus pe-amandoua suroride iubea, Si-n cer impreunA li-e soarta. O, fa-ma, lisuse, in dragostea Ta, S& fiu cand Maria, cand Marta... Costache IOANID Mai este-o Gudecata Mai este la sfargit 0 judecata, Cumplita Judecaté de Apoi, Céci trebuie, pe drept, si-si ia rasplata, Cum a lucrat, oricare dintre noi, Noi nu murim cénd inima-neeteaza, Lisdm in urmé tot ce-am scris si spus, Dar tot ce dam la cei ce ne urmeaza Mereu da rod cand noi demult ne-am dus. ‘Avem copii si-i crestem dupa vrere, Avem elevi si-i mvatam ce vrem, Aver o turma-n grija si veghere Si-ntreaga ei rispundere avem. Aci ef vor fi in lume si in viata ‘Asa cum noi le-am spus si aratat, lar ei, la fel, aga vor da povata; Si-un lung popor e-acum de noi format. i cregtem rai, aga vor indruma; Noi i-ndreptim inspre rézboi sau pace Rand dupa rand pe ci ne vor urma. Si-abia atunci, la Marea Judecata, ‘Vedea-vor toti, uimiti cu-adevarat, Cat a salvat 0 crestere curata, Cat a ucis un suflet blestemat, ©, voi cei mari réspunzatori de gloate, Parinti si-ndrumatori pentru urmasi, Voi veti purta raspunderile toate; De-aceea, pentru tot ce ne urmeaza, La Marea Judecata de Apoi, Cu ochi uimiti, oricare 0 88 vazd Cat ri sau bine a-nceput cu noi. Traian DORZrat COTE Tard (3 inainte de Pasti Duminica iertarii Duminica iertarii este ultima duminica de pregatire pentru intrarea in Postul Mare. Ea are doud teme: 1) pomenirea izgonirii lui Adam gi a Evei din rai gi 2) iertarea. Intaia tema ne aduce aminte c& pacatul si neascultarea au intrat in lume atunci cand cei dintai oameni au cazut in ispita celui rau finda n-au ascultat de Dumnezeu, crezand c& astfel li se oferd o cale de vietuire mai buna. Dorindu-gi sa fie ,ca Dumnezeu" sau, mai degraba, 88 devina independenfi faféi de Dumnezeu, ei au ajuns, din contra, sa tréiasca faré Dumnezeu, cea ce nu poate duce decat la moarte. Numai Dumnezeu da viata, iar viata pe care o da El este vesnicai. A doua tema ne asigura inca o data c& Dumnezeu e gata si ne ierte daca ne cdim de pacatele noastre gi ne avertizeazd c& si noi trebuie 84 iertam pacatele celor ce ne-au gresit sau ne-au facut vreun rau. Numai prin dragoste suntem iertati de Dumnezeu gi de ceilalti, numai prin ea putem gi noi ierta pe alti. Dragostea reface comuniunea noastré cu Dummnezeu gi cu camenii. »Sd ne iubim unii pe alfi, ca intr- un gand sd marturisim: pe Tatdl, pe Piul si pe Sfaintul Duh, Treimea Cea de o fiinta si nedespartital ‘Maria unge piciosrele lu isus cu mir ce mare pref, ca sem al dragostei ei Cu gase zile inainte de Pasti »Deci Maria, udand o litrd cu mir de nard curat, de mare Pret, a uns picioarele lui Iisus si lea sters cu pérul capului ei... iar Iuda a zis: «Pentru ce nu s-a vandut mirul acesta cu trei sute de dinari?», Hisus a raspuns: «Las-o, c& pentru siua ingropdrii Mele La pastrat.s* (loan 12, 3-5; 7) Lectia de astéizi aduce in centrul atentiei Duminica Iertarii, agezat in ajunul Postului Mare gi evenimentele de la sftirsitul Postului Mare. Postul dureaz8 patruzeci de zile, terminandu-se cu perioada cuprinsa intre vinerea dinaintea Sambetei lui Lazr si Duminica Intrarii lui lisus in Ierusalim (Duminica Floriilor) Biserica prefateazi de multe ori aceste ultime evenimente care preced Patimile Domnului prin cuvintele: ,Cu gase zile inainte de Pasti®, Cu gase zile inainte de Pasti a venit lisus in Betania. $i ucenicii L-au intrebat: ,Unde voiesti s8-Ti pregatim s& mandnci Pastile?*Iar Ela zis: ,latd, cdnd veti intra in cetate, va va intampina un om ducand un urcior cu apa; merge{i dupa el in casa in care va intra, si spunefi stApanului casei: Invt&torul ifi zice: «La tine vreau sa fac Pastile cu ucenicii Meils", @Sa se indrepteze rugdciunea mea... Noi, credinciosii, facem un efort deosebit de a ne ruga si de a posti pe tot parcursul Postului Mare, pentru a descoperi cum vrea Dumnezeu sa ne traim viata, In timpul Liturghiei Darurilor mai inainte sfintite unita cu Vecernia, o slujba speciala din perioada acestui Post, auzim urmatoarele versete preluate din Psalmul 140: Doamne, strigat-am catre Tine, auzi-ma; ia aminte la glasul rugdciunii mele, cand strig catre Tine. ‘Sd se indrepteze rugdclunea mea ca tamaia inaintea Ta; ridicarea mainilor mele, jertfa de seara. ‘Pune, Doamne, straja gurii mele si usa de ingradire imprejurul buzelor mele. ‘Sa nu abafi inima mea spre cuvinte de viclesug, ca sé dezvinovatesc pacatul meu; iar cu oamenii cei care fac farddelege nu ma voi insoti cu alegit lor. Ble ne indeamna s& postim intr-un mod pldcut lui Dumnezeu: sa ne retinem de la orice lucru rau, de la vorbe fara rost, de la pacate si s4 ne Indepartm de oamenii care fac féradelegi. Tot prin ele Ti cerem lui Dumnezeu sé ne primeasca rugéciunile asa cum primeste mireasma curatd de tamaie ce se ridic& spre El in orice slujba a Bisericii. Scriefi o scurtd rugaciune pe care afi dori sao inaitati ia Duminezeu pe spiralele asemandtoare funului de témdie (cuvinte de lauda sau de multumire la adresa lui Dumnezeu, rugdciuni pentru ajutor in nevoile voastre sau ale celor dragi, si orice altceva va indeamnd sufletul sd aduceti inaintea lui Dumnezeu).Cu gase zile inainte de Pasti Pe masurd ce se apropiau Pastile, se apropia de sfarsit $1 timpul pe care lisus trebuia sa- Upetreact pe pamant in miflocul ucenicilor Sdi, Arhiereil, impreund cu fariseit st Carturarii, incercau sa-I géseasca vreo vind pentru aL putea condamna la moarte, Adeseori se apropiau de El si fi puneau Ia incercare prin intrebart-capcana despre Lege si Profeti, sperand ca.L vor starni astfel sa spund ceva impotriva cuvintelor lu! Moise si ale profefilor. Prin raspunsurile Sale, lisus trecea dincolo de ceea ce infelegeau et din Lege, ardtandu-le ca Dumnezeu nu doreste ca poporul sa se limiteze la simpla respectare a unor reguli, ci cautd 8d schimbe inimile imptetrite $t minfile inguste ale oamenilor. »Lisati copii s4 vind la Mine!“ Intr-o zi, oamenii I-au adus lui lisus niste copii, ca s&-gi pun mainile peste ei si sii Se roage, dar ucenicii if certau. Atunci lisus a zis: ,Lasafi copiii si nu-i opriti s& vind la Mine, cd a unora ca acegtia este Imparatia cerurilor." Dupai care a luat copii in brate, Si-a pus mainile peste ei gi i-a binecuvantat, apoi a zis catre ceilalti: ,Adevarat zic vou: Cine nu va primi Imp&ratia cerurilor ca un prune nu va intra in eal*. A treia vestire a Patimilor Ucenicii erau pe drum, suindu-se la lerusalim, iar lisus mergea inaintea lor. Si ei erau uimifi si cei ce mergeau dupa El se temeau. $i, luand la ‘Sine iardsi pe cei doisprezece, a inceput s le spun cele ce aveau sa I se intample: lata, ne suim la Ierusalim gi Fiul Omului va fi predat arhiereilor si cArturarilor; si-L vor osdndi la moarte gi-L vor da pe mana paganilor. i-L vor batjocori, si-L vor scuipa, gi-L vor biciui, gi-L vor omori, dar a treia zi va invia", Iar ei n-au inteles nimic din acestea, cfci cuvantul acesta era ascuns pentru ei si nu injelegeau cele spuse. Cearta pentru intaietate Atunci a venit la El mama fillor lui Zevedeu, impreuna cu fil ei, Inchinandu-se gi voind sa cearé ceva de la El. Iar El i-a zis: ,Ce voiesti™" Ba a zis Lui: ,Zi ca s& gada acesti doi fii ai mei, unul de-a Greapta si altul de-a sténga Ta, intru Impardtia Ta®. Dar lisus a réspuns, zicand: ,Nu stifi ce cereti Puteti, oare, s& beti paharul pe care-I voi bea Eu?" Ei au zis: ,Putem*, Si El a zis lor: ,Paharul Meu veti bea..., dar a sedea de-a dreapta gi de-a stanga Mea nu este al Meu a da, ci se va da celor pentru care s-a pregitit de cdtre Tatil Meu* Cand au auzit aceasta, ceilalti zece ucenici s-aui méniat pe cei doi frati, lacov gi loan. Dar lisus, chemandu-i la Sine, a zis: ,Stiti c& ocdrmuitorii neamurilor domnesc peste ele gi cei mari le stapanese. Nu tot aga va fi intre voi, ci care intre voi va vrea sd fie mare sa fie slujitorul vostru. $i care intre voi va vrea si fie intiul s8 va fie vous. slug. Dup& cum gi Fiul Omului n-a venit 98 Ise slujeasca, ci ca sa shujeasca El gi s-Sidea sufletul rascumpérare pentru multi* Cu gase zile inainte de Pagti Dupi ce I-a inviat pe Lazar din morfi, lisus nu mai umbla pe fat printre iudei, cia plecat de acolo intr-un finut aproape de pustie, intr-o cetate numitd Efraim, gi acolo a ramas cu ucenicii Sai. Apoi, cu gase zile inainte de Pasti, lieus a venit in Betania, in casa prietenului Su Lazar. $i I-au facut acolo o cind si Marta shujea, iar Lazar era ‘unul dintre cei ce gedeau cu El la masa. Maria a luat o litré cu mir de nard curat, de mare pret, a uns picioarele lui lisus gi le-a gters cu parul capuluiei, iar casa s-a umplut de mirosul mirunai. Jar Iuda Iscarioteanul, unul dintre ucenicii Lui, care avea s&-L vanda, a zis: ,Pentru ce nu s-a vandut mirul acesta cu trei eute de dinari gi sa-l fi dat s&racilor?™ Dar el a zis aceasta nu pentru cd avea grija de saraci, ci pentru ca era fur gi, avand punga, lua din ce se punea in ea. A zis deci lisus: ,Las-o, cd pentru ziua ingroparii Mele L-a pastrat! CA pe sdraci totdeauna ii aveti cu voi, dar pe Mine nu MA avefi totdeauna*. Deci multime mare de iudei au aflat ca este acolo si au venit nu numai pentru lisus, ci sé-l vada gi pe Laz&r pe care-1 inviase din morfi. $i s-au sfatuit arhiereii ca gi pe Lazar sa-1 omoare. Caci, din cauza lui, multi dintre iudei mergeau $i credeau in Lisus.»Deci, cand faci milostenie, nu trambita inaintea ta, cum fac fatarnicii in sinagogi si pe ulite, ca sf fie slaviti de oameni. Adevairat graiesc voua: si-au luat plata lor. Tu ins, cénd faci milostenie, s& nu tie stanga ta ce face dreapta ta. Mantuitorul ne spune cA, atunci cand ne rugém lui Dumnezeu fr a incerca sA impresiondm pe alfii, primim incuviintarea Lui care este o realizare cu mult mai valoroasd decat toatd slava ce ne-ar putea-o da oamenii. Rugiciunea lisus a continuat: ,lar cand va rugati, nu fiti a fétarnicii cdrora le place, prin sinagogi si prin colfurile ulifelor, sténd in picioare, s& se roage, ca 8 se arate oamenilor. Tu insd, cand te rogi, intra in c&mara ta i, inchizdnd usa, roagé-te Tatalui ‘tau, Care este in ascuns, si Tatal tau, Care vede in ascuns, iti va résplatti tie". Prin aceasta, Mantuitorul nu ne spune si nu ne mai rugim in bisericd; El Insugi a intrat de multe ori in sinagoga ca s se roage. Dimpotriva, El ne indeamna sa ludm parte la toate slujbele bisericesti, insa ne cere sa luam aminte la un lucra: sd nu preschimbam rugaciunea, care este o punte de comunicare cu Dumnezeu, intr-un mod de etalare a propriei eviavii pentru castigarea admiratiei camenilor. Cand va rugati — a continuat lisus - nu spunéti multe, ca neamurile, cd ele cred ca in multa lor vorbarie vor fi ascultate. Deci nu va asem&nati lor, c& stie Tatal vostru de cele ce aveti trebuinta, mai inainte ca s& cereti voi de la El." Rugiciunea domneasc& Sia zis lisus ucenicilor Sai: ,Deci voi aga si va rugatt: Tata nostru, Care esti in ceruri, sfinteas- cise numele Téu; vie Impardtia Ta; facd-se voia Ta, precum in cer, si pe pamdnt. Painea noastré cea de toate zilele dé-neo noud astdzi; gine arta noua greselile noastre, precum si noi iertdm gresitilor nostri; $i nu ne duce pe noi in ispitd, ci ne izbaveste de cel rau“, Rugaciunea aceasta, numita de noi si Rugaciunea Domneascé sau Tatdl nostru, constituie pentru noi un model de rugaciune. Ea~ incepe cwo adresare direct lui Dumnezeu ca Tat, al nostru, Caruia li spunem ,sfinfeascd-se numele Tau". Intr-adevar, numele lui Dumnezeu este sfintit sau sfant, fara cusur gi foarte deosebit, pentru cd Eleste Cel Unul Sffnt, iar prin rugaciune, noi ne aratam respectul si dragostea pentru El. Cerem ca voia Lui sd se faci, deoarece avem ineredere c& El stie s randuiasca tucrurile aici pe pamant, precum o face si in ceruri. Apoi gi cerem 8a ne dea painea noastrd cea de toate zilele, incluzand in rugaciunea noastra gi nevoile celorlalti, Dupa aceea Il rug&m pe Dumnezeu si ne ierte pacatele — hucru de care avem nevoie in toate zilele ~ gi sé-i ierte si pe altii, bine stiind ca, pentru a fi noi ingine iertafi, trebuie mai intai ca noi s&-i iertam pe altii. Mai apoi Ii cerem lui Dumnezeu sf ne dea puterea de a infrunta si depasi ispitele care ne impresoara, pentru cd, fara ajutorul Lui, nimeni nu ar putea trece peste ele. Postul Mantuitorul a mai vorbit gi despre post. EI ne indeamné ca, atunci cand postim, s& nu fim tristi, astfel ca oamenii s vadii de la o posta c postim, ci mai degraba sd ne ardtam lumii cu o fata luminoasa si curatA. Postirea noastra trebuie s& fie un efort interior menit sa ne aduca o crestere duhovniceasca, iar nu o modalitate de procurare a slavei ce vine de la oameni. Acest fel de postire este bineplacut inaintea lui Dumnezeu, Care ne va rasplati boiereste truda. Increderea in Dumnezeu Mantuitorul i-a sfftuit pe ucenici sa nu igi lipeasca sufletele de lucrurile lumii acesteia. ,.Nu va adunati comori pe pamant, unde molia si rugina le stricd si unde furli le sapa gi le fura, ci adunafi-va comori in cer, unde nici molia, nici rugina male strica, unde furii nu le sapa si nu le furd. Caci unde este comoara ta, acolo va fi si inima ta.“ ‘Mai departe, El le spune c& nimeni din cei ce au inima legatd de bundtatile lumesti mu poate sA-L iubeasca sincer pe Dumnezeu, zicand: sNimeni nu poate s& shujeascd la doi domni, c&ci Sau pe unul il va uri si pe celdlalt il va iubi, sau de ‘ummul se va lipi gi pe celailalt il va dispretui; nu puteti 8 slyjiti lui Dumnezeu si lui mamona*. Dumnezeu ne cunoaste nevoile gi nu ne va lasa de izbeliste daca ne punem increderea In El.Trairea credintei noastre - 24. “Unplan ascuns de transformare sufleleascar Studiati indeaproape, impreuna cu membrii | famitiei, cwvintele lui lisus referitoare la modul cum ar trebui sd ne rugam si sd stujim lui Dumnezeu si aproapelui (vezi Matei 6, 1-18). Mantuitorul menti- oneaaé trei componente ale acestei eviavii: rugdciunea, postu! $i milostenia. Avefi gr ca flecare membru al familie’ sé cunoased aceste elemente cuprinse in versetele 2, 5 $i 16. Observati ca cele trei fraze au la inceput cuvdntul: ,Cand te rogi..", ,Cand faci..", cea ce dovedeste oi lisus considerd de la sine infeles od noi vom face aceste lucruri. Ele nu sunt optiuni sau doar ,posibilitagi*, ci parti esentiale din viata unui | crestin cu adevarat credincios. | Rist peacreresminloronetae| vietii crestine pe care lisus ne invata sd le includem | in vietile noastre. Prima componenta este milostenia facut in ascuns. A face milostenie nu inseamna doar a da bani saracilor, sinici nu se limiteaz4 numaila bani. , Puneti pe toti membrii familie! s sugereze cateva moduri in care pot fi ajutate fie persoane parti. culare, fie intreaga comunitate. Ascultand ideile celorlalti, va puteti gandi la un plan propriu pentru ajutorarea semenilor, fara s& dezvaluiti nimanui intentiile voastre. (Asigurati-va cA membrii de varste mai mici din familia voastra va fin la curent cu planurile lor, astfel incét voi s& puteti hotari Voi aga sa va rugati... Matei 6, 5 Cititi versetele de mai jos daca ei au nevoie de supravegherea unui adult atunci cénd vor sa facd milostenie.) A dowa componenta important este rugé- ciunea particulard, dar aceasta nu inseamna cé ea intrece in important sau poate lua locul rugaciunii in comun din biserica. Fiecare membru al familiei isi poate alege un loc gi un timp anume, doar al lui, pentru rugiciune. Puteti folosi in acest scop c&rfile de rugiciuni (pe care le aveti acasa, ori le puteti imprumuta de la preotul paroh sau de la diferite cunostinte). Este indicat s& va rugati apoi si singuri, adiugand propriile voastre cereri sau cuvinte de lauda la adresa lui Dumnezeu gi imbinandu-le, daca doriti, cu versete din Psalmi sau din alta carte a Sfintei Scripturi. Al treilea element este postul finut in ascuns. Rugati pe cei ai casei sa se hotérascd asupra unui mod ascuns de a posti — 0 infrénare anume sau un efort mai deosebit pe care sé-l fac. Aceasta ar putea fi, de exemplu, renuntarea la o obisnuinta placutd, la desertul preferat sau la unele momente de destindere. Timpul castigat astfel ar putea fi folosit in mod regulat pentru a ajuta pe cineva ori pentru a citi o carte duhovniceasca. La urmé, rugati-va cu toata familia si cerefi de la Dumnezeu ajutor, har si putere pentru a reugi sii duceti la bun sfarsit stradaniile pe care vi le-ati propus. isus ne-a lsat invapaturi precise despre modul cum ar trebui s ne rugdm ‘si despre atitudinile ce trebuie evitate atunci cdnd ne rugim. i insemnati raspunsul corect cu un X in cfisuta corespunzdtoare: Cand lisus ne-a indemnat si nu ne rugim ca fatarnicii, voia de fapt si spund: Adevérat Fals oO (1 Nu lasati pe nimeni si vadi sau si auda cum vi rugati. o (Nu va rugeti doar pentru a fi vazuti de alti. Oo [7 wu stati in picioare atunci cand va rugati. Matei 6,7 Cand tisus ne indemna si nu ne rugim ca neamurile (paginil), voia si spuni: Adevarat als o (1 Nu spuneti decat o singurd rugiciune. o Nu va rugati mutte ore. o D) Nurepetati iarigi gt iarisi aceeasi rugiciune, sperand ci numai aga veti fi auziti. Matei 6, 6 Cand Domnul a zis si ne rugim in ascuns, ne indemna, de fapt: Adevirat Fals Qa (1 Nu lasati pe nimeni si vada sau si auda cum va rugati. Q C. cautati un toc doar al vostru, unde s puteti sta in linigte gi si va rugati. a OC rugati-va numai intr-o camer cu usa inchisi. @TMirungere (loan 12, 1-8) Pan-la Pasti doar sase zile ‘Au rimas de implinit, ‘Cand in Casa Prieteniei Domnul iar a poposit. Au facut acolo cina, Si tot Marta li slujeas Lazar sta cu El la masa, Tar Maria-L ,miruia*. Cand se umplu Casa Painii De al miruhui miros, Tuda, care-avea sa-L vanda, Izbucni réuutacio: = De ce nu vandurém mirul Cu trei sute de arginti?.. ~..Gandul fi era la pungé, Nu la partea celor sfinti. * Dacé ai pritefut unic $i maret Sa petreci cu Domnul - face orice pret. Cact nimic sub soare nui de-asa folos Cum e clipa sfanté céind esti cu Hristos. Cristian MIHALACHE Doamane, inima mea nu mie bund de nico treabé, Prea am tinut-o-n piept numai podoabil N-am pus-o la lucru, n-am dat-ola gcoal; Am crufat-o... gimi-a rimas nepriceput, goald, ‘Am crescut-o mai rau ca. pe printese: Nu stéruie-n nimic, nu coase, nu fese, ‘Voinicd, se plénge c& oboseste-ndata: Tnima far’ de rost, inima rastata. Rugactune Doamne, inca s& nu-mi dai Frumusetile din rai $i ined nu-mi darui Ale slavei bucuri. Nu ma-ndemn inca sa-Ti cer Fericirile din cer. Pand cénd prin lume-Ti duci Tu povara Sfintei Cruci, Pana cand, insangerat Si lovit si inspinat, Treci pe calea cu dureri, Fericire cum s&-Ti cer? Da-mi, Stpane, Crucea Ta Si ma-nvaté-a o purta. Siin inima, cu jale, Da-mi durerea Maicii Tale, Si in piept, cu frangere, Da-mi a Maicii plangere. Da-mi, Stépane, s&-Ti sdrut Urma pasilor in lut Si mai da-mi, cu sarg, s-alerg Talpile sa Ti le sterg, Cu iubirea mea duioasé, Ca femeia pacdtoasa. Zorica LATCU Te astept: Friral CCredeam cf aga trebuie: petit ‘Sé-3ipoarteinima mai presus de greul viet Dar, itd, acum mi-e plind de toane gi nazuri, ‘St numai de dragoste, imi face doar necazuri. Sare, s-aprinde, 0 apucd atacuri (C& mui dau rai, seria cer, puni peste weacurt, _-Doarnne, eu nu mal izbutesc s-0indrept. ‘Numai singur Tu de-acum pot... Te astept! Inte, Doane, acolo, la ea in piept Vasile VOICULESCUPRES aie Lectia 25 OE) pry eke tau UiE We Se Drumul spre Cruce Crecpansice saptdimana aceas- aceasta, lectiile noastre se vor ‘ocupa in mod deosebit de doua calatorii diferite. Mai intai, mergand pe drumut lui Hristos spre Cruce, vom parcurge prima etapa, cea a intrarii Sale trium- fale in lerusalim, célare pe manzul asinei si aclamat cu bucurie de catre ppopor. Apoi,lectille sfptaménilor urma- toare vor strabate, una cate una, zilele ‘Séptimanii Patimilor, astfel incat la sfargitul c&latoriei vorn putea lua parte cu tot sufletul la aceste evenimente comemorate in slujbele bisericesti din ‘Saptiména cea Mare si Sfanta. Vorn fi in acest fel mai bine pregatiti pentru a cunoaste si a intelege sensul evenimentelor care au culminat cu ‘moartea si Invierea lui Hristos. Drumul nostru spre Sfintele Pasti ‘Noi am pornit dejan drumul nostra spre Sfintele Pasti, o data cu studierea pericopelor evanghelice din duminicile premergitoare Postului Mare. Acum a venit timpul s4 punem in practic invafaturile respective si sd le facem loc in viata noastra de zi cu zi. Pe tot parcursul Postului Mare, in locul Evangheliilor duminicale von studia ‘etapele drumufui lui Hristos spre Cruce siintdmplirile din Séptéména Patimilor, aplecandu-ne atenfia asupra unor teme {gi sdrbaitori speciale, specifice numai acestei perioade. Vom invéta multe Iucruri despre slujbele bisericesti caracteristice Postuhii Mare si ne vorn pri asupra unor imne minunate, ceca ce ne va ajuta sd ne pregitim si si implinim cu folos sufletesc propria noastra calitorie spre Sfintele Pasti Jisus este Intémpinat cu mare bucurie la intrarea Sa in Terusalim Osana, Fiul lui David! »Binecuvantat este Cel ce vine intru numele Domnutut, Impératul lui Israel! Osana intru cei de sus! (Matei 21, 9) Se implineste acum profetia din cartea profetului Zaharia, care zice: ,Bucurii-te foarte, fiica Sionului, veseleste-te, fica Terusalimului, céci, iat, Imparatul tu vine la tine drept si biruitor, smerit si clare pe asin, pe manzul asinei*, Poporul ales astepta mai degraba un imparat péméntesc, unul care va inlocui stapanirea romané si va reface regatul lui Israel. Ei gtiau cd Mesia, ,Unsul“ lui Dumnezeu, va veni din casa regehai David ca s& domneascd in fruntea poporului evreu. Pe de alta parte, ierusalimitenii aflasera gi ei c& lisus inviase pe Lazar din morti, astfel ca, atunci céind au auzit cd lisus vine in lerusalim, s-au adunat cu mic, cu mare, la portile oragului. lisus ins& nu venea ca un cuceritor, aga cum se asteptau ei, inaintea unei armate de cdilareti gi de care de razboi, pentru a prelua puterea politic’. Ela venit ca un om de rand, clare pe un magéirus, aducand pacea, nu razboiul, si insotit doar de un mic grup de ‘ucenici. El a venit sd moard pentru mantuirea oamenilor! @Sensurile ascunse ale evenimentelor ance Unul din maslinii de odinioara ai Gradinii Ghetsimani Sarbatoarea Pastilor la iudei Evreii sdrbatoreau la Pasti trecerea prin Marea Rosie, cand Dumnezeu a scos pe Moise si pe poporul evreu din robia Egiptului si i-a dus intr-un pamant nou, Dumnezeu a cerut iudeilor sd injunghie in fiecare familie un miel tandr, si cu sangele lui s& unga ugorii gi pragurile de sus ale usilor, pentru ca, atunci cand va veni ingerul Domnului sa omoare pe primii nscuti ai egiptenilor, sa recunoasca semnul gi a ,treaca de casele evreilor. Dumnezeu le-a poruncit sa frig apoi mielul intreg, si-1 manance cu familiile lor stand in picioare, gata in orice moment sd-gi pardseascd locuintele gi sa fugi din Egipt (vezi Lectia 3, din Partea I a manualului). Osana! »Osanal inseamnd »mantuieste-ne pe noi®, Poporul L-a aclamat pe lisus cu aceste cuvinte pe cand intra in Ierusalim, recunoscand astfél demnitatea Sa de imparat a toate. Afacerile de la Templu Intotdeauna se produceau in curtea Templului imbulzeli mari cu prilejul sarbatorilor iudaice importante, deoarece acolo se adunau atunci multi oameni veniti din diferite tari de pe intreg cuprinsul Imperfului Roman. Era un prilej nemaipomenit pentru schimbatorii de bani care aveau ocazia si cearé sume foarte mari de la cei ce céutau si schimbe monedele romane in bani evreiesti, singurii acceptati la ‘Templu. Ficcare evreu major era obligat s& plateascé o taxa special la Templu, dar numai cu bani evreiesti, fiindca monedele romane nu puteau fi acceptate din pricina imaginilor gi insemnelor pagine gravate pe ele, Vanztorii de animale puneau abuziv prefuri foarte mari la animalele sau paséirile pe care oamenii le cumparau spre a le aduce jertffi Ini Dumnezeu pentru iertarea pacatelor. De aceea, isus i-a ahingat din curtea Templului pe schimbatorii de bani si pe negustorii de animale, spundnd c& Templul este casa de rugiciune inchinata Ini Dumnezeu, iar nu casi de talhari gi negustori necinstiti. @Osana imp§aratului lui Israel! Hisus mergea spre Ierusalim impreund cu ucenicii, iar cand s-au apropiat de orag si au venit la Betfaghe sila Betania, lingi muntele Maslinilor, lisus 2 trimis pe doi dintre ucenici, sicindu-le: ,Mergeti in satul care este inaintea voastra si indatd veti gisi o asind legaté $i un manz cu ea; dezlegati-I si aduceft-I la Mine. $i daca va va zice cineva ceva, veti spune ca- Ttrebule Domnului; si le va trimite indata“, lar toate acestea s-2u ficut ca sa se implineascd ceea ce s-a spus pria proorocul, care zice: ,Spuneti fiicei Sionului: lata, Imparatul tau vine Ja tine bland $1 seznd pe asind, pe manz, fiul celei de sub jug“. $i, plecand, cei trimisi au gdsit precum le-a spus. Pe cand acestia dezlegau manzul, a1 zis stdpanif Ini catre ei: ,De ce dezlegati manzul?“ Iar ei au raspuns: Pentru ed are trebuinfa de ef Domnul", $i au adus la lisus $i, aruncandu-si hainele Jor pe manz, L-au ajutat pe lisus si urce pe el. Poporul vine la Sérbatoarea Pastilor Multi evrei din toate provinciile Tarii Sfinte venisera deja in Ierusalim ca sa ia parte la sirbatoarea Pastilor, de care ii mai despartea sdptamand. Drumurile de acces in orag erau pline cu pelerini. Acestia isi implineau obligatia de a merge la Temphu o data pe an pentru a se curati de picate, si de aceea Pastile erau perioada din an cand la lerusalim se aduna numarul cel mai mare de oameni. In acel an ins, multi au venit si ca sa- Leaute pe lisus. Pe cénd stéteau in Templu, ziceau intre ei: ,Ce vi se pare? Oare nu va veni la sarbatoare?* lar arhiereii si fariseii dédusera porunci ca, daca va sti cineva unde este, s& dea de veste, ca si-L prinda. lisus Se apropie de oras Pe cand mergea El, inaintea Lui unii igi asterneau hainele pe cale, iar altii, ramuri tdiate de prin gradini. Apropiindu-se de poalele Muntelui Méslinilor, toata multimea ucenicilor, bucurandu- se, a inceput s& laude pe Dumnezeu, cu glas tare, pentru toate minunile pe care le vazuse, zicand: sana, ul lui Da- vid; bine- cuvantat este Cel ce vine intru numele Domnuluil! Osana in- tru cei de ous!*. Dar u- nif farisei din multime au zis catre EL: .lnvat torule, cear- t&-Ti uce- niciil® SEI, réspunzand, a zis: ,Zic voua: Daca vor taicea acestia, pietrele vor striga* lisus deplange Ierusalimul lar cand S-a apropiat, vazdnd cetatea, a plans pentru ea, zicand: ,Daca ai fi cunoscut gi tu, in ziua aceasta, cele ce sunt spre pacea ta! Dar acum ascunse sunt de ochii tai. Caci vor veni zile peste tine, cand dugmanii tai vor spa gant in jurul tau si te vor impresura si te vor stramtora din toate parfile. $i te vor face una cu pamantul si pe fii ti care sunt in tine, i nu vor lisa piatra pe piatra, pentru cA nu ai cunoscut vremea cercetiri tale de la Dumnezeu". Deci da méirturie multimea care era cu Bl cand L-a strigat pe Lazar din mormant gi l-a inviat din morfi. De aceea L-a si intampinat multimea, pentru ca auzise c& El a facut minunea aceasta. Deci fariseii ziceau intre ei: ,Vedeti c nimic nu folosifi! Tata, lumea s-a dus dupa El!* lisus curateste Templul Si, intrénd El in Ierusalim, toata cetatea s-a cutremurat, zicand: ,Cine este Acesta?* lar mulfimile raspundeau: ,Acesta este lisus, Proorocul din Nazaretul Galilei Sia intrat lisus in Templu gi a alungat pe toti cei ce vindeau si cumparau in Templu gi a rasturnat mesele schimbatorilor de bani gi scaunele celor care vindeau porumbei. Si a zis lor: »Scris este: +Casa Mea casd de rugaciune se va chema, iar voi o faceti pestera de talharils" Si au venit la El, in Templu, orbi si schiopi iva facut sdinatosi. $i, vizand arhiereii gi carturarii minunile pe care le facuse si pe copii care strigau in Templu gi ziceau: Osana Fiului lui David! s-au méniat. $i I-au zis: Auzi te zic acestia?". lar lisus le-a zis: ,Da. Oare niciodata n-ati citit o& din gura copiilor sia celor ce sug Ti-ai pregatit lauda*. lar cand s-a facut seard, a iesit afara din cetate, Ja Betania, gi noaptea a réimas acolo, impreuna cu cei doisprezece. @“ber €b ‘TT Ueoy s20n1gta ajunayor ejereoyeuzm urp HeBepe xojayueuana varejo9[as eT ruony ap adkyse aya you ouuayps ‘sqjafuaug ‘amd anu pou anepy ap poo o1s0}of foind YoSunyd rrurug tiaysnp ps aino ad véunid o Him jueunndys ¢-p ejereoygunm nquad yoaosd aonig eds TnuMIgTeme si slujbe speciale din timpul Postului Mare Incercafi sa luafi parte ta stujbele speciale ce se sdvargesc in timpul Postului Mare. Dintre ele, cateva sunt deosebit de frumoase si se savargesc doar in aceasta perioada a anului bisericese, unele pe parcursul primei sdptamani, altele doar in zilele de miercuri, vineri si sdmbatd. Dupd ce afi luat parte la mai multe dintre slujbele Postului, incercati sa potriviti numele stujbei cu descrierea ei. A, Canonul Sfantului Andrei Criteanut 1, O slujbé lunga de lauda inchinata celet care L-a ndscut pe Mantuitorul tumit. B, Liturghiile din Sambetele morfilor 2. O slujba sivarsitd cateva seri Ia rand, in timpul primei saptamant a Postului Mare. fn imnele ei se amintesc in mod special ersoane si evenimente din Vechiul Testament. C. Liturghia Darurilor mai fnainte Sfintite 3. O slujba specifica Postului Mare, care combina Vecernia cu un ritual de Impartasire. D. Denia Acatistului Preasfintei Nascd- 4. _ O slujbé: la sfargitul cdéreia putem primi coliva (grau flert s indulcit cu miere). eee Rugiaciunea Sfantului Efrem Sirul In vremea Marelui Post, la rugaciunile zilnioe apa obigntite adaugém o rugiciune special, Aceeagi _DOGMMNE Si Stapanul viefii mele, rugaciune se adaug’, de altfel, sila sfarsitul fiecérei slujbe savargite in biserica, cu exceptia zilelor de sambata si duminica. ‘Rugiciunea la care ne referim a fost compusa de Sfantul Efrem Sirul (ndscut in Mesopotamia la inceputul secolului al patrulea si mort in 373 d. Hr) Dupé ce si-a parasit oragul natal, Nisibe, din pricina invaziei persane, Sfantul Efrem s-a stabilit in Edessa (in Turcia de astzi). Aici a petrecut multa vreme, invaténdu-i pe pagani Sfintele Scripturi gi scriind chiar comentarii la c&rtile Vechiului si Noului Testament. Pe tot parcursul vietii sale, Sf. Efrem a compus multe poezii siimne. Una dintre colectiile sale de cantari, intitulata ,Imnele Nisibei", cuprinde 7 de imne formate din foarte multe strofe. Sfantul Efrem este cunoscut mai ales pentru imnele gi rugdciunile sale de pocainta. Completati rugdciunea care incepe cu cuvintele: ®@®Trdirea credintei noastre 25, Sarbatort si procestunt Procesiuni cu ramuri infrunzite Mare parte din sfintele slujbe si din sarbatorile Bisericii Ortodoxe sunt insofite de procesiuni. De pilda,, in timpul Sfintei Liturghii se desféigoara trei procesiuni importante: iegirea cu Sfanta Evanghelie, iesirea preotului cu Sfintele Daruri si procesiunea noastra spre Sfantul Trup si Prea Curatul Sange al Domnului pe care le vom primi in Sfanta Impértaganie, In Sapt&mana Patimilor vor lua parte la multe procesiuni aseménatoare In multe biserici ortodoxe, Duminica Intrari Domnului in Ierusalim se sarbatoreste si prin procesiuni la care particip& copii insotiti de parintit lor. Bi merg purtand in maini ra- muri de palmier sau de salcie si cantand troparul ce cuprinde ambele momente importante ale sarba- torii: invi- crea fui Lazar siintrarea in Iera- salim. In unele parti procesiunea se desfligoaré sambita, in altcle, duminica gi, cu toate c& parte din cuvinte pot prea grele, toti copii, chiar si cei mai mici, cénta: Invierea cea de obste mai inainte de Patima Ta incredintand-o, pe Lazar din mormédnt |-ai sculat, Hristoase Dumnezeule. Pentru aceasta si noi, ca pruncii, semnele biruintei purtand, Tie, Biruitorului mortii, strigam: Osana Celui dintra indltime, bine esti cuvdntat Cel ce vii intra numele Domnutuil* Ramurile vor fi binecuvantate de cétre preot in bisericd gi le vom lua cu noi acasé, pentru a le pune la icoane, unde se vor pastra astfel pana in Duminica Floriilor din anul urmator. Duminica Ortodoxiei - sdrbatoarea biruintei Ortodoxiei Prima duminica a Postului Mare se numegte Duminica Biruintei Ortodoxiei, deoarece acum se praznuieste readucerea icoanelor in biserici. Imparatul Leon al Ill-lea a poruncit sa se distruga icoanele si otice imagine a Domnului lisus Hristos sau a Sfintilor, fiindea se temea ca ele vor favoriza raspandirea mai rapida a religiei islamice (care interzicea orice folosire a imaginilor in cultul religios). Dupa o disputa aprinsa intre imparat gi Biserica, desfaigurat mai intai in Roma gi apoi in Constantinopol, imparatul a refuzat s& dea ascultare indemnului patriarhului gi al papei de a Idsa icoanele in biserici. Un tana cAlugar, loan Damas- chinul, a scris atunci trei articole intitulate Despre apdrarea Sfintelor Ieoa- ne, care au devenit mai apoi argu- _ mente im- portante pentru cultul icoa- nelor si au fost folosite de Sinodul al T-lea Ecumenic pentru a stabili locul ce se icoanelor in Biserica. Persecutiile atu continuat ins, mai ales dupa ce, in Duminica Floriilor din anul 815, un grup de cAlugari a pornit o procesiune cu Sfintele Icoane pe strazile Constantinopolului. Doar dupa multi ani de persecutii, chinuiri gi ucideri, Imparateasa ‘Teodora si Patriarhul Metodie au restabilit oficial cultul icoanelor, in anul 843. Aceasta zi o srbatorim noi astézi, in Duminica Ortodoxiei, prin procesiuni cu sfintele icoane. Condacul Praznicului »Cuvantul Tatélui cel necuprins, din tine, Nasc&toare de Dumnezeu, S-a cuprins, intrupandu-Se, si chipul cel intinat, la chipul cel dintdi tntorcdndu-l, cu dumnezeiasca podoabé l-a amestecat. Deci, marturisind mantuirea, fl inchipuim cu fapta si cu cuvantul.“* Flonit (loan 12, 12-19) Domnul e acum calare In Ierusalim intrand; Cu finici in maini, copiii Il intampina canting; Igi pun hainele pe cale iI aruncé flori in drum... O, dac-ar tinea de-a pururi Bucuria lor de-acuml.. Ei cred azi ci Domnul vine Ca sa fie Imparat Si nu inteleg venirea Domnului cu-adevarat... In curand, cei care-I canta 0 si strige contra Sa... = Doamne, ce ugor, pe lume, ‘Oamenii se pot schimba! * Cénd primesti pe Dommul fii pan-la sfargit (Cum ai fost in clipe-n care Lai primit. Dacé-ti schimbi cuvantul, esti un mincinos ‘Stare si te-alunge fafa Il Hrstos. ‘Traian DORZ Gnitémpinare Crud, vrdjmas, ftarnic, sterp ca tintrimul (Cu trafage ziduri fu lerusalimul.. Ferecat in neagra buche a viet ‘Am ucis in mine soit si profeti. Dar o bucurie sord cu vecia Ii surpéengracirea, mista urgia, ‘zi deschid cetatea pasilor asin: Intra, Te intémpin, Doamnne al lumini. [N-am stalpari nici straie s4-Tiintind la poae, ‘Zareanta une’ inimi If astern in cale. Vasile VOICULESCU Parerea de rau a asinului ce puria, la Florii, pe Domnul Vai, de ce nu mi-ati spus, De ce nu mi-ati spus C& pe spatele meu adineaori (Calarea chiar lisus? Ag fi mers mai fantos, Ridicand copita-n sus Sice lin, fra s& sar, Leas fi dust De unde era eu sa stiu CA port in spate Asemenea Vizitiu? Tare m-am mirat ‘Vazénd haine-ntinse sa le trec, Banuiam cd-s pentra mine, Pentru falnice urechil Vai mie, ‘Nemernic ce-am fost si sec! Fala ma facu si nu simt Coapsele Cui ma petrec. Ah, de ce nu mi-ati spus, De'ce nu mi-ati spus CA purtai sfanta povara Adineaori pe lisus? Cat de lin gi ugurel, fara salturi, Leas fidus! Paul STERIAN Dac-as fi crezut... Dac-ag fi crezt,lisuse, ci Ta vil aga curind, Cum mf luptat cu somnul, sé ma al asteptand, ‘Cam mag huptat cu lenea, sf via Ta hucrand; 0, devas fi sist, lisuse, of Tu vi asa curdnd! 0, de-ag fi crerut, isuse, cu adevarat cf vi, Cum Ti-as fi iesit nainte ca la Sfintele Foti, ‘Cum ag fi-smbrécet vegmantul sfintei Tale cununis 0, de-as fi crezut, isuse, cu adevarat cf vill 0, dea sti mécar acum cum ma rel Tu de crat, e-ag putea de-acuma cede ci Tu wi ne-ntrzst ‘Si ma pot micar de-acuma pregti cu-adevarat, Casi mu m-ahung, suse, oséndit ilepidat! Traian DORZCUE aT Ty enb Ye EV sfarsitului veacurilor Slujbele Mirelui ‘ujbele liturgice din Lunea, Marfea gi Miercurea Mare att ca ‘temA centrala venirea Mirciui la miezul nopfi, semn nemincinos al ,sfarsitului veacurilor’. La vecernile acestor zie, la strand se céntd doud imne speciale care ne avertizeaz de apropierea sférstub, cand arf bine sim gst piveghind gata de a raspunde chemérii Domanul Gnd dua se aprope de efit ne tim obositi si lenevim, lasénd pe ziua ‘urmitoare lucrurile ce ar trebui ficute imediat. Miemal noptiieste momentul cand ‘21a locul alteia, Mantuitoral ne spune A.,mu sti vremea, nici ceasul in care va vveni Fiul Omulai ca sii judece pe tot." Deci, de vreme ce nu cunoastem clipa cand ‘Domnulvaveni, este necesar sa fim oricénd regatiti spre afi judecafi de El Hristos este Mirele, iar Biserica este Mireasa Lui lisus ne-a lasat multe parabole despre ,fargitul timpului*, Multe dintre acestea se referd la venirea unui Mire, la tun ospai de muntd sau la camara nunfi, Infiecare cazinsd, Mirele gdseste pe uncl nuntd ori dormind. Noi suntem aceia care ar trebui si fim preg pentru intampinarea Mirelui. Venirea lui Tisus-Mirele la miezul nopfii ne araté cA comuln-a fost sat 04 doarmé ss moar, cd oa pregateascd sufletul pentru viata ‘In fond, de fetal cum vom primi depinde viata noastra din vegnicie! ‘Domnul sus bestome smochinul pent nereea lu Cel ce va rabda pana la sfargit se va mantui Au zis ucenicii citre lisus: ,Spune noud cand vor fi acestea si care este semaul venirii Tale si al sfirgitului veacurilor?“ Raspunzind, lisus e-a zis: ,Vedeti si nu va amigeasca cineva. Cici multi vor veni in numele Meu, zicand: «Bu sunt Hristos» $i pe multi if vor amagi*. (Matei 24, 3-5) In ultimele zile pe care le mai avea de petrecut impreuna cu ucenicii Sai, Mantuitorul a incercat s&-i pregéiteasca pe acestia pentru greutittile ce aveau s& vind peste ei in viitor. Le-a spus atunci ce grozavii urma s& se petreaca in lume: cA se va ridica neam peste neam si impardtic peste imparatie, c& vor auzi de razboaie si de 2vonuri de razboaie, cA vor fi foamete, ciuma si cutremure pe alocuri; dar toate acestea mu vor fi decat inceputul durerilor. Mai pe urmé, le zicea Iisus, mulfi se vor sminti, se vor tra si se vor uri unii pe altii, apoi se vor scula prooroci mincinogi care vor amagi pe multi. Auzind toate acestea, am fi tentati s& credem cA ,sfargitul veacurilor" ne bate la usa. Insé Mantuitorul adauga: ,Dar cel ce va rabda pana la sfarsit, acela se va mantui. $i se va propovadui aceasta Evanghelie a Impdratiei tn toata lumea, spre marturie la toate neamurile; si atunci va veni sfarsitul® ‘Oare am implinit noi tot ceea ce ne cere Domnul? Ce altceva, am mai putea noi face?Lumina lui Hristos lumineaza tuturor! Lumina Ini Hristos ne este adusa in atentie de multe ori pe toata durata Postului Mare, reamintindu-ne mereu c& singur Domnul imprastie intunericul pacatului i intristarea din viafa noastra. O contribute foarte importanta in aceast& directie au constituit-o gandirea 9i invatatura Sfantului Grigorie Palama, a cdrui pomenire se face in cea de-a doua Duminica din Postul Pastilor. Acest sfant era incredinfat, si invita pe cei care veneau la el, cd tofi cei ce se roagi adanc gi sincer pot vedea lumina cea adevérata si neapropiata a lui Hristos, aga cum au vazut-o ucenicii Petru, lacov siloan pe Muntele Taborului, cand Dornnul S-a schimbat la fat inaintea lor. Au fost i alfi sfinti- de pilda, Sfantul Serafim de Sarov — care au vazut si chiar au reflectat, in propria lor persoand transfigurata, lumina cea dumnezeiasca. Aceast fapt ne dovedeste fara putinta de tagada cA Dumnezeu este cu adevarat prezent in lume gi vrea ca noi s8-L cautdm din toat inima gi s& dorim s& fim in preajma Lui, El a ales si Se descopere pe Sine preaiubifilor Sai fii, printre altele, sub forma luminii celei ce da caldura, lumineaz gi face s& creasca. »Sa ludm aminte!< De lumina ni se aduce aminte de fiecare data cand participm la Liturghia Darurilor mai Inainte Sfintite (savarsita doar in perioada Postului Mare), cand preotul se araté in cadrul usilor imparatesti, in fata credinciosilor, jinand 0 lumanare aprinsa in maini, gi rosteste cuvintele: ,Lumina lui Hristos lumineazd tuturor Este momentul cand ingenunche cu tofi si-[ mulfumim Domnului pentru darul luminii in viata noastra. Exist ins o mulfime de alte imne care ne cheama s lum aminte la lumina Iui Hristos, ca de exemplu: »Lumind lind...“ ,Am vdzut lumina cea adevarata...*, ,Lumineazé-te, lumineazé-te, Noule Ierusalime...“ Stiti voi cand se canta aceste imne? Puteti gsi si alte referine la lumina dumnezeiascd in cadrul slujbelor Bisericii? O activitate in familie Puteti confectiona si voi, impreund cu familia voastrd, un mic lucru care sé va aminteascd de darul divin al luminii. Pentru aceasta, avefi nevoie de urmatoarele materiale: cdte o lumanare pentru fiecare membri al familiei, bucdti scurte de panglicd strdlucitoare, mici tieturi din hartie de toate formele si culorite, margele marunte sau cioburi din sticla colorata (dacd le avefi) si niste lipic. ‘Rugati pe flecare dintre cei ai casei sti decoreze cate o luménare. Sugerafi-le sd lase partea superioard a lumandrii (cam 0 treime) netmpodobita, pentru ca lumdnarea sé poata arde putin mai inainte ca modelul de pe ea sa dispard. Aceste tumanari te puteti aprinde mai ales in timpul rugéeunilor comune faite in familie, la mesele din vremea Postului, sau in serile cdind wa stréngeti impreund toatd familia. Lumina lor calda vii va aduce aminte de prezenta tainicd a lui Hristos tr. mijlocul vostru. Un alt lucru pe care il puteti face impreuna cu familia voastra este sd compuneti cu tof o rugdciune de multumire inchinata lui Dumnezeu pentru ca ne-a daruit lumina si pe Datatorul ei, Domnul nostru lisus Hristos. Rugdciunea aceasta poate fiun bun motiv ca sa ua adunat si sd ardeti impreund lumanarile. Deasemenea, puteti confectiona mai multe astfel de lumanari pe care sd le dati ulterior in dar rudelor si prietenilor apropiati, aldturi de rugdciunea compusd de familia voastra. @Semne ale sfarsitului veacurilor Smochinul neroditor Dupa ce Si-a petrecut noaptea in Betania, lisus S-aintors in cetate. Pe drum ins a flémanzit. Si, vazand un smochin langa cale, S-a dus la el, dar n-a gasit nimic in el, decat numai frunze, sia zis lui: ,De acum inainte sé nu mai fie rod din tine in veac!* Si smochinul s-a uscat indati. Vazand aceasta, ucenicii s-au minunat, zicand: ,Cum s-a ‘useat smochinul Indata>” lar lisus, réspunzand, le-a zis: ,Adevarat griiesc vould; daca veti avea credinta si nu va veti ndoi, veti face nu numai ce s-a facut cu smochinul, ci si muntelui acestuia de veti zice: «Ridicd-te si aruncé-te in mares, va fi aga. Si toate cate veti cere, rugandu-va cu credinta, veti primi". Apoi a intrat in Templu sia inceput s4 invefe. Lucratorii cei rai Dupa aceea, lisus le-a spus ucenicilor urmatoarea pilda: Un om, stépan al casei sale, gi-a sadit o vie, a imprejmuit-o cu gard, a spat in ea un tease, a cladit un turn gi a dat-o lucritorilor, iarel s-a dus departe. Cand a sosit timpul roadetor, a trimis pe slugile sale la lucratori, ca sa ia roadele. Dar lucratorii, pundnd mana pe slugi, pe una au batut-o, pe alta au omordt-, iar pe alta au ucis-o cu pietre. Din now a trimis alte slugi, mai multe decat cele dintai, gi au facut cu ele tot aga. La urmé, a trimis la ei pe fiul su, zicand: ,Se vor rusina de ful meu. Iar lucrétorii viei, vézand pe fiul, au zis intre ei: ,Acesta este mostenitorul, venifi si-] omordm gi s& avem noi mostenirea lui Si, punand mana pe el, I-au scos afard din vie si Tau ucis. Apoi ia intrebat lisus: ,Deci, cénd va veni st&panul viei, ce va face acelor ucratori?. Si oamenii I-au raspuns: ,Pe acesti rai, cu rau i va pierde, iar via o va da altor lucratori, care vor da roadele la timpul lor“ Deci zis-a lor lisus: ,Oare n-afi citit niciodata in Scripturi: ‘Piatra pe care n-au bagat-o in seama ziditorii, aceasta a ajuns sé fie in capul unghiului. De la Domnul a fost aceasta gi este lucru minunat in ochii nostris? De aceea va spun ca Imparatia lui Dumnezeu se va lua de la voi gi se va da neamului care va face roadele ei. Jar arhiereli gi fariseii, ascultand pildele Lui, au infeles c& despre ei vorbeste. $i cdutau si-L prinda, dar se temeau de popor, pentru cd oamenii 1 socoteau prooroc. Ospatul de nunta In unele dintre parabolele spuse ucenicilor Sai, Mantuitorul Se foloseste de imaginea unui ospat de nunté, unde mesenii adunati acolo il asteaptd pe mire. lisus ne vorbeste in aceste parabole despre cei ce vor intra in Imparatia lui Dumnezeu gi cei ce vor rdmAne incuiati afara, din pricind cd nu sunt pregatiti s& intre. OdatA, El le-a spus ucenicilor urmatoarea pilda: Impératia cerurilor s-a asemanet unui imparat care a facut nunté fitilui su. Sia trimis pe slugile sale ca 8 cheme pe cei poftiti la munta, dar ei n- au voit s& vind. larési a trimis alte slugi, zicand: ,Spuneti celor chemati: «Lata, am pregatit ospatul ‘meu; juncii mei gi cele ingréigate s-au junghiat gi toate sunt gata. Veniti la nuntal, Dar ei, fird sa find seama, s-au dus: unul la tarina sa, altul la negustoria sa; iar ceilalti, punénd mana pe slugile lui, le-au batjocorit si le-au ucis. $i, auzind imparatul toate acestea, s-a umplut de ménie gi, trimitand ogtile sale, a nimicit pe ucigagii aceia si cetditii lor i-a dat foc. Apoi a zis c&tre slugile sale: ,Nunta este gata, dar cei poftiti n-au fost vrednici. Mergeti deci la raspantiile drumurilor gi, pe cAti veti gsi, chema- ti-ila nuntail. Si, iegind shugile acelea la drumuri, au adunat pe tofi cafi i-au gisit, gi ri gi buni, gi s- a umplut casa nuntii cu oaspeti. Dar, cand a intrat imparatul ca sa priveascd pe oaspeti, a vazut acolo un om care nu era imbracat in haind de nunta (de obicei, oaspetilor li se dadea o haind potrivitd pentru nuntd). $i i-a zis: ,Prietene, cum ai intrat aici far haina de nunté" El ins& a tacut, Atunci Impératul a zis slugilor: ,Legati-l de picioare gi de maini gi aruncati- lin intunericul cel mai din afara. Acolo vor fi plangerea si scragnirea dintilor“, Dupa aceea, lisus a addugat: ,Caci mulfi sunt chemati, dar putini alesi*. Atunci s-au adunat fariseii si au trimis la El ca si-L ispiteascd si sd giseascé vreun motiv sd-L prindai, ins& Hristos nu le-a dat nici unul, asa incét au plecat cu tofii si n-au mai indraznit s8-L provoace la alte discutiiTrairea credintei noastre — 6. \Séne progitin penn sférsit! Sa fim pregat Parabolele Imparatiei pe care Mantuitorul ni le spune sunt, la drept vorbind, putin infricogétoare. Ne dim seama cat de mult ne poate costa ignorarea sal. nebigarea in seama a chemérii Domnului de a fi péirtasi ospafului gitit celor drepti in lmparatia Sa. lisus ne spune toate acestea din dragoste gi din multa Sa grija fafé de noi, pentru ca doreste 4 fim gAsiti pregatiti gi priveghind atunci cand StApanul ne va chema la Sine, aga cum au fost gasite si fecioarele cele injelepte, cu candelele sufletelor umplute cu uleiul nddejdii in Mirele ce va sa vind (vezi lectia 27). Mantuitorul vrea ca noi sé ascultim de Dumnezeu si de Biserica Lui si s& ne straduim s&I implinim poruncile. Numai aga vom fi gasiti, atunci cénd va veni Domnul sd ne judece, cu haina sufletului curata, ingrijitd si potrivita pentru ospat, iar nu intinata de pacat. Haina de nunta este un ‘simbol al vietii noastre gi al modului cum am trdit-o. Ea este asemenea vesmantului alb dat noua la botez, Avem posibilitatea s& ni-l pastram fara pata, facand fapte bune, ori putem si-I murdarim, facénd pacate. Alegerea ne apartine, dar judecata este a Domnului. Pilda smochinului neroditor constituie inca un mesaj urgent pe care Mantuitorul il transmite Apostolilor si ucenicilor Sai in ultimele zile petrecute in mijiocul lor. Smochinul era considerat un simbol al prosperitatii si al pacii. In parabola, el se usuci, intrucat nu are nici un rod sé-I ofere lui lisus. De fapt, avertismentul ni se adreseazd noua. Dumnezeu asteapti s& aducem roade ,duhovnicesti*, pentru cd noi suntem cei cSrora ne-a incredinfat Evanghelia Sa si care am vaizut minunile sivargite de Fiul Sau. Dumnezeu ne-a daruit viata gi harul Sau; cresterea noastra si valorificarea talantilor spre aducerea de roade depinde de noi ingine. Roadele sunt criteriul dupa care vom fijudecafi, aga cum cei mentionaiin pilda Infricogétoarei Judecaiti au fost judecafi dupa binele sau réul fficut aproapelui lor. SS Un plan de actiune 1. Grupati-va cate doi (ort, daca preferati, puteti lucra si singuri) $i gandi- #1-vd, consultandu-vd intre voi, ce afi putea face pentru a va imbunatafi viata, De ‘exemplu: putefi deveni mai grijulii fata de ceilalti, mai atenti la scoald, mai vesell, mai harnici ete. 2. Dupd aceea, incercati sa va punefi de acord asupra uneia dintre faptele care credeti cd vi va ajuta sa ,ajungeti la Tatal” saut, cu alte cuvinte, incercafi sd cultivafi acel lucru care considerati cd va face din viata voastra o jertfa bineplacuta tui Dumnezeu. 3. Notaf! in calete planurile de actiune. Acasa sau la scoala, in timpul fiecdrei ore, Duteti sa va uitati la planul intocmit si sa inregistrafi ce progrese afl mat facut. Cu aceasta ocazie, vd veti da seama caté importanta acordafi schimbarit voastre in bine. Copiati condacul de mat jos si pune- fel acasd langa icoane. Pana la sfarsitul Postului Mare, il puteti folosi ca rugactune, incluzdndw in pravila voastra zilnicd. Condac (din a doua Duminica a Postului Mare) »-Acum s-a aratat vremea cea de luerare, langa ugi sta judecata; sd ne sculdm, dar, postind, sa aducem lacrimi de umilinta, impreunate cu milostenie, strigand: Gresit- am mai mult decat nisipul mari, Ci slabeste, Fdcdtorule al tuturor, ca sa ludéim cununile nestricdctunii. Exercitiu: Mute situafii din viata necesita o pregaitire mai deosebitd. Pentru efectuarea acestui exercitiu, Impariti-va in cateva grupuri mici, fie ca suntepi in clasd ori acasd, aldturi de familie. Incercafi sd interpretati pe roluri urmattoaréle situafii(schimband din cand in cand rolurile intre voi), scofdind in acelasi timp in evidentd modul in care s-ar pregati 0 ‘persoand inteleapta sé le facd fata, si cum ar esua © persoand neinjeleapta in pregdtirea sa pentru confruntarea cu aceeasi imprejurare. Membrii fiecdrui grup pot sd joace orice rol in cadrul situatiei ‘prezentate. 1. __Ai fost chemat sd citesti un eseu scris de tine, pentri care ai primit un premiu, in cadrul unei adundri scolare unde vor fi prezente si céteva oficiatitafi locale. 2, Trebuie sd ai grija de copilul surorii tale {in timp ce ea $i soful ei sunt plecati la o aniversare. Copilul are doar patru anigori 3. Iti doresti foarte mult sd ajungi unul dintre condueatorii misedrii de tineret de la tine din scoala sau din parohie. 4. Ai fost inuitat, intro seard geroasd de iarné, sd iei parte la o intrunire prieteneasca; unul dintre lucrurite pe care va trebui a le faci va fi acela de a iesi afard in frig pentru a admira constelafille de pe cer. 5. Te pregatesti sé mergi la slujba din noaptea de Inviere. Dupé ce afi terminat, rugafi-va ca Domnul sd vd ajute sd fiti pregatiti pentru toate imprejurarile $i evenimentele vierit, dar mai ales ca El sa ud facd vrednici de a fi primiti in Imparatia Sa. @Parusia (Matei 24, 3, 44) Domanul, gezdnd sus, pe munte, Catre ucenici gral =S-aveti grija-ntotdeauna, Caci multi pot a v-amagi. Vor veni in al Meu nume, Cautand a vé-nsela Ca Hristosul ba e colo, Ba-n camara, pe-undeva... Ins& voi nu hati sama, (CAci minciuna-i tot ce zic Si din marile lor semne Voi s& nu credefi nimic... CAci venirea Mea ¢ fulger De la rasarit spre-apus... Si pe cer, cu slava mare, Cu-al Meu Semn vin Bu, lisus... * MA ‘Cine erede-n Domnul gi-n al Siu Cuvant Are pace-n toatd viata-i pe pamant. (Caci Cuvantul Vietii e nemincinos, Pentru ci ni-l spuse gura lui Hristos. Prsorare Cum se intoarce pasarea Pe pe meleaguri straine Cladindu-si din paie glut ‘Un nou cuib eub streasina veche a Casei, ‘Aga se intoarce Lumina Ta in mine, Doamne! Sinu mai vad in jur Decét pace si bucurie. «-Acolo unde ieri Era intuneric si intristare ‘Adi rasund un dulce cantec de pasire. De ce ma rasfeti Cu lumina Ta, Doamne? Nichita DANILOV Vine seara Vine seara nestiuta, Usa ochilor s-o-neuie, Seara asta nu e dat& Sa gi-o stie nimanuic. Fericiti sunt ochii care Au aflat lumina dulce Care-o s&-i inchida-n pace Cand vor merge 88 se culce.. Vine ziuia ce va frange Cerul lumii la amiaza, Prabusind un val pe altul Si o groaza pe-alta groaza. Unde ai sa fugi atuncea, Tu, cel ce-astzi fugi te toate, Si cénd toti vor fi-n osanda Cine crezi ca te vor scoate? Vine clipa ce va face Luna ca un cheag de sénge Si pe soare-I va aprinde Ca un trasnet ce-l va frange $i pémantul il va pierde Un vartej, intr-o-nnoptare, Numai sufletele toate Vor privi nemuritoare. N-au s& fie munti s& cada Peste cei ce-or vrea s& moard, Nici morminte s&-i inghit& De ce vad gi-i infioaré, Nici mari unde sa se-arunce Dinaintea Celui Care Ei L-au rastignit odata, Si-acum iata-L ca un Soare! Vine! E aproape! Iata-L! Toate semnele arata C&-i aici, c&-i chiar le usa Fata Lui infricogata. Vino-n bratele-I deschise, Azi, ct mai asteapta inca, Peste-o clip-o sa te-nghita Poate noaptea cea adanca. Traian DORZWe Lectia 27 Venirea WV Gbxey abe Duminica Sfintei Cruci jn ajuns la jumatatea Postului Mare, cand Crucea, impodobi- 14 cu flori, este scoasd in mijlocul bisericii. Credinciogii vin gi se inchina, in vreme ce la strand se cénti acelasi tropar ca si la sarbatoarea Inalarii Sfintei Cruci. Un nou sens al Postului Pe toatd perioada primei jumatati a Postului ne-am cercetat cu atentie pacatele si am analizat cu serioztate faptele viet nnoastre de 2i cu zi. De aceea, cantarile $i rugiciunile specfice saptimanilor trecute ne-au ajutat s& infelegem ce anume stead Dumneaeu de an, ea invaat ‘8 cerem iertare pentra pacatele noastre si si iertdm noi ingine pe altil. De aici Inainte, preocuplrileni se vorindrepta spre © altd directie, cdci a venit vremea si ne ‘infoarcem privirie asupra lui Hristos, Care pomeste de acum pe drumul Cruci. Drumul spre Cruce ele din Sfintele| tratate in ultimele lectii au evidentiat drumul parcurs de isus din Galilee, prin Samaria, and in ludeea. Pe cand lisus paitrundea {in lerusalim, a fost primit cu entuziasm de tre mulfimea care-Lintémpina, strigand Osama". Timpul viefuiri Sale pe pamant @ ajuns insa la capat. Domnul inceared. avertizeze pe ucenici asupra vremurilor grele ce vor veni, dar mesajul Sau se adreseazi tuturor crestinilor, indemnandu- isd fie intotdeauna pregatiti, ci nimeni ru poate sti cand viafa pe pamant se va sfarsi, iar Domnul va veni din nou ca si judece humea gi pe noi impreund cu ea. lisus ne aratd acum cia merge pe drumui Cru inseemné a implini neclintit, din toata inima, voia lai Damnezeu-Tatal Fecioarele infelepte intrd In cSmara de nunt # mirelu, Jar cele netnfelepte rimén afard, céci au ajuns prea térziul (Matei 25, 20-21) In cele doua pilde citite astazi, lisus a promis c& cei ce igi implinesc datoriile gi isi folosesc intr-un mod creativ si infelept darurile cu care au fost inzestrati de Dumnezeu, facandu-le si rodeasc, vor rasplatiti cu daruri inca gi mai mari. Sfatul Sau se adreseaza fiecdruia dintre noi. Dumnezeu ne-a dat viata, punénd in not felurite aptitudini si talente. Nu toti suntem artisti, poeti, oameni de stiinfa priceputi sau matematicieni. Nu oricine are darul deosebit de a-i vindeca pe cei bolnavi cu trupul sau cu sufletul, Fiecdruia insa ne-a fost dat& putinta de a iubi, de a ne purta cu bunatate, de a ne folosi mintea la capacitatea ei maxima i, mai ales, ne-a fost data puterea de a face voia lui Dumnezeu. Daca ne ingropém darurile, asemeni slujitorului din pilda de astzi, nu implinim voia lui Dumnezeu si, drept rasplata, vom fi aruncafi afara din Imparatia Cerurilor!lisus Se intoarce in Iudeea DECAPOLE ‘SAMARIA, MAREA _ MEDITERANA Sihar @ © Arimateea lerusalim @ © Betdnia, Betfaghe © Betleem @ IUDEEA corre EGIPT Urcarea in Ierusalim Marturia data lumii Parcurgeti cu atentie lectile 23 gi 24. Trasafi cu Analizati cu atentie lectile 34-36, Luati un creion colorat sau 0 carioca si trasafi sageti de la Ierusalim 1a locurile unde ucenicii au mers sé vesteased lumii ucenicii din Galileea pand in Iudeea. Povestiti ce Invierea lui Hristos si sa propoudduiased venirea s-a intamplat la fiecare popas. Duhului Sfant un creion drumul parcurs de lisus impreund cuVenirea Mirelui Pilda celor zece fecioare Imparditia Cerurilor se va asemana cu zece fecioare care, luandu-gi candelele, au iesit intra int&mpinarea mirelui. Dar cinci dintre ele erau nebune gi cinci intelepte. Cele nebune, Iudndu-si candelele, n-au luat cu ele gi untdelemn. lar cele infelepte, o datd cu candelele, si-au luat gi untdelemn in vase. Dar, zbovind mirele, au atipit toate si au adormit, Iar la miezul noptii ¢-a facut strigare: ,[atd, vine mirele! lesifi intru intampinarea uit", Atunci s-au sculat toate fecioarele acelea si si-au impodobit candelele. lar cele nebune le-au zis celor intelepte: .Dati-ne din untdelemnul vostru, cd ni se sting candelele“. Dar cele infelepte le-au raspuns, zicdnd: ,Nu, ca mu cumva si nu ne ajunga nici noua, nici voud. Mai bine mergefi la cei ce vand si cumpérati-va". Deci, plecéind ele si cumpere, a venit mirele, iar cele ce erau gata au intrat cu el la nunta gi usa s-a inchis. Mai pe urma, au sosit gi celelalte fecioare, zicand: ,Doamne, Doamne, deschide-nel". ler el, rspunzand, le-a zis: ,Adevar va spun, pe voi nu va gti!" Drept aceea, privegheati, cé nu stiti ziua gi nici ceasul cand vine Fiul Omului. Pilda talantilor isus a continuat cu o nou pilda referitoare Ja un om care gi-a lasat averea slujitorilor, ca acestia sd aiba grijé de ea cata vreme el va fiplecat intr-o calatorie. ‘Un om, plecdnd departe, sia chemat slugile gile-a dat pe mand avutia sa sub forma unor talanti (talantul era o cantitate mare de aur sau argint, masurata pe céntar; un talant putea reprezenta echivalentul venitului unei persoane pe zece ani). Unuia dintre slujitori i-a dat cinci talanti, altuia doi, altuia unul, fecdruia dupa puterea lui, gi apoi aplecat. Plecand indata cel ce primise cinci talanti, i-a folosit bine gi a izbutit s& castige alti cinci talanti. De asemenea, gi cel cu doi a cagtigat inc doi. Iar cel ce primise un talant s-a dus, a sapat in pamént sia ascuns argintul st4panului su. Dupé multa vreme, a venit $i st&panul acelor slugi si s~ a socotit cu ele. $i, apropiindu-se cel care primise cinci talanti, a adus alfi cinci talanti, zicand: »Doamne, cinci talanti mi-ai dat; iat alti cinci talanti am céstigat cu ei. Zisu-i-a stapanul: ,Bine, slug bund gi credincioasa, peste putine ai fost credincioasd, peste multe te voi pune; intra intru bucuria domnului t&u*. Apropiindu-se gi cel care primise doi talanti, a zis: ,Doamne, doi talanti mi- ai dat; iata alfi doi talanti am castigat cu ef. Zisu- i-a stapanul: ,Bine, sug bund si credincioasa, peste putine ai fost credincioasa, peste multe te Voi pune; intra intru bucuria domnului tau". Apropiindu-se apoi si cel care primise un talant, a zis: ,Doamne, te-am stiut cA esti om aspru, care seceri unde n-ai semanat si aduni de unde n-ai raspandit gi, temandu-ma, m-am dus de am ascuns talantul tu in pmént; iat, ai ce este al tau‘, $i, raspunzand, stépanul sdu ia zis: ,Sluga vicleana si lenesa, stiai c& secer unde n-am seménat gi adun de unde n-am raspandit. Se cuvenea deci s& dai argintul meu la zarafi, si eu, venind, as fi luat ceea ce este al meu cu dobanda. Agadar, luati de la el talantul si dati-l celui care are zece talanti. Ca tot celui ce are i se va da gi-iva prisosi, iar de la cel ce nu are se va lua siceea cei ‘se pare ci are. Iar pe sluga cea netrebnica aruncati- © in intunericul cel mai din afara. Acolo va fi plangerea si scragnirea dintilor*. Tisus le-a infatigat apoi celor ce-L ascultau pilda despre Judecata viitoare (vezi lectia 26), aratandu-le c& roadele cele bune se pot obtine in multe feluri. La Judecat vor fi intrebati ce am facut cu darurile oferite noud de Dumnezeu. Daca am abuzat de ele sau nu le-am folosit deloc, Domnul va fi aspru cu noi gi vom avea parte de osdnda vesnica. In schimb, cei care igi folosese darurile incredintate, aducdnd roade bune, vor intra cu dreptii in viata vegnica. Dupa ce a sfarsit toate acestea, @ zis lisus catre ucenicii Sai: ,Stiti c& peste dowd zile vor fi Pastile, i Fiul Omutui va fi dat sd fie rastignit* @