[BIBLIOTECA DE FIZICA- A ELEVULUI_ ANATOLIE HRISTEV. - PROBLEME de. FIZICA pentru licee, bacalaureat si admitere 4n facultati TERMODINAMICA. FIZICA MOLECULARA $I CALDURAee _| Vol. 2. TERMODINAMICA BREVIAR le substantia unui sistem care confine tot Hes entitapi clementare citi atomi exist in 12 g de cdvhon Ian Entiti- file elementare pot fi atomi, molecule, ioni, electroni, alte particule sau smupuri specificate de asemenea particule” Unitatea atomict de masi este egal cu a 12-a parte din masa ato- mului 40. Atuneirezulti : 1lu=10-*: ¥,. (2.4) Masa molard 1. [kg/mol] si masa molecular’ 3 [u] sint legate prin relatia ulkg/mol] = 10-940 [uJ, (2.2) Legea li Datton. P de gaze este egali ou ale gazelor componente. Prin resiunea unui amestecAtunci presiunea unei coloane (sau pituri) de lichid exprimata col. lich. este hy H 2 ghey Poe tm cts = Fe 9a — pagg hima Daci neglijiim corectiile de temperaturi si gravitatie : h Fam oat, sieng = May? Pentru mereur avem aproximativ og © 133 kPajm & O° epajm a < kPajom. (2.7) Presiunea atmosferic’ normalé: p) = 101,325 kPa = 760 torr, deci —Po_ _ 9,760 m si —2*— = 10,332 m. (2.8) Pred» Panta * Luerul mecanic elementar efectuat de gaz intr-o destindere (evazi- static’, de echilibru) elementard (parametrii de stare V, p, T se schimba infinit ‘de pugin : % aL = pav, de unde L = je =) pay. (2.9) Pentru a putea efectua integrarea trebuie exprimati presiunea p ca functie de volumul V in transformarea considerati. Eeuatia primului principiu al termodinamici ~ dQ@=aV4+ah sau Q=AU+1, (2.10) unde pentru gaze perfecte (ecuafia caloried de stare) : aU = v0,dT (legea lui Joule). (2.41) Definitia eldurilor molare (indicele din dreapta derivate’ indick care parametru se mentine constant la derivare) : -3(G), Sr) ¢- Sle H=U+ 20 Teoria clasied a cildurilor molare la gaze 3 Au=v> RAT Au=v5Rar Au =y3RAT gazele monoatomice avem numai energia cinetica’ de translatie =oer La garele diatomice se adaugi si energia cineticd de -(modetul halter’), in total 2 ke. La gazele triatomice sau poli- mice cu molecule rigide (fri vibratia atomilor in molecul’) avem total 3k7’. “Principiul 11 al termodinamicii afirm& existenta unei funcfii de e numiti entropie. Intr-un proces reversibil ag = 22 , ag = ras ie ‘combinind en principiul I: Tas = aU + aL. * Distribusia moteculelor dupa vitese (Maxwell 1859) nie) =» ( ee em BM vtdv = nflo)de, (2.16) 2a ‘unde dn(v) este numarul de molecule din unitatea de volum eare au modulul _vitezei cuprins in intervalul (x, » ++ dr), m,— masa unei molecule, nie) nao Seif) =e ano ) mete a7 reprezinti functia de distribufie cau densitatea de probabilitate, adie probabilitatea ca o molecul’ si aibi viteza in intervalul (v, ° -} de) rapor- tat% la intervalul.dv (per unitate de interval de viteze) (fig. 2.1) sau, altfel, AP = f(e)de reprezint& probabilitatea ca o moleeult sh alba viteza ntery1 77 {) rdw as at, de unde rezulta numi unitatea de ari e ia ul de molecule care lovese it : log a it perete, in unitatea de timp si au modulul vitesel ie interealal (o : = 40) , 2 dN (v) = ; n £(v) ode. (2.18) Tntegrind dupi viteze, giisim numérul total dem: de arie a unui perete, in unitatea de timp: ule “are lovese unitatea fox =M= 7" of(v)ao = ina, (2.19) Ceca ce reprezintit densitatea fluxulai (cur i ane osu (curentului) de molecule (5 — viteza Distributia moleculélor dupa coordonate (Boltzmann) : AN (e, y, 2) = gn ay (2; ¥, 2) = const - e' ‘av (2.20) (2; 2) = const: ew!" (2.21) stage A(t vs) este numarul de molecule din elementul de volum av situat in punctul (a, y, 2), ¢, 2 i i eet (® Y, 2), e9(2 y, 2) este energia potential a particule, Formula barometriea da distributia in intlfime a densitafii gazului, a presiunii sau a concentrajiei moleculelor (la T= const si g = const) : e= ee, n= ne, (2.22) nes paper 5 (2.23) unde 1 este masa molard (se = 28,97 g/mol =29 g/mol). 4 Coeficientul de tensiune superficialé o este egal cu forta tangent’ la planul peliculei si normal la conturul peliculei, raportat’ la lungimea marginii peliculei superficiale-de lichid (forfa pe unitatea de lungime) sau altfel, este egal cu minus Iucrul mecanie efectuat izoterm de pelicula superficial’ raportat la variatia ariei peliculei (energia superficial’ pe unitatea de arie) : ar_ aL a= =&, [ole Nim = Jjmt 2.24) oF a a {e] b (2.24) La o pelicula superficiaki curbatd presiunea de partea concavai este mai mare decit de partea convex cu saltul de presiune (formula lui Laplace) : Qo as Ap = “2 (ster), Ap = - (cilinarn), 2.25 ear (CLerR) 2 OR mis Ds (2.25) unde R este raza de curburi a meniscului sferic sau cilindrie. Ascensiunea (sau depresiunea) capilarX este dat% de legea Iui Jurin (R—raza de curburi a meniscului, r— raza tubului, d— distanta dintre plici) : Bo _ 20005 yy) 2 _ 20089 gk egr gh pga unde 9 este unghiul de racordare (de umectatie), egal en zero la lichidele care udi_perfect peretii si egal cu x la cele care nu Wan deloc (fig. 2.2). h= (plici paralele), (2.26)* Vol. 2. TERMODINAMICA Umiditatea absolut a aerului este apa confinuti in aerul respectiv (p, egalii cu densitatea vaporilor Umiditatea relativa : in g/m?), fo De Bae Rnde es 2» sint densitatea si presinea actuale ale v: fer, iar ‘p,, p, corespund vapori i «, Cores ‘porilor saturanti Punctui de roud este temperatura In ere Saturanji prin ricirea unui volun de aer. 2.1. LEGILE GAZULUI PERFECT * a*e Transformirile izocora si izobara tmosferic’ p, = 100 kPa cu un dop de sectiune 10,0 N. Pini la ce temperatura trebuie i f : temperaturile C si t, = 127°C resiunilor p;/p, = 2,9. Care va fi | presiunilor dupi terminarea schimbului de edldurii? .3. O eprubet de lungime 1 = 16 cm este cufundata in intregime ul stiu deschis in mercur la temperatura t = 27°C si presiunea feric’ normal, astfel incit coloana de aer are lungimea k = 40 mm, ie eprubeta vertical afani, astfel ca gura ei si se ating’ totusi wrafa{a mercurului, ca in figura. Cu cite grade trebuie riciti acum pentru ca coloana de aer si revink la lungimea sa initial? * rig2t3in cabina unei navete spatiale presiunea inifiald a fost cea . In timpul decolarii verticale cu acceleratia a = 9,8 m/s*, baro- metrul cu mercur incepe s& arate presiunea H’ = 55,73 kPa. De cite ori a crescut temperatura absolutt din cabini? Fig. 214 1.5. Pentru ciclul din figuré se dau 7, = 300K, 1, = 400K, 1, = 500K. Aflati Ty. Desenafi ciclul in diagramele V—T si p—T. ‘Transformarea izoterma 2.1.6. Transcrieti ciclul P 2.1.7. Reprezentafi ciclul din figuré in diagramele V—Z gi p Fig 216 Fig.215 din figuri in diagramele p—V_ gi Fig 217 Fig 218 2.1.8. Transeriefi ciclul in diagramele Y—T gi p—T. 2.1.9. Se di& ciclul din fi in diagramele V—T, p—T. figuri. Completafi tabelul. Transeriefi ciclul Fig. 243 Fig 2491 1 costat a fost umplut eu f = 50% din volumul siu ou Bianco. ‘atmosferied H = 100 kPa. La ce inilfime heliul va nplet aerostatul, stiind eX gradientul presiunii atmosferice este Rajm? Temperatura se consider constant. Bs Un cilindru orizontal este impirtit i doud compartimente Ty = 10 cm, Jt, = 30 om printr-un piston care se poate migca frecdiri si care initial este blocat. In primul compartiment este de k= 3,0 oti mai mare decit in al doilea. Cu cit se depla- tonul daca se lasi liber : MID, Un piston care se poate migea etans fri freciri_ imparte un vorizontal in douk compartimente cu raportul volumelor V,/V, = W3,0 continind gaze la aceeasi temperatura si la aceeasi presiune 00 kPa. Care va fi diferenta de presitme dintre compartimente dac& m pistonul 1a mijloc? Fig 2445 3. Un vas cilindric orizontal este impirtit in » compartimente an — 1 pistoane usoare care se pot migea etany fard freckri. oanele sini blocate astfel ineit volumele si presiunile sint respec- Py i=1,2, ...,m. Ce presiune se stabileste in compartimente pistoanele sint deblocate? ‘Temperatura este aceeasi peste tot si se e ti. EG pom 4 cu volumul de lucru v = 20 em* este conectaté Ia volum v = 10 L. intii pompa efectueaz’i N = 1000 curse (sau compresor, dupi care este conectati invers ca pomp’ de ae i acelasi numir de rotatii. Care ‘va fi presiuea din vas daci atmosferick este normali,? Sane mercur de 1de gaz are lungimea I, = 40 em. In pozit jal, ex chia ly = 40cm. In pozitia verticals a 3 fs ola dae in 23 Car te eta Rca coloanei de gaz in pozitia vertical cu deschi- Bas sua. ou. 50mm, baromet dpe o right fixi aléturaté tubului. 2.1.20. Intr-un tub ‘barometric vertical coloana de mereur are lungi- 2.1.16, In mijlocn! unui tub de Iungi ia anateaiencies ung! le lungime 1 = 100 om se afl 0 coloan Iungime b = 20 cm. Ridicind tubul din pozifia orizontalé ca h 40.om, iar coloana de aer 1— 10 em, presiunes atmosferich ny int (Gebuie cufindat tubul in vasul cu mereur pentru e@ in cea verticalé coloana d Pzals Potion kyale OO Se ~~ ind normals tnt din tub si se egaleze ou nivelul mercurulul din vas mereu c aa hy Fig 2120 Fig 2824 6 se onfundat vertical cu capitul inferior deschis in apii pe o adincime Fem Ste cat Presiunea atmosieric’ este normal. Aflagi Tungimea coloanei 28 le api. care patrunde in tub. BA oe. Thirun vas cu mereur se enfund’i un tu deschis, lisind afark « 2.1.17. In mijlocul unui tub subfire ori: inchi: r a orizontal, * Sai ute o opoank ap shore ds leouine none Te cele Tungime T= 60 cm. Tubul se astupa eu degetul st se cufunds ew ines punem tubul sub un unghi a = 30° fat de orizontal ote net ack ry) mm. a) Ce lungime va avea coloana de act, presiunea atmosfericd se aeplaseart cu d, = 20 mm, iar dack punem tubul vertical, ea nea Me eamormaiit b) Cu cite grade trebuie rXeit acum tubul pentrn ea nivelele seer de 30mm, ea in'figurt. Afni presiamea aernfi din tab in se ee ne cal brn ee cee pozitia orizontali. r-un vas cu mercur astfel incit nivelul mercurului in tub si vas este. + 2.1.18. In mijlocul unui tub orizontal inchii 4 © coloan’ de m is ie inchis 1a ambele capete se aflé , ! 1] mercurulw Fc ae ee de encs aimoaterek cote Bex 100 kas Pat Jar ara octet Pat en sane d= tubul vertical, meronrul se deplaseanti eu d— 10 em. Ou cit se ‘eplaeaed j © ure mercurul in tub? b) Cu cite grade treby [ pee te pai gent tubului, daci: a) se deschide un capit in ? Temperatura inifialts ie orizontala, b) se deschide capitul ate in pete feu a Bea re atal indent, connaWenal, ce ae ertieali, a ca nivelul mereurului si coboare la loc pec : : 3 : ace : et . . ; Z : 4 4 4 © 24121. Un tub de Iungime J = 1,00m inchis la capitul superior 4 ‘Presiunea atmo-— + ES2.1.24. Un tub cilindric subjire de lungime 1 = 1,00 m, deschis la ambele capete, este cufundat pe jumatate intr-un vas cumercur la presiunea atmosferies’ H = 100 kPa. Tubul se inchide la capitul superior si se scoate vertical din lichid. a) Care este lungimea coloanei de mercur care rimine in tub? b) Se ristoarn’ tubul eu 180°. Cu cit coboara coloana demercur ? ¢) Se toarnd apa pini la refuz. Cu cit coboari coloana de mereur ¢ 2.1.25. Intr-un tub subfire vertical de Iungime 1 = 0,50m se aflé sus o coloani de mercur de Iungime kh = 15 cm care ajunge pint la margi- nea superioar’ deschisi a tubului. R&sturnind ugor tubul cu deschiderea as i fd a s 7 | Baltic Se Wen at ee, 5 Fig 2125 in jos, 0 parte din mereur se scurge. Presiunea atmosfericd este H = = 100 kPa. a) Care va fi lungimea coloanei de mereur rimase? La ce Jungime a tubului mereurul se scurge complet? b) Tubul este intors in Pozitie inifial’. Cu cit coboari coloana de mercur? c) Se toarn’ apk pin’ la refuz. Cu cit coboari coloana de mercur? Cu cite grade trebuie incilzit tubul pentru ca tonti apa si curgi afar? Temperatura inifiald , t= 700. » _ 2.1.26. O eprubetis de mask m = 50 g si volum V = 150 cm? este © eufundata cu gura in jos in api la o adincime h = 10cm. Ce fort trebuie aplicati pentru a mentine eprubéta la aceastii adincime? Presitmea atmosferici H — 100 kPa. Cit la sut& din eprubeté se umple cu api? Fig.24. * Fig 24.28 Fig.2427 19 2925 2.1.27. O cildare este cufundatii in api vertical cu Byaluati Ja ce adincime ea se va scufunda singuri? 2.1.28. Un pahar cilindric de masi m = 0,100 kg 30 cm? este etfundat cu gura in jos in api. Punind pe ‘Ht = 0,200 kg, fananl paharului coboara pind la nivelul paharul pluteste. Presiunea atmosferict H = 100 kPa. 5 ‘Volumul ‘pabarului se wmple eu api? Care este inal 4 in fi Sp = 9,0 cm?, ). In sistemul din figuré, S, — 20 em’, 1, = 15 cm, 8, = 95 rao ee Se atmosfericd, H — 100 kPa. a) Cu seit va “cobort Pivetal mereurului din tub, daci introducem pistonul pind la 1 b Fig 2129 ‘eilinaru? b)!Care trebuie si fie Simin Pentru ca serul si inceapl sh Iasi din tub? ° ine’i i Joan’ de U contine-in ramura inchisi 0 col ae a ou eae ee Bee presinnea atmosferic’ H — 100 kPa. By ii fuzin ramura a i daci turnim mereur pind Ja refuz in ra = Gt devine co Ge mercur &-a tumat dack sectiumes tubului $ = 1,00 cm*? Fig 2432 ‘ ae is iti in figur’ h = 100m, Deschizind robinetul, - De eae fin ramura inchisi nivelul coboar’ ou =| din eit coboars mercurul in ramura deschisi? Presiunea | H2.1.33. Un vas cilindrie inchis de volum V = 5, i i e ci = 5,0L si lungime 1 = =1,00 m, agezat orizontal, este impirtit i r compactioneie ,00 m, asezat o sé ‘pairtit in doud comparti cu ajutorul unui piston mobil etang, fiird freciri, de Hisek ee cera fiecare compartiment p = 100 kPa. Cu cit se va deplasa pistonul (la echilibra) dac& vasul este tras orizontal eu acceleratia a = g? 2.1.34. Intr-un vas se afli i is is Antra gaz inchis cu un piston de masi ae dg si sectiune S = 98 cm? care se poate misca etang fri treet Migcin xa eu aceeleratia a = ng, » = 40, in jos, volummul guznlut a u F la temper: in mis i ee eee nae constant& (in migcare stationara). 2.1.35. Presiunea din cabina unei navete spati: n t atiale est gal din tigur’, eare contine aer in einen nega ms, la presiunea p = 98,7 kPa din cabin’ denivelare h=40 mm gi Tungimea coloanei de aer 1=20 cm. Care va ir anilvanees : la ee ae ‘@ rachetei ou acceleratia q? 2 ‘ -36. Intr-n vas cilindrie de indlfime 2h = 1,00 initi ru ,00 m se afl jumatate apa si jumiitate aer la presiunea atmosfericd py : epee oa perete in care este un mic orificiu. Ce grosime va avea r Beata jumitatea inferioari atunci cind aerul incepe s& iast. Fg.2136 Paes 2.1.37. In dispozitivul din figuré 1 = 24cm, = h mereurul unple ramura orizontali, i inhi euefanai arte nomnalh On cf; es ebale ay 2.1.38. La mijlocul unui tub de lungime 2 = 1,00 m, inchis la capete, se afli un piston subtire de masi_m = 0,40 kg si arie S — 10 cm®, care se poate deplasa etang fiir freciri. In. stinga st dreapta pistonului se afl gaz la presinea p = 100 kPa. Tubul este adus in rotafie intr-un plan Grizontal in jurul unei axe verticale care trece prin mijlocul tubului. Temperatura este menfinuti constanta. Aflati viteza unghiular’ dack pistonul s-a deplasat cu distanta «= 30mm. 2.1.39. Intr-an tub orizontal de lungime 1 = 80m, inchis Ja un capt, se afli in echilibru o picituri de mercur de Jungime h = 3,0 mm, Ja distanta d= 64 em de capitul inchis. Presiunea atmosfericd 7, = 100 kPa. La ce vitezi unghiulara, in jurul unei axe verticale trecind prin capiitu} inchis, pieaitura de mercur iese din tub? 2.1.405in sistemul din figuri se dau p>) — 100 kPa, S; = 100 em, 8, = 400em*, V = 6,0 L — volumul initial total al gazului. Cu cit se deplaseazi pistoanele dack presiunea exterioark creste pink la p = = 200 kPa? Fig 2142 Fig 2.440 | 24.41. Intr-un cilindru orizontal vidat este in echilibru lingé un capae un piston (care se poate migea etang fir frecdri) prins printr-un resort orizontal de celilalt capac. Se introduc mase egale de gaz de o parte si de alta a pistonului. Aflatiraportul volumelor de gaz, stiind et prin vidaréa contpartimentulni en resort, volumul cekilalt creste de n = 2,0 ori. ‘Transformarea generala . 2.1.42. Un vas cilindrie este impiirfit eu ajutorul unui piston termo~ _irolant care se migedetans firs freer, in douk compartimente de Iangime 1, = 20m, ly = 40 em, continind gaze la presiunile p; = 300 kPa, Pe = 100 kPa si la aceeagi temperatura, ca in figuri. Ou oft se va deplasa = 300K? . ne. ‘ui barometru contine putin aer. Intr-o zi cind tempe~ t, = 17°0 gi presiunea atmosferic’ normal’, coloana de mercur: h 3 710mm si Tungimea coloanei de aer 2, = 29em. In cloana de mereur este Ti, = 70 em, temperatura find t, = 27°0. > presiunea atmosferics in ultimul caz? ia pistonul dacts il Hisim liber si incalzint gazele pint la Z, — 400K, res-CONUIP Mormiaie + cy Feu Le voupesauure jer pe wweuswen Mormali) denivelarea se anuleazi? oa TE Esl i Fg2is? Fig 2148 Fig2t60 . In conditii normale coloana de aer de Ja capitul inchis al ara cu mercur in form% de U are lungimea ly = 27,3 cm ea zero. Legat la o etuvii manometrul arat’ o denivelare a ni h-— 46 mm, temperatura fiind t = 27°C, iar in ramura legat% 2.144. O eprubet de lungime J = 28cm este cufundatk cu gure Eee condensat pence api de lungime w = 68mm, ca in in jog tn ingrow, astfel Iincit Iingimea eprubetel mask afar este 1 = HEL ine epribetd de Inngime 2h\s0 afl 0 col 2 35 cm. La temperatura t = 27°C in eprubet& a pitruns 0 coloani de] BO fe ate tare ath 0 col © coloani de aer de mercur k= 5,0 om. Pini la ce temperaturé trebule inciilziti eprubeta: r Rion windosk © coloan’ de mercur de inalfime pentru, a aeral si inceap% si iasi din ea? Presiunea atmosferies H = 5 ae oe = laa ak Se ee ee tentpeeeea ; 00 kPa. BO. emperaturd | o rl din eprubeti 2.1.45. eprubet{ de lungime 7 = 20cm este cufundati cu gure 3 aueronral corgi afari ? Reprezentafi procesul in diagramele in jos in api astfel incit nivelul apei este acelagi in vas si eprubeta, si in ee ciara’ vertical .c z aie api se afla am = 10 parte din lungimea eprubetei. Cu cite grade trebuie Metta so mize’ et A f samy ecaes| = oo ag inchis, ical eprubetn pentru en ast net di os temperatura inifial fim Easton A eere a shask in 2 5,0 Kg gine crenta tuperatura absolut = 2170 pi presiones, atmos ce I i inchs (= 10%. S-a constatat eX volumul gamlui a selizut: euacelasi procen- este Guiundat complet, cu caplitul deschis in api. Temperatura aerula i 4a eee Pe eee eer patos find normal. t = 27°C este cu AT = 10 K mai mare decit temperatura apel. Ce Tungim ke te Esc: ee rescars an D kg Si nae L=1,00m cu ‘va avea coloana de ae intrat in tub dup’ ce aerul din eprubetii Su jamatati. In jumatatea si a se afl gaz maa bette inna ia temperatura apei? , In jumatatea sting i gai le mas; m = 40 ¢ ip Sita7. Un pahar eilindric de langime 1 — 10 cm pluteste in api et Rieieiitor ce deschide. Greaptll cite a ee marginile (gura) chiar la nivelul apei, daci este umplut cu f = 3/4 @ Seiies deplascazs Beats e emperatura final& a gaztilui Api Acelasi pahar, confinind aer incilzit Ia temperatura |t, — 1270 BE eas ideal enters procesal din figurs. Se 3 este cufundat cu gura in jos in api care are temperatura f, 270. 960K, 1, 300K. Aflati 7. oa . Se cunose tempera- {mea atmosferick H = 100 kPa. La ce adincime paharul va fi pind la urm& ele VT si pT. . Aflati 1. Reprezentati procesul din in. suspensie ? pep D148. O eprubetii continind gaz este cufundat’ cu capiitul deschig inthcan lichid de densitate p = 1033 kg/m’, astfel incit la temperatu 7 30°C gi presiunea atmosferick normal, denivelarea lichidulul zero si lungimea coloanei de gaz 4 — 30 cm. a) Pin la ce temperat ixebule ricita eprubeta eu gaz pentru ca volumul de gaz sit scadi I 90% din volumul initial? b) Daci cufundim complet eprubeta, Git se reduce Iungimea coloanei de aer Ia cele dou temperaturi? 9.1.49. Un tub indoit in forms de U are la capitul inchis 0 mask aah La temperatura t, = 17°C ai presiunea atmosferick H, = 102,66 id Seral -ocupi Iungimea ; = 29cm gi denivelarea mercurului este I & se10 inm. ca in figurd. Intr-o alt 2i denivelarea a devenit , — 30 mm temperatura fy = 27°C.a) Care este presiunea atmosfericX H,"b) Care vali : : 19> Fig 21882.1.55. Un gaz ideal suferk procesul 1—2—3—1 din figurt; Vi = ‘iti relatia de calcul a masei molare medii la gaze tind fractiunile 100L, V,—4,00L, T,=100K, 300K. Pe porfiunea 2—3 a8 rare) Ts = V.{¥.¢) Stabiliti formulele te reo ee 9 exist o ctare’ 4 cu ps Pr. Aflati Vy. Reprezentati procesul in diagramele ‘i : & p—V si p—T. »). i . a E'tn Sigur’ este Veprezentat un proces la presiune constanté .Lsé. Un gaz ideal parcurge procesul din figurii. Reprezental Be oxatic ci Saat mass fi ‘ rocail in diagramele VT, p—T. Cunoscind volumele extreme Vj ‘4 nia grafic cum variazi masa gazului in funefie de 7, P'1,00 L, Va — 4,001, aflati Va = Ve % 31.87. On cilinara orizontal este impirfit in dowd jumititi egale ” Fe 2 de lungime 1 = 13 em fiecare, de un piston care se mige etans firs fre- Giri. De o parte gi alta sint gaze diferite aflate ln acceasi temperatur’ T = 300 K gi pistonul este in echilibru. Cu cit se va deplasa pistonul daci intr-o parte a cilindrului inc&lzim gazul cu AT = 50K, iar in cealalts piistrim temperatura: neschimbatii ? Fig 2163. ‘ “9.1.64. Un gaz sufer’. transformarea reprezentata in figuri. a) Dai ] ste constant’, cum a variat presiunea gazului? b) Dacii presiunea = constant, cum a variat masa gazuluit = } 3.1.65. Un gaz suferi transformarea reprezentat& in figurd. a) Dac ‘este constant, cum @ variat volumul? b) Dac volumul este cons- cum a variat masa gazului? Eb.1.66. O masi dati de gaz suferd transformarea reprezentati in mk Cum a variat volumul in aceast’ transformare ? Pr A p Fig.2164 Fig. 2.165 (747) Fig2157 8. Intr-un cilindru in freciri imparte gazul ideal in dowd mase egale cu aceeasi tempe | 5 : i 3 r ‘volumul superior find de k = 3,0 ori mai mare decit cel inferior. a | fn ¢e raport f trebuie schimbat& temperatura absolut a volumului infe- | Tor pentru ea acesta si devini de k’ = 4,0 ori mai mic decit cel superior? : 4 Fig 2158 nis agezat vertical pistonul care se mixed ners. Fig 2167 Fig 2168 2.1.67. Un gaz ideal sufer% o transformare la yolum coni : pore stant repre- ; ‘ ; ntati in figuris. Se ceanaeinit . 1.59, Refeaua cristalini a fierului Fe la temperatura camere! este” 1a? iguri. In ce puncte ale transformirii, masa gazului este cu volum centrat. Stiind densitatea ¢ = 7870 kg/m®, aflat distantay BG ined 2 = 10,0¢ azot suferd: transformiares: Jiniarl i ‘i dintre atomi. a F te : seine p, = 100 kPa, V,—= 8,00 L, py — 300 kPa, V intake 1.60. Caleula{i masa molar medie (aparentt), a aerului sti mperaturk maxim atinge gazul si care Sint parametrii de stare 4 ca densiates aerului in conditil normale py = 1,2928 kg/m? = 1,203 KgiaaG ginent ? Reprezentati procesul in di eee ya pee seek si volumul molar al gazelor in conditii normale. 4 21.69. Prin -ventilul unui balon OO a gan costa Ri sir GL. Volumul specific al unui gaz in conditii normale este ty = Bete er 7, = 40%;, for temperature absolute’ a. scdicat cu Pe 20% = 5,6 mn'/icg. Stiind volmnl molar al gazelor in conditit normale, aflafiy “Git Ia suti din masa gazului a iesit afar’ ones ae Ae masa molari a gazului. 2 z ay Un balon poate contine m= 0,100 kg oxigen in conditii : Bie m, masele $1 y, misele molare ale gizelor, coniponce f@. Ge mask de dioxid de carbon poate confine balonul i (i =1,2, ...) dintr-un_amestec, m — masa total, Tratura i= 13°C si presiunea p — 1,60 MPa? e balonul la tempe- medie (aparenti) a amestecului, 9 m,jm fractiunile masic 2.1.71. Un pahar cilindric de secfiune S = 9,8 cm? si mast m = 200 componente din amestee. a) Demonstrafi rela{ia, degaditiitaie 9 tty esta para ta jos pe un plan orizontal meted de na , tempe- Eeuafia de stare Tulut de moli la amestecuri sau relatia de calcul & iiasei molare medil 7 oo i 27°C si presiunea atmosferie’ 1 = 100 kPa. Pini Ia ce & i tn gett ay Beriperaturs trebuie inealzit paharul pentru ca din el: a) si ineeapa si ft 5 Mlcace pe. 4 ‘aer, b) si iasi 4 din masa de aer. c) Cu ce forfi va _apiisa Fi iG He ; ‘paharnl ‘pe plan daci acum rieim paharul pind la temperatura inifialt?+ 2.1.72. Un balon este um presiune. si temperatund ee ap nut cu © masii m — 16 kg de heliu la aceeash flay forla ascensional ca sf aerul ambiant. Neglijind masa invelisulu 9.1.90, Intr-un eilindrn vertical inchis de inalfime, 73. " 80. mijloc in echilibru un piston mobil de masi m = 20 kg. in partea, Moe Ak my = 80 mng de hidrogen, iar in partea superioari oxigen, 5 Minbelor gaze fiind 7 = 300K. Aflaji masa oxigenalw ye un incdlzitor pentru ap’ consum& metan la presiunes p — raya gl temperatura = 17°C cu randamentul = 60%, Ce debit kPa Sr etan este necesar pentru a asigura un debit M* — 130 kg/h fnealzit’ cu AT = 80K? : “aaa A ga Ua balon de volum V=1,00m? avind masa inveligului sth ] ve rouse Tespectiv oxi- O38 kg este umplut cu heli Ia temperatura t= 27°C gi presiunea eazi si se stabileste echilibrul ce pistonul se _ eer y kPa, Afla{i inilfimea la care balonul va fi in suspensie, consi- SA76) In vale ‘ous jumbiit als cote sare presiumea gi temperatura atmosfericS scad Tiniar eu inalfimes, de Imgime 7— 10,0 cm, qumatiti ale unui cilindru orizontal, tieca Siehtul p* = 13,33 Pajm, tespectiv #* = 0,50K/100m. La sol tang fart freciri, ve ary pePaTate, printr-un piston care se poate migca | 5 ate mormali si temperatura t= 27°C. “a mediului ambiant. Trans’ “Bele de acelasi gaz la aceeagi temperaturs se ei de volum V = 3,0cm® confine m= 5,0g_radiu. mast din acelasi gaz, de ba a (east se introduce ‘suplimentar BH « emite particule a (nuclee de heliu) cu perionda “de inju- compartiment. Aflati cu cit % es mai mare decit masa initial din a a itt ', = 1620 ani. Ou cit creste presiunea din fiold dupa 7=1,0 ani, cit Se deplaseaz pistonul, a peraiura find 1° = 27°C? 5 4 F Caleulati masa de aer de volum V = 86L, cuprinsi intre murile unei ferestre. Presupunem ca temperatura variazii liniar dela — 23°C (afar) pin’ la t, 27°C in camera, iar presiunea este normala. ‘ce distanti de geamul exterior un plan paralel separ mase egale de ide o parte si de alta? : : 2.1.85. Un balona fost ntirit vidat objinindu-se masa m, 1,000 kg, Sor jgen la. presiumea atmosferiek normaliy obfinindu-se ma = @],016 i si apoi umplit cu un gaz necunoseut Ja presiunea p = 202,6 kPa diindwce m,_— 1,044 kg. Aflati masa molari a gazului necunoseut, 2.1.86. Un gaz se transforma dupi legea V = Bp, B — const. In ce wi ce schimba presiunea daci temperatura se schimbi in_ raportul Fig zhde q a 2,25. Reptezentati procesul in diagramele pV, V—T gi p_T. 1.87. Volumul unei mase de gaz ideal variazi cu temperatura 3,00 Ti; este inet iriegea V — const. 7%, n > 0. Cum variazii presiunea cu temperatura? ait Ro presiunea cu volumul? Trasafi graficele respective. : . Intr-un compartiment ce afl. 9s (oleae 211.88. Se incilzeste sau se Ticeste un gaz. ideal, dack el se_destinde temperatura te = 127 an jar tn celilalt v_ =8,00 mol din On api legen, p gana, n> 02 Reprezentati procesul in diagramele st. ee ae eran ee nope ae (3.1.89. O cantitate » = 0,10 mol de gaz ideal suferi o transformare iston term Re mantel imparti zea pV 2,0- 10° Pa-L¥/2, Cind gazul atinge temperatura Piston termoc este impartit © 4 legea pV x gas ge yperat ca raportul. volumelor mobil etang, firs frecdrit in dour ccnpartinaaia yal shfert tn, continuare 0 transformare ‘iupi legea pV! = B= are me tanh pistonul fiind in echihibra, Case og fee, eee MIE Sonamese potitrope transformirile descrise de ecuatia pY* = ie ea Sere termic? raportul volu~ unde k este im numir real, indice ez erat polls) in T, - “un balon de volum ¥ is : ‘vem : izobara (k = 0), izoterma }, adiabat a condi rosa go, Ht Presimnen 7, = 2,0 apy, coutinind gaz ta tempa- ple), inocora (i > eh o0). a) Reprezentati familia de ‘politrope Condifii normale are volumul V, = 1,00 Nm®. Masurind prosone ier ee ~Seuttn citeva valori k caracteristice. b) Gisiti ecuatia politropelor in Se ctnoaste vole oie, ce temperaturt sa mmasun gestunes din balon > foordonatele V—T si p—T. c) Pentru un ciclu format din dowd perechi crag gotinl poll sear ai soricrncuacatng? MGR, Sn PY ~ Paes oS Tis = Vole ea i . indru. sub un. pis 2 3 2 ‘ Ty = ToT. se poate misca tang fir freed) se alld o masd mn 7 Og qn cat | “Biot. Brintr-o conducti de sectiune variabili curge gaa in Tegim emperatura gazului eu AT = 100 K, piste 7,0 g de azot. Marind j siafionar. La intrare viteza gazului este v, — 2,9 m/s, aria sectiunil trans- Mew stmosteric’ find normal if mae pee ot, = 10 em, presi _ Yermale 5, — 0,102 m2, presiunea p, —100kPa si’ temperatura Ty = 990 K. ‘La iegire aria sectiunii S, = 0,100 m*, presiunea p, = 102 kPa si temperatura T, = 300K. Aflati v9. 2.1.76. Un cilindru orizontal inchis, de volum_V fit in douk compartim i i firs trocar, camPartimente printr-un piston termoizol de gaz la temperatura t, - Aflafi masa pistonului 222.1.92. fn figuri: avem v 1 rari a volume egale de ideal, persis dar in cilindrul al doilen masa ette dee firim presiunea exterioarii de I qe neschimbate, in primal cilindra 1 = 2,0 ori. De cite ori 3 2 = 2,0 on e oti ny a fost initial Ia aceeast masa ,0 ori mai mare. 5 ori. Pentru a mentine volumele emperatura absoluti a fost miiviti de mirita in al doilea cilindru? Pistoanele 1.97. In montajul din figuri lungimea cilindrului L = 80 om, iar pistonul se mige’ etang fird freciri. La temperatura Z, = 300 K, avem “40 cm, iar 1a temperatura 1,=500 K, x, = 50 em. Care este lungimea sortului nedeformat? Ce valoare are « la temperatura heliuluilichid ? **'3.1.98. Un balon de volum V = 1001 este umplut cu un gaz la presiunea p = 110,5kPa si temperatura 4 = 27°C. Incilzind balonul pink la t, = 127°C masa sa a scdizut en m = 27,3 g din cauzk ed a iesit gaz afar printr-o supap’. Afla{i densitatea gazului in condijii normale. 2.1.99. Un balon de volum V 00 L este vidat la temperatura ‘ambianid constant’ astfel incit presiunea gazului scade cu Ap = 78 kPa, ia masa balonului cu gaz seade cu Am = 1,00 g. Aflati densitatea gazulut Ja presiunea normal si la temperatura ambiantit. 2.1.100. © cantitate de pluta si o cantitate de plumb cintiirese in aer G =1000N. Care este diferenfa de mash dintre pluté si plumb, daci temperatura aerului este t = 27°C si presiunea p — 100 kPa? 2.1.101. Un corp este cintirit cu un dinamometru in aer la presiunea = 100 kPa gi temperatura t = 27°C. Cind temperatura aerului a creseut cu A,T = 10 K, greutatea (aparenta) a corpului a creseut cu A = 10 Cn cit ge schimbi greutatea corpului dac& temperatura creste eu Aj! 5K, iar presiunea creste cu AH = 5,0 kPa? “102. Un corp se afl in aer in conditii normale. Sciizind presi la p; = 100 kPa si mirind temperatura aerului la 4 = 10°C, greutatea aparenti a corpului creste cu AG, = 20 mN. Cu cit se schimbii greutatea corpului daei mérim temperatura la t= 50°C si presiunra Ia py == = 106,66 kPa? $2.1.103. Un balon de yolum V = 7,8 m? este prins cu un fir, Ou cit se schimb’ tensiunea din fir daci temperatura aerului coboaré de n e la fel f 2.1.93. Intr-un cilindru vertical inchis, vi : 1 his, vidat, este suspe Jesort um piston, care lunecd etans far freed si a carat Parite de echt bru efte ehiar pe fondul cilindrului. Sub piston se introduce 0 mast de gor Ia temperatura f= 27°C, inilfimea ta care se ridiek pistonul find hy = 10cm. La oe iniljime 7, se va ridiea pistonul daci cantitatea de : : = 9,0 ori, iar temperatura o crestem pin Ia t, = 37°O! _\ BLSD Un citindra cu pist i Psi pr Ay\ G19 v iru cu piston contine gay la temperatura 7 si presi- nea ogali en presunen almosfeiet. Masa total este M. Pistonul ar Sectiunea si poate luneca etans far% frectai, iar eilindrul are coeficientul ecare la Iunecare . cu planul orizontal. Lungimea cilindrului ocupati de gaz este 1. Pi ik pk pease ; Pistonnl este prins printr-un resort de constants elastic ki Ia t, — 27°C la t, = — 13°C si presiunea atmosferick seade de la Hy a narieformat, de un perete, Te cite ori trebule marité temperatura - = 100 kPa la H, = 98 kPa? “a al siiu sii creased de x ori? Discutie. > "3.1:10%. Intr-un tub barometric a intrat putin aer la temperatura, == 17C si presiunea atmosferiel: H = 101,6 kPa, Iungimea coloanet de mereur fiind h = 50cm. Care este densitatea aerului din camera bar metrului *#/SA-A032 Un cilindru vertical de lungime 7 = 100 cm, avind un mig otificit-de comunicare cu atmosfera, contine la temperatura masii ‘m, — 10,0 ¢ de aer. Datoriti unui radiator electric cilindrul se ineiilzeste Mikfel incit temperatura lui creste liniar de Ia 7 la baza cilindrului pind la T’ = fT, f = 2,00, la virf. Aflati masa de aer din cilindra si indlgimes Ja care se afl CM al acestei mase de aer. La. ce indilfime un plan orizoi separa mase egale de aer de o parte si alta? fe Fig 2197 * 2.1.95. Intr-un cilindru orizontal hi cari : x luneci, etany fra i Pistoane care impart cllindral in » compartimente ema palndipena ees : u masele m,, mai olare i i Aflagi pea rete Stat volun aoe reat ee ae «2.1.96, Intr-un cilindru vertical inchis se afl isto card 7 pod x fl eet firis treciiri. in fiecare corateiaten ate ie : le . i co gaz ideal. La o anumité temperaturi; avem V,: V2: Vy: 2.1106. Densitatea unui amestee de heliu si azot la tem 27°0 0 cantitate v Fig. 2.2.24 3,0 mol de gaz perfect suferi un proces eiclie format din doui izobare : p,, aps, «= 5/4 si doud izoeore: V,, BV,, 8 /5. Diferenta dintre temperatura maxima si cea minimi pe ciclu este AT = 100 K, Aflafi lucrul nfecanie efectuat de gaz (Se eunoaste constanta FR). Reprezentafi ciclul in diagramele p—V, ¥— si p—7. 2.2.16. Un mol de gaz ideal se destinde izobar dintr-o stare 1 eu tem- peratura 7 = 100 K, apoi printr-o transformare izecori ajunge in starea finali 2 cu aceeasi temperaturi 7. In acest proces gazul absoarhe (net) cildura Q = 831 J. Aflati raportul V2/Vy. Reprezentati procesul in dingra- mele p—V, V—T si pT. ge yt um ¥, = 01001 de gaz diatomic att ae us eit. Sn mol de gaz perfect trece izocor din starea 1 in starea 2 aC este comprimat adiabatic cheltuindu-se un : cu presfiiea de m = 1,5 ori mai mies. Apoi este incdlzit: izobar pind la 46 J. Aflati temperatura final& jmat miesorindu-i Yolumulgde femperatura inifild. Tn procesul 1-2-3 gazul efectueaaii Iucrul mecanio™> ff P-2.25. On, gar piatone ere ath iwoterm. Aflafi raportul lueruMlor 2 = 880 J. Aflati 7, (se cunoaste constanta R). Reprezentafi procesul = 2,0 ori, o dati adiabatic 5 s in diagramele p—V,'V—T si p—T. meeanice. Go g de ner a fost incilzitt eu AT = 200K en 2.2.18, O cantitate v= 1,00 mol de gaz perfect, monoatomic, din E 2.26. O masii m mauris Q = 700 J. Aflati variatia energiei interne starea 1 cu temperatura 7, — 300K, este incilzit izocor si apoi Tacit epee eter . a izobar pind la temperatura 7,. Aflati aceasta temperatura dact in cele eae aia mol de gaz ideal biatomie efectueazi un dow procese cildura SED bas intre gaz si mediu a fost 2.2.27. O Jeanti sae V/V; = © = 2,0 si T, = 300 K. i ‘Transformarea adiabatied si alte transformari ; i imat adiabatic Y= 2,001 de oxigen este comprimat a pa Ca tal V, = 1,00 L si o presiune finals De se as Binati va) presitmea inifiala, b) iuernl mecanic efectuat: de gaz, e Qi= a (se eucagfo constanta E). Reprezentafi procesul in diagramele , eo aa eM cannteniaien’ eee ae pen a a Ea Ss : 2 ail Ip,. Reprézentat iagra- £ 19. Intr-un eilindru orizontal eu piston se afl v = 2,0mol de gaz ‘ntregul ciclu, b) raportul presiunilor p2/ps- Rep emperatura T — 300 K si la o presiune de m = 2,0 ori mai mica decit ‘mele V—T, p—T. a ea atmosferied. Pistonul este impiedieat s& se deplaseze in senstl compte mini gazului. Cildura molarit izocor’ a gazului 0, + R. Cit cXldurk ‘trebuie transmisi gazului pentru a-i creste volumul de k £9 z -2.20. O cantitate v = 4,0 mol de gaz perfect trece dintr-o & _ in starea finald 2 prin donk cai, ca in figuri. Cunoseind 2, = 3¢ f, = 400K, aflati diferenja cildurilor absorbite in cele dou edi eunoaste constanta R. Reprezefitati procesele in diagtamele V — 4 1>Un gaz monoatomie suferi transform:2.2.28. Un gaz perfect efectueaz’ din starea inifialA 1 0 destindér abatied pink in starea finalX 2. Demonstrafi ci daci in aceasti star final, 2 gazul primeste izocor o cantitate de cXlduri egal cu lnerul mecani efectuat in destinderea adiabatic’, temperatura gazului devine din not temperatura inifiali 7,. Reprezentati procesul in diagramele p—V, V—7, perfect suferi o transformare descrisi de ecuatia Fo = aV, (Py >.0, @ > 0 constante). Pe ce porfiune a transfor- a) gaml $6 incilzeste, respectiv se riceste? b) gazul primeste dur, respectiv cedeazit ciilduri? Trasa{i grafiecle corespunziitoare. at } ‘ incit cildura sa molark este constants, si efectneazit un Iuerm mecanie 5 J. Apoi gazul este incilzit izocor pink Ia temperatura initial’, orbind cildura Q@ = 125 J. Aflaji cXldura molari din primul proces. 0 cantitate » = 1,00 mol de gaz perfect parcurge ciclul dit igutt—tnde 7, = 400 K, iar procesul 3—1 este deseris de ecuafia T = = + 2,3 — BV) BV, unde B = const. Aflati lucrul meeanie, efectuat 2 3,2 g, 1 = 0,032 kg/mol, DOK, T, = 600K, T,= 400K. Aflati lucrul mecanic efectuat Reprezentati ciclul in diagramele V. an 30. Un gaz monoatomic perfect,-aflat inifial “la temperatura ‘C, p, = 300 kPa si volumul V, = 2,00 m4, este comprimat adiabatie i @ asupra gazului un Iucru mecanic W? = 35 kJ. Aflati pin: raturi se incilzeste gazul. east gaz diatomic perfect se destinde dupi legea p $00 - 108 N/m, de la un volum V, = 1,00 L pina la un v V2 = 2,00 L. Caleulati : 'a) Incrul mecanic efectuat de gaz, b) variatia energiei interpe, c) cildura absorbita si cildura molara in aceasta trans- 3 2.241, Un gaz monoatomic perteot (0, - +?) se destinde astfel de gaz pe ciclu. fgrmare, * **@&S.3D Un gaz perfect suferi transformarea politropk pV* = const. : a) Iucrul mecanig. efectuat de gaz, b) eildura absorbit& si cildura molaré politropied. @) Reciproc, aritafi c& singurele transformari ncildura molari constanté sint politropele. ..33. Un cilindru orizontal termoizolant ‘de masi M = 3,00 kg, inchis la capete gi asezat pe un plan orizontal tari freciti, contine v = 1,00 mol de gaz biatomie perfect. La mijlocul cilindrului sia in echilibra 1m = 2,00-kg care se poate mixea etany fir freciiri a Piney T se imprim& cilindrului o vitez’ orizontalii 0 Cu cit ereste 7 - Fig. 2.2.53 é temperatura gazului_dupii stingerea osci Fig 2.2.42 Fig2.243 ig. 2.04. Intr-un cilindru orizontal fix se afli gaz la o presiune’ de +i = 2,0 ori mai mare decit presiunea exterioar‘i, inchis de un piston de masi M = 4,0 kg care se poate misea etang.fird freeiri, dar este inigial Dlocat. Inedilzind gazul si deblocind pistonul, acesta se deplaseazit uniform aceelerat si atinge la.un moment dat viteza v= 10m/s. Exponentul adiabatic al gazului y = 1,40. Se neglijeazi capacitatea caloric a cilin- drului si pistonului. Aflati cildura absorbité, de gaz. Cit devine aceasté cilguri dack presiunea exterioari este neglijabili? sso, 02.2.5. Intr-un cilindru vertical sub un piston de mast M = 40 kg aflat la indljimea h, = 1,00 m, se afl izolat termic de exterior heliu de masi m = 0,16 g si temperatura 1 = 27°C Pistonul este tinut initial tix, deasupra Ini fiind vid. La ce iniltime finali se va stabili pint la urmé pistonul daci il eliber’im ? 2.2.36. Intr-un vas inchis de volum V = 0,25 m® se afl& gaz la presi- 120 kPa. Gazul primegste cildura Q =,8,4 kJ intr-un proces cu, eildura molar @ = 21 J/(mol- K). Aflati presiunea finali 2.2.97. Un gaz perfect este adus dintr-o stare inifiali dati prin doud.. cese liniare diferite in stiri finale de aceeasi temperaturii, ca in figurii. ele dou procese gazul absoarbe mai multa ciildurii? 2.2.39) Un gaz perfect se destinde dupi legea p¥* = const. Aflaji cildwfa molar’ in aceast& transformare. 2.2.39) Un gaz monoatomic perfect suferk urmatoarele transformari 1—2frobariicu V, = nV,,n=1,5,2—3 dup§ legea p =const. V cu Vy = = Valk, k = 3,0; 3-4 izobard cu V, = V; gi 4—1 izocora. Stiind cildura, €2.2.43,Un mol de gaz perfect, din starea 1 cu temperatura Ty = = TOI 80 destinde in vid efectuind un Iuern mecanic printr-o turbind, izolat find termic de exterior. Gazul este adus din starea final’ 2 in stares initials 1 prin procesele din figuri, unde 1, = T,, ¢ = VelV, = 3,0 si cildura totals absorbits @—72J. Aflati lucrul’ mecanic efectuat Ja, “Gestinderea in vid. Reprezentati procesul 2—3—1. in diagramele F Ps SA) Aflati cAldura molar’ a unui gaz perfect in procesul p = a", sind aller a-fa molar’ izocor’ gi constanta i Cie O mast m de gaz. perfect cu masa” molar’ » suferdi un proces dexcris de legea T ~ p3, dela T, la Ty. Aflati luerul mecanic efec- tuat de gaz si clildura molari in aceast% transformare. Reprezentafi procesul in diagramele p—-V, V—Z, p—T. E « ‘Aflati cldura molar a unui gaz intr-un proces deseris de eenatia p = a7, unde a = const. Se cunoaste C,. Reprezentafi procesul in diagramele p—V, V—Z, p—T. “Sal (224790 ‘cantitate v moli de gaz perfect cu ciildura molar’ izoeor’ o sufert o transformare in care V ~)Z. Gazul este incilzit lent dela 2, la 7. Ce lucra mecanie efectueazt gazul si care este cildura sa molar’ in aceasta’ transformare? ‘Reprezentafi procesul in diagramele p—V, V—T, p—T. y 2448, Dowk vase identive izolate termic de exterior sint legate intre ele printr-un mie tub cu robinet. In primul vas existii o cantitate de gaz* : mE la presiunea p =100kPa gi temperatura 4 = 27°C, iar in eelilalt vas acelasi gaz la aceeasi presiune dar la temperatura t, = 227°C. Aflati prest- unea si temperatura dup’ deschiderea robinetului 22.49, Intr-un vas termoizolat de volum V = 22,41, continind 1,00 mol de hidrogen 1a temperatura T, = 200K, se introduce. 0 niash im, — 4,0 ¢ de hidrogen la temperatura 7. Dupi stabilirea echili- ‘prului presiunea a devenit p’ = 300 kPa. Aflati 7. 2.2.50. In dows vase termoizolate de volume V, = 50,01 si V 25,0 L, legate printr-un tub eu robinet, se afli m, =1,68kg azot la presiunea’p, = 3,00 MPa, respectiv m, = 0,120 kg argon la presiunea: J: = 0,50 MPa, Ce presiune gi temperaturli se stabilese in vase dacil deschigem robinetul ? 1 a ¢ Un_eilindra orizontal termoizolat de volum Vo ~ 10,0 T,) Y, GmphtfCu heliu, este impirtit in doui compartimente printr-un piston termoizolant care se poate migca liber far’ frecdri. Se comunici gazulut din vasul V, 0 cantitate de cilduri Q = 100 J. Aflaji cu cit ereste prest= unea in vase dupi stabilirea echilibrului. 2.52. Un cilindru vertical izolat termie este despirtit in dow part un perete fix, conductor de efilduri. Deasupra peretelui se afl: *, = 1,00 mol de gaz Ja temperatura 7, — 420K, inehis eu un piston a cs hast AL — 10,0 kg si sectiune S = 80 cm? care se poate migea etans fiir freedti. In partea inferioari, sub perete, se afl vp = 1,50 mol, din acelas gaz Ia temperatura 7, = 400 K. Cu cit coboari pistonul si care va femperatura final de echilibru? Gazul are exponentul adiabatic + = 9/8 jar presiunege atmosferick este py = 100 kPa. _ (hgh Ciara din figura contin pistol se deplaseazit etang fra freeitri, i i este egal cu lungimea cilindrului. Aflati cdldura m¢ condifii, nealijind capacitatea calorie’ a cilindrului, pistonului si resortulns ‘Intr-un cilindru vertical sub. piston se afli gaz biatom! p fstonul are masa M — 10,0 kg, aria S =100cm® si se mix Eiang find freciri, Ce cantitate de clduri pe unitatea de timp trebul comunieati gazului pentru ca pistonul si se deplaseze cu viteza v = 0,40 m]s? Presiunea atmosferied este pp = 100 kPa. 2.2.55. Un proces pareurs de gaz perfect este reprezentat, in diagram: T printun. cere. Aritafi pe ce portiuni gazul: face Ineru means < pozitiv, se incitlzeste, absoarbe cilduri. 6. Un gaz perfect pareurge ciclul din figur’. Se di L, ty= 127°C, V;=6,0L gsi yolumul V> = 10 pormale. Aflati luctul mecanie efectuat de gaz intr-un ciclu. Reprezentati jal in. ele p—V si p—T- Tntr-un cilindru vertical de secfiune S se afli gaz inchis de un pistonde mask m, situat, la echilibra, la indlfimea h- Fresiunea atmosferie’ Bite Po. Aflati perioada micilor oscilafii ale-pistonului considerind e& pro- fesul poate fi aproximat de o politrop’ pV* = const. Gielul Carnot si alte eicluri 2.2.58. O masini termicd functioneaz’ dup’: ciclul Carnot. Gazul x cedeazi sursei reci orfractiune f = 0,60 din cildura abgorbit&i de la sursa caldd, a cirei temperatura este t, 227°O. Aflati randamentul ciclului si famnperatura sursel reci. Reprezentafi ciclul Carnot in diagramele V—2, p—I% 2.9.59. fntr-an ciclu Carnot de randament 7 = 20% luerul mecanie efectuat de gaz perfect la wdestinderea izoterm’ este Wiror = 100 J. Care ete Inerul mecanic consumat, la comprimiarea izoterma? Reprezentagi ciclul Carnot in diagramele V—T, p—T. , 2.2.60. Calcula}i randamentul ciclului Carnot in funetie de raportul de compresie e = V,/V; = 2,0 gi exponentul adiabatic 7 1,40. Cunos- tind V,= 3,00 L, atlaji Vs. Reprezentati ciclul Carnot in diagramele ¥ T. v Calculati randamentul ciclului Garnot cunoseind temperatura > sursei calde t, = 127°0 gi Tucrul mecanic la destinderea adiabaticd: pentru ‘un mol de gaz biatomic W%, = 2,49 kJ/mol. Reprezentati cielul Carnot in diagramele V—T, p—2- aA A £@.2.62,90 pompii de ctilduri, funcyionind dupi ciclul Carnot (inversat) ire pe Stamperaturile ty = — 13°C (afard) sit; — 27°C (In camer’), consumi | pe cicn energio electrick W? = 2,00 kJ. aleulati, pe ciclu : a) eildura Ppsorbit& de afar’, b) cildura cedat’ in camer’, ¢) eficacitatea pompei de cildurt, 4) eficacitatea maginii considerat’ ca masind frigorific a 232 Je cistig de ciildur’ se obfine pentru incilzirea unei hale dae: oP Tec th so ard’ direct cirbunele in sobe, el este folosit intr-o masini termick Carnot functionind intre temperaturile t, = 27°C si 4 = 227°C, jar lucrul mecanic astiel obtinut este folosit intr-o pomp’ de cildurit Carnot, care ia exlduri de afard la temperatura t, = — 13°C si o cedeazi in hal Ta temperatura t, = 27°0? 2.2.64. O masini frigbrific’: Carnot ia cildurd de la api la te = 00G553 si @eedeari unui fierbator on api la t, = 100°C. Ce mas m, de api trebuie Inghetatd Ia sursa reco pentru a vaporiza m, = 1,00 kg api in Herbitort Re: cite ori Iuernl mecanie consumat de aceast maging este mai mic , necesari direct pentrn vaporizarea apei? ot a . Randamentul ciclului Carnot egte influentat mai puternic de “sursei calde sau de temperatura sursei rect? . Caleulati randamentul eiclului din figuri, cunoseind ortatl ie ¢ — V_|V; = 4,0 si exponentnl adiabatic y = 1,40. Comparati ‘Carnot funcfionind intre temperaturile wgrameleV—T hp B2.2.67. Trasafi ciclul din figur’ in diagramele p—V, p—T si caleulati randamentul cunoscind raportul de compresie ¢ = V,/V; = 3,0 si expo- nentul adiabatic y= 1,40. Comparafi cu randamentul ciclului Carnot funetionind intre temperaturile extreme 1,.. 2.2.72. Transcriefi ciclul din figurt in diagramele V—2, p—T. xprimati randamentul ciclului in funetie de raportul de compresie T,]V, = 5,0 si raportul temperaturilor <= 14/7, = 2,0, y= 1,40. 3.2.73. Transcrieti ciclul din figuri in diagramele V—T, p— 7. Cu- cind mimiral de moli y= 1,00 mol, temperaturile t, = 27°0, t, = ‘a) Inerul mecanic efectuat de gaz pe ciclu, - 127°0, t, = 427°C, calenlati : t 9 | ; D tandamentul in funetie de rapoartele de compresie «= Val — 2,04 : ‘polPr = 3,0, ¥ = 1,40. Comparati cu vandamentul ciclului Carnot Sor functionind intre temperaturile extreme T;,s. 1 S05, Fig 2.2.68 Fig.2.2.67 Un gaz biatomie perfect, avind presiunea inifiala p, ib izocor, apoi. destins adiabatic pin’-la temperatur astfel ineit p, = 100 kPa si 200 kPa | initial, V, = 2,00 L, de unde revine izoterm in starea ial. Reprezentati cichil in diagramele p—V, V—T' si p— 1. Caleula a) volumul si presiunea in starea 2, b) lucrul mecanie efectuat in destin- derea adiabatieii, c) variatia energiei interne in destinderea adiabatica, 4d) randamentul ciclului in funetie de raportul de compresie « = V/V; si Cy/Ces €) randamentul ciclului Carnot funefionind intre temperaturile 92.273 2.2.74. Transcrieti ciclul Otto al motorului cu explozie in diagramele YT, p—T. Calenlafi xandamentul in functie de raportul de compresie Vi 6,0, 40. Comparati cu randamentul ciclului Carnot ctionind intre temperaturile extreme Ty,» Z 2.2.75. Reprezentafi ciclul motorului cu reactie din figurk in diagra- ‘T, Exprimati randamentul in functie de raportul de ie 2 = V/V; = 4,0, y — 1,40. Comparati cu randamentul eielului ‘Garnot functionind intre temperaturile extreme 7, 2.2.76. ‘Transcriefi ciclul Diesel in diagramele V randamentul in functie de rapoartele de compresie 2 V/V; = 2,0, 7 = 1,40. Compatati_ cu randamentul uncfionind intre temperaturile 7, si T,,2. 1 : 1 69) Reprezentaji ciclul din figuri in diagramele V—2, p—T. Calawafi Tandamentul ciclului in funetie de raportul de compresie = V/V; = 4,0 si exponentul adiabatic ~ = 1,40. Comparafi eu randa-_ mentul ‘cicluiui Carnot funcfionind intre temperaturile extreme 7,. * 2.2.70, Cranscriefi ciclul din figurd in diagramele VT, p—T. Caleulati randamentul ciclului in funcfie de: a) raportnl de compresie <= V/V; = 4,0, y=1,40, b) raportul temperaturilor = 1/7, = e, ¢) Compara{i cu randamentul ciclului Carnot funetionind intre tempera- turile extreme. T, p—T. Caleulati ig | ‘iclului Carnot 4 Fig22.76 Fig 2.270 2.2.71. Un gaz biatomie perfect parcurge ciclul din figuri in care: 7°O, ty = 227°O, py = 106kPa, p, = 271,8 kPa. Transcrieti ciclul in iagramele V—T, p--T. Caleulati pe ciclu si pe mol de gaz: a) cild absorbita, b) cildura cedatii, e) Iuerul mecanie efectuat, d) randament ) randamentul ciclului Carnot, f) Exprimati randamentul « funetie de rapoartele de compresie ValVi = PulPs = 5.2.77. Pou masini termice lucreazii, cu gaz perfect dupiciclurile — 2 3-4—1, Tespectiv 1_-2—-5—6—1, din figurs. Aflafi raportul randa- entelor celor dowi cicluri. Reprezentati ciclurile in diagramele. va Ee Se “2.2.78. Aflatiraportul randamentelor cielurilondin figurls : 1-2-8 ie in s 14 pareurse de gax perfect, monoatomic. Reprezentati rma> Aflagt randamentul eu din figura stiind exponents atic y al gazului ortiunea 2—3 este lini: i cit suaiate i cs i este liniar’. Reprezentati ciclul mv Fig 2.2.79 +@2.8) intr-un anumit proces cildura molar’ ii i a gazului ideal variaz’ ae = : 2 ire 4 ee dup Tegea Es a At ‘BT?, Cunoscind C, stabilifi ecuatia procesului in GD a) Ce ucru mecanic maxim se poate objine de In dou’ corpurt pee May ealdrile spevitice cus si temperaturile Ty) > Tn? ‘ati apoi cazurile particulare : = : SE ES Pi re: b) my = Mia, 0 = Cay C) Corpul mg **€2.32> Calculati variatia de entropie a ‘unui sistem constituit din ee aps im cantitate foarte mare, in urma cufundirii fierulut Izit la PO, in apa aflati la 6 = 13,5°0. Se fi specified a fierului. . ee 62.83) La temperaturi foarte joase, apropiate de zero absol ’ y y lut, cil specifica ® solidelor este dat de legea lui Debye: 0 = or’, a= cau Galoulati cildnra necesar’ unui solid de masi m pentru a se meiilzi de la T, 1a_Ty. Care este variatia de entropie? * Oildura specified a argintului poate fi aproximati prin formula t c= +67 — unde tine m kg-K’ J w-K b = 0,049 239,6 ——. kg: K? are Galeulati cildura absorbits si variatia de entropi = inedlzirea sa de la 7, = 300 K la i ‘nom gees 2 “a5 Caleulafi variafia de entropie 1a incilzirea unet mase = 0,100 kg gheapii de la t = — 20°O pink la t 7 in = 100. i a , —'8,0'min. Aflati eildura latentii de topire a bromului. = Intr-un vas, in care trebuie mentinuts temperaturii, constant’, SS \termortaf) s-a introdus o mast m de naftaling, din care o fractiune f este in stare lichidi. Se toarni in termostat o mas M de apis. Intre ce limite poate fi cuprinsi temperatura apei pentru ca temperatura din termostat Si.nu se schimbe? Aplicafie : temperatura detopire a naftalinei 0 — 80°G, cildura latenta de topire a naftalinei , = 51 kJ/kg, f = 1/2,m = 1,00 kg, M = 2,00 ke. (*§2.7.23) “Aflati variatia cXldurii latente de topire in raport eu tempe- ratura (74/7), eunoseind eildurile specifice c, si. Aplicatie In. gheata. micitd pind lat = — 10°C fri a ingheta, nea o farim’ de gheafi pentru a provoc din apa si revenirea temperaturii la 0°G 1 subricite va ingheta? Oildura specific! i i = 252°C. Caloulati = 10,0 kg cositor topit la temperatura fe = 252°0. © ; Bocas tant 20 ‘va vaporiza atunel ind se atinge starea final& de na: eT chivalentul in api A = 110g, continind ). Intr-un vas ou echivalentul in api e: #4 ae apa la temperatura f, = 17°C, se aruned 9 beat ae. ote! mast m = 8,00 kg inedlziti: la temperatuta t= 550°C. Temp: rat wey apel a devenit @ = 50°C. Ce masii de apii m, s-a vaporizat prin 1 fierbinte ? : ere Te Uae din inetodele de riicire este si inetoda ev aporiirii fortate taasive. Vasul eu lichidul se agazd sub un clopot de sticks din care B Maeneazt aerul si vaporii (masina pneumatic’). Caleulati ee fractinne initial de api, luati la 0°C, poate fi inghejata prin acest proce au i pie7.3l. Dupi = — 40min de la Treeputul lerbert supel gospodina compietat oala, eu api rece, pint la nivelul inifial si a observai i Be i unin apa a inceput si fiarbi din nou. Care a fost temperatura liugate? Lee : eae oR eee Mera aate adi anumit interval de tonp, ei topose “£0 ji la °C, temperatura mediului ambiant find ty . Be codustal soot lichid, afla{y ee mass de azot se va Vapotiza in acelagi Ber os fucan cil ectiune S = 1,00 dm? sub un piston de 2.7.13, Intr-un ellindru do seetiune = 1,00 dint sub un piston, do : ‘ise afl omasi m = 10,0 g api in condifii norm Care eee otaral oper in condi Horna! by) La. inaime series i item apei o etilduri 0 iis. Bag tate na sem feu care ies aburil prin eiocul_ceninieul, de Pare § — 1,0 cm® in care fierbe apa la presiunea atmo mali esicits og un reqon de putere B— 2,0 kW on Tandamentul = 0,00; **€7.390 maxi m, de api aflati la temperatura inifiald fo ay este {prin evaporarea a m, = 0,10 kg eter aie sea i init i: a) Cum variaai masa m a eterului in funetie d : ere Sarr Pa japel-gi-eteruiul, -b). Oe masii maxima de api poate fi : A prin evaporarea total a eterului. i ; Ng. 3.756" Lnticun vas se toad un strat. ds tetracloruri de carbon, OG : rat de api. La presiunea atmosferie’s normal’ CCl, Be 16,1°0. ra co tempersturd incepe fierberea 1a interfaja dintre cele dou’ Jichide? Folosiji tabelul presiunilor vaporilor saturanti : Vaporizarea si condensarea \ 2.7.23. Intr-un cilindrn de inailjime h = 50 em fierbe apa Ia presiunea atmosfericé normal. Care este temperatura apei la fundul cilindralul? 2M) 2.7.24. Intr-un ealorimetru ew api la temperatura t, — 90°C se aruncd © bucati de platin’ de aceeagi mas% en apa. In starea final, de echilibra” T 80 foe 20 30 40 so_| eo rau nivelul apei a revenit la nivelul inifial. Aflafi temperatura inifiali.a platings 01,99 | 1,09 | 100,32 7-35. Tatrun vas ealorimetsie der ae ee ae oy = dog ea Coy WP 060s Sue | eS | ee afli un volum V, = 1,001 apiisio mast m, — 400 g gheatt in cehitbre Ee 240 | 4,27 | 7,93 | 1240 1 20,00 | 314 ! termic. In apa din vas se introdue m, = 100 g vapori de ap’ la temperattira a de fierbere 1 100°C. Car Va fi temperatura final de echilibru ? 2.7.26. Intr-un calorimetru se afli in. echili api gi gheafi. Se trece prin amestec o masi egal t, = 100°O. Aflati temperatura finali de echilib: 2.7.27, O piesii de ofel de masii m — 2,00 kg este scoasi dintr-un cuptor eu temperatura ¢ = 1000°C gi aruncaté (pentru eiilire) intr-un var de capacitate calories O = 220 J/K confinind m= 1,00 kg api Ia tempe- | ratura % — 20°0. Oare va fi temperatura final a ‘apei? 28. Intr-un vas calorimetric de alami.de mast m. nind m. = 1,00 kg api in echilibru termie cum ibru termie mase egale de IX de vapori Ia temperatura ru termic. Gildura gi energia, mecanied ES 4a unui edirucior de mast my = 4,00 ke Pe platforma orizontali a unui efirucior de masi my = 4,00} se afli a Pa eanatn de mast m = 0,990 kg. Intre Cae teren GGine) trecarea este neghjabls. In corpul mm, nimereste un glont de mass m= 10,0 g eare se migca orizontal cu viteza ty = 500 m/s. A at cant tatea totali de edlduri degajatd prin frecare dintre corpul m si pl form | tate 7-38, Un remorcher mergind singur cu Viteza o — 7,2 lan/h gonsu Mf = 60 kg/h eirbune, Trigind slepuri cu aceeasi vitez’i, consumi I} t= = 200 g, conti- = 0,50 kg gheatti, sevol, 2, TERMODINAMICA Fe kei eixbune. Randamentul masini cw abmi este 1 — 10%). diametru minim trebuie si aibi cablul de remoreare a slepurilor, ‘di tensiuea la rupere a cablului este , — 360 N/mm?? RASPUNSURI SI REZOLVARI 108, daek o fractiune incalzirea pickturii? 2.7.40. ) 2.0m de la sol §1 se Medlzeste in aces timp cu At = 200K (c= 130 Ji(kg+K)). Considerind ei o fractiun AZULUL PERFECT {= 0,50 din eildura degajati 0 preia glonful, aflafi distana orizontal la care cade glontul. 2.1, LEGILE puri identiee de mast m = 1,00 kg fiecare aflate I 5,00 m si la distanfa d = 8,00 m unul de altul, sin simultan unul spre celilalt cu viteze orizontale egale vy = 10,01n/s. Aflati: a) Dupa cit timp si la ee inalfime se intiInese eorpurile, b) viteza corpului format prin ciocnirea plastied, ¢) variatia temperaturii corpurilor in urma cicenirii. Cildura speeifiek ¢ = 1,00 kJ /(kg- K) 2.7.42. Un remoreher trage slepuri pe 0 distant d— 100 km. Cablul de remoreare este intins cu o fort # = 90 KN. Singur, fird slepuri, remor- cherul dezvolti o viteri de m = 4,0 ori mai mare, la acelagi consum orar de citbune. Randamentul masinii eu aburi = 0,10, Forfa de rezistent’s ® apei este proportional cu viteza. Aflati cantitatea de cirbune necesar’ pentru_transportarea slepurilor, 2.7.43. Un automobil cu masa m = 1,00 consum& pe un drum orizontal 0 cantitate de benzin’ mf = 9,8 kg/100 km. Cu ett la suth va Selidea viteza automobilului, considerind aceleasi forte de rezisten{i $1 acelasi consum orar de benzind, pe un drum inelinat eu panta p= 7 m/100m. Randamentul motorului 4 = 28%, 2.7.44. O locomotivii de mask m — 30 t, consumind orar M* — 98 kg/h cirbune, cu randamentul motorului 4 = 0,10, are pe drum orizontal o vitezi vt = 50 kin/h. Ce vitez% constant’ © va avea locomotiva daes intris pe un drum inclinat de panti p = 1:100? Se vor considera trei cami: forfa de rezistents totali este proportional : a) en apiisarea normal pe sine, b) cu viteza locomotivei, ¢) cu pitratul vitezei ; in ultimul caz se vor calcula in prima aproximatie limitele intre care este cuprins& Viteza v considerind intersectia a dou’ grafice corespunziitoare (hiperbold si parabola) in diagrama F—r. @Q7By Intr-un cilindra sub un piston de masi M=10kg este japortzat un lichid. La puterea inedlzitorului P, = 100 W, pistonul ures lent cu viteza v= 5,0em/s, iar la puterea Py = 2P,, ured cu vitezn 2 = 2,5 »,. Aflati temperatura de vaporizare, cunoscind elildura latent& de vaporizare % — 2,3 MJ/kg si masa molar a lichidului u = 18 g/mol. 5 "ene deasupra pistonului este neglijabili. ‘Transformatile izocorii si izobar’t 102°C. LA. T, = Ty[F|(Sp:) + 1] = 375 F 21.2. pi[ps'= (P:/p2)(La/T1) = 4,0- 24.3. AT = Tl: [kh + Hi(¢g)] = 60K. “24.4. 2'/T = H'(g + @)[(pog) = 1510. 21.5. T,= 7,T,/T, = 315 K = 102°C. ‘ Fig. 245R Transformarea izotermi Va. figura. py 2 Se 1 2 ea 2 8>Pericolul unui rizboi nuclear consti si in asa numita.,,jarn& nuclearx”. Daca in uma incendiilor se formeazi in straturile superioare ale atmosferei un strat subtire de funingine, eare absoarbe si reemite practic toati radiatia solari, afar de cea intrarosie (la temperatura obisnuiti), atunei ce temperaturi medie de echilibra a Puimintului se va stabili, stiind ‘ci radiatia emisi de un corp la echilibra termic este proportional eu 74 BAUR iA nN ain censors ee/h,) = 10 em. 1.11. dk = 1): + 4.12. pi — ps = 2p(k — 1) :(k + 1) = 100 kPa. 1.13. p’ = Ve: x Vas 2.1.7. Vd. figura. v 4a?) : [4a(1 — hy] = 20 kPa. ght — hy? 2.1.17. p = # gh sina (a3 — d}) : [dyd,(d—asinay(a, — dy sin al = 3 kPa. 2.1.18. a) 2 =H —p)/H = 20mm, b) 2, = (+ pgh—p): + egh) ='15,7em, ¢) 2, =p — H + egh): (H > pgh) = 300m. 2.1.19. H = pp + (yp, — Pr): [hk — (Ps — Ps)/(Pg)] = 101 kPa. NUE + pgl)/H = 50 cm. 1 B Psprty 3) oH ae ee ee po: 22)" a S121. b= [! 4i4 ayes] (' Se nee oh a] UL: (+L + Hi(eg)] = 23mm. Hh) ee — Hog) + | (t-h-—) +4my = (eg) Vi h ae | 2 2.1.20. 2.1.22. a) UV =|! 2 Fig 248R Va. figura si tabelul : I leads brem, b) ALT= Th/l = 35K. 4 a | vy ia 2.1.23. aaa dfrvar al (itat = pees 2 9 4 oem, b) AZ = Tajl = 16,4 K. 5 om, b) He [2 [on Tar [on | sf «|e | or e 1 Prt 2.1.24, a) ras ee erste wa] ae 2 9 7,5 H fm (HE pgh\t—h—g), 9=37,5 em; 0) sal( +h +a): Pad Pa Ps 7 (l-h-@) | =1,0cm. 21.25. a) wa [r4 2/044) = an(n—14 22) |= ») + eghl-) = + = 50em; T= h+ Hi(eg) = 90 em; g + egh’)(I— hb’ — 1), V=5,6em; ec) w xl(l— — Vy: (A pag) + 4 40K. J al + W (oles) + UV] = 20 mm; AT= 2:0 — hi ay « z _ Fig2tg9R1.39. w = poll — afl): (phil) = 25 rad/s. 1.40. © = (1 — polp)V (Sz — 81) = 10 em, 2141. Vi/V, = n?:(n® —1) = 4/3. 2.1.26. F = s= WU eg)? + Sifegl — H — egh] — mg = 2VH:[h + Hi(eg)] — mg egV — mg = 1,0N;U © 1H: (H+ egh) fs U1 — pgh/H), (@—U)/l = pgh|H <1%. 2.1.27, h = £H|(¢9)] (eS] —"m)/m ~ 200mm. 2.1.28. f = (m + Bg: [SH + (m + M)g] = 10%; b= (m + M)e +1 —f)eS] = 10cm, 9, a) « = (— H +H? + tH eghSi/S,) : (2e9) = 25 em; b) & = (Sila[i)(H + pgle)/H = 25,2 em. 2.1.30, @ = (—_H + VH* + deg) : (299) =15 em; m= eS(2l = — 2) = 0,286 kg. QA.31. Wi =’ + [hl (h + bY] H(og) = 45 em. 2.1.32, 2 = [mVoegS + (F + mg)? + (Mg — po)S(F + mg) — — pySMg): CegS(F + mg + Mg)] = 3,6 m. 2.1.33. « = [pV email art 2 1 Gaul = mal? : (4pV) I =1,0 on. 2.1.94. py = (mg/S)(kn — k +1): (ke — 1) = 101,2 kPa. : : pe Fig21stR 21.85. (p + cad L= Up + olg + a)a)-(1— 45°), = 300m. : 21.36. 2 = h + (L — VI + Fpgh/Po)- Pol(2eg) = hegh/po = 2,5 em. Tere nee tye © 2.1.42. w= Ul(p: Tr — eT): (Pah Ty + Pal2T2) = 20 em. is 2.1.43. H, = egh, + (Ha — pghn)( T2/Ti) bt (h + In—hy) = 100,0 kPa. aes 2144, D! = TED|(L— W)\UE[(0g) +L — 1: LEC og) — bh) = < te ‘ 468 K = 195°C. : Se ne 2145, AT = T(H + pgl) : [H(n + 1)] = 34K. a 4 di 2.1.46, ha + Beat + VE + eg? — ATT) = <4 ; 9 - IAT/T =1,0em. : Fig 2136R £1 Q4AT. ha fl + Aime: [1 —f)] —1} = 20,7 m. 4 ef Se Fig. 2139 - 2.1.48, a) 7’ =fT[H — pg(l — fl: & fT = 273 K = OO. b) Hl = (H+ pgll — a)] (0a), © U2 [2 + HK ogl)] & leg = 9,0 mm. ©) (H — eg(t — ffl =H + eg(fl— 2’) G2), w fl: [af + H[(egl)] & flegl/H = 8,0 mm, BABT n= (200th — V+ H(9g)) +10 — WY = WY = = = 7,0 rots. ‘ 4 2.1.38. of = /2plS: [m(F — #4)] = 25 rad/s. - a,2449, a) Hy = (Hy + pghy)(Lo/ Tih: (h + (he — Ta)/! = 100,0 kPa. b) H,—101,32 kPa, tn ee he eee lane vn 91.57. 0 =1AT: (27 + AT) =1,0 em. 1k? + Ge — 1): [a(R + 1)] = 47/60 = 101,32 kPa, hp = 0 > 7, = 286,8 K = 13,6°0. 1.58. f 2.1.50. p = po(L/Tollo:: (lo — h/2) + emgh — paguo = 127 kPa. F a Zi | BAL. Puy = 5 TSK = 49°05 graficele sint parabole. 2.1.52. m, = m(L — f): (2f) — PoS/g = 1,83 kg. i m 2.1.53. Tho = 25 — = ; oe 5,0 mm. 7 F 2.154. T, = T?]T, = 360K, graficele cerute sint parabole. Fig 21.588 Serer ‘CHenatia de stare) 2.1.59. d= oe VIANa = 254. 2.1.60. Be 20% uo = 28,97 -10-° g/mol. DA.G1. p= Vuolts = 4,0°10-* kg/mol. 2.1.62. a) Numirul de particule din masa m de amestec : vw, = Pe, = SS vie = Sms) Nat BY wo = Ye Pate o) = Seblte = 417 "5.1.63, m7= const. 2.1.64. a) Presiumea scade, b) masa creyte. Mit Fig 2154R 2.1.55. Ve = (eT 3 — Vit): ; cs 4 cele sint iperbo ee [Ty -+ Ty(ValVa — 2)] = 2,2 L5 gratis 8 wv 2 Fig 2160R Fig 24658 2.1.65, a) Volumul creste, b) masa scade. e166. 1-2 volumul scade, 2—3 volumul creste, trecind prin valoarea ig 21678 Fig 2158R . Fig. 2166R -2.1.67. £ im si mini i eta a8? 1 1, 2 maxim si minim absolute, in 3, 4 maxim si ming 21.68, p = aV +5, a =( , 4 = (Py — pi) (Ve — Va) = — fb; E (Wap Fam): (Va — Va) Pe od tea, yee Waren vo im = 2 im = UPmVn/(mR) = 421K; graficele sint parabole. 11.81. Dy = Dp Tol(PoT) = 1,9 Nm*fh, unde D.= M*eA TRI : (nape) mh. 4.82. h = (HV — v.RT):(p*V — %Rt*) = 5,3 km. "4 hoy 1.84. T= T+ ax, dar pentru e=b avem T= Ty deci 7, = “4 a+b, de unde constanta a: a=(2,—1):d. ay jderim un strat infinit de subtire de grosime da, aflat la distanta Vari, Atunei masa de aer clementars cuprinsi in acest volum tar: eee ae (2) R(T, + ae) Fig.2.1.64R 2.1.69. f = (f — fa) ? (1 — fa) = 25% 2.1.70. mg = my(19/4\P/Po)( To/) = 2,1 kg. A.71. a) Ty = TH + mg/S)/H = 306K; b) T, = T,:(1 —f) = 403K; ©) N = mg + (H — p)S = mg + fHS = 26,5. 2.1.72. F = mg xer/i1e — 1) = 980 N. ; 273, & = Inet (ur + te) = 5,0 em. BATA. AVIV = (ug — ps) 3 (ita + 11) = 3,3%, = av = gi dm = paV =F Side n integrare nedefiniti : m(a) =\am = spade R(T, + aa) ie constanta de integrare se determini din conditia Ta margine + na — 0,avem m(0)=0;0=In %+C, C=—mn 7, =nG/Z), PS mT, + a2) +0} (8) Ra IL ar ___upSb inf. 4 nat, 2). 2.1.75. @ = Mh: (k + 2) = 8,0 em. Tr RT,—7,) ca 2.1.76. Vi = Vly: i ae ae VuTi: (wT + ve 22) =1,00L, V, = 2,00L; 4/7 wpV anf 4 Ty oh « R(T, — Ts) Ty b a 21.77. ViIVS = (Val Ve Lo/T; ; uA = a V2)( Ly/T1) = 2,00. poate integra si definit (Limitele de integrare se corespund) + Be eee 21.78. 2, = pV [AV (RL) = V/V qq] = 254,8 K. : : 21.79, M = mRAT | uh vo ioe (ante = ‘Muhg) — Spolg = 5,0 kg. R(T, + ax) Ty + ax 2.1.80. mg = mys/i — muggh|(2RZ) = 0,50 g. — pps), Tia up In [1 + (Pq — Tia 7). B y Ra Dy i 4 as ee tp total’ se obtine imediat punind 2 = v y Fig 218oR Yow pe peeled In (T,/ Ts) = 106 g. () vate eer = RUD, See wee ig2180R h \ Jculul cu temperatura eae a in = nostru, practic, acelagirezutat : ® Pes SBE Seale LP a Simm ee (6)eee Distanja cerut% se obfine din conditia : ps9. 1, =) AeB = 482.K. m Vv ~ m(3)=™ say —¥PY in fy fo 1.90. a) Va. figura; b) TV*+ = const, T*pt-+ = const; 2 RL, — 1) Bb Aries ed clon Veeiae pe ate 2 RT, — qT, de unde ipa V7 La Be es a+, 1+) T/T, 2.1.85. 2 = wo(olp)(ms — ma) : (my — m) = 0,044 kg/mol. 2.1.86. po/p: = V T./T; = 1,5; graficele cerute sint parabole. p Pa vin Z 4 oo _ ; # 1.91. v2 = ty* Sips Ty : (Sip2T,) = 3,0 m|s. o. 4.92. np = [Kr +1) —m]:7 = 2,0. 7 a - 3. hy = h, Vn T/T, = 22,7 cm. oe a b 2.1.94. a) Dack in — 1)l< pMgavem 7"/T = n{1 +(m—1)M(pS)}, Fig 2406R Kn —1jl>pMg,avem 7'/T = n[1 + pMgl(ps)). 2.1.87, Va. figura, : VyVa: Voi vee Ty: 7: MS Te { Ane a a Bs @ = 5/2, PT = 24/1. gest an i 5W/9. pis Bie a =I ae ant31 309. p/8 gle zs 4 2 %. WB re na Ba, Hes) Prin integrare definiti (limitele de integrare se corespund) : x my) = [ane = 3 = HPS), To tbay upst of fee ae Ra om ETS, rl a dm = paV eee dS; unde 1 wenn h (e' = f-1 : 0,65 m. a) x x \ upSdy ups ady J R(T + ay) ROP Py tay, Amesteeuri de gaze 4 m3 = [paa(RT) — eLV a: (ue — vs) = 3,0: 10% m=8, b) Bs = Pm (ty + Ma) = 75 KPa, py = 20 KPa. 2.1,106. a). =1,0- 10% m~ = inf © 21.107. 2 = 2pyp2t (r+ 92) = 0,96 kg/m? puts tals 2.1.108. g, = [1 — pial(eRT)] ut (41 — Ha) = 26% 92 = 74% 5 Se poate integra si nedefinit : Boslin): aul its + Gals) = 23;5%; fo = 765% 5a upSdy ups 1 fan =m We apy 7 ee OME + an + 01, = ane, 9 = Etiam + wand) = 180 unde constanta de integrare @ se determin din conditia la margine : pentru y= 0 avem m(0) = 0, deci 0=In 7, +0, C= —In Ty, ete, Masa total se objine punind y=T: * 8 ik m ae 21.110. p’ = 2pPo: (Pr + Po) = 48 KPa; p’ =m: ¥(1/[pd- 24.111. p’ = YpVe: DVe 21.112. p’ = Yy(ome/pa) : Ymd(wewd- 21113. p! = Y(pVd Ld: DV T)- Inf = 6,98 g. © Mo.2114 p! = Y(p/ 7): S/T). Pu r ¢ Bo ee ae 3) 21.5. p= Lv, ¥(V4/2,), 7 Rl” RE, é 21.116. pj = (p)2"/T — ApyV, : (V, + Vs) = 30 KPa, care, dup% separarea variabilelor, ne d% prin integrare (7 = const) 2117, p= (myfuy + ‘M/u2) RIn/V = 180 kPa. ORT j %(rdr sau inp = OP oe eas 21118. py = [my/(214) + maug] = 300 kPa, Pp RT R ‘m, * 2D) : (2u,V) = 200 kPa. unde constanta de integrare C se determin’ din conditia la margine ea 21.119. p’ = pyn(l +7): (1 + n) = 180 kPa. Beira. fom Bocgk-Avent ox ase eee AE Go ee a = P=; p= 7 Bi + 0; deci 2.1120. m = u¥,Vatps — p.): [R(V2, + Ve2,)] = 8,1 g. E z ie RI Rp 2 2.1.121. Concentratiile molare: ip(RL) — p): —w) = FBO molim’, 24 — Co — maple]: (as — we To matieh sg $= Head: (+ 2) =P —MeRD = bh: Gg ese ee 2.1122. m,/ma"= (ur/ig)(2p’ — p) : [2 — p’)] = 10. 21.123, VV, = M—VA+H _ 34 In Se eeene Po 2RTR, QRTR, Se putea integra si definit (limitele de integrare se corespund) : (= ppp, en{ He (ae ». ) 1tk—a ( P 4 dr sau In = = — =7(19/2 — R}/2), ete. 21124 malm, = ua/(2u) = 1,00. (rar OE Soe BE. Be os Rp wal Vid v 7 Ww aici limitele trebuie si se corespunda, adick pentru r — Rp presiunea este He ae P = Mo, iar la distanta r este p. —>> ? 1 ¥ LF 2} st pe eer ee v mn ak 7 z ! } ah hae Se det 9.24126 R | Fig. 24424R i ig 21104 perl 8 BAABS. m= 2my/(335) ==, gs my = myus/ Bus) = Se. Lee i P >| o He. Hy a te |. He : i Flee did 5 p é ‘ Pane ! " is % a i : Fig2180R Fig 2.4318 V2 Va We Iie FLIER ona Fig 2195R Pe t ‘ i #2.1.128, Condifia de plutire : a | 2.1.126. Pistonul din dreapta nu se deplaseaza, iar vel din stinga se va opri la mijlocal cilindrului (yolumul azotului te dublesra)’ erie — Poe bj **2.1,127, S& lutim un strat orzontal infinit de sul la distanfa 7 de centrul Pimintului. Diferenta de pr de alta a stratului este dati de presiunea hidrostatica Deoarece variatia de temperatur’i este foarte mick, si variatia, densitifii _ vai foarte micl, de aceea putem calcula-variafiile ca’ diferentiale “dln peP) = Ale.P) Fam de, 0). Dar Pn? Dp. pa eee r 5 (2) Pes ahs 5 x @) 4"7 vewuca da (inti logaritmim, apoi diferentiom) : eee ido" de gee % p” ri = PH gy fee dp ar, RI, Parte Bee Tia dp ar, a ap, = “(| = de ee Bite pg 4 de unde meri afeos 9): Formula presiunii hidrostatice : dp = — pagah, Din formulele de mai sus results acum : a= — 2? Pp aT, a eg Ge we pet, at; 1 —__ Rar, giant sae a eats Hair, —12,) gt (7, — Ty ceea co inseamns acum (trecind de la diferentiale la variafii ni RT? AT, he BEAT, gm, vgT (2, — 7) ~18™ “RAID, T= Ty ey, (y Tales), 9 — 2, formula presiunii hidrostatice : ap = — pg dy = — ner . Separiim variabilele : gi integrim membru ou membru ; j Sp ug (_=tay P Re ) 7, unde constanta de integrare se determina din ecuatia la margine : pentru =O avem p= 5; In 7, ~ Hn 7, + 0, deci Inf _ 19), To — a POR ae 6 Day P= EE incr, — oy) + 0, Se poate integra definit (limitele de integrare trebuie si se corespunda : la y = 0 corespunde p, si la y corespunde p) : w 6 y ¥ 5 See Se inf 6, Te ty Pp Re) 7, — Po Rt Dy, n ° Prin urmare, (5) P= poll — ty /T,ypsiierr , (3) deoi la iniilfimea ceruti y= h: © P= Dd — 14/7," — 0,70 ©) Renultatul coincide practic cu cel obfinut cu formula barometric’ clasicd (6) P= D0" — 0,70 p,. Ga) Densitatea ; = PR Pot y _ pry pp parte _ 1 = tty/ THR! Og Cigar RT, ¢ 'y/ To) = pol 'y/To)' > (8) 2 = pall — th/TyyeI-1 — 0,74 9 (9) fap de @ P= poe HED — 0,70 py, **2.1.130, Formula barometric’ : PLY) = PoeHere) @ (8) BPCY) _ Po vena = ee = poe Perrite, (2) ety) ter Rr” Po (2) @) Luiim un strat orizontal infinit de subfire la inalgimea y, ‘deci! de grosime dy avind masa 5 dm = paV = ply) Sdy = pySe-rr!m dy, (3) @) Integram : 2 m= jan ee \ pe "dy => Spt — e-neiny = 1,94, (4) @ ° ‘ Greutatea coloanei infinite (h +00) : G@ = Sp, = 100 kN. (5) Teil 131. Lautm un strat orizontal infinit desubfire situat la insltimea ¥, deci de grosime dy, avind masa elementars dm = paV = ply)Sdy = peut gay, (a) Prin integrare obfinem masa totalé : ic 8. "_ oer ; ad = Het dy = POS _ gveyer| _ , SRT 2) C3) ave ove Pe Sean Las. 3a \ 1 poe-HED Sly. (3) Integrala de aici se calculeazi prin parti : \rowae—[oSe= tent Monae sy a = 1 a SF apes ea koe ee a hah : “ Luatd intre limitele (0, 00) di 1/a%, deci in cazul nostru : 1 ry Gea 668 es pee m “9 og La aceast’ inilfime densitatea si presiunea sint : [p= poe NPem/i*D oul, 6) 2 p= pps Menl™ — pale. ay **2.1,132. Ludim un element de masi dm Ja distanta w de axa de rotatie gi avind deci grosimea dz, ca in figura. El are 0 migcare circulard uniformé, deci (lex secunda) : \@F = dm: ote, AF = (p + dp)S — pS = Sap, i) din = pdV= pSde, dar °p : om rezult& . Sap = a Separim variabilele’ sf integrim : qy ss 4 “240, Inp unde constanta de integrare © se determin din condifin la margine : pentra « =1 presiunea p =H: o?/2.-40, te Pp H a a ORE otet 7), p= Hesp{ er ot =H}. (a Putem integra si definit (limitele de integrare se corespund) : : 2 2 EOD, = (zis prow aa da, In+- = —— % \ane* thie oer nH= deci » etic. t a La mijlocul tubului presiunea va fi (w = 0): = 2) — 0,01 H = 92,1 kPa. (8) 110) = Hexp | Se oi } T Fig 21828 Agbucie de grosime infinit mies, situat ##2,1.133, Luiim un element de mast dn ime int a disianta @ de ax, deci de grosime dz, ea in figuré: dm = paV = pda. a) descrie uniform un cere de raz& «, deci are acce- si Acest element de mm produs de fora centripetl leratia centripet’ o% p aF = (p + dp) S — pS = Sdp, (2) dat& de diferenta de presiune. Prin ummare, principiul II se serie ar = Sdp =dm-a=pSde-o%, dar p=up(RZ), (8) deci Sap = HF Sutras. , (4) ‘Separim variabilele si integriim (considerdim 7 — const): ap Co sais eee oe sods, (2 = Imp =f otede , RT 2RT ~ Fi hers iti jada ‘istanta de integrare se determin’ din condifia la margine ‘unde constal a = 0 avem p =H; sea ae sat, p= Hexp{ us ort (5) ey Tear.” QRT ‘Se putea integra si definit (limitele de integrare se, corespund) : - F Gi Be Bie Pai Gare! ne =e é i ‘La capitul inchis © =T: » _ ga] = 103,8 kPa = 101,3(1 + 0,024)kPa. (6) penal ate i aDeoarece argumentul fanctiei exponenfiale este < 1, putem folosi aproxi- 22.10. W = 28 ( ee eal SS IGIeTC Pg matia ewlta, dack [o| <1, (2) Pe as oer w%) = H( + 0,024), (8) deci presiunea creste doar cu 2.4%. Fig2210R 2.2. PRINCIPLE TERMODINAMICIL 2241. L = vRT(1 — 1/k) = 4,15 kJ. Transformiri simple me . 22.1. a) T= Typ,/p, = 900K, b) Q => (P2 — m1) V = 1,009, °c) W=0, d) AU=Q. 2.2.2.0) T, = Typ,/p, = 600K, b) V =P PD i= 12,3 L, c) Q= = Bor TialPs — 1) = 3311 I, a) W = 0,6) AU =Q. Fig22HR # ViVi =1 + QR) = 3,0. 223. AT = LTV) = ~20K. ete 2.2.4. a) o-iv- 700 J, b) au = 3 w= 5003. 2.2.5, 0) Q = ZV nm —1)= 506 J, b) 0-2 vin —1) = 707 J. 22.6.0) ~hEIT, = 400m, b) W = (HS + mg) KAT/T, = 2 Fig.2212R = 109,85, 6) o=Lw = 384,54, a) AU = 3 w = o745 5. 2.2.13, Q = v0,T(n — 1) + mgh(nOy, iRea)= 3,2kd. 2.2.7, AU = Q — (py + mg/8)V AT/T = 33 J. 2.214. W = vRVT, —VFp? = 831 J. 1 Catalin + comin) \ 2.2.8, Vela as esis aan ee T,/T, —1) = 3003. gee *( tala + mlm) =D 2.2.9, a) V=™ RD, +(H + mg/8) — SAB, /(mg)=2,5 L, b) Ty = = Qe ah cae = 300K, c) W=™ Te — T)=16,6 J, d) Q= =Lw +5824, ) v= Swe 41,6 J. a2.215. W = vRAT(a —1)(8 — 1): (#8 — 1) = 249,3 J. Fig. 22.157 2.2.16. Vo/Vi =1 + Q(vRT) = 2,0. Fig £2 16R fi 2.2.17. T, = In: [vR(n —1)] = 300K. vo 7 6 Fig 22.0 2.2.18, T, = T, + 4Q/(15yR) = 350K, Fig22.089 22.19. Q= vO, 2(n — 1) + (0, + B)Tn(le — 1) = 47,4 kd. 2.2.20. Qs — Qe = vR(Ts — Ty)*/T; = 831 5. Fig 2222RTransformarea adiabatiek si alte transformiiri 2.2.23, = = = — 105 Tao Bava = 38 kPa, b) W=(p,V,— piV,) : (1—y): 2.2.24. Ty = Till + (y —1)W’2My)] = 773K. SERV oes Bose a 2.2.26. AU = 2 a U7 g RAT = 415,75, W = Q — AU = 284,35. Beers) gs og ge = 300k, B) pig = eg OI BAO KT, Ing = oRA0—1) 2.2.30. T, = 7,1 + RW’: ¥ y, #)2.2,31, a) L =\u = ‘ = forar =u OeprVi)] = 284 K. 7) =150J. (1) (4 —1):ne = 1,15, Jind interpretarea geometric’ a lucrului mecanic efectuat de un gazla indere, putem calcula foarte usor, fir’ integrale, lucrul mecanic azul procesului nostru care se reprezintd printr-o linie dreapti care prin origine in diagrama p—V si deci lucrul mecanie este egal cu ia trapezului de sub graficul procesului. BAU = vO(Ty — B) = CRT, — YBN) = Olas — VD) = = Gav: — v= 1 0,-2h = 5h = 1503, (@ 25 x). (2) R R 2 Q= AU +L=9005, AU = OAT, (3) de mai sus : area 2c, 2.2.28. Lie = 50, (fee ge = 1; va. = ny va. Q= vonan(. ta) = CAT, (4) ‘i 20, ( “ 3R = 24,9 J/(mol- K). (5) : % % : #92,2.32, a) eae sept = const (Vict — Vi-*), (#4), dar pV = p2Vi = const, < ° Aiga2.2R - atunci 22.09,W 2" RD,—2,-2,E f+ T,)=20,157; rfielesint parable ov, 2m) -2 (ney. @) : Pentru k =1 se obfine cazul izotermel ») Q@=AU+L= vos +E an — ( + oa) OAT, (2) de unde exldura molar’ pe politropi: a= G4+<4,. ® 0) Q= ar = w,aT+ paV, WC—C,)al = paVv --27 ay,separim variabilele si integrim ar (0 — @) ey {ec a v (0—0)InT=RmnV +k, ‘unde am seris constanta de integrare sub forma In I, rezult’ In 7°-% = In V8 +n K =In(KV*) sau TO% = KV® p. vA — K* = const; (4) dar ecuatian politropei pV! = const se poate serie si TV** = const, deci R =k-1, de ude 0O=C,+ @) 0, —¢ a 2.2.33, AT = aT vt: (0,) = 0,72 K. n 2294 Q= = 0,70 kJ, (n > is 2.2.35. h = [ho + m0, T\(.Mg)]: (1+ O/R) = 55 em, 2.2.36. pp = Pi + QRI(CV).= 133,3 kPa. . 2.2.87. 9, — @ = = Seales 5 Volta — Pa) >10. n—1 = Mo? =1,4kJ, Q = 42,2.38, Plecim de la definitia cXldurii molare si folosim principiul inti : pay 4: vCaT + paV Se wee eS ar av =O —, a nine dar ’ pV? = const = pF V = vRE- ¥'= const sau TV = const, 2) care, prin derivare logaritmic’ (Intii logaritmim, apoi diferentiem) di: ar , av av v ie ees peer 3) Tt oT tet ape oe om §i introdus mai sus: c a ao km w Dealtfel, transformarea Z&te politropieli cu exponentul (indicele) politropic k = 2 gi confefm probleme: 2.2.32, : R = ee aes 5 d20,+—55 Z © *2.2.39, Si calculi eildura molari in. transformarea 2-3, a: ciel ecuatie este p = const. V. Atunci ecuatia de stare di: pV = RT, const. V? = vRT, q@) de unde derivata logaritmic’ : ee are ar ay aay (ERAT bY TE Pout @ Cildura molars este prin definitie gu 1 8@ _1aU+pav_1 Cat +paVv + OP ar y ar aga Pe Tarr ees 2R, (a= 4 ). (3) Dealtfel, transformarea 2—3 este polit ick : pV-+ = const, ik= — si conform problemei 2.2.32: Ee ee oe ae 4 on 642 2643, 4) 1Qes] = voll, — T,) = AvRT, — vRT,) = 2(pnV, — pynV, [h*) = = 2p, i(k? — 1)n/k*, (5) de unde PVs =| Qas| h* + [2n(k? — 1)]. (6) Qa = VOLT — Ti) = ve RD, — 1) =F 0" = pF) = {Qos | 4 = [2m(k® — 1)] = 1 G1. —MFie p = ep = a- V ecuatia transformarii 2— 3 pv e poate judeca si altfel. Scoatem temperatura 7 din (2): atunei ecuafia de stare devine + P= DV — a) =H). a V2 = yRT — parabol, V = pa = (va. fi PY = pila = vRT — parabolt. ). *2.2.40. a) Dacd i atunei se vere igs @), ersectiim graficul i nerneti ‘procesului cu familia de i de la 4 la B temperatura cronies aii fixtremele unei funcfii corespund ridicinilor derivatei, deci anulim derivata : T(V)=S(V) =a Po — 24V) = 0, ” "de unde ‘ Vimeo ets 2a Z ‘Natura extremului se objine din semnul derivate’ a doua (sau din variatia gemnului derivatei intiia) : i 1 f (Minter Aero ntee (8) deci extremul este un maxim. : ) SA cutiim punctul in jurul cdruia, intr-un proces elementar, d@ = 0: aQ =U + paV = v0,aT + paV = 0. (9) Diferentiem ectiatia procesului (1) si ecuatia de stare = ap = —aaV, vRaT =paV + Vap = pa + V(—4a¥)= Og) = (p —a¥)aV= (2p —ppAV, de unde AV = vRAT: (2p ~ Po). Acum ecuafia (9) devine = do <0, 87 4 poe an = ¥( Cr + es Jar=o, a) 2p — Po. 1 1 | 1 +— Inox T i Fig2240R ot 2p — Po un maxim 7. = 1, i dintre gratictl proc y wt Punct 1, apoi s ene: Procesului gi graficul Teotarmel int Tadd gaeaeete 0, + PR <0 ou p= PL, (R= — OF). 2) P=D— emului : % = y a cia Po ‘ av, pV =vRT, (7 ona ni 2p — Po 2+R/C, 1+y¥ P din prima ecuatie in a doua: a) Din ecuatia procesului rezult% acum Vy: ava — 1 i DV + vRT = V,.=— — = 22 13) deci pentru 7 dat sint dout , 0, @) a= 7 Po, P)=F7 ae (a3) confundate sau compl punete de intersectie : reale disti j eind. izoterma este tangent nee egeie ty Lome COFeSpUn ale distinete, reale si din ecuafia de stare: ccuatiel (2) trebere (angentt la graticul procesulul, deci discrinme eens Dy = piV2: (VR) He (a4) crim 2 = PAV? a D= pe (1 + y)? vake =pm-4 de unde ear = 0 @ ‘Alt mod : Deoarece pe adiabatd Q — 0, punctul 2 trebuie sit fie punetul : niet de tangenfa al unei adiabate cu graticul procesului, astfel ineit pe o portiume apoi din (2): mx = Ty = yh: (4vakR), injinitesimald cele douk curbe si coincidé gi acolo sk mu se facts schimb (4) de cildur’, deci intersectia unei adiabate pV¥ = b cu eurba procesului p= Fak 5 : wt ps — al’ trebuie 8% dea douk puncte confundate (conditia de tangenfs !), Tag Pies or i ie prin urmare ecuatia (6) a HV) = (v9 — aV)- VD =O ~ 5),trebuie si aib& ridacins dubta in V, deci deriv: aib& radacind simpla : Po ee Ar Ob au Pats at eC 9, (16) de unde regiisim rezultatul anterior : ‘ata functiei f(V) trebuie si y= Po, ete. a7) l+y > Conform formulelor (5) si (12) : P= P/2 > py = Doll + 4), (p> 1), (18) deci cele dou puncte nu coincid, punctul 1 find mai sus de punctul 2, De la 1 la 2 gazul se destinde sis rhceste, desi pri Taeecitick este negativa !), efectuind un In cildura primiti, pe seama ehergiel interme, Graficele Procesului liniar 4—B in diagramele V2 gi P—T sint parabole, O alti cale de a gisi punctul 2 ¢. sa cum se face in problema 2.9.93. 2241. C, = O19 — Wg = — 40 T/(mol - K), a ste de a folosi nofiunea de entropic, Fig.2242R + ven, = 0313, 4 [e +3 RD (oe — ya] ?M1+(e—1/s)R(20,)] = 625 J, Peete ae Fig. 2243R ‘ ai a #2,2.44, dQ = aU + paV = v0,aT + av*aV, @ ‘2S RT = pV = av" (2) rin diferentiere di : ’ vRAT = a(n + 1)V*aV @) si introducind in (1) : E as (4) Rat —)daT = Caz, « ag = vo,ar + “FOE = (6. 4 de unde rezult cildura molari (prin definitie) 1 1a 4 R i Sy ane eT itropil = k=-n, Dealtfel, transformarea dat este politropies pV-* = const, gi conform problemei 2.2.32 : ‘ Caran iaariad : m a i pV =" R- ap? sau V = ™ Rap, ¢ (72245. T = apt, deci py = Re ap? sa ; “ A i ee Hsia | | 4 / \/ o f a vie b T Fig2249R * care prin diferenfiere di 2 av =™ Ra ap. w Atunei ; ¥, 5 ™ Redp =" 2% (pi — 1) = n=(pav = pr Rady =" > ‘a 7 a ’ 1 ae — 1), deci al = + vRa?, 1 ™ Reap} — apt) =+™ RT, — 7), = oie R(api — api) 2h 2 3 (ay an—arat— nam 1 1 rar 4de unde (prin definitie) : o= 100 var Dealtfel transformarea datii este o politropa : R O, +=, + 2 (3) Tp-* = const sau pV + p-2 = const sau pV-1= const, k = —1 si conform problemei 2.2, (6) R R ete =O+4+ =. z ap 5 (7) Problema se poate rezolva elementat, zint& in diagrama p—V printr-o d Tucrul mecanic se caleuleazi Se poate judeca cu variatii (*)2.2.46, Prin definitie observind e& procesul (1) se repre- reapti care trece prin origine, deci ca aria trapezului de sub grafic. Mai departe mici AT, ete. o= ise _1aV+pav _ 1 voar+pav ae Ps Ved ey aT y ar in” ¢ dar wee wee de unde derivata 2V __vR aa (2) Pp a ar a 2yT care introdus% mai sus di 3) Dealtfel procesul dat este o politropi ; P = const. pV san ridieind la patrat : pV = const, k = — 1 (4) si conform problemei 2. R R O=0, On +=. 5 oe Lee + 2 (5) Graficele procesului sint la fel ea la problema precedenti. Dealtfel, procesul (4) se reprezintit in diagrama p—V printr-o dreapta, trecind prin origine, deci Tue ul: mecanic se caleuleazt ca aria traperilui de sub grafic. Mai departe, se poate judeca elementar, ca la problema precedentii. (**)2.2.47. Fie ecuafia procesului : DP = a¥?, a = const. ay tunci . . pV =RT = vR-aV?, p = vRaV. (2) ¢ a ia V3 — V3) = + vR(aV} — V2) = i {rar = \veerar =F kava — VN = 5 : i ®) x + vR(Z, — 7) vRAT. eR E T R 1 ne? 2)ar, = v0, (2, — Bh) + VR, — 1) or eH de unde prin definitie : ee ) oberg 2 Dealtfel, transformarea dati este o politropa : ie 1V-* const, —2=k—1, fies. si conform problemei 2.2.32 : é C=0,4 22 sraficele sint aceleasi ta la problema . ci Se problent se poate revolve elementar, 0% derivate inteprale: obseryid et procesul (6) se reprezinta in d agra pV print sere tgeeind prin arigine. deci lucrul mecanic se leat ireapts tree! n trapemiui de sub grafic. S 2.248. p' =p, 1" = 27,7, :(, + 7.) = 2.2.49. 1, = (p'V/R — v2): (mg/a) = 310 K. oK. 5 i = 306K, 2.2.50. 7" qe (Capsls + OegP2V2) : (Cema/ta + Crate! a) p! = (mii + myfya) RL": (V+ Ve) = 2,10 MPa. 22.51. Ap = RQ: (C.Vo) = 2Q/(3V9) = 6,67 kPa. = a base, ho es lore + v2)(PoS + Mg)] = 8,0 cm, = (ry + v2Fe)# Oar + oy) = 10,9 K- (*)2.2.53. Condifia de echilibru a pistonuluis . pS = ke in diferentiere di j prin diferentiere di : Sdp = kde. _@)