CONTROLUL STATISTIC AL CALITĂŢII.

APLICAŢII CAPITOLUL 4

CAPITOLUL 4
Parametrii tendinţei de centrare a unei serii statistice
Aplicaţia 4.1. Se consideră seria statistică din tabelul de mai jos:
Tabelul 4.1.
Numărul de Limitele claselor Numărul firmelor din
ordine al după cifra de fiecare clasă, ni
clasei, afaceri, (frecvenţa absolută
k xi ( u.m.) simplă)
1 10-20 2
2 20-30 6
3 30-40 12
4 40-50 16
5 50-60 4
k
n = 40
TOTAL  n i
i 1

Sursa: date convenţionale.

Se cere să se determine parametrii tendinţei de centrare.
Rezolvare.
Fiind vorba de o serie cu frecvenţă pe intervale, vom utiliza relaţiile generale.
1. Media aritmetică.
k 5

 x ci  ni
i 1
x
i 1
ci  ni
15  2  25  6  35 12  45 16  55  4 1540
x     38,5u.m. (4.1)
k 5
2  6  12  16  4 40
n i 1
i ni 1
i

x i 1  x i
în care: x ci  , este valoarea centrală a intervalului i;
2
k - numărul de clase sau de intervale de variaţie a caracteristicii, sau în cazul unei
serii statistice cu valori discrete, numărul de valori distincte ale caracteristicii.
Deci cifra de afaceri medie pe o firmă este de 38,5 unităţi monetare.

2. Media pătratică.
k 5

x
i 1
2
ci  ni x
i 1
2
ci
15 2  2  25 2  6  35 2 12  45 2 16  55 2  4
xP     39,812u.m. (4.2)
k 5
2  6  12  16  4
n
i 1
i n
i 1
i

3. Media armonică
k 5

 ni
i 1
n
i 1
i
2  6  12  16  4
xh  k
 5
  36,095 (4.3)
ni ni 2 6 12 16 4

i 1 x ci

i 1 x ci
   
15 25 35 45 55

24
CONTROLUL STATISTIC AL CALITĂŢII. APLICAŢII CAPITOLUL 4

4. Media an-armonică
k
1
k k
  x ci2  n i
1 k 2
 x ci2  ni
i 1
 ni
i 1
i 1
  x ci
n i 1 xP
2
39,812 2
x ah  k
 k
    41,168u.m. (4.4)
1 1 k 2
38,5
x ci  ni k
  x ci  n i  x ci  ni
n i 1
x
i 1
ni 1
i
i 1

5. Media geometrică
k

 ni k
xg  i 1
x i 1
ni
ci  40 15 2  25 6  3612  4516  55 4 (4.5)
Sub această formă calculul mediei geometrice este destul de complicat. De aceea,
pentru simplificare se logaritmează relaţia (4.5).
 2  lg 15  6  lg 25  12  lg 35  16  lg 46  4  55 
1
lg x g 
40 (4.6)
 2 1,176  6 1,397  12 1,544  16 1,653  4 1,740  1,56675
1

40
De unde se obţine: x g  10 1,56675  36,876u.m.
Se observă că între cele cinci medii există relaţia:
x h  36,095 x g  36,876 x  38,5 x P  39,812 x ah  41,168
6. Mediana
Se calculează mai întâi unitatea mediană cu relaţia:
k 5

n
i 1
i 1 n
i 1
i
40  1
U Me
    20,5 (4.7)
2 2 2
k 5
Deoarece n  n
i 1
i
i 1
i  40100, la numărătorul fracţiei se adună o unitate. Pentru a

afla intervalul în care se află mediana, se calculează frecvenţele cumulate. Primul

interval pentru care este îndeplinită condiţia N i  U Me va fi intervalul în care se va
afla mediana.
N 1  n1  2U Me  20,5
N 2  N 1  n 2  2  6  8U Me  20,5
N 3  N 2  n 3  8  12  20U Me  20,5
N 4  N 3  n 4  20  16  36U Me  20,5
Rezultă că mediana se va găsi în intervalul al patrulea, deci j  4. Pentru aflarea
medianei, se aplică relaţia:
U Me  N j 1
Me  x  d Me  i
j (4.8)
nMe
în care: x ii este limita inferioară a intervalului median; x 4i  40;
d Me - este mărimea intervalului median;
d Me  x is  x ii ; d Me  x 4s  x 4i  50  40  10;
x is şi x ii sunt limita superioară şi respectiv inferioară a intervalului median;

25
CONTROLUL STATISTIC AL CALITĂŢII. APLICAŢII CAPITOLUL 4

N j 1 - este frecvenţa absolută cumulată până la intervalul anterior celui median

inclusiv. În cazul nostru, N j 1  N 3  20;
n Me - este frecvenţa absolută a intervalului median; n Me  n 4  16;
În locuind în relaţia (4.8) se obţine:
20,5  20
Me  40  10   40,31225u.m.
16
Dacă seria statistică este discretă, caz foarte des întâlnit în controlul statistic al
calităţii, adică este de forma:
x 
X :  i  cu i  1; k
 ni 
mediana se calculează astfel:
Se determină frecvenţa absolută cumulată a seriei până se îndeplineşte condiţia:
n
Nj 
2
n
 Dacă N j  atunci mediana va fi dată de relaţia:
2
x  x j 1
Me  j
2
n
 Dacă N j  atunci mediana va fi egală cu x j .
2
n
în care x j este prima valoare pentru care se îndeplineşte condiţia N j  .
2
7. Mediala
Pentru a determina intervalul în care se află mediala, mai întâi se calculează unitatea
medială cu relaţia:
k

x
i 1
i  ni
U Ml
 (4.9)
2
5

x
i 1
i  ni
15  2  25  6  35 12  45 16  55  4 1540
U Ml
    770
2 2 2
Se calculează produsele:
j
Pj   x ci  ni (4.10)
i 1

Mediala se va afla în primul interval j, pentru care este satisfăcută relaţia:

Pj  U Ml (4.11)
P1  x c1  n1  15  2  30U Ml
 770
P2  P1  x c 2  n 2  30  25  6  180U Ml  770
P3  P2  x c 3  n 3  180  35 12  600U Ml  770
P4  P3  x c 4  n 4  600  45 16  1320U Ml  770
Rezultă deci că mediala se găseşte în intervalul al patrulea, j = 4.
Mediala se calculează cu relaţia:

26
CONTROLUL STATISTIC AL CALITĂŢII. APLICAŢII CAPITOLUL 4

U Ml  Pj 1
Ml  x ii  d Ml (4.12)
n Ml
în care:
x ii - este limita inferioară a intervalului medial; x 4i  40;
d Ml - este mărimea intervalului medial; d Ml  x 4s  x 4i  50  40  10;
Pi 1 - este suma cumulată a produselor pentru intervalele anterioare celui medial;
Pi 1  P3  600;
n Ml - este produsul x ci  n i pentru intervalul medial; n Ml  x c 4  n 4  45 16  720;
Înlocuind în relaţia (4.12) se obţine valoarea medialei:
770  600
Ml  40  10   42,361u.m.
720
Mediala se poate calcula şi ca mediană a seriei statistice xi ; xi  ni  , adică a seriei care
are termenii egali cu ai seriei iniţiale, însă frecvenţele egale cu produsele x i  ni  .
Seria transformată va fi în acest caz:
 x i   15; 25; 35; 45; 55; 
     (4.13)
 x i  ni   30;150; 420; 720; 220; 
Unitatea mediană este:
k 5

 xci ni
i 1
x
i 1
ci  ni
1540
U Me
    770 (4.14)
2 2 2
Frecvenţele absolute cumulate sunt:

N 1  x c1  n1  30U Me  770
N 2  N 1  x c 2  n 2  30  150  180U Me  770
N 3  N 2  x c 3  n 3  180  420  600U Me  770
N 4  N 3  x c 4  n 4  600  720  1320U Me  770
 xi 
Rezultă deci că mediana seriei   este în intervalul al patrulea, deci i  4.
x 
 i i
n
Pentru determinarea valorii medianei se aplică relaţia (4.8), în care:
x 4i  40, limita inferioară a intervalului median;
d Me  x is  x ii ; d Me  x 4s  x 4i  50  40  10;
N i 1 N 3  600, frecvenţa absolută cumulată corespunzătoare intervalului anterior
celui median, inclusiv;
n Me  x c 4  n 4  720, frecvenţa intervalului median;
Înlocuind în relaţia (4.8), obţinem:
770  600
Me  40  10   40  2,361  42,361u.m.
720
8. Modul
Se observă din tabelul 2.1, că modul este cuprins în intervalul al patrulea, care are
frecvenţa absolută şi relativă cea mai mare: n4  16;
Relaţia de calcul a modului este următoarea:

27
CONTROLUL STATISTIC AL CALITĂŢII. APLICAŢII CAPITOLUL 4

1
M O  x ii  d Mo 
1   2
x ii - este limita inferioară a intervalului modal; x 4i  40;
d Ml - este mărimea intervalului medial; d Ml  x 4s  x 4i  50  40  10;
1  diferenţa dintre frecvenţa intervalului modal şi frecvenţa intervalului anterior
celui modal;
 2  diferenţa dintre frecvenţa intervalului modal şi frecvenţa intervalului posterior
celui modal;
 1  ni  ni 1  n Mo  ni 1  16  12  4;
 2  ni  ni 1  nMo  ni 1  16  4  12;
Înlocuind în relaţia modului, obţinem valoarea:
4
M O  40  10   40  2,5  42,5u.m.
4  12

28
CONTROLUL STATISTIC AL CALITĂŢII. APLICAŢII CAPITOLUL 5

CAPITOLUL 5
Indicatorii variaţiei şi împrăştierii
Indicatorii variaţiei şi împrăştierii arată mărimea câmpului de dispersie a
valorilor unei caracteristici de calitate în jurul parametrilor care dau tendinţa de
centrare a valorilor caracteristicii respective. Indicatorii dispersiei se împart în două
grupe şi anume:
 Indicatori simpli ai variaţiei (amplitudinea absolută a variaţiei,
amplitudinea variaţiei calculată ca raport, amplitudinea relativă a variaţiei,
intervalul inter-cuartilic, abaterea inter-cuartilică, abaterile absolute şi relative
ale nivelurilor individuale faţă de media aritmetică, etc.);
 Indicatori sintetici ai variaţiei (abaterea medie liniară absolută, dispersia,
abaterea medie pătratică, coeficientul de variaţie, jntervalul inter-cuartilic
relativ, coeficientul de variaţie inter-cuartilică).
Pentru seria de date din tabelul 5.1, se cere să se determine valorile indicatorilor
variaţiei şi împrăştierii.
Tabelul 5.1.
Grupe de firme după cifra Numărul
de afaceri xi ( u.m.) firmelor
xi 1  xi  i  1; k (ni)
10-20 2
20-30 6
30-40 12
40-50 16
50-60 4
k
n = 40
TOTAL  n i
i 1

Sursa: date convenţionale.

5.1. Indicatorii simpli ai variaţiei
5.1.1. Amplitudinea absolută a variaţiei:
AX  xmax  xmin  xk  x0  60  10  50. (5.1)
5.1.2. Amplitudinea variaţiei calculată ca raport:
xmax xk 60
AX'     6. (5.2)
xmin x0 10
5.1.3. Amplitudinea relativă a variaţiei:
AX 60  10 50
A X"    1,2987 (5.3)
x 38,5 38,5
5.1.4. Intervalul intercuartilic:
i Q  Q3  Q1 (5.4)
în care: Q1 şi Q3 sunt prima şi respectiv a treia cuartilă care se calculează cu relaţiile:
U Q1  N i 1
Q1  x  d Q1
i
i  (5.5)
n Q1

29
CONTROLUL STATISTIC AL CALITĂŢII. APLICAŢII CAPITOLUL 5

U Q3  N i 1
Q3  x ii  d Q3  (5.6)
n Q3
Se observă că relaţiile cu care se determină valorile cuartilelor Q1 şi Q3 sunt
asemănătoare cu relaţiile de calcul a medianei, care de altfel, este egală cu cuartila de
ordinul doi Q2  Me. Deosebirea este dată de valorile unităţilor cuartilice. Mediana
împarte numărul total de observaţii în două părţi egale, deci vom avea:
 k   k 
  n i  1 2  n i  1
 i 1   i 1 
U Q2  Me   (5.7)
2 4
n
Q1 împarte numărul total de observaţii în două părţi astfel că dintre acestea sunt la
4
3n
stânga lui Q1 şi la dreapta lui Q1, iar Q3 împarte numărul total de observaţii în
4
3n n
două părţi astfel că dintre acestea sunt la stânga lui Q3 şi la dreapta lui Q3.În
4 4
aceste condiţii unităţile cuartilice pentru cele două cuartile Q1 şi Q3 vor avea valorile:
 k 
  n i  1
 i 1  40  1
U Q1    10,25
4 4
 k 
3    ni  1
U Q3   i1   3  (40  1)  30,75
4 4
Pentru determinarea intervalului în care se găsesc Q1 şi Q3 se calculează frecvenţa
absolută cumulată:
N 1  n1  2U Q1  10,25
N 2  N 1  n2  2  6  8U Q1  10,25
N 3  N 2  n3  8  12  20U Q  10,251

Rezultă că prima cuartilă Q1 se găseşte în intervalul al treilea.

N 4  N 3  n 4  20  16  36U Q3  30,75
Cuartila Q3 se găseşte în intervalul al patrulea.
Aplicând relaţiile (5.59 şi (5.6) se obţin valorile:
10,25  8
Q1  30  10   30  1,875  31,875u.m.
12
30,75  20
Q3  40  10   40  6,718  46,718u.m.
16
După aceste calcule intermediare se poate determina mărimea intervalului
intercuartilic:
i Q  Q3  Q1  46,718  31,875  14,843
5.1.5. Abaterea intercuartilică se calculează cu relaţia:
iQ 14,843
AQ    7,4215
2 2
5.1.6. Abaterile absolute ale nivelurilor individuale faţă de media aritmetică:
a i  xi  x (5.8)

30
CONTROLUL STATISTIC AL CALITĂŢII. APLICAŢII CAPITOLUL 5

a1  x1  x  15  38,5  23,5
a 2  x 2  x  25  38,5  13,5
a3  x3  x  35  38,5  3,5
a 4  x 4  x  45  38,5  6,5,5
a5  x5  x  55  38,5  16,5,5
5.1.7. Abaterile relative ale nivelurilor individuale faţă de medie:
ai
a i (%)  100
x
a  23,5
a1 (100)  1 100  100  61,03%
x 38,5
a  13,5
a 2 (100)  2 100  100  35,06%
x 38,5
a  3,5
a 3 (100)  3 100  100  9,09% (5.9)
x 38,5
a  6,5
a 4 (100)  4 100  100  16,88%
x 38,5
a  16,5
a 5 (100)  5 100  100  42.85%
x 38,5

5.2. Indicatorii sintetici ai variaţiei

5.2.1. Abaterea medie liniară absolută (calculată faţă de media aritmetică)
k

x
i 1
i  x  ni
ax  k
(5.10)
n
i 1
i

Înlocuind se obţine:
15  38,5  2  25  38,5  6  35  38,5 12  45  38,5 16  55  38,5  4 340
ax    8,5
2  6  12  16  4 40
5.2.2. Abaterea mediană liniară absolută (calculată faţă de mediană):
k

x
i 1
i  Me  n i
a Me  k
(5.11)
n
i 1
i

Înlocuind în relaţia (5.11) se obţine:

15  40,3125  2  25  40,3125  6  35  40,3125 12  45  40,3125 16  55  40,3125  4
a Me  
2  6  12  16  4
340
  8,5
40
În general a Me  a x .

31
CONTROLUL STATISTIC AL CALITĂŢII. APLICAŢII CAPITOLUL 5

5.2.3. Dispersia
 x 
k k

x
2
i  x n i 2
i  ni
2 2 2
 
2 i 1
k
 i 1
 x  xP  x (5.12)
n
n
i 1
i

Ţinând cont de valorile mediilor pătratică şi aritmetică, calculate anterior (Capitolul

4) obţinem valoarea dispersiei:
2 2
 2  x P  x  39,812 2  38,5 2  102,745344
5.2.4. Dispersia corectată
Valoarea dispersiei calculată la punctul 5.2.3, se calculează în cazul în care se cunosc
toate valorile populaţiei. În situaţia în care dispersia populaţiei se estimează pe baza
unui eşantion extras aleatoriu din populaţia de referinţă, dispersia se corectează cu
n
factorul , deoarece în caz contrar, valoarea obţinută la punctul 3, ar fi prea mică
n 1
faţă de valoarea reală a dispersiei populaţiei. În general, corecţia este necesară pentru
eşantioane cu volumul n  100 . Pentru eşantioane cu volumul n100 , eroarea care se
obţine este sub 1%, ceea ce din punct de vedere practic este admisibil.
Corecţia este cu atâtâ mai necesară, cu cât eşantionul este de volum mai mic.
Determinarea directă a dispersiei corectate se face cu relaţia:
   
2
n 1 n n

2 2
s 
2
2  xi  x  ni  xp x (5.13)
n 1 n  1 i 1 n 1
5.2.5. Abaterea medie pătratică.
   2  102,745344  10,13633 (5.14)
5.2.6. Abaterea medie pătratică corectată
s  s2 
1 n
 xi  x
n  1 i 1
 
2

n
n 1

2
xp x
2
 (5.15)

5.2.7. Coeficientul de variaţie.

 Calculat în funcţie de abaterea medie pătratică:
s 10,13633
CV   0,2632  26,32% (5.16)
x 38,5
 Calculat în funcţie de abaterea medie liniară absolută:
8,5 ax
CV  
 0,2207  22,07%. (5.17)
x 38,5
În practică se consideră că, dacă CV  0,35  0,40 atunci media caracteristicii studiate,
este reprezentativă.
5.2.8. Intervalul intercuartilic relativ.
 Calculat faţă de amplitudine:
Q3  Q1 iQ 14,843
iQ %  100  100   0,2968  29,68% (5.18)
AX AX 50
 Calculat faţă de media aritmetică:
Q3  Q1 iQ 14,843
iQ %  100  100   0,3855  38,55% (5.19)
x x 38,5

32
CONTROLUL STATISTIC AL CALITĂŢII. APLICAŢII CAPITOLUL 5

 Calculat faţă de mediană:

Q3  Q1 iQ 14,843
iQ %  100  100   0,3681  36,81% (5.20)
Me Me 40,3125
5.2.9. Coeficientul de variaţie intercuartilică.
Q3  Q1
AQ 2 7,4215
C AQ     0,1840  18,40% (5,21)
Me Q1  Q3 40,3125
2

33