ROMANIA ADMINISTRATIA NATIONALA A DRUMURILOR 8-dul Dinicu Golescu, 38, 77113 Bucutest, sector 1 Tel. 0-040-1-212.62.01: Fax: 0-040-1-312,09.84 DECIZIE 10 ‘din 09.01.2002 in conformitate cu requiamentu! de organizare si functionare ol Adminisratie! Nafionole a Drumutior, stabilt prin Hotérdvea de Guvern nr. 1275/1990, mocit- cots s| completata prin Hotéarile de Guvern nt, 24/1994, 276/1994, 250/1997 si 0612/1998 si Tr baza Ordinului Ministrului Lucrérilor Publice, Transportutlor si Locuinfei nr. 966/27.06.2001. ing. Aurel Bétut - Director General ol Administratie! Nationale a Orumurior - RA. emite urnditoores DECIZE: [Aft 1.Se aproba .Normativul prvind proiectarea hidrauicd @ podutlior s! po- etelor’, inc. PD 96-2002. ‘Adt.2.De la data emitent prezentei Dect i Ineeteazé apicabiitatea preve- defile Normativulu privind proiectarea hidrauled @ podutior si po- detelor ind. PD 96-77. Att. 3. Aducerec Ia indepinire « prezentulul ordin revine DROP - 7 91 CESTRIN.AOMINISTRATLA NATIONALA A DRUMURILOR, — NORMATIV VIND PROIECTAREA HIDRAI A PODURILOR $1 FODETELOR Incleaty PD 96-2002: Hlaborat de: S.C. IPTANA 5.4, Director general: ing. Come! MA Eloborator; Bake iea feat ing. Comet PETRESCU CUPRINS Copttolul |. Principli generate Sectunea 1. Obiect si domeniu de aplicore: Sectiunee 2. Presctipti generale: Capitol ll. Ciasificarea podurlor si podefelor Copttoiul Il, Studi $1 date necesare proiectén! hidraulice « podurilor si podetetor . Sectiuned |, Studi necesore Sectiunea I. Stucl topogratice Sectiunes i. Studi hidtologice Sectiunea IV. Studi geotehnice Capitolul V. Alegerea amplosamentului podului CopitolulV, Determinarea coracteristiclor de curgere a apelor in regim liber Capitolul Vi. Dimensionarec hidrauied 6 podurilor Sectiunea 1. Stabilrea lungimii poduk Sectiunes 2. Coleutul attietior... Sectunes 3, Calcul suprinaltatiior de nivel Sectiunea 4. Spores capacitati de debit prin decopar Sectiuned 6. indilimes de liberd trecere si Impditi~ea hungimi ‘podululin deschideri Sectiunec 7. Ihdttmee de siguranté (garda) ic terasamente de ceces Sectlunea 8, Podulln cazuri specicie Sectiunea 9, Terasarea digurior de dirjare Capitolul Vil. Colculul hidraulle ct podefelor Sectiunea 1. Clasftcarea podetelor Secluneo 2 Stobiiea srobobital cnucie de dep s a debtor de calcul Sectiunea 3, Dimensionarec hidraulict a podetelor cu aibie neatulabilé . Sectiunea 4. Dimensionaiec hidraulicd a podetelor cu albie atuicbilé Gr regim de liber curgere) .. Sectunoa 6. Stablites tumini podetalo Uy: B) wns Sectiunea 6, Stobiirea inéitinil podetetor (hp) Sectiunea 7. Determinorea dabuyeukii podetelor Sectiunea 8. Dispaziti constrictive Sea 2 4 75 9 1 81 a 94 94 9 orNORMATIV PRIVIND PROIECTAREA HIDRAULICA INDICAT ‘A PODURILOR $1 PODETELOR CAPITOLUL 1 Principii generate SECTIUNEA 1 Obiect si domeniu de aplicare Att. 1. Nermativul pivind eaicului hidrouic ol podurtor s1 podetelor contine prescie a recomandétle eu corectr ft ric brocum # metodele de ecu pentru rezolvarea urmatoarelor probleme fiemietitg Si stobivea propablatk arvale Ge deptste c debt moxme de dimensionare; ae ©) deteminarea condiicr de scugere aapeor zona de apa. in regim nemodificat; Sones 6) determines debuseuu sa king poder ri podttor 8 odetlor cent seu debitelor de calcul, eee ch oveuarea chieror ©) resereo douror de cre. At 2. Aces norte apc la prlecterea poaitor 00 posi poder de sosea st io coe forte peste cus Ge op6. 0 parca 3 a hovescrcy de conde bese Su precum sla actu econo ects poet entra 3: Nomatvl ru $8 apt prolactorea wuoravonnle cvoraror de coreuch instalafi subterane. i Al 4 Laprciectarea luce de opéec sf egulsttle bios pe cusute de cpdinteoare se va toos.Nemtielotbnd prosctoroa ctor de opr. rea crumutior, cor erate # pod nctc PO 161-2001 ‘SECTIUNEA 2 Prescriptii generale At. 5.» (0) Bimensonatoa hiouled 8 podusor podeeior se va covele cu stuleshctria de omencjare obaaneorncrogatce de ururor de ood ho Versce, pind reqiareaee, helgutea, crectea de Ocumndar, guise Con Gor de navigate oe ae |ADMINSTRATA NATONELAY ‘4 DRUMURLOR ce ANAS, ‘cu aveui ne. 99/1290/5.12.2601 SULETIN Teva RUTER i 3 anuaro 2002 2 Catele de bazd necesore proiectéri podutlor 31 podetelor afiate th zona pentru care sau intoomit sau se Intocmese documentati de amencjare vor f furzate de insttutele de specicitate elaboratoare. AML. - (1) Metodele de colcul recornandiate ih acest normativ au Un caroc- ter orentativ, datotild complexitéti fenomenului de scurgere a pei in zona podulul sau podatuli. (@) Ih cazut pocutlor importante peste cursuri de apg cu condi de scurgere Geosebit de complexe, core nu pot fi cupinse in schemeie de calcul indicate in prezentu normativ, se recomanda co rezultatele colculelor sa fle veriicate prin studi de Iaborator pe model. (3) In aceasté cotegorie intra: podutile peste Dundre. podurile peste réurlie edi ofiate in zona de confiuenté sou in zone in care sunt ce asteptat modifica Impostonte cle abblel etc. Se vor determina: viteze, nivele, remus, cfvier, stabi: totec tucrésilor de apérare ete: ‘Att. 7. Debitele de calcul pentru regimul natura! de curgere stabalite conform ext, 12 vorfifumnaate sau confimate de Insitutul Nationa! de Meteorologie si Hi: ctoiogie. La determinores debitelor de calcul se vor folos instructiuniles stondordele in vigoate. ‘Art. 8. Se numeste debi de calcul voloares debituiui maxim teoretic in conait noimale de explcatere core trebuie lua In considerare pentiu dimensionared cconstructiet. [Att 9. La debiful de colcui se determing toate elementele principale ale po- ‘dutlor s! podetelor Gungime, nivelul opelor, vitexa de scurgere, adancim’ de ctulete, diguri de diljore etc.) La podetele Inchise se verificd garda fata de nivetul piatformei [Af 10, Pin detuseu se intetege debitul ce se poate scurge prin pod sau po- det in conditile fimitd fate (nivel, viteze, aparén, remy etc. ‘Att. 11. -(1) La podutle $ podetele peste clbil cu feren erodabil se vor lua mé- suri pentru asigurarea stabiltét intrastructutior impottiva afuleri; STAS 10111/1-77 tecomendé ce infiastructurle amplasate in zone atulobile ole aibiel curstui de ‘op, a care nu $e iQU mosUn pentru asgutared stabIlfStl, sa fle coboréte sub ANelU aftierlor generale si locale maxme. asfel 1) la. 250 m sub nivelul atuietlor dacé adéncimed de fundare nu depayeste 19m sub fundul albiei; ) la 5,00 m sub nivelul fulerlor dacé adéncimea de fundare depageste 15 m sub fundul abiei: Intre aceste valor se interpoleaz6 lini. suet Tew AUTER ara w fi wware az 49@) Iv cons i core ve consol’ ct oast6 © lencinta generaié o cobsrér tolveguiul cunulul de apd taversat, valorie de mal sus vor fi spotite cu 40%. Aceasté prevedere se vo apiica sith cazul funder in toci ce se pot degrada i uma contactului cu ape si cerui co urmare a cobordl faivegul (3) Lapodejeie cu radier general sau cu alia protejotiia care nu existe pose biltotec de afuiere, adénemea minima de tuncare sub nivelul talveguli va ficel putin adéneimec de inghet stabilté conform STAS 1709/1 -90. () Fundatile aripior se vor incastra minimum 1.40 m. far fundatile sterturior de. con minimum 0,50 m sub nivelu! afuleri generale @ albjet calculet’ In dreptul ccestora. CAPITOLUL 11 Clasificarea podurilor ¢i podetelor Aft, 12. - (1) incadrarea podutior si podetelor h categoti si close de impor tanta din punct de vedere hidratehnic se face contorm prevederiior STAS 4273. 83 tindnd seama de coracterul defini sou prove al luce i de tou! s impor tanta cailor de transport pe care este ompiasaté In functia de clasa de impor fant a podulu’ sau podetull’ se stoblleste, in conformtate cu prevederio STAS 4066/2-87, procabiltatea anuclé de depésire a dabitelor maxime, @) Infrastuctura podutior $1 podetelor semidefintive se prolecteazé la ‘aceeasi prodabiltate cnuaid de depésie casi poduile si podetele permanente, (3) Trecereo poctutilr si podetetor de fa 0 clasdlo alta, h cazun justicate, se vo tace conform prevederior STAS 4273-83, At. 13, Din punct de vedere al duraiel de exploctore pod rte se cicsifcd ost: ©) podun defintive (Sermanenta) care au duraté de exploatare indelungata dpésind 50% cin curcta lor de serviciu normata, dar nu mal mic& de 10 ani ) podur provizori Gemipermanente), care cu o data de expioatare mai mice de 60% din durata lor de serviclu normaté sou mai mio& de 10 ani ©) podur semisefiniive, core au infrastructure defiritiv’s ‘Art. 14, Din punct de vedere al lungimi lor inte fetele culeior, podurle si po- detele se grupeazé in umdtocrele categori @ pocete: Lesm: ©) poduri mici Smslssom ©) podut miloci 80m 100m; Unde L este distanic inte felele interioare alle culalor io nivelul cuznetior. LETIN TERE RUTIER ‘anal 3, ase 2008 50 Al, 16. Lumina lo podut s! podete se Gefineste asttet 2) la poduri si pedete normale pe Gitecta curentuluilumine este egald cu ung mea | cin care se scad grosimile .0" ale piletor; ‘p)la podutile si podetele oblice lumina se obtine proiecténd pe normala ia a rectia curentUus luming determinatd co mai sus, din care insd se scad stele pilelor proiectate pe normalts, conform art, 55. ©) a podetele bottite (circulare, ovoidale etc.) lumina se consideré distanta maxi ma intre fetele inteioare. Att. 16. - (1) Din punct de vedere hidraulle podutlie se clasficé dupa exiterile desctise in confinuare. (2) Dupa forma geometricé a aibisi rGulul in zona podulu pot f Intainite: ©) podurl paste cursuri de apd avand numa’ able minor. sau numGi Gibie majc~ 1& (albic minoré find nesemnificative); b) poduti care au até clbie minor cat si able majoré: (©) podut cu albie minord muttipla (cu dous sou mai multe brate). (@) Dupd coracterisicile scurgetii ape’ in zona podului pot fi intainite: @) poduri ia care coeficientul de rugezitate si adéncimea apelin bia majora nu ‘itera sensibil fate de atbia minors: 'b) podutl Ia care caracteristicle scurger in caie doud aibii, minord si majoré, iferd sensibil (@) Dupe gradul de stabiltate a! albiei réului in plan podutile se clasificé th: (0) poduri peste réuri cu albie stools: 'b) poduii peste rauti cu cite installs, care isi modific’ traseulin cursul uneia sou mai muttor vit, © Dupa gradul de atuiere @ albiel rOuiui podurle se clasficé in ©) poduri peste réuri cu patul aibiei erodabil (sau partial erodabi) si afuiabil: 'b) poduri peste rduri cu patul aibie’ neerodabil si neafulct. (© Dupa regimul de scurgere ai rdului pot fiintGinite Umatoarele stucti 0) poduti peste vai de munte in regim torential. cu viteze mal mari de scurgere (v23m/s) téréind material oluvionar cli diametre mari, d > 50mm: b) podurl peste réuri de deal, cu viteze de scurgere de 1,5 + 3 m/s, térénd motS- fial alyvionar cu dlametre d = 10 = Som; c) podutl peste rauri de cémpie, cu viteze de scurgere v < 1.6 m/s, tarand mate- rial aluvionar cu diametre d < 10 mm. @ Bupa regimut inaitimiliibere podurle se clasificd In: ©) poduri peste cursuri de apé care transportd flotanti (piutitor); b) poduri peste cursuri de apé care nu transporta fiotanti (plutiton); )podur paste cursuri de apé navigable. BULETI TeHWNIc RUTIER sett e 15,eruare one 5CAPITOLUL 1 Studii ¢i date mecesare proiecticii hidraulice a poduriler gi podejelor SECTIUNEA 1 Studi necesore At 17. -(1) Pentru efectuarea coicululul hidrauie a! podurtor sunt necesare: ) studi topografice: ) studi hidroiogice: c)studi geotehnice: <) date reterteatele comparrea hte © peciox xsent pe cuss de aps respect @) date ptvind comportarea luctBtlr hidkotehnice din zona Hroverstr fi dota privind morfologis abbiel, et. (@) Volumul acest studi se stabileste dupd importonto cri s!th ura recu- noasteri pe feren SECTIUNEA 2 Studi tepografice [Ad 18. - (1) Plonu de stuaie in zona thaversi se ‘ntocmeste fa score 1:500 - 1:2000.in functe de configuratia terenuiul side importante lucréti {@) Plan de siuotio serveste lo Glegerea ampiorementulul pect, io colcull ticroul sit rosares luctéor hictotennice de omencjcre c biel cusui de apd, {@) Planul de situate cotat sau cu cube de nivel va confine: contur albiet minore. conturul dbiel majore Ia vitutle cele mai mari, rivelul meni al opelor tezutat din informatt, zonele de depuner $i erozin, zonele acoperite cu vege- fate cu plecizorea Tipu de vegeiate, consirucil hidtotemnice existenie, are construct! si instaloti, pozitia profile’or transversale si longitudinale, precum sio % oma sou att reper de nivel cota user de identiieat pe teren (2) Panul de stuate vo 1 exins pond ia tite de infuent® hidraullca a con srvctilor (God, p10g, ete) exstonte sou avute in vedere a se realiza, care pot produce supicingl6r ale nivel apelin sectunea pod 4 {@ hilungu cusub de on, planu de susie va cupince ozond avind lunges: in cans abilor stable: \atimi de afbie minor’ sou2- S1atimi de albie major din care 2/3 ofato in omonte de pos: 3 5) 'n cazul albilor instabile, zona pe care se prevéd lucréi de regularizare, 3i cet ulin lungimile recornandate la aie stabi; in canul bilo! CU Bante Mic, ikeéitle £0 vor extinde ostel neat sa se obi o cterent® de nivel ne punctele amonte s| oval de minimum 20 cm: etn Teac auTIER eu 13, ue 07 p In cozul raversértor peste ciluentlin zone de confluent, ridicéile topogratice \vor Cuptinde si zonele de confluenta pe amibele rus, ‘Art 19. - (1) Profiele tonsversale se Tntocmesc ia scare 1:10 - 1:200 3 serves lo.colculul scurgert apelor in regim nemodiiicat si modificat. (2) Pentrs flecore vorianté de omplasament se va face un profi transversal fin cxul traverséil si ca! putin cote doud profile avot ¢ unul amonte, la clstonte Ge 20 - 200m in functie de contiguatia albiel s importante raul sc lueréi ©) Profiele fhansversale vor cuptinde Intreaga latime o aloiei majore, cove. spunzétoare celor mai mati vituni cunoscute, (@ Proflele tronsversale vor f normale pe directia curentulu in albia major’ in cazut in core debit acesteia este preponderent Io. ope mar, sau normale Ne Gitactio curentuluith alba mines’. in cazulin core dabitulin abla majoré este rer atv mc, in conditite axatate la oF: 24. ‘Att 20, - (1) Profiul longitudinal al abe! pe tinia tolvegulu. a scora 1:50/1:5 ~ 9 :2000/1:200 se Tntinde pe ineage lungime roportaté pe planul de stustie # cuptinde pe langd linia talvegulul. linia ogiinzi ope’ Io data ric si nivelul mor sim al aoelor rezultat cin intormati (2) Profit longitudinal serveste Ic determinarec caractetisticlor scurget ape Joe h tegim natural sin tegim modifcat (variatia adéncimilor opel. variatia co- telor suprofete!libere. variatia panteter hidroutce, etc.) Secfiunea 3 Studi hidrologice [Aft 21. Stucile hicrologice se efectunaza in vederea obtineri umatoareior date de bazé ©) Debitele de colou' # nvelutle jor corespunzdtoare. Debitele de calcu vor fi determinate de regula de c&tre INMH, in cozulin core Gebitare de calcul sunt determinate de alte unitati este obligatorie confimerec volorior lor de céitre .N.MLH. b) Date asupra rugoztti able! ©) Pontele supratetelar bere ale ape’ la debitele de calcul care servesc ia deter- minarea niveluui ope’ in dreptul poculu @ Repartitia debitelor de calcul in abla minor si in albia majoré th zona tra: versal, ndnd seama de costicientul de ugozitote: 8) Elernente privind morfologie albiel féululn zona de amplosore c podul, Pen ru determinarea graduiui de stabltate a albie! {in cazutin core exsté bolastiere in zona podului sau lucid de rotinere @ alu viunilor pe versanti. se va avea in vedere actiunea de coborére c fundull abel tat pentru proiectaree podulu cat si pentru lucraxile hicrotennice, BULETIN TEHNIC RUTIER are nace 2502 5S9 Cote aie fegimulu de ian cf cio d Ie csiguotea mésy necescre scurgeti ghetutior Paar eee Se vor determina zonele pe ru unde se foimeasd z6peare, nivelul ape vercada de seurgera ghohor lose gro ensictesseagelighatonce SECTIUNEA 4 Studi geotehnice At. 22. Stucilo gectehnice sunt necesare pent clegeea ompiasomentulut edt, deteminatea cfietor ce se produc cupd erect peau, tases ‘adéncimi oe fundere 9 defintvared luccilax de reguictizate si consoidore o albiei ‘As. 23. - (1) Studilo geotehnice ebuie 36 continé profiul geotehnic transver- s01 pn cite in dreptul oct. cu descreren straturlo: de teren (naiuce terenulu Cotactetticl fice si gectehnice, cube granutomatice ole matetiatlu!intsinit), @ Le podurle cmplesate poste o albie stobilé si neerodabiid. precum s! la poduri cu 0 singurd deschidere, pentru coicuiele hidraulice se poate renunta la Profiele geotehnice, find suficiente unul sau mot mute foraje, in tunctie de mé- mea podulul, amplesate in axs cai ©) Adéncimes forojelorse stabteste dupé natu terenul importante luc CAPITOLUL IV Alegerea amplasamentutui podului Af. 24, La olegerea omplasamentuiui poduii din punct de vedere hidraulic 50 vo uma realzatea unot conditi care s6 asigure stabiitatea constuctiol cu lnvestii cot mci reduse. si anume ©) Traversotec ih zona rectiinie $i stobid o cursului de opa: ') Latimee c&t mai micé a albiei majore si malur bine contuate: © Wevencres dupes o dkectie ct mal aeroniaté de perperdicucra te recta scurger In cazul une) albii minors core scurge cel putin 65% din debitu de coteut, axul odului vo urs traversares c&t mai normals foté de albia minor. in caaul unui debit cferent aibie’ minore mai mic de 36%, oxui poduul ve fi cd! mai perpendicular fat de albia major. ©) Evitarea traverséri in zona de confluenté 0 dou’ cusuti de apg ©) Ih cazuttn cate nu se poste evita traversarec Tot-o oné de confluenté, se va da priottate variontei de amplosament a podului h amonte de confiuenté, penttu c evita opaiitia nor ostroave in zone poduli Taversare intro sectiune a cursuisi de apd cat mel depértatd de zonele th core se formeaxé zapoare, ByLeTN TenNic AUTIER 54 Seo 18 amare 2007 [aft 25. Ampiasamentels podutlor § podetelor se vor coreis cu plonurle de omengjare ale cursutlor de opé traversote, It, 26, Se recomand® co podulle provizori so fle ampiasate in aval de po- durie definitive CAPITOLUL V Determinarea caracteristicilor de curgere a apelor in regim liber [Af 27. - 0) Penitu stabliea lungimit peduki, este necesar #6 se determine mai inidi condiile de sctagere @ debtui de calcul in abla naturals iu zone ravers {@) Datele hidrouice ce bazé sunt: dabstul de calcul, cosficienti de rugaztate sponta sunratete: bere a opel. "Ad. 28. - (1) Coeficient de tugostcte se determing separct pent ibio minor 9 bio major (2) in cazul in care se dispune de masurdtori Ge debite si pante ale suprafete’ tere a opel pentru cel putin ret nivel, volotie cosficientuui .n* de rugoxtate se vor statis trasdnd cuba n=f@O, (3) In lipsa acestor masurétori, coeficientii de rugozitate se vor lua din fabelut 51. cvand le bax’ constatéle de pe teren. (@) La podutile peste ruti mari, cu debite de calcul peste 2000 m%/s, coef: ienti de ugcetate vor fi confemati de catre oxganele de speccitate (NMH sau fifalele teritoricie ale CN Apele Romane). ‘a. 29. (1) in cel putin frei profile trorsversale prin alole din zona poduks se colculearé nvelu opel si vitexe median albie minosé si mojord in regim natixal corespundbtoare debttuul de catcul precum § repartitia debitull de caicul Tne ‘lola minord 3! alble major’ (ig. 51). (@) Electuarec calculus hidraule se face ih fiecare prof incepénd din aval ostet ‘o) h profiul oval se determind. prin Incercési nivelul apei care asiquié seurgeres debituli de calcul considerénd coreetd panta hicraulcd inregstratS Io data ‘ick fe panta medie la ape mon fe Io ope mick ) cu aceeas ponté se transmite nivelu opelih prof umator sise verified dace ta ocest nivel se osiguid cebitul de calcul @ fh cazu fh core debit sous fo nivelul vespecty prezinta © abatere mal mare de + 5% sou -2% fo16 de debitul dat se rela colculul modificandu-se ponta hidraulic’ pOnd cand se gSseste solutia care se inscrie In abaterie limita, BULETIN TENG RUTIER soaltior Henne 002 5°