¢ * CZU 625.035.1620. [REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT ROMANIA, EDITIE OFICIALA STAS 8849-83 6 Teeakn v= DROWOK CONSILIUL NATIONAL coer PENTRU STIINTA RUGOZITATEA SUPRAFETELOR DE ‘STAB sush-ts SI'TEHNOLOGIE RULARE INSFITUTUL ROMAN [Ctasificaren alisnumeric’ a DE Metode de misurare : STANDARDIZARE, on Road Works ‘Travaux routiers Pasoms nopoxmze ID RESISTANCE OF SURFACES | RUGOSITE DES SURFACES DE | IIEPOXOBATOCTD [lOPORHEX ROAD ROULAGE, TORPHIN ‘Methods of measurements Métnodes de mesures Merona mawepea es hecenfiresint HAT vn 1 GENERALIT ATI ) Nerespectarea Standardelor de Stat este urmicith conform lesll. Repreducered inteczia 11 Obiect ._Prezentul standard stabileste metodele de miisurare a rugozit a drumurilor publice, in vederea stabilirii ealititii lor antiderapante. Rngoritaten se misoari prin urmitoarele métode : * — cu aparatul SRT; »)— prin inilpimea de nisip, HS. Valorile limith ale rugozita{ii suprafeyelor de rulare, objinute prin ambele metode, Sint date in anexit, 12 Domeniu de aplieare {ii suprafefelor de rulare 1.2.1, Metodele de misurare a rugozitiipii se aplic suprafetelor de rulave executate eu Tianti dituminosi de tipul imbriciminjilor bituminoase sau a celor cu tratamente bituminoase, ind obligatorie efectuarca ambelor determiniri pentru caracterizarea rugozititii suprafete. 12.2 La imbxieimintile din beton de ciment. rugozitatca suprafetelor se determing numai prin- metoda inditimii de nisip. 1.2.3 Masuririle ou aparattl SRT ator, pe plici cu dimensiunile de 25 x28 em, eonfe rilor ‘asfaltice, fie direct pe traseul rutier. y u prin metoda indljimii de nisip se efectueazi fie in labo- jionate pentru stabilirea compozitiei mixtu- 2MEVODA DE DETERMINARE CU APARATUL SRT 24 Prineipiul metodei Determinara rugozititii cu aparatil SRT consti in transformarea energici cinetice a unui pendtl in frecare, evidentiati de iniltimea de ridieare a pendululwi dineolo de punctul de contact cu suprafaia inbricimin{ii rutiere, 2.2 Aparatura Aparat SRT (fig. 1) compus din: + — stutiv (1) eu guruburi de calare gi nivel ew bulii de aer; — sealt gradati (2), in unititi SRT, de la 0...150; g : 7 4 5 & | Aprobat de: : [PP NSTTUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE | Blaorat inti ins 1978 intrdeit im vigoare : e | Str. Roma nr. 32-34 BUCURESTI Revizuit in 1988 1983-12-01 & Telex 11312 CNST R dSTAS 8849-83 -3- — braful pendalului (3); — dispozitiy de prindere (4); — rigli distangier eu dou repere (5); — placi de caucine (6) cu caracteristicile conform tabelului 1; ‘Tabet’ ot Rezillents, % Duritate, grade Shore gurub de fixare a cadranului pendulului (7); guruburi de control pentru miscarea in plan vertical a aparatului (8) ; surub de fixare a bratului pendulului (9); gurub de coreefie (10); surnb de fixare pentru aducerea brajului pendulului la pozitia zero (1); cutia aparatului, ete — Termometru eu domeniu de misurare 0... 100°C; - — Vas pentru piistrarea apei; — Perie sau brate de curijat. Modul de lueru Verificarea aparatului Suprafaja imbrictiminfii pe care se fac misuriile, se trea prafului. -Se agai aparatul pe suprafata de misurare gi se verifick orizontalitatea stativului (1), cn ajutorul celor trei guruburi de calare gi a nivelei cu buki de aer. g Se verifici. pozifja zero a aparatului astfel : se ridici pendulu! folosind gurubul de fixare (7) si guruburile de contro! (8) in aga fel ineit braful pendulului (3) si oscileze Her fari a atinge Suprafata de misurare. Se aduce braful pendulului in pozifia de repaus cu ajutorul disporitivului de prindere (4), iar prin actionarea surubului (9) se lass pendulul si cada liber, observind pozitia la care a ajuns. fn cazul in care pendulul nu a atins pozifia zero, se fac corecturile neeesare cu ajuto- ral guruburilor (10) si (72). Braful pendulului icisindu-se in pozitia vertical, eu ajutorul suruburilor (7) si (8) se lass pendulul in jos astfel inet placa de canciue (6) si‘atingi suprifata de imcercare. variti prin periere pentru indepiir-STAS 8849-85 Se ridied lateral pendulul si se las ineet pin cind pldenfa de cauciue atinge supra- faja de incereare intr-un punct. Se repeti operatia de ceaialtd parte a axului pendulului, determinindu-se al doilea punct. Distanta dintre aceste dou puncte determina lungimea de alunecare a plicii de cauciue pe suprafati: de incercare, care trebuie si fie intre 124,5...127,0 mm (lungime care se poate misura cu ajutorul reperelor (5) de pe rigla distantier). 232 Se aduce pendulul in pozitia de repaus cu ajutorul dis- pozitivului de prindere (4). OBSERVATIE — In enzul eid pile de cauciue sint nol, tnalnte de exeeutarea mAsuriril acestora, ‘rebule incercate 1a rugozitate prin efectuarea a § determindsi pe 6 tmbrdckminte ratlerd ‘areata gi la 25 determindni pe o tmbricdminte rutierd timeda. Placa de eave fe Inlocuegte ‘slunel cind marginea accttela se rotunjeste, sau dupd $00 de determlndrl 23.3 Determinarea rugozitapii in laborator. 2.3.3.1 Determinarea se efeotueazi pe trei plici. ‘Pe suprafata de incercare a placilor se toarni o cantitate de apa gi se indepirteazi exce- sul de api eu o pensuli, Se ud placa de caueiue. Se aduce acul indicator in pozitia de repaus a bratului pendutului Se deblocheazi braful pendulului aefionind surubul (9). Pendulul efectueazi o oscilagie antrenind gi axul indicator pin’ in dreptul unei gradafii pe scalfi. La intoarcerea din oscilatie, _ ‘pendulul se opreste cu mina inainte ca placa de cauciue 8\ ating din nou suprafata de incereare. Se citeste valoarea indicat de acl indicator pe scala gradati in unititi SRT. Se aduce braful pendulului si acul indicator pe scala gradata, exprimat in unitiji SRT. Se aduce braful pendulului si acul indicator in pozifie de repaus. Pe fiecare placa se fa¢ 5 cititi, udindu-se atit suprafafa eit gi placa de cauciue dupi fie- 2.3.8.2 Valoarea, rezistenfei la alunecare se calculeazi ea media aritrnetic’s a cestor einei cititi, cu conditin ea diferenia intre eitiri wi fie de maximum 3 unitiji SRT. Dack aceasti diferent’ este mai maré-se Fepeta deierminarea pind cind 3 citiri succesive nu diferi cu mai mult de3 unititi SRT, In acest ear, valoaren rugozititit seealeiileaz’ ca median aritmetiek ultimelor 3 Gitin. Dupi efectuarea misuririlor se verified din nou pozifia zero a aparatului. 4 Determinarea rugovitétii pe traseul drumului 2.3.4.1 Masuririle se efectueant in perioada aprilie- atmosterice mai mari de 15°C. wey t 2.3.4.2 Se face reeunoasterea traseului de drum gi se aleg|minim 3 sectiuni lde incercare pe o > Hungime de 1 km, astfel incit si fie eft mai reprezentative pentru suprafafa de rulare a drumulai + Fespectiv. Pe o secfiune de incereare, misuvirile se efectueazi in profiluri transversile situate la distante de 5...10-m, anitate exemplifieativ in fig. 2. : mnie gS recomandi a igupertui Ol mpeg ‘Intr-un profil transversal, punctele in care se fac mAsuririle se vor alege astfel incit si fio situutg pe benzile de eiroblaie (pe urmelo rotor) sin ax.) : tn fiesaTe puncts aparatil we ngass asifel int pendula traticutnt oscileze in sensu! desfiiguririt Determinaren valorii rezistentei la alunecare, in fiecare alt punet, se efectuear conform pet. 23.31. *STAS 8849-83, —4- 2.34.3 Valoarea rezistenfei la alunecare penta fieeare band’ de circulafie se caleuleazt ca media aritmetics a valorilor punctelor respective. * ,Pentru a putea compara valorile misuririlor in diferite puneto, acestea se vor corecta _ | encoeficientii dapi in tabelul 2, pentru a le aduce la valoarea corespunzitoare temperaturii imbri- ciminfii rutiere de 15°O. ‘Tabetul a | | Acte 16 1620 | | { sate? | 770 830.6 Suprafala bund, permite creulatiacu tere mat |“ - inate 80 kit weSRT CTO o2gHs<0.6 ‘Suprafatl satisacitoare, permite, cirslajia a seine pind Ia 8D mi -m SATS S02 Suprafatd nesalisaeatonre, peicol de derapare : OBSERVATAI 1 — Pentru conditit de elreulate : declivitati peste 6,5 %, serpetine, eurbe cu rari <125 m, intersect, valrile ‘minime SET s1 HS trebule si fie de: SATS 75 respectiv HS>0, 2 — In aru! suprafefclor pe eare se obfin valori SET si HS neconcordante, caracteizarea suprafejei do rulare ‘se va face In funcfie de ale elemente :conditit de traseu, durata de exploatare, condifil climatic, itensitatea traficalnl, considerinda-se. preponderenta valoarea SRT. A2. Valorile rugozitifii SRT si HS folosite la evaluarea ealitifii antiderapante a supra fejelor de rulare, nu sint hotiritoare in aprecierea, accidentelor datoriti derapirii, deoarece pentru aceasta este necesar si se ia in considerare’ si alfi factori eare intervin in acest car cum ar fi viteza vebiculclor, starea pueurilor, condifiile meteorologice ete.