tea vaaco ASR® SREN 12715 STANDARD ROMAN Tries oe cate 20 APROBARE CORESPONDENTA DESCRIPTORI TIT Executia lucrarilor geotehnice speciale INJECTAREA TERENURILOR Execution of special geotechnical work - Grouting Exécution des travaux géotechniques spéciaux - Injection Aprobat de Directorul General al ASRO la 10 decembrie 2002 Standardul european EN 12715:2000 are statutul unui standard roman Acest standard este identic cu standardul european EN 12715:2000 This standard is identical with the European Standard EN 12715:2000 La présente norme est identique a la Norme européenne EN 12715:2000 Geotchnica, executie, lucrare geotehnicé, lucrare speciala, injectare #9092 09 ‘en0z/s0:z2 ‘eotwusI009 19103 epuewey ‘ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO), ‘Adresa postala: str. Mendoleey 21-25, 70168, Bucuresti 1 Diroctia Generale: Tol: +40 1 21.32.96; Fax: +40 4 210.08.29 Ditectia Standardizare: Tel | +40 1 310.43,08; +40 4310.43.09, Fax: +40 131558 70 Roprosuceren sau ubizarea integra’ au partial a prezortul standard in once pleas prin orice rowed AERO (efectrorc, mecantc, folocopiere, microfilrrare etc.) este interzis& daca nu exist acordul scris al ASRO- Ezditia 1 Ref : SREN 12715:2002Preambul national Acest standard reprezintéi versiunea romana a textului in limba engleza a standardului european EN 12715:2000. Corespondenta dintre standardele europene la care se face referire 5 standardele romaine este urmatoarea: EN 196-1 EN 196-2 EN 196-3 ENV 196-4 EN 196-5 prEN 196-8:1997 prEN 196-9:1997 EN 197-1:2000 EN 197-2200 ENV 451 EN 480-1 EN 480-2 prEN 480-3, EN 480-4 EN 430-5 EN 480-6 EN 480-7:1991 EN 480-10 EN 480-11, EN 480-12 prEN 934-1 prEN 934-3:1998, EN 934-4 wr ior ior or ‘or or oT SREN 196-1:1995 Metode de incercare a cimenturlor. Partea 1 : Determinarea rezistonjelor mecanice SREN 196-2:1995 Metode de incercare a cimenturilor. Pattea 2 : Analiza chimica a cimenturilor SR EN 196-3195 Metode de incercare a cimenturilor. Partea 3 : Determinarea timpului de priza sia stabilitatit SR ENV 196-4:1995 Metode de incercare a cimenturilor. Partea 4 : Determinarea cantitativa a componentelor SREN 196-5:1995 Metode de incercare a cimenturilor. Partea 5 : Incercarea de puzzonalicitate a cimenturilor puzzolanice EN 197-1:2002 Ciment. Partea 1: Compozite, specificati si criteri de conformitate ale cimenturlor uzuale EN 197-2:2002 iment, Partea 2 : Evaluarea conformitaii Pentru aplicarea acestui standard se ultlizeaza standardele europenc la care se faco roferire (respectiv standardele romane identice cu acestea). Simbolurile gradelor de echivalenta (IDT - idertic, MOD - modificat, NEQ - neechivalent), conform SR 1000-8. Standardele europene la care se face roferire gi care nu au fost adoptate ca standarde romane pot fi Consulate sau comandate la Asociatia de Standardizare din Romania, Prag ec spat Sand Fo Wi) 2003-707 ASR fue Pe Sevare nue!) t9z 09 ‘sooz/an ‘eotUyeIoes Jojey epuEWoDSTANDARD EUROPEAN EN 12715 EUROPEAN STANDARD NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM lanuarie 2000 ICS 93,020 Versiunea romana Executia lucrarilor geotehnice speciale. Injectarea terenurilor 9t9e a9 ‘soozisorez ‘eojuusi085 s9H8y ePUELOD Execution of special Exécution des trevaux Ausfilhrung von besonderen geotechnical work - Grouting _géotechniques spéciaux - geotechnischer Arbeiten Injection (Spezialtiefbau) - Injektionen Acest standard reprezinta versiunea romana a standardului european EN 12715:2000. Standardul a fost tradus de ASRO, are acelagi statut ca gi versiunile oficiale gia fost publicat cu permisiunea CEN. ‘Acast standard european a fost adoptat de CEN ta 9 iunie 2000. ‘Membrii CEN sunt obligati sé respecte Regulamentul intern CENICENELEC care stabileste conditile in care prezentului standard european i se atribuie statutul de standard national, fara nici o modificare. Listele actualzate si referinjele bibliografice referitoare la aceste standarde nationale pot fi obtinute pe baza de cerere de la Secretariatul Central sau orice membru CEN. Acest standard european exista in trei versiuni oficisle (germana, englez&, franceza). O versiune in oricare alta limba, ficuta prin traducere sub responsabilitatea unui membru CEN in limba nationala si notificata de ‘Seorelarialul Central are acolagi statul ca gi versiunile oficiale. ‘Membrii CEN sunt organismele nationale de standardizare din urmatoarele tari: Austria, Belgia, Danemarca, ENotia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Iranda, Islanda, ltalia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Republica Ceha, Spania si Suedia, CEN COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE European Committee for Standardization Comité Européen de Normalisation Europaisches Komitee fiir Normung Secretariat Central: Str. Stassart 36, 8-1050 Bruxelles © CEN 2000 Toate dreplurile de exploatare sub onice forma gi prin orice mijoace sunt rezervate in intreaga lume membrilor nationali CEN. Ref. EN 12715:2000 RO Page essai pata Saris FowCD Wwe) 20032017 ASRO 8 Bye Pj Sewn RPE} Page's stSREN 12715 Cuprins Pagina 1 Domeniu de apiicare 4 2 Referinte normative 4 3. Detiniti gi simbolun... 5 31 Definiti 5 32 Simboluri si unit. 8 4 Informatiinecesare 8 5 Cercetarea terenulul e 2 5.1 Generalitati ° 52. incorcari de permeabiltate 10 5.3 Incereari de injectare la scara naturala g\incercar de injctare a fuidvll 4 6 Materiale si produse 1" 61 Presctiptii generale .ururw nnn 14 62 Materiale pentru fuidul de injectare. 4 63 Fluide de injactare 12 64 Prelevare de probe $i incercari 15 7.4 Generalitat). AS 7.2 Date de baza si obiective 18 7.3 Princip si metode de injectare.. 216 74 Fluide de injectare 18 7.5 Inlroducerea fuidului de injectare a1 7.6 Criteri pentru urmaire $1 control ncn 28 8 Execute... a 81 Generalitati 24 82 Forare 24 8.3 Propararea fuidului de injoctae.... 25 8.4 Inlroducerea Nuidului de injectare 26 85 — Fazele inject 27 9. Supraveghoroa gi controlullucraiior. 28 9.1 Generalitat 28 92 Supraveghere... 28 9.3 Unmati gi controle 29 10. Documente de santier. 31 11. Aspecte speciale (mediu. siguranta) 22 11.1 Siguranta personalull 92 11.2 Protectia mediutui 33 Anexa A (informaliva) Misurarea parametrilor uidelor . a ‘Anexa B (informativa) Glosar... 38 ‘Anexa G (informativa) Gradul de obligativitate al prevedetor. a st Bibliografie.. Pag ann ie Soar FTC Vw) 200 007 ABRO 8 ue jc Sawa (em ret ‘e9r9z a9 ‘Booz/e0rz "eojUyeI099 J9je8y epUEWIOD PanettSREN 12715 Preambul Acest standard european a fost olaborat de catre Comitetul Tehnic CEN/TC 288, “Excoutia Iuoratior ‘geotehnice speciale’, al carui secretariat este detinut de AFNOR, Prezentul standard european trebuie s& primeasca statut de standard national, fie prin publicarea unui text identic, fie prin ratficare, pana cel tarziu in fanuarie 2001, iar standardele nationale care sunt in contradictie ‘ou acesta trebuie retrase pana cel tarziu In ianuarie 2001, Th_conformitate cu Regulamentul inte» CEN/CENELEC institutele nationale de standardizare ale ‘urmatoarelor tari sunt obligate sa puna in aplicare prezentul standard european: Austria, Belgia, Danemarca, Elvelia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Intanda, Isianda, ltalia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Republica Ceha, Spania $i Suedia Acest standard a fost elaborat de Grupul de lucru WG 6 al CENTC 288. Scopul CEN/TC 288 este standardizarea tehniclior de executio a lucrarlior geotohnico, inclusiv metodole de incorcare gi control, precum si proprictatile cerute pentru materiale. Grupului de lucra WG1i s-a Incredinjat subiectul referitor ta Injectare, inclusiv injectarea solid ‘Aces! standard a fost elaborat pentru a completa ENV 1997, Eurocod 7. Partea 1 » Projectare geotehnica Reguii generale. Acest standard se refer’ a proiectare numai in masura in care este necesar, dar furnizeazé un ansamblu de informati referitoare la conditile de executie si de supraveghere, Prezentul standard a fost elaboral de un grup de lucry format din reprezentan\i din nous {ari si tine seama de un numar de zece documente najionale si intemajonale. In conformitate cu difentele melode de onstructie utlizate pe pian international gi cu experienfele respective, poate si se dovedeasca necesara compietarea acestul standard, sau a unor capitole din el, cu documente cu aplicare nafionale care sa satisfaca situail locale sau specific. 9¢9z 09 ‘aooz/e0rzz ‘eotUyei0e5 Joey epuEWOD ta Scns Falla Vow 2009.07 KS & Bi Pa Sofas wn ora) Panes an 54SREN 12715 i 1 Domeniu de aplicare z Prezentul standard se aplica la executia, incercairile si controlul lucranlor de injectare. in urma renuntarii la ENV 1997-4, anumite puncte speciale referitoare ia profectare sunt prezentate aici. Injectarea in scopuri geotehnice (injectarea geotehnica) este un procedeu care consti fn @ introduce in teren, prin pompare, un material caruia i se ajusteaz’ caracteristcile reologice prin interventii asupra arametrior de punere in lucrare: presiune, volum, debit Principille gi melodele de injoctare gootehnie’ cuprinse Tn acest standard gunt urmatoareie. — _inectare cu depiasarea terenului (injectare solid, fracturare hidraulicé); 982 a9 ‘sonermorze "eotuysi095 s — __injectare fara deplasarea terenului (imbibaro, injectare de fisu, injactare de umplere). Prezentul standard nu se aplca in cazul lucratilor de injectare speciala, care, in general, sunt asociate cu lucrari executate asupra structurilor gi/sau avand caracter de urgenta. 2 Referinte normative Acest standard european contine cu referinje datate sau nedatate, prevederi din alte publicafi, Aceste roferinte normative sunt citae la locuripotvite in text, iar publictille sunt enumerate mei jos: Peniru referinjele datate, modificasile sau revizurleulterioare ale vreuneia din aceste pubiicatl se aplicd In azul acestui standard european numai cand sunt incluse ca modifcare sau revizuite, Pent referinte rredatate, se aplica ullima edie a publicatiel la care se face referrea EN 196-1, Methods of testing cement - Part 1: Determination of strength EN 196-2, Mothods of testing coment ~ Part 2: Chemical analysis of coment EN 196-3, Methods of testing cement - Part 3: Determination of setting tine and soundness ENV 196-4, Methods of testing cement ~ Part 4: Quantitative determination of constituents EN 196-5, Methods of testing cement ~ Part 5: Pozzdanicity test for pozzolanic cement PIEN 196-8:1997, Methods of testing cement ~ Part 8: Determination of heat of hydration PrEN 196-9:1997, Methods of testing cement - Part 9: Determination of heat of hydration ~ Semi-adiabatic method PrEN 197-1:2000, Cement Part 1 : Composition specifications and conformity criteria for common ‘comentes PEN 197-2:2000, Cement ~ Part2: Conformity evaluation ENV 451, Methods of testing fly ash EN 480-1, Admixtures for concrete, mortar and grout - Test methods - Part 1: Reference concrete and reference mortar for testing EN 480-2, Admixtures for concrete, mortar and grout - Test methods ~ Part 2: Determination of setting time prEN 480-3:1991, Admixtures for concrete, mortar and grout - Test methods - Part 3:Determination of shrinkage and expansion EN 480-4, Adimixtures for concrete, mortar and grout - Test methods - Part 4: Determination of bleeding of cocrate Pane one in pti Sos FuTeO Vw) 2009 2007 ASR A Bue jt Saha DUE) Pagne an 4ts actin Ser FulToxCD Vw) 0092007 ASRO A Bue Pe Sowa nm Buse) SREN 12715 EN 480-6, Admixtures for concrete, mortar and grout ~ Test methodes ~ Part 6: Infrared analysis EN 480-7:1991, Admixtures for concrete, mortar and grout ~ Test methodes ~ Part 7: Determination oft the density of liquid admixtures EN 480-8, Admixtures for concrele,mortar and grout ~ Test methodes ~ Part 8 Determination of the conventional dry material content FEN 480-9:1991, Admixtures for concrete, mortar and grout ~ Test methodes ~ Part 9: Determination of the pH value EN 480-10, Admixtures for concrete,mortar and grout ~ Test methodes ~ Part 10: Determination of water soluble chloride content EN 480-11, Admixtures for concrete,mortar and grout ~ Test methodes ~ Part 11: Determination of air void ‘haracteristics in hardened concrete EN 480-12, Admixtures for concrete,mortar and grout ~ Test methodes ~ Part 12: Determination of the alkali content of admixtures: prEN934-1, Admixtures for concrete , mortar and grout ~ General definitions and general requirements for ail types of admixtures PrEN 934-3:1998, Admixtures for concrete,mortar and grout — Part 3° Admirtures for masonry mortar — Definitions,requirements and conformity EN 934-4, Admixtures for concrete, mortar and grout ~ Part 4: Admixtures for grout for prestressing tendons— Definitions, requirements and conformity EN 994.6, Admixtures for concrete,mortar and grout - Part 6: Sampling.quality controleveluation of Conformity and marking and labeling ENV 1997-1:1994, EUROCODE 7 : Geotechnical design ~ Part 1: General rules 3 Definifii si simboluri 34 Definitii Defintile cuprinse in acest capitol se refera numai la termenii cei mai importanti care privese injectarea ‘geolehnicd. Defintile suplimentare sunt date in glosarul din anexa 8, 344 injectare de umplere E: Bulk filling F : Injection de comblement G : Hohlraumverfullung introducerea in lucrare a unui Nuid de injectare bogat 7h particule pentru @ umple goluri importante, 342 injectare solida E : Compaction grouting F : Injection solid G: Verdichtungsinjektion(Kompaktioninjektion) metoda de injectare cu deplasarea pamanturilor,care urmareste sa introduca in pamdint,pentru a-| compacta ‘fara a4 fractura, un mortar cu frecare interioara ridicata £ 2 i s - z g Paane rnsSREN 12715 343 injectare de contact E: Contact grouting F : Injection de contact G: Kontaktinjection injectarea fluidului pe interfafa dintre o structura construila si teren. 34.4 injectare cu deplasarea terenului E: Displacoment grouting F : Injection avec deplacement des terrains G: Vordrangungsinjektion $9692 09 ‘eoozranrez ‘eoruysi089 s0}0y epuEWoD injectarea fluidulul int-un mediu pentru a-| deforma, comprima sau deplasa E: Effective pressure F : Pression effective G : Wirksamer Druck presiunea reala a fluidului care actioneaza in pamart. 31.6 injectarea fisurilor E: Fissure grouting F : Injection de fissure G: Kluftinjektion Injectarea fluidului in fisur, rostur,fracturi gi discontinuitét, in special in roo! 3A injectare gravitational E : Gravity grouting F Injection gravitaire G: Drucklose Verfullung injectare sub presiunea data de inaltimea coloanei de fluid in fora). Uneori este denumita injoctare prin pale. 348 fluid de injectaro E:Grount F Cou G : Injektiongut material care poate fi pompat (suspensie, solutie, emulsie sau mortar) si care injectat in pamant sau in roc’, se intareste in timp. Pron casa an peat Snr Flin Vem) 2003-77 ASR Ke je Sahware a epee) Pron ansSREN 12715 3.4.9 presiune de injectare E: Grouting pressure F : Pression d’ injection G : Injektionsdruck presiune aplicata Tn tinpul procesului de injectare gi mésurat® In locuri definite (in general la pompa sau la ‘capul forajulul), 3.4.10 fracturare hidraulica (injectare de clacare) E : Hydraulic fracturing F : Fracturation hydrai G: Hydraulishe Rissbildung fracturarea terenului provocata prin injectare de apa sau fivid la o presiune superioard rezistentei la intindere, sau a eforlurilor preexistente in teren. Se numesle i hidrofracturare sau clacare. E: Penetration grouting F : Injection de penetration G: Eindringinjektion injectarea fluidulul tn rostunie, fracturile din roca, sau in golurile interstitale din pamént, fara deplasarea terenulul. Termenul include injectarea de Imbibare, de fisura gi de contact. 3.4.42 Injectare de imbibare E: Permeation (impregnation) grouting F : Injection a’ impregnation G: Abdichtungsinjektion Inlocuirea apei sau gazulu interstiial dint-un mediu poros cu un fluid la presiuni de injectare suficient de ‘ici pentru a preveni deplasarea ternului 3.4.13 injectare fara deplasare de teren E: Non displacement grouting F : Injection sans deplacement des terrains G : Verdrangungsfreie Injoktion inlocuirea fluidului interstitial natural din golurile accesibile existente in teren cu un fluid sau mortar fara 0 deplasare semnificativa a terenulut . Termenul include injactarea de penetrare si de umplere, a444 suspensie stabila E: Stable suspension F : Suspension stable G : Stabile suspension suspensie in care, 1n 2 ore se produce o decantare mai mic de 8% la partea superioara @ unui cilindru de 1000 mi cu diametrul de 60 mm, ta temperatura de 20°C, Pag estan pata Sor FulTedCD Vow) 2009-207 ASRO Bue oct Satwere fn Muerto) PagnaaanseSREN 12715 3.2 Simboluri gi unit ti In acest standard sunt folosite urmatoarele simboluri gi unit Simbolurt Denumire Unitate de masura Temperature Ter Vv. Volum injectat [my P Prasiune de injectare (Pal a Debit de injectare [imisjsauve) | k Permeabiltate inrinseca ”(absouta) (om) K Gooficiont de permeabiitate imis] 7 Gradient hidraulic {fara dimension] Go.dky | Dimensiunea maxima a parlculelor din faciunea fina Ge 10. | rm] 16% din fluid (diametru procentuel) Des, Dio | Dimensiunea_maxima a particuletor din fractiunea find de 85, {90 % din pamant (iametru procentual) T Timpul de pri a ee Rezistonfa fa compresiune % Rezistonta la forfecare Pal 3 Efortu unitar normar Pal : Efortul unitar de forfecare (Pal = Deformatie specifica {fara dimensiune] ; Viteza de foriecare BT Tan | Vascozttate (aparenta) Pash, kam} zi (Ginamica) Pas] ¥ (Gnematica) ms] © Coozune (Pal : Limit do plastictate Ta forfovare Pal ° Densitate aint] y Greulate specifica sau votumica [ev] w Timp de scurgere { Marsh ) ts] R Raza de aclune Pm TPa =1Nim?=10" bari *' In geotehnica pentru coeficientul de permeabiltate se obignuieste sa se foloseasca simbolul k. Este vorba de paramotti folosil Jn goneral in mecanica rocilor gia Nuidelor 4 Info! rmatii necesare specificatile de lucru Toate informatile referitoare la executia lucrarlor de injectare se recomanda sa fie menfionate in 4.2 inainte de inceperea lucrailor trebuie s8 se dispund de urmatoarele informa tehnice — _starea si conditile amplasamentului, de exemplu dimensiuni, panta, acces; — restrict de lucru, inclusiv restrctile de mediu legale sau statutare; — __ contaminarea subsolului, sau riscuri in masura sa afecteze metoda de execulie a lucrarilor sau sigurania modiulu datele proiectulul gi speciticaile pentru lucrari Pages dn nas te ed FaToaCo Vow) 200 2007 ASRO A ho Prt Sobre mw Hees) £9892 a9 ‘sooz/enr ‘eotuysi0en Jee epuEWioDSREN 12715 43 Inainte de inceperea lucrarilor se recomanda urmatoarele informatii tehnice privind amplasamentul: — __conditi geologice si geotehnice (a se vedea capitolul 5) — __coordonatele amplasamentulul intr-un sistem de referinta national; ‘oxisten{a, amplasarea gi starea tuturor structuriior adiacente, de exemplu construct, drumuri, relele, infrastructuri, precum si fundatille acestora; — __activitile simultane sau posterioare susceptible sa afecteze lucrarile (de exemplu pomparea sau Incdrcarea suplimentard a panzei de apa sublerand, constructia de tunele gi alte excavafi adancl). 9682 a9 ‘sooersorez "e2|uNsI089 so}9 epuEWOD fexperionta anterioara In materie de inject) sau alte lucrari subterane pe sau in apropiere de ‘amplasament, experienta unor lucrdri comparabile, in candi asemanatoare: — toate informatie utile pentru stabilirea planurilor gi procedeelor de executie (cfind sunt cerute) — toate prescriptile suplimentare in legaturé cu supravegherea, controlul i Incercarle din timpul tera. 4.4 Inainte de inceperea lucratilortrebuie precizate gi facute cunoscute in seris urmatoarele elemento ‘supra amplasamentul — ceri si repartizari de obligatii pentru studi starilstructurilor adiacente, drumurior, retelelor etc inainte, in timpul gi dupa executarea luc, — __proceduti specitice gi criterii pentru verficarea, urmarirea si receplia lucrarlor de injectare, — __repartitia precisa a obigatilor privind conceptia, executia, interpretarea datelor si receptia lucrariior 5 Cercetarea terenului 541 Generalitati 5.11 Gerinfole gonerale pentru corcetarea terenului sunt continute in ENV 1997-1:1994, capitolele 3 gi 7 precum si in documentele nationale de aplicare 5.1.2 Pentru scopuri de proiactare se recomanda ca cercetarea terenului s — _funizeze un studiu geotetnnic complet — _stabileascé aptitudinea terenului de a primi fluid de injectare (injectabiltate}: — __tumizeze 0 bazé care sa permita alegerea tipulul de fluid. 5.1.3 Pentru executie, studiul gootehnic trebuie s& contind urmatoarele informatii specitice: principale caracterstcifizice gi chimice ale terenulu — __cotele terenulul tn dreptullocatilor de cercetare gi incercare in raport cu un reper fix, cunoscut; _amplasamentul, cota de fundare si starea structurilor existente sau a calor avute in vedere; — _prezenja vreunei anizotropii sau a orizonturilor permeabile care ar putea influenta lucrarile de injectare: — _oientarea, frecventa, deschiderea fisunilor din roci, natura si compozitia unui eventual material de umplere; Pog ere peat Sani FTC Vw} 00-207 ASRO A Be Pj Swen epee Page tansSREN 12715 — __ amplasamentul si natura cavitatior umplute sau deschise; — _prezenta obstacolelor care pot necesita metode sau utilaje speciale de fora) gi de injectare; — _prezenja gi caracteristicile pamanturilor susceptibile de a se afana, inmuia, a deveni instablle, a se dizolva, prabusi sau umfla datorita forarii sau injectari: nivelurie, gradien(i apei subterane si variaile acestora fn timp; — __straturile cu permeabilitate mare sau care fac obiectul unei circulati rapide a apel; lemperatura, compozilia chimic’, confinutul de materi organice si bacteriologic al apei subterane $i al terenului, daca sunt de asteptat probleme; £9¢92 9 ‘sooz/8072 ‘e2tUyeIees J0}4 epuEWoD 5.1.4 — Modelul geologic si geometric, structura porilor si evolujia sa previzibila se recomanda 8 fie IUyeI0=5 s0Hey epUEWIOD Figura 1 ~ Clasificarea fluidelor de injoctaro 6.3.4.2 La alegerea unui fluid de injectare trebuie avute in vedere urmatoarele proprietatiintrinsece: reologia (vascozitatea, coeziunea etc.), timpul de priza, stabiltatea: compoaitia granulometrica, daca este cazul; rezistenta la zdrobire gi durabiltatea; = toxictatea 6.3.1.3 Principal parametri care definese proprielail Muidlui de injoctare inane gi dupa priza sunt enumerati mai jos: Tabelul 1 ~ Parametrii caracterstici al fluidului de injectare Sola Suspensi Torre Trainte de | Ting de pri, deri, pH. | Timp de priza, densitate, | Timp de pia donstato oF pris | tensune supericai. timp ‘de | pH, eompozifie composite ranuloretrca Petcare, timp de gates, | Oe ees vascoaiate, erabitate, Nascoztate,cooeune fron ‘apacilate de renere a apel ”° | vascozitate, limita de eee plasticitate la forfecare stixotropie, stabilitate, capacitate de retinere a apei ‘Bupa | Thrive dopa prin, reastonta Timp do Taero,reitonta fala, | Tip do Wr, eaaton Oral, priza | fai. pH doorman, doformatiiat, dura deformabiliate,curabiiale durabiate, contractie, umare, rezistenf la fortecare, sinereza (solu pe baza de slical contractio, umflare, dersitate, rezistent la forfecare ccontractic, umflare 63.2 Suspensii 6.3.24 Suspensile se caracterizeazai prin; ‘compozitia granulometrica a particulelor solide: — _raportul apévsolid; — __viteza de sedimentare gi separarea apei; 13 Pagne aon ca Sor Ful TCD Vw) 2009-2007 ASRO & Eke je Swarm Duce) Pag 15.8058SREN 12715 — __capacitatea de retinere a apei prin fitrare sub presiune; — __proprietatile reologice gi comportarea in timp. 6.3.2.2 Compozitia granulometrica a suspensillor ultra fine se recomanda sa fie determinaté cu un aparat laser sau cu altul cu aceeas! exactitate, 6.3.23 Tendinta solidelor din suspensie de a flocula, (in special la suspensille ultra fine), trebule luata in considerare, 6.3.2.4 Tendinta sclidelor in suspensie de a se depune in apa datorita fortelor gravitationale precum gi tendinta lor de a se decanta sub presiune, trebuie considerate inand seama de natura si de caractersticile mediviul de injectare, 9e82 a9 ‘eo0e/sorze "eanyer9e9 see epuEWO 6.3.2.5 Suspensile de argila coloidala tebuie preparate astfe defloculate gi hidratate inainte de injectare, ical particulele de argila sa fie complet 633 Solutii 6.3.3.1 Anumite tipuri de fluid de injectare cu silcati nu sunt stablle in timp, astfel c@ indicarea lor de a fi folosite trebuie stabilitd cu clantate inainte. 6.3.3.2 Gelurile de siicati cu reactivi organic) pot £4 conduca la proliferarea bacterilor in pamant 6.3.3.3 Efectul sinerezei asupra proprietor terenului tratat gi asupra mediulu, In special cel pe termen lung, trebuie evaluat inainte de tratare. 6.3.3.4 Efectul diferentelor de temperatura asupra comportSri fluidului de injectare in timpul prepararii gi ppunerii in lucrare trebuie avut in vedere. 6.3.3.5 Atentie speciala trebuie acordata — _toxiciati fecdrui component al rasinilor din fluid; risculu diuarii amestecului cu apa frealic’, care poate $8 conduca la prelungirea limpului de priza ‘sau chiar la inhibarea reactiei chimice; — __toxictati oricarei substante eliberata in apa treaticd, daca reactia chimicd nu este completa sau modificata de catre terenul in care se face injectarea 6.3.3.6 In general, rasinile sunt folosite in situatile prezentate in tabelul 2. Tabolul 2 - Utilizarea raginilor Tipu de raging “Tipul de pamant Fotosirevaplca Railicd Pamant granular Reducerea permeabillai Roca cu isu fine Creslerea rezistentel Formarea uni spumo pontru a boca un aflux do apa Poturetanica | Goluri mari (¢dgini aovareactive) Stabilizarea sau umplerea locald a goluror (rgini cu {doud componente) Fenoied sip ing pieing niipos | Consoldare gi elangare Epoxies Roca fisurat ‘Cresterea rezistente: Reducerea permoabilt 63.4 — Mortare 6.3.4.1 Mortarele care prezinta frecare inlerioara ridicata sunt folosite pentru injectarea solida sau pentru umplerea golurilor. Comportarea lor reologica este de obicel caracterizata prin incercari de tasare cu con lui Abram (lucrabiltate, a se vedea tabolul A.1) 6.3.4.2 Mortarele care curg sub greutatea proprie sunt folosite pentru umpierea cavitatior, crapaturior mari fisurilor deschise si golurilor din pamanturile granulare. Ele trebuie sa fie stabile, iar comportarea lor “4 gn ese pate Serr Flo Vw 2) 20032051 ASH Be ject Sewer Hee!) Pag 3m 8SREN 12715 reologica (asemanatoare aceleia pentru suspensii) este determinata de obicel prin timpul de scurgere cu un ‘con corespunzaitor. 6.3.4.3 Cand mortarul este folosit pentru injectarea solid, se recomand’ sa contina col putin 15% particule mai mici de 0,1 mm, 64 — Prelevare de probe si incercari 64.1 Din materialele constituente ale unui amestec de fluid, precum si din amestecul insusi, trebuie prelevate si incercate probe cu regularitate, pentru 2 veriica daca corespund cerintelor proiectulu 6.4.2 Pentru a putea compara caracteristcile produselor de provenienta diferta, trebule folosite metode de incercara standardizate (echipamente, conditi de incercare, analize).. ‘9r9z a9 ‘Booe/e0/z2 eoIUYeI0~D JaIf8y epUEWIOD 6.4.3. Pentru un fluid de injectare Incercat in laborator se recomanda ca temperatura ambianta sd fie de 20°C. 64.4 — Dacd conditive din amplesament diferé substantial de conditile de_teborator (In special temperatura), trebuie oa incercaiile sa fie efectuate in conditile amplasamentului, Evolutia temperaturit in timpul incercarlor trebuie urmarita, 6.4.5 — Tabelul At prezinta metodele de Incercare pentru principalii parametri ai fluidulul de injectare, 7 Consideratii referitoare la proiectare 7A Generalitati 74.4 Standardul de baz pentru proiectarea injectarilor este ENV 1997-1:1994 EUROCODE 7: Proiectarea geotehinica ~ Partea 1: Regull generale. 74.2 Prezentul standard completeazi documentul de mai sus gi stabileste prescriptii $i recomandari ‘suplimentare pentru conceperea si executia proiectelor de injactare geotehnica 7.2 Date de baza gi obiective 724 Se recomanda s& se conceapa si si se organizeze un proiect de injectare cu floxibiltatea ecesaré pentru a se putea adapta, in cursul lucrarilor la situatii de teren necunoscute sau la reacti variabile ale terenulultratat pe masura avansani lucrarior. 722 Principalele obiective ale injectari geotehnice sunt urmatoarele: modificarea caractetisticilor hidraulice/hidrogeologice ale terenurilor; — _ modificaree proprietatior mecanice ale terenurilor — _umplerea golurilor naturale, exploatarilor miniere, golurlor adiacente structurilor; producerea de depiasan care sa compenseze tasarile, s2 stabilizezo si 64 redreseze fundati, radiere sau pavaje. 7.2.3 Inscopul executari unui proect ce injectare, trebule sa se dlspuna de urmatoarele informati — _dofinirea obiectvelor de njactae si tele de contol - __informafi utile asupra terenului, in special date geologice, geotehnice si hidrogeolagice (inclusiv caractoristicile chimice ale apei) referitoare la injectare (a sé vedea capitolul 5); limitari impuse pe consideratil legate de mediu, influenta constructilor (sau asupra constructor) alaturate (constructii si fundati) sau alfi parametri care pot sa influenteze alegeres unui fluid si lehnica de injectare; 18 Pages seen pent Sons FTC Van} 092.2097 ASRO 8 le Fo sneer amp) Pagee tranSREN 12715 informatii de la alte proiecte de injectare executate In aceeasi zona sau In condi comparabile. 7.24 — Pe baza cercelérii terenului, Incercdrilor de injectare si @ proiectulul, in documentalia privind Injectarea pamanturilor trebuie examinate gi tratate urmatoarele aspecte: — forma si volumul de pamant care trebule tratat; — __proprietati masurabile de atins pe durata de viata a proiectulul; - ‘metoda de forare giroleaua forajelor ; — __ metodele gi tehnicile de injoctare ce trebuie aplicate: — __Intervalut dintre punctele de injectare; — _fazeleinjoctai in functie de timp, de comporita uidulu gi de punctu de injectare; limite admise pentru parametri de injectare (presiune, debit gi cantitate de injecta): — _compoztia fuidull de injectae; — _ncercairi gi veriicad in situ cerute Inainte, in timpul si dupa injecta mnijoacele necesare pentru urmarirea si inregistrarea datelor. 7.2.5 In timpul injectai se recomanda a se veghea asupra urmaloarelor aspecte — __caracterul veriic gi complet al informatilor disponibile asupra terenulul care este trata — _ performanjele cerule pentru fluidul de injectare; prezena constructiloralaturate gi starea lor — __modificari ale stari de efortur si ale presiunii ape’ din pori ca rezultat al lucrarior de injectare; — __concitile hidrogeologice existente si cele estimate dupa realizarea lucrarlor; — __toxicitatea produselor de injectare; — __conditile in care materialele de injectare trebuie sé fie depozitate, amestecate i injectate; siguranta aprovizionarii cu materiale pentru injectare — restrict de mediu side siguranta 7.3. Principii si metode de injectare Generalitati 7.3.4.4 Inlroducerea fluidului de injectare Tntr-un mediu se face cu sau fara deplasarea pamantulu Urmatoarea diagrama reprezinta diferitele metode de injectare asociate acestor principil 16 Page carn a spt Ser Flow (9) 2009-2057 ASR & Bue Pj Soars am ep) Pains anSREN2715 Inecare g " g i Prncipii de 2 Fer deplaserea Cu deplasarea riecare i teronuts torent 5 § 3 ‘Subprincipii ° De penetrare: De umpiere e g Inectaro do | {tnjectare do | [_Injeciare Fracture Totes Metode de Tnbboo || sul gide de Widroukes els inectare console || uplere Figura 2 ~ Principii si metode de injectare 7.3.4.2 Termenui “injectare de consolidare” este folosit uneori pentru a exprima o ameliorare a rezistentel sau caracleristicilor de deformabiate ale unui teren prin imbibare. Obiectivul injectari de consolidare in pamdnturi gi roci este acela de a ranforsa terenul, astie! incal s8 nu sufere deformatii inadmisibile. Jn masura in care acest termen nu se referd la Un principiu sau la 0 metoda de injectare, se evité ullizarea sa In continuare, 7.3.1.3. Termenul “injectare de compensare * este folosit atunci cAnd obiectivul injectari este acola de a compensa in timpul lucrarilor, pierderila de pamant cauzata prin realizarea tunelurilor sau excavatilor. 7.32. Injectare fara deplasarea torenului 7.3.24 Injectare de Imbibare 7.3.2.1. Injectarea de imbibare urmareste s@ umple cu un fluid corespunzator interstiile accesibile dintre granulele pamanturilor permeabile, far a le deranja integrtatea. Injectarea de imbibare reduce perieabilitatea si, in general, creste rezistenta si densitatea mediuluiinjectat. 7.3.2.1.2 Pentru a evita deplasarea terenurior, injectarea de imbibare trebuie sa se facd la presiuni si debite controlate cu gr 7.3.2.2 Injectarea fisurilor gi injectarea de contact 7.3.2.2.1 Injectarea fisurilor urmareste sa umple cu fuid fisurile deschise, fracturile sau rosturile dintr-o masa de roci, fara a le deschide sau a crea unele noi, cu scopul de a reduce permeabilitatea sisau de a creste rezistena masei tratate. 7.3.2.2.2 Pentru a executa proiectul de injectare, trebuie cunoscute freoventa, orienterea, extinderea, deschiderea, rugozitatea gi gradul de colmalare al discontinuitatilor. 7 sans owns a pests Sons Fulescb (20022007 ASRO& Be Pj Sete Duce) Pras a |SREN 12715 ‘epuewoo 7.3.2.3 Injectare de umplere 7.3.2.3. Injectarea de umplere este folosité pentru a umple goluri mari naturale sau artificiale. In general 2 termenui se aplicé la introducerea a unor volume importante de lichid de injactare prin gravitate sau la 2 presiune mica. g 7.3.2.3.2 Cnd intr-un spatiu Tnchis este tumat un important volum de ciment, trebuie lvale in considerare 8 creslerea locala a temperaturior s starea de efor induse 8 7.32.33 Injectarea de umplere poate fi urmata de 0 faza de injectare sub presiune cu scopul de a umple : golurile reziduale, s 8 7.3.3 Injectare cu deplasarea terenului 3 73.3.1. Proscripti generale 7.3.3.1.1 Injectarea cu deplasare se refera la introducerea fluidului sub presiune cu intentia deliberata de a dopiasa mediul tralal. Termenul include metode de injactare cum sunt injectarea solida $i fracturarea hidraulicé (clacarea) Metoda este folosita pentru a creste densitatea unui material deformabil plastic. si vVolumul maseitratate cdnd este atinsa limita de deformatie plastica 7.3.3.1.2 Injectarea cu deplasare controtaté poate fi folosité pentru ranforsarea_terenurlor de sub structuri existente 7.33.2. Fracturare hidraulica 7.3.3.2. Injectarea prin fracturare hidraulicé se foloseste pent — —__aranforsa sau stabiliza pamanturile sau rocile — a produce ridicarea structurtorint-un mod contrat ‘a obtine etangeitate prin compartimentare. 7.3.3.2.2 Este dificil s& se controleze propagarea unui plan de fracturare hidraulicd. De aceea, se récomanda de a cauta alingerea acestui obiectiv printr-o serie de inject succesive, egalonate in timp, 7.3.3.3 Injectare solid 7.3.3.3. Injectarea solida se referd la introducerea in teren a unui fluid relativ rigid (véscos), pentru a provoca deplasare si deformare. Fluidul este impins prin presiune de regula prin tuburi de injectare Consistenta fuidului este pregatita astel inca fuidul ramane ca o mas omogend pentru ca nici penetrarea si nici fracturarea hidraulica sa nu se produca asupra mediului gazda. In cele mai mute din cazuri injectare Solida este folosita pentru a compacta gi densifica terenurileafanate, precum s! pentru a ridica sau suporia structun care s-au tasat 7.3.3.32 in general, reteaua finala a forajelor este definitivaté In timpul Iucrarilor, in functie de rezutiatele Incerearlor de control realizate in centrulrejelel pamare. 7.3.3.3.3 La mésuraile de control trebuie @ se tind seama de disiparea lent a presiunii apei din pori in azul torenurior putin permeable 7.4 Fluide de injectare 7.4.1 Tip si compozitie 7.4.1.1 Tipul si compozitia fluidului de injectare trebuie sa fie alese in functie de stralificatia terenului si de ‘specifioullucrailor. 7.44.2 _Standardole nationale trebuie 68 fi consultate in legaturd cu restrictile privind utlizarea fluidelor de injectare de tip special 18 Pag 00 oka Stand FUEGO Ven (| 0092007 ASAD Rie Pt Swart Paare 2004SREN 12715 742 Prescriptii generale 7.4.21 Pentru a defini speciticalile de performanta ale fluidelor de injectare, in proiect trebuie 8 se {ind seama de: scopul tratamentului; introducerea fluidului, ordinea cronologicé a operatiunilor $i fazele; caracteristicile mediului \conjurator; — __proprietatile reologice ale fuidului de injectare gi schimbarea lor in timp, cum este umiditatea Componentelor solide ale unui amestec de injectare; 9892 a9 ‘so0e/sorez ‘eo}uyeIo—s soe» epuEWOD — __timpul de priza si de intérire a amestecului — compatibiitatea fluidulul de injectare cu elementele sistemului de distribujie @ fluidului si cu pamantul; — _propnietatile fizice dupa priza; efectele de sinerezé asupra stabil mecanice terenulul injectat (pentru fluidul pe bazé de silica. 7.4.2.2 In proiect trebule sd se find seama de urmatoarele condi de mediu: — __dimensiunile particulelor solide (hidratate) ale fluidulu fata de cele ale goluriior ce trebuie umplute, in special dimensiunile accesibile ale porllor (cea mai mica suprafata de acces), mai degraba decat volumul porilor; — permeabiilatea terenului de injectat si penetrabiltatea fluidului — _campozitia chimicé a apei subterane, a apei de amestec sia terenulu — temperatura fuidului gia terenuti — _Aiscul gi consecinfole uscarifuidulul expus la aer, — __impactul asupra mediului in timpul prepara, distrioutlel 1 introduceri Muidulul ; - capacitatea sa de a polua. 7.42.3 In cazul injectarilor de imbibare, pentru un proiect de fluid, se recomand’ s se cuncascd dimensiunile golurilor interconectate ale pamantului (porozitatea efectiva) sau ale fisurior interconectate in roci. Aceasta prevedere se aplica in mad special suspensillor, pentru care este recomandabil sa se studieze criterile de fitru (compararea dimensiunilor particulelor cu marimea golutiior) si stabiltatea amesteculul sub gradientii de tumare. Se recomanda de @ adapta coeziunea fluidulli urmarind velul de tratare dont, iar vvascozitatea urmarind presiunile de injectare admisibie 7.4.2.4 Determinarea timpului de priza depinde de: volumul de fluid de preparat si injectat; permeabiltatea terenulut; — __ porozitatea efectva a terenuilui; viteza de curgere a apei sublerane; timpul de injectare pentru un pat timpul prevazut la introducerea une’ garje de fluid. 19 Pag eared apa Sard Fest Ww c) 2003807 ASO A ve Peet Sohvae wn these) Pasion 21 ntSREN 12715 7.43 Parametri gl eriterti 7.43.1 In proiactul de execute, pentru conditile de mediu date, vebule s8 se spectfice domenile de varatie gi valorile medi ale urmatorior parametr ai fuidului de injectare: - __ densitatea, vascozitatea gi coeziunea — __tezistenta ia fortecare sila compresiune; - dimensiunile particulelor de ciment sau lianti; — _capacitatea de retinere a apel; — pentru gelurile de silicat, procentul relat al reactivului $i al silicatului (gradul de neutralizare); — __viteza de sedimentare 7.4.3.2 Tabelul A.1 prezinta condiile in care sunt masurat principalii parametri ai fiecarei clase de fluid. 7.4.3.3 Se recomanda ca in prolect s8 se indice criterile de selectie ale unui amestec specific, daca s-au avul in vedere mai multe compozili de fluid, precum gi temperaturle minime gi maxime ale fluidulut in timpul prepara si turnari, 7.43.4 Pentru pamanturi, un factor de injectailtate, precum Di/dsn Sau Ds/daspoete fl utiizat pentru a evalua penetrabiitatea fluidelor granuiare (a se vedea glosarul). Pentru roci, se poate lua in considerare deschiderea fisunlor in report cu dimensiunea maxima a particulelor (in mod curent este folosi un raport egal cu 3) 7.43.8 Se recomanda ca inainte de inceperea lucrarilor, s8 se fixeze crilerille limit’ de modificare a compozitie fuidului definita in proect, pentru cazul in care: — _absorblile de fluid le depasesc semnificativ pe cele prevazute in proiect ‘cu compozitia data in proiect nu se poate objine un fluid acceptabil, migcarile observate ale terenului nu sunt acceptabile 7.4.4 — Aplicabilitate 7.4.4.1 Tipurile de fuide ultizabile la injectarea diferitelor tour de terenuri sunt indicate in tabetul 3. 20 Page earsa in aplea Sand FTonCO View 20032007 ASA 8 te Pec Stare ww ert) ‘c9r9z a9 ‘soz/@0/z2 BaIU\YeV0—5 JOlIey EPUEWIODSREN 12715 a Tabelul 3 ~Indicarea fludulu pentru difertetipur de teron : Wed | Categorie Trjecare Tard doplasare npctare cu : = Saeie ? Tb Flaurie Unplere i Panant | Pong. rsp ger] Srapensi do 2 granular | pits nispos iment pur. a Koon 10" mis Suspense pe 8 tz decimenL =, Svspensh ura Susponsi pe 5 5x 10%Ket x 107 mis | fine bazé de ciment, & Sout Mortar 8 ‘Nisip fin la mediu ‘Suspensi B Sxt0eKet 104m | Ulta ine 3 South a Prose speciale Roel | Fal Facto, cas Worare pe taza | worare, fora | o> 100 mm Aioeiment | Suspenst pe baza de Susponsiipe | ciment eu peza bazkecment | rpia, (org. fer) | Spumd de pokurtan ate produ coe rexcboneaz’ ou apa Frac, faa Suspensii pe Ot mm <¢- 100 mm bach de cnent Susponsi uta fine werner Sonpanar a oot ine alu de iat Produse specie Gora | Goa porante Torro po basi do ciment Suspense pe bara ecment pea rood, Spun de poturetan, ‘Ae prod core reactoneaz cu apa ines Toni 7.4.4.2 Fluidele pentru confinarea tuburilor cu mangeta trebuie proiectate pentru a evita migrarea fluidulul Jin tungul spatiuluiinelar si pentru a usura fracturarea intre mangeta $i teren. 7.5 Introducerea fluidului de injectare 7.54 Generalitati 7.5.1.1 Metodele de introducere a fluidului trebuie adaptate la concitile amplasamentului, tar alegerea {luidului trebuie sa fie stabilta prin conceptia proiectului si scopul urmarit 754.2 Procesul de injoctare este determinat de: Volumul V de fluid pe pas ; presiunes de injectare P; — ebitul de injectare sau viteza de introducere Q reologia Muidutul 7.5.4.3 Peniru un fuid stabilt in proiect, se recomanda s& se indice cum s@ se adapteze Q.V 51 P sau reologia acestuia, in functie de raspunsul asteptat al terenuluiin timpul injectaci. a ‘page eo pent Sarr Fur Teo iw) 0820" ASO A he Prg Sow n Hep) PaypazvanstSREN 12715 7.5.4 in tegatura cu impregnarea, se recomanda s@ se limteze debtul de injectare Q pent ca presiunea efectva sé ramana ma mica decal presinea de facturare a pamanui 7.54.5 Se recomanda s@ se {ind seama de efectele modificari presiunil apei din pori induse prin tratament, ca gi de schimbérile starii de efortur in situ. 7.5.2 Proiectul de amplasare gi de realizare a forajelor 7.5.24 Pozitionarea punctelor de injectare in mediul care trebuie tratat depinde de: — forma si volumul de tratat; limitarile geometrice care afecteazé poziliaforajelor, e9t92 09 “eooergozz ‘eo}uysICe9 s9}9y ePUEWOD — _toleranjele de diractie ale forajelor, previzibilo; — __estimarea traseului luidului in pmant (raza de actiune). 7.522 Numarul, pozitia,ntervalul, adancimea, diametrul, inciinarea si orientarea forajelor si punctelor de injectare tebuie sa se bazeze pe conditile geologice. pe tipul de structura care trebuie injectata, rezultatele ce se urmaresc a fi obtinute, scopul gi metoda de injectare, tipul de fluid care trebuie folostt, presiunaa de injectare si viteza de absorbtie a fuidului, In proiect trebuie sd se prevada masutile necesare a fi luate in azul variatiel parametrior de mal sus 7.52.3 In masura posibilitijior se recomanda ca proiectul sa fie definitivat cu ajutorul incercarilor de injectare la scara naturala chiar pe ampiasament. 7.5.24 Pozitia si numerotarea tuturor forajelor de injectare trebuie marcate pe un plan. 7.5.2.5 In cazul injectarii de imbibare in roca, trebuie sa se find seama de planurile de stratificatie, de rosturi sau fracturi. Forajele trebuie amplasate in functie de orientarea gi intervalul dintre principalele fracturi deschise. 7.5.2.6 La alegerea diametrului forajului se recomanda sa se find seama do tipul gi de starea roci, procum gi de adéncimea si inclinarea perforarior. Alegerea diametrulul trebuie s8 permita realizarea tuluror incercairilor prevaizute in fora) 7.52.7 Se recomanda s@ se acorde o grija deosebita limitarii deviatilor forajulul, lar in project sa se tina seama de spatiul dintre foraje necesar compensaril deviatilor asteptate. In general, axul forajulul trebule s& tu devieze de la orientarea teoretica cu mai mult de 3% pentru adancimi de pana la 20 m. Pentru foraje mai adanci, se recomanda ca spatiul dite forajele alaturate sa fie adaptat astfel incat sa compenseze devialil. 753 Fazele injectarii 7.5.3.1 In forma sa cea mal simpla, 0 faz8 reprezinta injectarea unui singur tip de fluid intr-un singur fora 7.5.3.2 _Introducerea fluidulul se poate face in mai multe trange i in mai multe foraje, fiecare tranga facand ‘obioctul unoi succesiuni do faze cu tipur diferite de fluid 7.5.3.3 in proiecttrebuie sa se spectice urmatoarele: — _ modul in care tratamentul trebule sa progreseze in masa de injectat : spre interior sau spre exterior, de sus in jos, sau de jos in sus etc. numarul fazelor de injectare; — __numsrul de pasi pe faz = tipul de fluid introdus la fiecare pas; 22 Pagina eran in oat Stancic FuTesCD iw) 200-207 ARO Bue Pe Sua arc Pogne anSREN 12715 7.54. — Presiune de injectare 7.54.1 In practica curenta presiunea de injectare este masuraté la iesirea din pompa silsau la partea de Us @ forajulu. Totus, vanaf la capul hidraulic g| perder prin frecare in sistemul de cistribuire al dul fac ca “presiunea de lucru’ sa fie diferita fala de "presiunea efectiva” care actioneaza in pamant. 7.5.4.2 noc, valoarea ‘presiunii efective de injectare" se poate estima ca valoare a presiu 2 roca se rupe datorit intinderilor; — se separa planuri orizontale preexistente in roca si se produc deplasair: sau ‘se deschid fisuritratate e9t9e a9 ‘sooz/sarez ‘eo]usI089 s914 epuEWOD 7.5.4.3 In timpul injoctarilor fara deplasarea terenurilor presiunea efectiva (sau limita) de injectare depinde de presiunea de fretare la punctul de injectare 7.5.44 Pentru injectarile fara deplasarea terenurilor, presiunea de injectare admisibila este presiunea ‘maxima la care fluidul poate fintrodus In teren astfel incat sa se evite orice deformatie nedorita a terenuli 7.5.4.5 Pentru injectarile fara deplasarea terenurilor, proiectul trebuie SA indice valoarea admisa a presiunii de injectare, 7.6 Criterii pentru urmarire gi control 7.6.1 In proiect trebuie sa se spectice cxterile pentru urmarre gi control inainte, in timpul gi dupa lucrarie de injectare, s8 se indice care din urmatorii parametn trebuie urmarti si controlati si cum trebuie $& se fac proprietaile fluidului fn timpul prepararii $1 introduceri, toleranfele referitoare la direciia gi inclinarea forajelor (precizia forajului) — _ eriterile de oprire a inject’ dupa frecare pas; — _rezultatele ce trebuie objinute pe fiecare fa7a de injectare gi/sau la sfargitullucraior, — __deplasairle sau deformatille pamantulut; — _compozitia chimica a apei; rivelurle apet in pulurle existente sau in foraje de observatie: 7.62 Ciiterile pentru oprirea unui pas de injectare se recomandé sa se bazeze pe urmatoarele: - ——inpamanturi — o limita de presiune si/sau o limita de volum; —_ omigcare a pamantului (ridicare) ce depageste valoarea limit — oridicare a suprafetei fluidului, in constructi sau in forajele vecine: — coolirea obturatoarelor (packerelor). Ines © limita de presiune (refuz) si/sau o limita de volum; © miscare a terenutui, 23 ea alia tard FeO View) 2909 2007 ASO Bs Fro! State neato) Pogne 250 5¢