Cliffor Geertz. Interpretarea culturilor.

Capitolul III

Religia ca sistem cultural. Concepte cheie: ethos (atitudini)-> fapte si viziune despre lume (credinata),
stări, motivații, sisteme simbolice (tipare cultural), model al și model pentru

3 surse ale religiozitatii: limita congnitiei, suferinta, dilemma morala

3 perspective asupra lumii: a simtului comun (pragmatism), stiintifica si estetica

Ce demonstreaza el in capitolul asta de fapt e ca ritualul presupunere o suprapunere a lumii acestteia cu

o “alta lume”. O traire aici si acum a miturilor. In care oamenii insisi devin figurile mitologice. Bun, asta
stiam déjà. ? Ce anume ii face s asimta asta? Ce inseamna transa de fapt?

Acceptarea autoritatii care stă la baza perspective religioase pe care o întruchipează ritualul decurge
astfel din punerea în scena a ritualului însuși. => Orice ritual are o valoare autoritara? Ritualurile dau cu
adevarat forta de actiune a religiei? Modificarile care se produc la nivel de ritual duc la modificari
comportamentale d.p.d.v religios?

Religia este interesantă sociologic nu pentru că, așa cum susține pozitivismul vulgar, ea descrie
ordinea socială (dacă da, o face însă nu doar foarte indirect, ci și foarte incomplet), ci pentru că,
asemenea mediului, puterii politice, bogăției, obligației juridice, afecțiunii personale și unui simț al
frumosului, o modelează.

1. Impregnarea unui anumit complex specific de simboluri- a metafizicii pe care ele o

formează și a stilului de viață pe care ele îl recomandă- cu o autoritate persuasivă este
ceea ce, dintr-un punct de vedere analitic, constituie esența acțiunii religioase.

Arta nu ar fi orientata spre actiune si nici nu ar cauta ceea ce este mai profund, ci ar fi o
forma de fascinatie pentru miraj, pentru iluzie. Din acest motiv arta nu indeamna la actiune,
in vreme ce religia, care crede intr-o “realitate reala” o face. Observatia mea ar fi ca o astfel
de perspective reduce arta la o forma a ei complet anti-sociala, ori, cu exceptia
modernismului, exista numeroase curente artistice care au urmarit efecte directe asupra
realitatii.

2. Căci în ritual- adică în comportamentul consacrat- este generată, cumva, această

convingere conform căreia concepțiile religioase sunt veridice și directivele religioase sunt
normale. (p.108)

Obs. mea: integrarea unor simboluri nationale in ritualurile deja consecrate.

3. Convingerea religioasă apare în planul uman, în mare parte, cel puțin, din contextual
actelor concrete ale ceremoniilor religiase. P.109
4. Ritualul religios= o reprezentație cultural

5. ESENȚIAL: ritualulurile religiase nu sunt doar modele ale lumii în care credincioșii cred, ci și
modele pentru lumea aceasta. P.110

6. Ceva care te implica, nu doar te lasa sa asisiti (Marsul?)

7. O viziune despre lume (asa cum este ea data de catre o religie) devine convingatoare din
punct de vedere emotional prin prezentarea ei ca imagine a unei stari de lucruri curente
deosebit de bine aranjate pentru a se potrivi cu un astfel de mod de viata.

(adica chestiicare se intampla sunt date drept exemple pentru a arata justetea acelei viziuni
despre lume si justificarea unui mod de a fi. De exemplu: X a furat, s-a inecat-> l-a pedepsit
dumnezeu,ceea ce e perfect potrivit cu modul de viata crestin si cererile sale; alte exemple:
din vietile sfintilor? )

8. Relatia dintre ethos si viziunea despre lume

Se confrunta si confirma reciproc=>

p.89

Simbolurile religioase formulează o congruență fundamental între un anumit stil de viață

și o metafizică specifică (chiar dacă, cel mai adesea, una implicită), iar prin asta și prin asta
o susține pe fiecare prin autoritatea împrumutata celeilalte.

Biserica imprumuta simboluri nationale si le transforma in simboluri religioase (tricolorul)

(bisericile pictate din maramures). -> chestie care tine de religia vernaculara

Definiía religiei (p.90)

9. Credintele religioase (…) nu doar interpreteaza procesele sociale si psihologice (com. meu:
pe baza dogmei) in termini cosmic- in care caz ar fi filozofice, nu religioase- ci le si
modeleaza.

10. ideile oamenilor, oricât de implicite, despre realul real și dispozițiile pe care aceste idei le
induc acestora le influențează simțul referitor la ceea ce este rezonabil, practice, uman și
moral.
Despre simboluri:

1. Sistemele de simboluri (asa cum e religia, de exemplu) sunt surse extrinseci de informative
(p.91). Adica sunt independente de un anumit individ/comunitate (cu conditia de a fi transmise
mai departe de acestia) p.91 (//genele

Surse de informatii: oferă un plan sau șablon în termenii căruia procesele externe lor însele pot
primi o formă.

Tiparele cultural (adica sistemele de simboluri) oferă programe pentru instituirea proceselor
sociale și psihologice care modelează comportamentul public. (p.91)

Tiparele cultural au un dublu aspect intrinsic- oferă sens,respective forma conceptual

obiectivă realității sociale și obiective (noi, oamenii, Intelegem viata asta, sensul ei,prin
intermediul religiilor) atat prin adaptarea lor la ea, cât și prin adaptarea ei la ele (!!!) (Oamenii
se adapteaza la religie, dar si religia se adapteaza la om)

Religiile instituie comportamente si in acelasi timp le dau si sens. Modeleaza (p. 93) si
semnifica.

Activitatile religioase induc induc două tipuri de dispoziție: stări și motivații.

11. Studiul anthropologic al religiei in 2 pasiȘ

 O analiza a sistemului de sensuri intruchipate in simbolurile care alcatuiesc religia
propriu zisa
 Punere in legatura a acestor sisteme cu procesele socio cultural si psihologice
12. Ce vrea Geertz? O analiza teoretica a actiunii simbolurilor (nu numai demonstrarea relatiei
dintre ceva si altceva, ci analiza complete a felului de actiune. AnalogieȘ nu relatia dintre vit.
E si par des, si a modului in care functioneaza vitamina E) (p.119)

Nu numai sa arat ca exista o relatie intre utilizarea patrimoniului cultural de catre biserica si
orientarea politica de dreapta, ci sis a arat cum anume s eproduce aceasta orientare.

Ethos, viziunea asupra lumii si analiza simbolurilor sacre

De cautat:

1. Durkheim, despre natura sacrului

2. Metodologia de tip Vertehenden a lui Weber
3. Malinovwski: religie vs simt comun
4. Weber- problema sensului
VI. Ritual si schimbare sociala, un exemplu javanez

Inmormantarea unui pusti dintr-o suburbia javaneza pune mari problem comunitatii din care face parte
(doua partied politice fundamentate pe criteria religioase-mai putin radical- produc radicalizari raligiilor
si ritualurilor din care si-au extras elementele definitorii)

Initial: ritualul slametan (avea numai functie religioasa si sociala, dar pe fondul miscarilor sociale –
capata si semnificatie politica, cum?

 Fiindca aceleasi simboluri sunt folosite atât în context politice, cât și religioase, oamenii
consideră adesea lupta de partid ca implicând nu doar fluxul și refluxul obisnuite ale jocului
parlamentar, necesarul “dai si primesti” partisan al guvernării democratice, ci și decizii luate pe
baza unor valori imperative fundamentale. P156

Treaba asta nu se întâmplă si in tarile musulmane? Putem vorbi despre un fenomen global, despre un
fel de reacție vernaculara la teama resimțită în fata globalizării?

Dacă în cazul pe care îl prezintă Geertz piliticul invadează religiosul, în cazul la care mă gândesc eu cred
ca religiosul invadează politicul și face așa încât să încapsuleze simboluri naționale pentru propriul
beneficiu.

Sau e un win-win situation, din moment ce și partidele politice apelează la ajutorul bisericii pentru a-și
consolida influența la nivel de stat.