Manevra navei

Unitatea de învăţare nr. 7

MANEVRA NAVEI LA AMBARCAREA/DEBARCAREA
PILOTULUI

Cuprins Pagina

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 7 96

7.1 Îndatoririle pilotului 97
7.2 Atribuţiile comandantului 98
7.3 Pregătiri la bord pentru ambarcarea/debarcarea pilotului 98

7.4 Manevra de apropiere a pilotinei şi de ambarcare/debarcare a pilotului 99

100
7.5 Manevra de plecare a pilotinei
Test de autoevaluare – unitatea de învăţare nr. 7 102
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testul de autoevaluare 102
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 7 102

95
 Manevra navei

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 7

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 7 sunt:

 Familiarizarea cu caracteristicile manevrei de ambarcare/debarcare pilot;

 Înţelegerea noţiunilor prezentate;
 Prezentarea aspectelor practice legate de manevra de îmbarcare/debarcare
pilot;
 Executarea manevrei de ambarcare/debarcare pilot, în diferite condiţii
hidrometeorologice.

Generalităţi.

Manevra pentru ambarcarea sau debarcarea pilotului se execută ori de câte ori nava ajunge în
zone unde navigaţia este periculoasă şi o bună conducere a navei impune necesitatea unui
cunoscător al condiţiilor locale, această persoană fiind pilotul.
Zonele de ambarcare a pilotului sunt distinctiv marcate pe hărţile de navigaţie. Înainte de
ambarcarea la bord, pilotul şi nava fac un schimb de informaţii, care cuprinde următoarele:
- poziţia exactă (latitudine şi longitudine, sau relevment şi distanţă la un obiect marcat pe hartă);
- ora la care pilotul va urca la bord;
- mijlocul prin care pilotul vine la navă: pilotină sau helicopter;
- viteza şi drumul indicate către punctul de întâlnire;
- bordul în care se pregăteşte scara de pilot şi distanţa faţă de nivelul apei.
În cazul în care pilotul este adus la navă cu pilotina, nava va manevra cu viteză redusă,
pregătind scara în bordul de sub vânt şi manevrând de aşa manieră încât să facă adăpost pilotinei.
Dacă pilotul vine cu helicopterul şi acesta se apropie în maniera uzuală din pupa, nava va
trebui să menţină viteza constantă prin apă şi să ţină drumul cu vântul 30˚ în prova babord. Dacă
zona de operare nu este în pupa, nava trebuie să ţină vântul 30˚ în babord, sau chiar la travers - dacă
aria este la centru, sau 30˚ înapoia traversului la tribord - dacă aria este la prova.
La debarcarea pilotului manevrele sunt de aceeaşi natură, viteza de deplasare va fi redusă la
nivelul cerut de pilot, se va urmări coborârea pilotului şi îndepărtarea pilotinei, după care nava va
putea reveni la condiţii normale de marş.
Acele zone de navigaţie şi manevră unde cu toate indicaţiile cărţilor pilot, ale hărţilor şi
amenajărilor de navigaţie, siguranţa navei nu este garantată, autorităţile locale impun folosirea
obligatorie a pilotajului, solicitarea asistenţei pilotului făcându-se din timp la serviciul de pilotaj, de
către agentul navei.
Pilotul unui port sau canal este un bun cunoscător al regiunii şi manevrelor impuse de
condiţiile locale şi are sarcina de a indica comandantului navei drumul de urmat şi locul, dana sau
geamandura la care urmează a ancora, acosta sau lega. După funcţiile pe care le îndeplinesc, piloţii
pot fi: de coastă, de port, de bară (ex: bara Sulina), de fluviu, de strâmtoare, de linie (pentru diferite
sectoare ale Dunării şi braţelor sale) şi pilot special (pentru unele sectoare dificile ale Dunării:
cataractele, Porţile de Fier). Aproape fiecare canal, port, fluviu sau strâmtoare are regulamentul său
de pilotaj.
Relaţiile dintre comandanţii navelor şi piloţi sunt prevăzute prin regulamente, pilotul având
rol de consultant, iar comandantul navei fiind persoana care rămâne tot timpul responsabilă de
manevră, urmând indicaţiile pilotului numai după ce s-a asigurat că nu sunt periculoase pentru navă.
96
 Manevra navei

În practică, piloţii acreditaţi sunt consultaţi atât în ceea ce priveşte cunoaşterea locurilor, dar şi în
privinţa manevrelor de făcut. Pilotul nu trebuie să comande direct nava decât în cazuri deosebite,
care presupun următoarele formalităţi: manevra pe care pilotul intenţionează să o execute, trebuie să
fie propusă comandantului, iar acesta din urmă să o accepte. Comandantul trebuie să urmărească cu
atenţie manevra şi să o întrerupă de îndată ce apreciază că este periculoasă. În unele cazuri, foarte
rare, pilotul este prin prevederi ale regulamentelor locale, singurul responsabil de manevra navei
(canalul Panama).
Pe vizibilitate redusă, la intrări în porturi necunoscute, dacă nu se cunoaşte exact poziţia
navei şi nu se dispune de un pilot, este bine să se iasă cu nava în larg, sau să se ancoreze aşteptând
condiţii favorabile de intrare în port.

7.1. ÎNDATORIRILE PILOTULUI.

- să informeze comandantul navei despre regimul de navigaţie, să acorde indicaţii tehnice la

pilotarea navei şi să-i semnaleze toate schimbările ce au survenit în sistemul respectiv de
navigaţie;
- să cunoască adâncimile reale ale apei din raion, restricţiile şi reglementările autorităţii portuare şi
să-l informeze pe comandant despre acestea;
- să cunoască locul unde trebuie să fie dusă nava şi facilităţile pe care le oferă la manevră;
- să prezinte comandantului navei Buletinul de pilotaj, care cuprinde date referitoare la
caracteristicile navei, manevra executată, ora ambarcării/debarcării pilotului etc;
- comandantul este răspunzător de manevrele sale, chiar dacă pilotul este prezent la bord.
Comandantul poate lăsa pilotul să dea comenzi direct, pentru executarea mai rapidă a manevrei,
dar manevrele executate în aceste condiţii se consideră ca fiind ordonate de comandant;
- înaintea executării manevrei de acostare a navei, pilotul trebuie să controleze dacă la dana
respectivă există: - adâncimea necesară în funcţie de pescajul navei;
- spaţiul necesar acostării în siguranţă.
- în caz de vreme nefavorabilă, pilotul va executa manevrarea navei numai dacă:
- comandantul navei este de acord;
- există aprobarea autorităţii portuare pentru executarea manevrei;
- are convingerea fermă că manevra se va desfăşura în siguranţă.
- în cazul când comandantul navei nu îndeplineşte indicaţiile tehnice ale pilotului, acesta este dator
să rămână la bordul navei pe puntea de comandă şi să avertizeze comandantul asupra greşelii şi
consecinţele ce pot rezulta;
- dacă comandantul persistă în nerespectarea indicaţiilor pilotului, acesta va întocmi un raport şi îl
va depune la căpitănia de port din portul terminal al pilotării şi, după caz, pilotul poate solicita din
timp, oprirea navei în port pentru cercetări;
- pilotul nu trebuie să părăsească nava până la terminarea manevrei, iar în cazul când pe timpul
marşului sau manevrei, comandantul navei părăseşte puntea de comandă, pilotul trebuie să ceară
comandantului să indice persoana responsabilă pentru conducerea navei.
Dacă nu se conformează, pilotul va opri manevra, raportând imediat autoritatii portuare.

Răspunderea pentru eventualele daune produse de navă în orice împrejurări revine

comandantului navei.

97
 Manevra navei

7.2. ATRIBUŢIILE COMANDANTULUI.

La urcarea pilotului la bord, comandantul trebuie să-l informeze pe acesta despre anumite
caracteristici ale navei, prin Pilot card şi anume:
- dimensiunile navei:
- lungime, lăţimea maximă, pescajele prova şi pupa;
- distanţele dintre comandă şi pupa, respectiv prova;
- despre apendicii navei, stabilizatoare, bulb şi cu cât depăşesc aceştia corpul navei în apă;
- manevrabilitatea navei:
- tipul de propulsor, aparatura de comandă a acestuia, pasul elicei, viteza navei la diferite
rotaţii pe minut;
- raza (diametrul) de giraţie;
- inerţia navei după stoparea maşinii de la diferite viteze;
- viteza maximă înapoi, puterea maximă a maşinii la marş înapoi, în procente din
puterea maşinii la marş înainte;
- timpul necesar maşinii să răspundă la comenzi;
- tipul instalaţiei de guvernare, timpul de răspuns al cârmei de la darea comenzilor,
instalaţiile de cârmă, propulsor prova şi pupa;
- tipul de sirenă, fluier şi modul de funcţionare.
Comandantul înmânează pilotului, la terminarea manevrei, Buletinul de pilotaj, completat cu
datele cerute de formular, semnat şi ştampilat.

7.3. Pregătiri la bord pentru ambarcarea/debarcarea pilotului

Ambarcarea/debarcarea pilotului la bordul unei nave ce urmează să execute o anumită

manevră, se execută la cheu, sau la o navă aflată în marş, la ancoră sau în derivă, situaţie care
presupune executarea următoarelor activităţi:
- la scară se pregăteşte un colac de salvare cu saulă şi geamandură luminoasă, iar un ofiţer cu o
staţie radio mobilă de comunicaţii, va întâmpina şi conduce pilotul, menţinând legătura cu
comanda. Acesta, împreună cu un marinar din echipaj, ajută pilotul la urcarea/coborârea pe scara
de pilot;
- se iau măsuri de iluminare a bordului de acostare şi de primire a pilotului;
- se pregătesc baloane de acostare, bandule şi socare de legătură ce trebuiesc date la pilotină;
- scara de pilot, ca şi amenajările locului unde se face
ambarcarea şi debarcarea pilotului la bordul navei, trebuie
să corespundă cerinţelor Convenţiei SOLAS 74.

Scara de pilot este o lucrare de matelotaj, confecţionată

din socar, trepte şi traverse de lemn, rodanţe şi cârlige, cu un
capăt care se poate fixa la bord, iar celălalt capăt se află la nivelul
apei şi care permite urcarea la bord a pilotului sau a altor persoane,
în siguranţă.
Lungimea scării trebuie să fie astfel ca pilotul să nu urce mai
puţin de 1,5m (5 picioare), şi nici mai mult de 9m (30 picioare).

Treptele scării să aibă dimensiunile 48cm x 11,5cm x 2,5cm,

din lemn de esenţă tare sau alte materiale cu proprietăţi echivalente

98
 Manevra navei

şi fără noduri. Distanţa dintre trepte să fie de cel puţin 30 cm şi nu mai mare de 38cm şi astfel
asigurate ca să rămână în poziţie orizontală. Ultimele trei trepte vor fi confectionate din cauciuc, cu
striaţii pentru prevenirea alunecării.

Traversele (spreaderele), din lemn de esenţă tare trebuie să fie de cel puţin 1,80m lungime şi
prevăzute la intervale care să prevină răsucirea. Traversa cea mai de jos trebuie să se afle la nivelul
treptei a cincea măsurată de la partea inferioară a scării, iar două traverse alăturate să nu fie separate
de mai mult de 9 trepte.

În cazul în care bordul liber al navei este mai mic de 9 metri, scara de pilot se coboară
singură până la nivelul cerut de pilot.

Condiţiile constructive care se impun scării de pilot sunt:

- socarul scării să nu aibă chei de împreunare, noduri, matiseli;
- treptele să fie egal spaţiate, orizontale şi egale ca lungime;
- spreaderele să nu fie poziţionate între trepte;
- pontilii de sprijin: diametru min 32mm, înălţime min 70cm şi distanţa între ei maxim 80cm;
- man rope-ul se pune la cerere şi are diametrul minim 28mm (conform cerinţelor locale).

Dacă bordul liber este mai mare de 9 metri, se aranjează scara combinată, care trebuie să fie
îndreptată spre pupa la un unghi de maxim 55˚, iar sub platforma de jos să aibă cel puţin 2 metri de
scară de pilot.

7.4. Manevra de apropiere a pilotinei şi de ambarcare/debarcare a pilotului.

Această manevră se execută ţinând seama de condiţiile hidrometeorologice, maree, distanţa

de siguranţă disponibilă spre prova şi distanţa de stopare în funcţie de inerţie, nava care primeşte
pilotul putând fi în marş, la ancoră sau în derivă.

99
 Manevra navei

O navă aflată în marş, va reduce viteza până la limita necesară şi suficientă de a permite
pilotinei apropierea de ea şi menţinând permanent bordul de acostare a pilotinei sub vânt.

O navă ancorată sub acţiunea factorilor externi şi în special a vântului, va fi orientată cu

prova în vânt, astfel încât bordul corespunzător ancorei fundarisite va fi mai mult în vânt, celălalt
bord va fi mai mult sub vânt şi deci, va permite acostarea pilotinei..
O navă aflată în derivă sub acţiunea factorilor externi, în marea majoritate a situaţiilor, va
avea poziţia de echilibru astfel că planul longitudinal al navei în derivă în raport cu direcţia din care
acţionează vântul formează un anumit unghi, nava fiind orientată cu prova câteva carturi sub vânt şi
având unul din borduri mai mult sub vânt.
Manevra de acostare a pilotinei la nava aflată în marş, ancorată sau în derivă se va efectua în
bordul de sub vânt, în acest bord acţiunea valurilor şi a vântului fiind mai puţin activă, iar
impedimentul creat de lanţul ancorei fundarisite evitat.
Apropierea de nava în marş, ancorată sau în derivă, se execută contra vântului (curentului),
sub un unghi ales în funcţie de situaţie (20°-45°), după ce în prealabil s-a cerut aprobare pentru
acostare.
Legăturile între nave, dacă este cazul, se transmit conform regulilor pentru acostare cu bordul
la cheu, iar pe timpul manevrei se vor folosi de către ambele nave baloane de acostare. De regulă, la
navele aflate în marş, nu se transmit legături între nave, avându-se în vedere ca pe timpul
ambarcării/debarcării pilotului, cele două nave să fie lipite bord în bord (pilotina chiar împingând
uşor în bordul navei) şi cu vitezele egale.

7.5. Manevra de plecare a pilotinei.

Se poate realiza prin două procedee şi anume:

- prin molarea legăturilor din sectorul prova, îndepărtarea provei de nava în marş, ancorată sau în
derivă şi plecarea cu maşina pe înainte;
- prin molarea legăturilor din sectorul pupa, îndepărtarea pupei de nava în marş, ancorată sau în
derivă şi plecarea cu maşina pe înapoi.

100
 Manevra navei

De reţinut!
La manevra de ambarcare/debarcare a pilotului, atât comandantul
navei, cât şi pilotul trebuie să-şi îndeplinească atribuţiile specifice.

Manevra de apropiere a pilotinei se va face cu precauţie, funcţie de

condiţiile hidrometeorologice, maree şi distanţa de siguranţă stabilită.

Manevra de plecare a pilotinei se realizează prin două procedee,

funcţie de direcţia vântului.

101
 Manevra navei

Test de autoevaluare – unitatea de învăţare nr. 7

1. Documentul pe care pilotul îl prezintă comandantului spre a-l semna
se numeşte:
a) Buletin meteo;
b) Buletin de pilotaj;
c) Buletin de manevră.

2. Conform SOLAS ‘74, scara de pilot combinată se cere a fi montată

dacă bordul liber al navei măsoară:
a) peste 6 metri;
b) peste 9 metri;
c) peste 12 metri.

3. În cazul manevrei cu pilot la bord, răspunderea pentru eventuale

daune la navă, revine:
a) autorităţii competente;
b) comandantului navei;
c) pilotului/agenţiei de pilotaj.

4. În cazul unei nave cu bord liber de 7 metri, pentru pilot se va pregăti:

a) scara de pilot simplă;
b) scara de pilot combinată;
c) scara de pisică.

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testul de

autoevaluare
1. b) Buletin de pilotaj;
2. b) peste 9 metri;
3. b) comandantului navei;
4. a) scara de pilot simplă.

Bibliografie:

102