Departamentul ”Finanțe”

Lucru individual la disciplina ”Fiscalitate”

Tema: Fenomenul evaziunii fiscale în

Republica Moldova

Realizat de: Jelimălai Veronica, FB-191,ZI

Coordonator:lector sup., dr. Berghe Nadejda

Chișinău 2020
 CUPRINS

1. Introducere

2. Fenomenul evaziunii fiscale în Republica Moldova

2.1 Originea evaziunii fiscale în R. Moldova

2.2. Principalele 5 cauze ale apariției evaziunii fiscale
2.3. Conformările fiscal voluntare
2.4.Minimizarea practicii de achitare a salariilor ”în plic”
și muncii ”la negru”
2.5. Activitatea de control fiscal
2.6. Infracțiuni fiscale
2.7. Priorități de dezvoltare ale SFS pentru anii următori

3. Concluzii

4. Referințe bibliografice
 1. Introducere

Evaziunea fiscală este păgubitoare atât pentru stat, cât şi pentru contribuabili.
Statul este lipsit de o parte din veniturile pe care ar trebui să le încaseze pentru a-şi
îndeplini atribuţiile asumate. Efectele negative pentru contribuabili se
concretizează în faptul că totalul impozitelor se distribuie pe o masă de venituri
mai mică.

Evaziunea fiscală reprezintă sustragerea prin orice mijloace, în întregime sau în

parte, de la plata impozitelor, taxelor şi altor sume datorate bugetului de stat,
bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării
obligatorii de asistenţă medicală de către persoanele fizice şi juridice. Cu alte
cuvinte, evaziunea fiscală reprezintă modalitatea prin care subiecţii economici
răspund presiunii fiscale, atunci când aceasta depăşeşte un anumit prag considerat
necesar pentru iniţierea, menţinerea şi dezvoltarea afacerii sau a oricărei activităţi
lucrative, precum şi în legătură cu averea sau veniturile lor curente.

Evaziunea fiscală, este un act de intenţie a contribuabililor de a se sustrage de la

plata impozitelor şi duce întotdeauna la o diminuare a veniturilor statului.

Evaziunea fiscală are un impact major asupra evoluţiei economiei unei ţări, prin
crearea unui dezechilibru major la nivel macroeconomic, incidentele fiind de
natură politică, financiară, economică şi socială.

2. Evaziunea fiscală în Republica Moldova

Evaziunea fiscală a devenit un obicei în viața de zi cu zi în toate ariile de surse de

venit a economiei Republicii Moldova.
Fenomenul este atât de răspândit încât poate depăși costul chiar și al sumelor
alocate de la bugetul de stat. În plus, abaterea în Republica Moldova este de
aproximativ 7-9% din PIB. Principalii factori decisivi ai evaziunii fiscale sunt
sarcina fiscală și moralitatea fiscală. Împreună, acestea
factorii reprezintă aproximativ 60% din efectul tuturor factorilor explicați.
În consecință, evaziunea fiscală din Republica Moldova a ajuns la punctul în care
are un impact negativ foarte puternic asupra veniturilor fiscale, dar mai ales asupra
creșterii economice.

Amploarea acestui fenomen se datorează în principal disfuncțiilor instituționale,

caracterizate, în special, prin abilități administrative limitate de a coordona și
gestiona sistemul economic și relațiile care îl caracterizează. Moldova a ajuns
astfel, printre țările cu cel mai înalt nivel al economiei subterane din regiune.

2.1. Originea evaziunii fiscale în R. Moldova

În ultimii ani, economia subterană din Moldova s-a dezvoltat și s-a extins constant,
afectînd tot mai mult dezvoltarea economiei țării. Astfel, lipsa de transparență și
slăbiciunile instituționale au dus la o evaziune fiscală în creștere de la an la an, se
arata în studiu. De asemenea, fenomenul corupției a contribuit la intensificarea
acestui proces, iar una dintre cauzele de bază poate fi opinia societații și cultura
creată în jurul acesteia.
De menționat este faptul că economia subterană cuprinde: sectorul informal,
producția ascunsă din sectorul formal, producția ilegală, dar și producția
gospodăriilor.

Conform datelor oficiale, ponderea economiei subterane a crescut de la 20,6 % din

PIB în 2007 la 24,5% din PIB în 2017. (Figura 1)

Dintre acestea, o contribuție considerabilă la existinderea proceselor neobsevate a

avut-o sectorul ascuns, care cuprinde toate activitățile de producție legale, care sunt
subestimate sau ascunse în mod intenționat de către agenții economici sau
neînregistrate de către autoritățile publice.

Efectele imediate ale evaziunii fiscale sunt venituri neîncasate la bugetul de stat.
În ultimii ani, discrepanța fiscală totală (diferența dintre veniturile de facto și cele
potențiale) este estimată la aproximativ 7% din PIB.

Astfel, din cauza existenței unei economii neobservate extinse, bugetul public
anual nu încasează venituri în mărime de cel puțin 9-10 miliarde de lei. Suma
veniturilor fiscale potențiale este însă mai mare, deoarece nu s-au luat în calcul
pierderile din producția ilegala în economia națională.

Sursă: https://administrare.info/economie/9801-cauze-%C5%9Fi-efecte-ale-evaziunii-fiscale
Cu toate acestea, este evidențiată creștere rapidă a producției ascunse din sectorul
formal, începînd cu 2009, ca pondere și amploare în veniturile totale ratate către
buget puteau fi atribuite evaziunii fiscale, dar apoi ele au crescut pînă la 37-38%
sau aproximativ 3,5 miliarde lei în prezent.

2.2. Principalele 5 cauze a apariției evaziunii fiscale în Moldova:

1. Percepția unei presiuni fiscale înalte

Atunci cînd presiunea fiscală medie este relativ ridicată, contribuabilul poate alege
să se sustragă acestei impozitări fie integral, fie parțial, practicînd evaziunea
fiscalî, deși activitatea sa rămîne în economia oficială.

Este destul de dificil să se stabilească un anumit prag cantitativ la care

contribuabilul decide să evite impozitele. Acest prag depinde atît de sectorul de
activitate, cît și de aspecte psihologice sau culturale, care sunt greu de cuantificat.
Trebuie de menționat că în Moldova presiunea fiscală este percepută ca fiind
mare. Totuși, în comparație cu alte țări de referință, presiunea fiscală pare a fi
moderată: conform clasamentului ”Doing Business 2020”, ponderea impozitelor
totale în profit este de aproximativ 38,7%, în timp ce în Romania aceasta constituie
doar 20,0%, iar în Ucraina 45,2%. (Figura 2)

Sursă: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/ASEM-2015-Vol-IV-30.pdf
Percepția negativă în Moldova cu privire la presiunea fiscală ar putea fi explicată,
pe de o parte, prin condițiile financiare precare și instabile ale multor agenți
economici și, pe de altă parte, prin lipsa de încredere în instituțiile publice și
percepția negativă privind rentabilitatea plății impozitelor. Mai mult, aceștia sunt
factorii determinanți, care alimentează motivațiile agenților economici de a evita
plata impozitelor și de a recurge la căi informale.

2. Complexitatea și instabilitatea reglementărilor fiscale

Complexitatea și, în special instabilitatea reglementarilor fiscale complică evidența

contabilă și provoacă erori, atunci cand agenții economici își calculează impozitele
și taxele care urmează să fie plătite. Conform clasamentului ”Doing Business
2020”, societățile comerciale moldovenești trebuie să achite un număr de 10 plăți
pe parcursul unui an, o cifră moderată în comparație cu alte țări de referință.
(Figura 3)

Pe de alta parte, timpul necesar pentru plata impozitelor este destul de lung în
profilul regional- 183 ore/an. Aceasta confirmă carențele privind administrarea
fiscală și expune agenții economici la riscurile de corupție. În general se consideră
că pentru mediul de afaceri administrative impozitelor pare a fi mult mai deficitară
în comparație cu povara fiscală.

Astfel, în timp ce agenții economici sunt obligați să efectueze mai multe plăți
fiscale, reglementările fiscale ambigue expun antreprenorii la riscul corupției. Așa
se explică costurile ridicate ale activităților formale, care reprezintă pentru agenții
economici un stimul puternic în plus pentru a recurge la activitățile informale.

3. Ineficiența administrației fiscale

Contribuabilul poate practica evaziunea fiscal dacă sancțiunile sunt mici sau dacă
probabilitatea de a fi identificat și sancționat este redusă.

Sursă: https://www.mold-street.com/?go=news&n=10055
Acest comportament poate apărea indifferent de cota de impozitare, deoarece
evaziunea fiscal poate apărea chiar dacă presiunea fiscal scade. Slăbiciunea
administrației fiscal poate fi efectul, pe de o parte, al corupției și, pe de altă parte,
al incapabilității sale logistice sau profesionale.

4. Hazardul moral (facilitățile fiscal)

Hazardul moral apare în situația existenței sau promisiunii unor facilități fiscal.
Facilitățile fiscal au ca effect reducerea fiscalității, fie prin derogări sau anulări de
datorii bugetare, fie prin acordarea altor forme de sprijin fiscal.

Contribuabilii care primesc astfel de facilități continua să se comporte cu speranța

că vor primi noi facilități, generînd astfel un comportament menit să evite povara
fiscal și să comită evaziunea fiscal.

5. Contagiunea (imitația)

Contagiunea apare atunci cînd unele personae observă comportamentul altor

personae și încearcă să în reproducă pentru cîștiguri financiare. Astfel, dacă unele
societăți comerciale/ pers. Fizice practică eaziunea fiscal fără a fi sancționate în
mod corespunzător, alte societăți comerciale/pers.fizice vor avea tendința să facă la
fel.

În acest fel, evaziunea fiscal generează mai multă evaziune fiscal. Forța contagiunii
în generarea sau extinderea fenomenului de evaziune este deosebit de solidă,
depinzînd în special de factori culturali și instituționali.

2.3. Conformările fiscal voluntare

În scopul executării principalelor atribuții și obiective ale SFS, sunt aplicate în

permanență măsuri menite de a promova spiritul de conformare voluntară a
contribuabililor la prevederile legislației în vigoare.
Evaluarea rezultatelor activităților de conformare voluntară se efectuează
trimestrial și include aprecierea majorării nivelului de conformare față de
perioadele fiscale precedente prin prisma creșterii achitărilor la bugetul public
național și a altor indicatori relevanți.

Conform Ordinului SFS nr. 290 din 03.07.2019 a fost aprobată lista
contribuabililor cu riscuri de neconformare fiscală în număr de 2 982 contribuabili,
fiind monitorizați în perioada iulie 2019 – iunie 2020. Ca rezultat al activităților de
conformare întreprinse pe parcursul anului 2019:
 Obligațiile fiscale calculate la BPN constituie 890 260,20 mii lei, ceea ce este cu
66 980,42 mii lei mai mult comparativ cu anul precedent – majorare cu 8%;

Sursă: https://www.sfs.md/raport_activitate_SFS.aspx?file=13439
  Obligațiile fiscale achitate la BPN constituie 975 718,43 mii lei, ceea ce este cu
133 375,64 mii lei mai mult comparativ cu anul precedent – majorare cu 15,83%;
 Ponderea impozitelor și taxelor calculate la un leu venit din vânzări constituie
0,0955 lei, ceea ce este cu 0,0203 lei mai mult comparativ cu anul precedent –
majorare cu 27%;
 Ponderea impozitelor și taxelor achitate la un leu venit din vânzări constituie
0,0991 lei, ceea ce este cu 0,0239 lei mai mult comparativ cu anul precedent –
majorare cu 32%;
 Salariu mediul lunar la situația din 31.12.2019 constituie 2 551 lei, ceea ce este
cu 557 lei mai mult comparativ cu situația din 31.12.2018 – majorare cu 28%.

Pe parcursul anului 2019, SFS a întreprins acțiuni de informare și conformare a

contribuabililor la aspectele fiscale aferente următoarelor domenii:

a) Chiria bunurilor imobiliare

•au fost identificate 5 344 persoane fizice ce dau în locațiune/chirie bunuri
immobile
•4 233 persoane fizice s-au conformat prevederilor legislației în vigoare
•au fost înregistrate la SFS 13 217 contracte de locațiune/chirie

b) Transportul internațional de pasageri

•au fost identificate 96 persoane fizice care practică activitate ilicită de transport
internațional de pasageri
•58 persoane fizice au confirmat activitatea de transport international
•26 persoane fizice au prezentat declarațiile pe venit pentru anul 2018

c) Activitate ilicită de întreprinzător

•au fost efectuate vizite fiscale la 243 de piețe autorizate din Republica Moldova,
fiind înmânate scrisori de conformare
•63 procese-verbale contravenționale întocmite

d) Utilizarea echipamentelor de casă și control

•au fost monitorizați 490 contribuabili
•au fost organizate și desfășurate 281 ședințe de conformare cu
înmânarea/expedierea a 285 scrisori de conformare
•au fost efectuate 1 201 vizite fiscal

În rezultatul activităților de conformare întreprinse pe parcursul anului 2019, prin

aplicarea strategiilor de tratament potrivite fiecărui contribuabil, au fost achitate
obligații fiscale la BPN în sumă de 975,7 mln lei, ceea ce constituie cu 133,4 mln
lei mai mult sau cu 15,8% față de anul 2018.
Sursă: https://www.sfs.md/raport_activitate_SFS.aspx?file=13439
 2.4. MINIMIZAREA PRACTICII DE ACHITARE A SALARIILOR „ÎN PLIC” ŞI
MUNCII „LA NEGRU”

În scopul continuării acțiunilor de conformare voluntară și forțată și informare a

cetățenilor privind riscurile fenomenului „salariului în plic” și „muncii la negru” de
către SFS a fost aprobat Planul de acțiuni privind implementarea acțiunilor de
prevenire și combatere a fenomenului muncii ne(sub)declarate „Declară și achită
legal salariul!”, care cuprinde trei eșantioane semnificative de contribuabili care își
desfășoară activitatea în domeniul prestării serviciilor de alimentație publică și
servicii hoteliere (HoReCa), Construcții și Transport.

Au fost realizate acțiuni de informare și de sensibilizare a contribuabililor prin:

- 169 seminare pentru contribuabilii privind consecințele negative ale
acceptării salariului neoficial
- au fost difuzate 4 spoturi informative audio şi video
- au fost convocate 341 ședințe cu participarea angajatorilor din sectoarele cu
risc sporit de acceptare a salariului neoficial și înmânate 469 scrisori de
conformare
- au fost desfășurate 9 ateliere de lucru cu participarea a 360 de agenți
economici din domeniul transportului și construcție

În rezultatul acțiunilor întreprinse de către SFS, pentru anul 2019, au fost

stabilite încălcări ale legislației în domeniul raporturilor de muncă (diminuarea
fondului de salarizare, impozitului pe venit, contribuțiilor de asigurări sociale şi
primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală), fiind adoptate 406 decizii
asupra cazurilor de încălcare a legislației, inclusiv referitor la încălcările ce vizează
corectitudinea calculării şi achitării plăților salariale, impozitelor și defalcărilor
aferente acestora.
Ca rezultat, conform deciziilor adoptate, au fost calculate suplimentar pentru
plata la buget obligaţii aferente plăţilor salariale în sumă totală de 23 269,1 mii lei,
dintre care achitate – 15 338,9 mii lei
2.5. Activitatea de control fiscal

În scopul exercitării funcției de control fiscal și asigurării transparenței în

activitatea desfășurată SFS acordă o atenție deosebită către conformarea forțată a
contribuabililor.
În acest context, pe parcursul anului 2019, de către SFS au fost efectuate 48 346
de controale fiscale, în rezultatul cărora au fost calculate suplimentar la buget
225,28 mln lei, inclusiv sumele calculate prin metode și surse indirecte constituie
539,8 mln lei, dintre care încasat – 158,1 mln lei. SFS, conform criteriilor de risc, a
aprobat lista contribuabililor în număr de 882, iar conform listelor lunare au fost
planificate 379 controale.
Sursa: https://www.sfs.md
 La situația din 31 decembrie 2019 nivelul de executare a planurilor de controale
a constituit 100% atât pentru planul anual, cât și cel lunar de controale. Pentru anul
2019 au fost efectuate 1 130 controale fiscale cu adoptarea deciziilor asupra
cazurilor de încălcare fiscală, din care rezultative 1 079 controale fiscale, respectiv
rezultativitatea controalelor fiscale planificate constituie 96%.

În anul 2019, în urma efectuării de către Direcțiile control fiscal operativ din
cadrul SFS a 15 694 controale fiscale prin metoda de verificare operativă, au fost
aplicate sancţiuni în sumă de 39,3 mln lei.

ACTIVITATE ILICITĂ DE ÎNTREPRINZĂTOR

•2 777 procese-verbale
•sancțiuni contravenționale: 5 393,8 mii lei
ZONELE DE AGREMENT
•89 cazuri de încălcare a legislației
•sancțiuni fiscale: 333,0 mii lei
•sancțiuni contravenționale: 197,9 mii lei
TRANSPORT ÎN REGIM TAXI
•1 837 controale fiscale operative
•sancțiuni fiscale: 469,4 mii lei
•sancțiuni contravenționale: 1 761,6 mii lei
COMERȚUL CU RIDICATA A PRODUSELOR ALIMENTARE, COMERCIANȚI DE
MĂRFURI INDUSTRIALE ȘI IMPORTATORI DE FRUCTE ȘI LEGUME
•21 controale fiscale operative
•sancțiuni fiscale: 34 mii lei
•sancțiuni contravenționale: 10,6 mii lei
COMERȚ CU AMĂNUNTUL A MĂRFURILOR INDUSTRIALE
•101 controale fiscale operative, 51 contribuabili au admis încălcări
•sancțiuni fiscale: 378,0 mii lei
•sancțiuni contravenționale: 41,6 mii lei
COMERȚ ELECTRONIC
•292 procese-verbale cu privire la contravenție
•sancțiuni fiscale: 319 mii lei
•sancțiuni contravenționale: 537,8 mii lei
COMERȚ CU FLORI VII
•922 controale fiscale operative
•sancțiuni fiscale: 1 964 mii lei
•sancțiuni contravenționale: 522,5 mii lei
ALIMENTAȚIE PUBLICĂ
•2 046 controale fiscale, în 1 076 cazuri fiind admise încălcări
•sancțiuni fiscale: 5 706,0 mii lei
•sancțiuni contravenționale: 1 073,3 mii lei

Sursa: https://www.sfs.md/raport_activitate_SFS.aspx?file=13439
 2.6. Infracțiuni fiscale
Începând cu 1 octombrie 2018, urmare a modificărilor operate la Codul de
procedură penală, SFS a fost investit cu atribuția de constatare a infracțiunilor.
Constatarea infracțiunilor reprezintă un complex de acțiuni premergătoare
urmăririi penale, precum reținerea făptuitorul, ridicarea corpurilor delicte,
solicitarea informațiilor şi documentelor necesare pentru constatarea infracțiunii,
citarea persoanelor și altele.

Totodată, pe parcursul anului 2019, SFS a constatat prin întocmirea proceselor-

verbale de constatare a infracțiunilor, 86 cazuri de infracțiuni ca rezultat al
diminuării impozitelor și taxelor în sumă totală de 171,7 mln lei.
Ca urmare a modificărilor la Codul de procedură penală, în SFS, de la organele
competente de exercitarea urmăririi penale, au fost înaintate 212 solicitări privind
prezentarea opiniei, dintre care: pentru 172 solicitări au fost întocmite și expediate
procesele-verbale de consemnare a opiniei; pentru 22 solicitări au fost expediate
răspunsuri privind refuzul întocmirii și expedierii procesului-verbal de consemnare
a opiniei, din motiv că nu se încadrează în prevederile art.2761 din Codul de
procedură penală.

2.7. PRIORITAȚI DE DEZVOLTAREA ALE SFS PENTRU ANII

URMĂTORI

În anul 2020, SFS își va continua concentrarea eforturilor pentru dezvoltarea

serviciilor electronice pentru contribuabili, în scopul majorării gradului de
conformare fiscală și creării unui climat favorabil mediului de afaceri. Astfel, se
propune realizarea următoarelor obiective:

 Consolidarea administrării fiscale prin centralizarea funcțiilor de gestionare

a arieratelor, care prevede îmbunătățirea proceselor și procedurilor de
gestionare a restanțelor în scopul diminuării acestora la BPN
 Lansarea SIA ,,Cabinetul electronic al contribuabilului” care va oferi
posibilitatea de gestionare online a accesului la serviciile fiscale electronice
 Lansarea SIA ,,Stingerea obligației fiscale de către perceptorii fiscali din
cadrul SCITL” (versiunea 2.0), care prevede optimizarea procesului privind
organizarea și evidența obligațiilor fiscale aferente impozitelor și taxelor pe
bunurile imobiliare cât și a altor impozite și taxe administrate de către
SCITL
 Dezvoltarea SIA ,,Monitorizarea electronică a vânzărilor”, care va oferi
servicii pentru antreprenori, autorități publice și cetățeni și va acoperi toate
aspectele organizaționale, funcționale și tehnice în domeniul evidenței și
monitorizării vânzărilor în Republica Moldova

Sursa: https://www.sfs.md/raport_activitate_SFS.aspx?file=13439
  Dezvoltarea Registrului fiscal de stat, pentru asigurarea unei evidențe fiscale
corecte, reale și complete a contribuabililor din toată țara
 Dezvoltarea Registrului electronic al angajaților, care are drept scop
îmbunătățirea procesului de evidență a angajaților
 Dezvoltarea sistemului de management al cazurilor prin implementarea
modulelor de restituire a TVA și a accizelor, care presupun optimizarea
procedurilor interne de rambusare a TVA/accizelor pentru a evita
acumularea arieratelor, dar și consolidarea proceselor corelate cu
contribuabilii potențiali subiecți ai restituirii.
 Dezvoltarea subsistemului ,,e-Commerce-VAT”, care va permite
nerezidenților subiecți ai impunerii să se înregistreze și să depună online
declarațiile TVA, asigurîndu-se, totodată, o evidență electronică a
obligațiilor și achitărilor acestora
 Implementarea SIA „Registrul mandatelor de executare”, care are ca obiectiv asigurarea
necesităților informatice și informaționale ale actorilor implicați în procedurile de
executare a creanțelor bănești bazate pe dispoziții de drept public conform Codului
administrativ
 Dezvoltarea SIA „Registrul amenzilor contravenționale”, ce prevede implementarea unei
soluţii moderne de eguvernare care va oferi un serviciu public calitativ şi va spori
transparența procesului de evidență a amenzilor contravenționale
 Dezvoltarea SIA „e-Factura” în achizițiile publice, în contextul modificărilor legislative
care prevăd că la efectuarea livrărilor în cadrul achizițiilor publice pe teritoriul țării,
agenții economici vor fi obligați să utilizeze factura fiscală electronica
 Dezvoltarea SIA „Creare și circulație a documentelor electronice între SFS și instituțiile
financiare”, care va permite conectarea executorilor judecătorești în vederea facilitării
executării hotărîrilor acestora de către bănci.
 Aprobarea Manualului operațional de deservire a contribuabililor, în vederea
eficientizării și uniformizării proceselor și procedurilor de deservire a contribuabililor din
toată țara și majorarea gradului de încredere în autoritatea fiscală națională.
 Implementarea sistemului de evaluare a satisfacției contribuabililor față de serviciile
prestate de SFS

Sursa: https://www.sfs.md/raport_activitate_SFS.aspx?file=13439
 3. Concluzii

Constatăm că aceste cinci cauze fundamentale care generează evaziunea fiscal în

Moldova sunt direct proporționale cu gradul de evaziune fiscal: cu cat ele se
extend, cu atît evaziunea fiscal crește.
De asemenea, între aceste cause mai există anumite relații:
a) cu cît administrația fiscal este mai slabă, cu atît contagiunea este mai mare,
b) creșterea presiunii fiscal poate duce la necesitatea unor noi facilități fiscal, cee
ace crește hazardul moral,
c) slăbiciunea în creștere a administrației fiscal poate duce la creșterea presiunii
fiscal, pentru a contracata scăderea veniturilor bugetare.
Sunt de părere că, evaziunea fiscală a fost şi este o prezenţă nedorită, fenomen
deosebit de nociv, paradoxal şi reprobabil, cu direcţii de evoluţie şi incidenţe
diferite, în orice ţară, indiferent de mărime, nivel de dezvoltare, mecanisme de
guvernare sau sistem politic.
Referințe bibliografie:
https://administrare.info/economie/9801-cauze-%C5%9Fi-efecte-ale-
evaziunii-fiscale
https://www.doingbusiness.org/
https://statistica.gov.md/
https://www.doingbusiness.org/content/dam/doingBusiness/country/m/mold
ova/MDA.pdf
https://www.sfs.md/raport_activitate_SFS.aspx?file=13439
https://www.mold-street.com/?go=news&n=10055