Lucru individual

la disciplina ”Bazele Activității Investiționale”

Realizat de: Jelimălai Veronica, FB 191, ZI

Coordonator: dr., conf. univ. Costova Daria

Chișinău 2020
 
Aplicația 1.
S.A. ”Bucuria” are doua posibilități de investire. În baza rezultatelor calculării
indicelui de profitabilitate (IP), decideți care opțiune este mai avantajoasă,
cunoscînd că rata de actualizare constituie 15%, iar fluxurile degajate de aceste
proiecte sunt prezentate în tabelul ce urmează.

Denumirea Suma investiției Venituri (lei)

proiectului (lei) 1 an 2 an
A 480000 270000 330000
B 630000 320000 350000

IP= 
∑ VPA
I

IP(A)= (270 000/(1+0,15)+330 000/(1+0,15)2)/480 000=1,01

IP(B)=(320 000/091+0,15)+350 000/(1+0,15)2)/630 000=0,86

Răspuns:
Proiectul A va fi mai avantajos deoarece indicele de profitabilitate al acestuia este mai mare decît
indicele de profitabilitate a proiectului B.

Aplicația 2

Să se determine costul sursei „capital împrumutat”, precum și în cazul când

compania suportă cheltuieli adiționale privind obținerea creditului, dacă se
cunoaşte că rata dobânzii bancare este de 20%, iar cota impozitului pe venit este de
12%. Cheltuielile adiţionale, aferente obţinerii creditului, constituie 7% din suma
creditului.

1) Kb=D(1-T)
Kb=20*(1-0,12)=17,6%
2) Kb=D(1-T)(1-Ca)
Kb=20*(1-0,12)*(1-0,07)=18,92%

Răspuns: Cu toate că compania suportă cheltuieli cu achitarea ratei dobînzii, scutul

fiscal duce la diminuarea costului capitalului împrumutat de la 20% la 17,6%.
Iar cheltuielile adiționale aferente obținerii creditului au influiențat în direcția
majorării costului sursei de capital împrumutat de la 17,6% la 18,92%, care la
rîndul ei va genera majorarea CMPC.
Aplicația 3

În baza datelor din tabel, să se determina costul mediu ponderat al capitalului

(CMPC).

Surse de Valoarea de Ponderea sursei ”i” a Costul sursei Costul

capital bilanț a sursei capitalului în totalul ”i” a ponderat a
(mln.u.m.) capitalurilor destinate capitalului, % sursei ”i” a
finanțării, % capitalului, %
Wi Ki Ki*Wi
2 Acțiuni 10 30 19,08
simple
3 Credit 30 70 19,78
bancar

Wi*Ki= 30*19,08=5,724
=70*19,78=13,846

CMPC= suma Ki*Wi

CMPC=5,724+13,846=19,57

CMPC reprezintă rata de respingere sau acceptare a proiectelor de investiții

potențiale ale companiei. Iar valoarea determinată reflectă structura optimă a
capitalului.

Aplicația 4

În scopul finanțării proiectului investițional SA”Alfa” a apelat la un credit bancar

cu o rată anuală a dobînzii de 26%. Cota impozitului pe venit constituie 15 %.
Costurile suplimentarece ţin de contractarea creditul bancar constituie 4%
din suma creditului. Se cunoaşte că pondereacreditului în total capital reprezintă 15
%. Costul altor surse de finanţare şi ponderea acestora se prezintă în tabelul
următor:

Sursa Ponderea Costul specific al sursei

Capital acționar 60% 15,8%
Rezerve 25% 12,5%

Să se determine costul creditului ( K cb), ca componentă a costului

capitalului investit şicostul mediu ponderat al capitalului (WACC).

Kcb=(D*(1-T))/(1-Cs)

Kcb=(0,26*(1-0,15))/(1-0,04)=0,2302=23,02%
WACC=SUMA ki*wi
WACC=0,6*15,8+0,25*12,5+0,15*23,02=16,06%

Costul creditului bancar este de 23,02%, iar costul mediu ponderat al capitalului
constituie 16,06%

Aplicația 5

Să se determine costul sursei de capital „uzura”, dacă se cunoaşte că cota

impozitului pe venit constituie 15%, iar rata de rentabilitate cerută de investitor
este de 25%.

Cu = U (1- T) = 25(1- 0,15) = 0,2125 sau 21,25%.

Aplicația 6

Să se determine costul sursei de capital „acţiuni preferenţiale”, dacă se cunoaşte că

dividentul achitat de companie constituie 30 u.m. per acţiune, preţul de emisiune a
constituit 600 u.m iar cheltuielile, generate de subscrierea la noile acţiuni emise,
vor constituii 2% din preţul de emisiune.

kp = Di / [P0 (1- kE)] = 30/ [800(1-0,02)] =0,1041 sau 10,41%.

Cheltuielile adiţionale ale companiei, rezultate din emisiunea suplimentară de

acţiuni privilegiate, au influenţat costul sursei „acţiuni preferenţiale” în direcţia
majorării acestuia de la 10% la 10,41%, fapt ce va genera, la rîndul său, majorarea
indicatorului „costul mediu ponderat al capitalului”
 Investiții în Republica Moldova

1. În prima jumătate a anului 2020, la capitolul

investiții străine directe în economie, a fost
înregistrată o ieșire netă a capitalului de 9,49 mln
de dolari.
 02.10.2020 InfoMarket.

Mai mult, în primul trimestru al acestui an a fost înregistrat un flux net de

capital străin în valoare de 9,94 mln dolari, iar în al doilea trimestru al anului 2020
- un flux net de capital în valoare de 19,43 mln dolari. Astfel de date sunt conținute
în materialele Băncii Naționale a Moldovei privind balanța de plăți a țării în prima
jumătate a anului 2020, în special, în trimestrul II al acestui an. Intrarea totală a
investițiilor străine directe în economia națională a Moldovei s-a ridicat la 39,71
mln de dolari, iar ieșirea - 59,14 mln. Astfel, ieșirea netă de capital s-a ridicat la
19,43 mln dolari. În același timp, în primul trimestru al anului 2020, intrarea
investițiilor străine directe în economia națională a Moldovei s-a ridicat la 86,29
mln dolari, iar ieșirea - 76,35 mln.
Intrarea netă de capital străin în primul trimestru al acestui an - 9,94 mln dolari.
În general, în prima jumătate a anului 2020, intrarea totală a investițiilor străine
directe în economie s-a ridicat la 126 mln de dolari, iar ieșirea - 135,49 mln dolari
și, ca urmare, în secțiunea de investiții străine directe în economie în Ianuarie-Iunie
a acestui an s-a înregistrat o ieșire netă de capital de 9,49 mln de dolari, conform
datelor BNM.

În trimestrul II al acestui an - fluxul net de capital s-a ridicat la 19,43 mln

dolari, în timp ce fluxul net de investiții în capitalul autorizat s-a ridicat la 8,99 mln
de dolari, întrucât intrarea lor totală în perioada specificată s-a ridicat la 19,18 mln
de dolari, iar ieșirea - 10,19 mln dolari. În secțiunea veniturile reinvestite în
trimestrul II al acestui an s-a înregistrat o valoare negativă de 3,33 mln dolari, care
s-a datorat pierderilor nete din secțiunea „alte sectoare” în valoare de 10 mln USD,
iar efectul acestei scăderi a fost parțial compensat de reinvestirea veniturilor în
sectorul bancar în valoare de 6,67 mln de dolari.
Fluxul de capital "(alte sectoare) de investiții străine directe s-a ridicat la 23,86
mln dolari, iar ieșirea - 48,95 mln dolari. Intrarea de 23,86 mln de dolari reprezintă
fonduri împrumutate de la investitori străini direcți în valoare de 17,2 mln și
rambursarea împrumuturilor în valoare de 6 mln de dolari. În același timp, ieșirea
de capital în valoare de 48,95 mln de dolari a apărut ca urmare a rambursării în
conformitate cu graficul împrumuturilor luate anterior de agenții economici
rezidenți de la investitori străini direcți în valoare de 42,49 mln de dolari și
acordarea de împrumuturi investitorilor străini în valoare de 6,46 mln de dolari
 http://infomarket.md/ro/investment/n_prima_jumtate_a_anului_2020_la_capitolul_investiii_strine_directe_n
_economie_a_fost_nregistrat_o_ieire_net_a_capitalului_de_949_mln_de_dolari

2. Moldova Business Week 2020: Care sunt

avantajele competitive ale țării noastre pentru
atragerea investițiilor străine
Redacţia UNIMEDIA

  6 November 2020, 09:38

Climatul investițional al Republicii Moldova este unul competitiv la nivel

regional. Cea mai mare platformă de promovare a imaginii țării, forumul Moldova
Business Week, aflat la cea de-a VII-a ediție, va prezenta principalele avantaje
datorită cărora țara noastră a devenit o destinație atractivă pentru investiții.
Evenimentul organizat de Agenția de Investiții se va desfășura în perioada 19-20
noiembrie 2020, în format digital.
Pe lângă poziționarea geografică strategică între Est și Vest, Republica Moldova
are semnate acorduri de liber schimb cu 43 de țări din UE, CEFTA și CSI, care
oferă acces la peste un miliard de potențiali consumatori.
Printre oportunitățile oferite de țara noastră se numără și sistemul fiscal, unul
dintre cele mai competitive din regiune, cu un impozit pe venit de doar 12% și un
salariu mediu lunar de 400 de euro.
Totodată, țara noastră oferă acces investitorilor la 7 zone economice libere, 8
parcuri industriale, 18 platforme industriale multifuncționale și un Parc IT,
recunoscut drept una dintre cele mai bune practici mondiale de promovare a
ecosistemului tehnologiilor informaționale.
La acestea se adaugă și avansarea în topurile economice internaționale. Potrivit
Agenției Internaționale „Moody’s”, Republica Moldova este evaluată drept
„economie stabilă”, iar conform Raportului „Doing Business 2020”, țara noastră
ocupă poziția 48 din 190 de economii analizate, surclasând țări precum Italia,
România, Ungaria și Croația.
Agenția de Investiții este principala sursă de informare și asistență pentru
potențialii investitori, iar Moldova Business Week este singura platformă
economică a țării, menită să le ofere acestora răspunsuri la toate întrebările și
oportunități pentru a-și crește afacerile în Moldova.
https://unimedia.info/ro/news/0d08ff95b2f15b14/moldova-business-week-2020-care-sunt-
avantajele-investitiilor-in-republica-moldova.html
 3. ÎN 2019, VOLUMUL INVESTIŢIILOR
DIRECTE ÎN MOLDOVA A CRESCUT CU $74
MIL., PÂNĂ LA $2,01 MLRD.
02 aprilie, 2020

La 1 ianuarie 2020, volumul investiţiilor directe în Moldova a ajuns la $2,01

mlrd., fiind cu $74 mil. mai mult faţă de anul 2018.
Potrivit agenției INFOTAG, aceste date sunt publicate de Banca Naţională a
Moldovei (BNM), care arată tendinţa constantă de creştere a investiţiilor pe
parcursul întregului an precedent: în primul trimestru – $1,939 mlrd., în al doilea –
$1,928 mlrd., în al treilea – $1,964 mlrd.

Datele prezentate de BNM privind fluxul de investiții străine directe în economia

Moldovei arată că, în ultimii 10 ani, valoarea acestora a avut o tendință permanentă
de creștere.

Investițiile în 2009 au atins un volum de $1,135 mlrd.; în 2010 – $1,236 mlrd.; în

2011 – $1,368 mlrd.; în 2012 – $1,514 mlrd.; în 2013 – $1,684 mlrd.; în 2014 –
$1,794 mlrd.; în 2015 – $1,796 mlrd.; în 2016 – $1,734 mlrd.; în 2017 – 1,841
mlrd.; în 2018 – $1,936 mlrd. şi în $2019 – 2,011 mlrd.

În această perioadă, cel mai mare volum de investiții în economie a fost realizat în
2013, când suma acestora a crescut cu $170 mil., iar cea mai mică creștere, de $2
mil., a fost în 2015.
http://www.infotag.md/economics-ro/283783/

4. Peste 80 la sută din investiţiile străine directe au

fost atrase de R. Moldova în 2018 din Uniunea
Europeană
12:18 | 30.03.2019Categorie: Economic

Chişinău, 30 mar. /MOLDPRES/. Circa 84,5 la sută din investițiile directe sub
formă de participații și acțiuni acumulate  au parvenit anul trecut din ţările Uniunii
Europene. Investitorii din ţările CSI au deţinut o pondere de 6,0 la sută din totalul
capitalului acumulat, iar investiţiile din alte ţări au reprezentat 9,5 la sută din total,
potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), informează MOLDPRES.

Intrările nete de capital sub formă de investiţii directe în Republica Moldova în

2018 s-au ridicat la o valoare de 196,68 milioane de dolari SUA, cu 31,3 la sută
mai mult decât în anul precedent. Participațiile noi în întreprinderile din R.
Moldova au alcătuit 107,42 milioane de dolari SUA. Reinvestirea profiturilor de
către investitorii străini în întreprinderile-fiice moldovenești în valoare netă s-a
ridicat la 25,24 milioane de dolari SUA.

Potrivit BNM, intrările nete de capital sub formă de investiţii străine directe în
Republica Moldova au constituit 2,1 la sută în raport cu Produsul Intern Brut.

Stocul angajamentelor sub formă de investiții directe a totalizat 4 miliarde 87,40

milioane de dolari SUA (în creștere cu 9,5 la sută de la începutul anului 2018) şi
reprezintă 42,9 la sută din totalul pasivelor externe. Ponderea investiţiilor străine
directe sub formă de participații și acțiuni este de 53,2 la sută din stocul total de
investiţii străine directe, restul revenind împrumuturilor. 

https://www.moldpres.md/news/2019/03/30/19002533

5. Investițiile în Republica Moldova în semestrul I

08.10.2019

În primele șase luni ale anului 2019 volumul investițiilor a crescut cu 26,8% faţă
de aceeași perioadă a anului precedent, constituind circa 9,2 mld. lei,
potrivit datelor MEI. Astfel, investițiile din sursele proprii ale agenților
economici în semestrul I al anului 2019 au constituit 5,9 mld. lei și au crescut cu
17,2%. De asemenea, au crescut și investițiile publice – cu circa 50,5%, însumând
1,1 mld. lei și asigurând 20% din creșterea totală a investițiilor. Creditele și
împrumuturile interne au constituit o sursă importantă de finanțare a
investițiilor. Acestea au însumat 896,1 mil. lei și au crescut cu 44,2%, asigurând
14% din creșterea totală a investițiilor. La situația din 31 iulie 2019, soldul
creditelor interne a crescut cu 13,3%. Investițiile finanțate din credite interne au
fost efectuate în special de către sectorul privat. Cota acestor investiții este de circa
10%. Investițiile finanțate din creditele și împrumuturile externe, de asemenea,
au crescut, volumul acestora constituind 353,9 mil. lei și s-a majorat cu 76,4%.
Analiza datelor după tipurile de active denotă că investițiile în construcții au avut
cel mai mare aport la creșterea investițiilor înregistrată în perioada analizată.
Sectorul construcțiilor a atras investiții totale în sumă de 4,3 mld. lei (47% din
totalul investițiilor), cu 30,4% mai mult decât în perioada similară a anului trecut.
Au crescut esențial investițiile în construcții inginerești. Acestea au însumat 1,5
mld. lei și au crescut cu 40,8%, asigurând 22% din creșterea totală a investițiilor.
Peste 70% din suma indicată sunt investițiile efectuate de către stat. Au sporit și
investițiile în clădiri nerezidențiale și rezidențiale (de locuit). Investițiile în
clădirile nerezidențiale au însumat 1,5 mld. lei, înregistrând o majorare de 30,7%,
iar investițiile în clădirile rezidențiale au constituit 1,4 mld. lei (15% din totalul
investițiilor) și au crescut cu 20,3%.
De asemenea, au sporit esențial investițiile în mijloace de transport, constituind
circa 1 mld. lei, în creștere cu 24,9%, asigurând 11% din creșterea totală, precum și
investițiile în terenuri – cu circa 70,6%, însumând 304,4 mil. lei. Totodată,
investițiile în imobilizări necorporale s-au majorat cu 54,5%, inclusiv în
cercetare-dezvoltare – de 12,6 ori și programe informatice – cu 38,1%. În același
timp, descreșteri ale investițiilor s-au înregistrat doar în cazul activelor biologice
imobilizate (cu 2,7%) și constituind circa 70,8 mil. lei. Au scăzut atât investițiile în
active biologice din domeniul fitotehniei (-1,8%), cât și din domeniul zootehniei (-
5,4%).

https://monitorul.fisc.md/editorial/investitiile-in-republica-moldova-in-semestrul-
i.html