1

Probleme S6.1
Oscilaţii mecanice

a. Oscilatorul armonic liniar neamortizat

Asupra sistemului acţionează forţa elastică  kx  .
Aplicăm legea lui Newton pe direcţia verticală:
mx   kx
x   2 x  0
unde:   k / m 1 / 2
Aceasta este ecuaţia diferenţială de mişcare a sistemului şi este o ecuaţie diferenţială
de ordinul doi cu coeficienţi constanţi. Soluţia generală este:
xt   a cos t  b sin  t
xt   C1e i n t  C2 e in t
unde C1 şi C2 sunt constante complexe arbitrare.
i
Deoarece e  cos   i sin  , soluţia mai poate fi scrisă:
x (t )  B1 cos n t  B2 sin  n t
unde B1  C1  C 2 şi B2  i C1  C 2  sunt alte două constante complexe arbitrare.
Soluţia ecuaţiei trebuie să satisfacă condiţiile iniţiale:
x0   x0 , x0  B1  x0
x 0    0 , x 0    B10 sin 0 t  B2 0 cos 0 t  B2 0  0
Relaţiile de mai sus conduc la aflarea constantelor B1 şi B2. Dacă înlocuim
constantele soluţia ecuaţiei devine:

xt   x0 cos n t  0 sin  n t
0
Funcţia xt  satisface ecuaţia diferenţială pentru un anumit interval de timp şi
la momentul iniţial t  0 . Soluţia este unică.

Notăm cu B1  A cos   x0 şi B2  A sin   0 , rezultă :
0
2
 
A 2 cos 2   sin 2   x02  0
02
2 1/ 2
  0  
2
Amplitudinea maximă a vibraţiilor este: A   x0     .
 
 0  


xt   x0 cos 0t  0 sin 0t
0

x t    x0 0 sin 0 t  0 0 cos 0t
0
notăm : x0    cos  şi 0    sin 
 
x t    20  x02 02 sin 0 t   

Viteza maximă este: 

max  02  02 x02 1 / 2

1
 2

1. Să se scrie ecuaţia de mişcare a unui oscilator armonic liniar, cu ajutorul

energiei.
Soluţie
Energia cinetică Ec a oscilatorului armonic liniar este:

2
m2 1 m  dx 
Ec   m0 2 A 2 sin 2 0 t     
2 2 2  dt 
Energia potenţială Ep este egală cu lucrul mecanic necesar deplasării punctului
material din poziţia de echilibru O până în poziţia de elongaţie x.
x x kx 2 1 2 k
E p    Fdx   kxdx   kA cos 2 0t   0   x 2
0 0 2 2 2
Deoarece k  m0 2 ,
1
E p  m0 2 cos 2 0 t  0 
2
Energia totală E este:
1 kA2
E  Ec  E p  m0 2 A2 
2 2
2
m  dx  k kA2
   x
2  dt  2 2
derivăm în raport cu t:
dx d 2 x dx
m  kx  0
dt dt 2 dt
rezultă: mx  kx  0

2. Să se scrie ecuaţia de mişcare a pendulului matematic şi să se găsească

perioada de oscilaţie, în cazul oscilaţiilor mici.
Soluţie
Să considerăm, de exemplu, un pendul simplu care se mai numeşte şi pendul
matematic. Acesta este alcătuit dintr-un corp mic de masă m, considerat ca punct
material, legat de un fir de lungime  , care poate oscila în plan vertical. La un
moment dat t, firul face unghiul  cu verticala. Forţele care acţionează asupra
corpului sunt greutatea G şi tensiunea T exercitată de fir. Corpul va avea o acceleraţie
cu componenta radială ar şi componenta tangenţială at; firul are viteza unghiulară
  2
 şi acceleraţia unghiulară   .
t t 2

2
 3

Fig1.
Conform legii a doua a lui Newton:
 F  ma
a     
 G sin   m
Am notat cu G  mg . Dacă împărţim cu m relaţia (1), obţinem:
  g sin   0

Pentru oscilaţii de amplitudine mică, sin    exprimat în radiani.
Aproximaţia micilor oscilaţii
Pentru oscilaţii de amplitudine mică, sin    exprimat în radiani.
  2  0
g
unde 2  .

Aceasta este o ecuaţie diferenţială liniară cu coeficienţi constanţi. Soluţia generală a
ecuaţiai este
 t   c0 cos  t  c1 sin  t
unde constantele c0 şi c1 se determină din condiţiile iniţiale.
 t    0 cos t   

3. Un mobil de masă m descrie o mişcare dată de ecuaţia:

y  C1 sin  t  C 2 cos  t
Să se calculeze: a. amplitudinea şi faza iniţială, b. ecuaţia vitezei şi a acceleraţiei,
c. viteza maximă şi acceleraţia maximă.
Soluţie
a. y  C1 sin  t  C 2 cos  t
notăm cu: C1  A cos0 şi C 2  A sin  0
ecuaţia devine:
y  A sin  t  0 

A  C12  C 2 2
C
tg0  2
C1

3
 4

b. y  A sin  t   0 
 C 
  y  A cos t  0    C12  C 2 2 cos  t  arctg 2 
 C1 
 C 
a  y  2 A sin  t  0   2 C12  C 2 2 sin   t  arctg 2 
 C1 
c. viteza maximă şi acceleraţia maximă:
max   C12  C 2 2

amax   2 C12  C 2 2

4. Să se determine frecvenţa naturală a resortului dacă masa acestuia pe unitatea

de lungime este  .
Soluţie
Aplicăm legea conservării energiei
E  Ec max  E p max
Energia cinetică este suma dintre enargia cinetică a masei m şi cea a resortului.
 2
mx 2 1  ax 
Ec       da
2 2   
0
2 2 2 2
mx max 1  x max  2 mx max 1  x max   3
E c max     a da 
   
2 2    2 2    3
0
2
x   
Ec max  max  m  
2  3
Energia potenţială este:
kA 2
E p max 
2
kA2 A2   
 m  
2 2  3 
Frecvenţa proprie de oscilaţie este:
k
n 

m
3

5. Un punct material de masă m  20 g , efectuează o mişcare oscilatorie

armonică dată de ecuaţia:
y  A sin  t  0 
2
Ştiind că la momentul iniţial oscilatorul se afla în poziţia y 0  A , să se
2
determine: a. amplitudinea, pulsaţia şi faza iniţială a mişcării ştiind că pentru
y1  2m viteza oscilatorului este 1  4m / s iar pentru y 2  4m viteza
oscilatorului este  2  2m / s , b. lucrul mecanic necesar deplasării oscilatorului

4
 5

din y1 în y2, c. valoarea elongaţiei pentru care energia cinetică este egală cu
energia potenţială.
Soluţie
a. y  A sin  t  0 
  A cos t  0 
dacă eliminăm timpul din cele două relaţii:
2
y2   A2
2

2 2
Din relaţiile: y12  1  A 2 şi y2   A2 , rezultă:
2
2 
12 y 22  22 y12
A A  20m
12  22

12  22
   1rot / s
y 22  y12
2 
pentru t  0 , y  A , rezultă  
2 4
 
ecuaţia y  A sin  t  0  devine: y  20 sin  t  
 4
m 2 2
k 2
b. L12  E p  y 2  y1 
2
 2
2
 y 2  y12 
2 2
ky mv
c. 
2 2
2 2
kA ky mv 2
   ky 2
2 2 2
2
yA
2

6. Un pendul simplu oscilează cu perioada T  1,3s . Să se determine

amplitudinea unghiulară de oscilaţie a pendulului dacă viteza maximă este
max  2,1m / s .
Soluţie
Aplicăm legea conservării energiei:
m 2max
mgh 
2
viteza este maximă când pendulul trece prin poziţia de echilibru

h  1  cos    2 sin 2
2
2
 m max
mg 2 sin 2 
2 2

5
 6

 max
sin 
2 2 g

perioada pendulului este T  2
g
 max 1
sin  
2 gT 2
rezultă   60 o

7. Un corp de masă m, care este suspendat de un resort, se află în echilibru

alungind resortul cu x  40mm . Să se determine perioada oscilaţiilor corpului.
Soluţie
Condiţia de echilibru este: kx  mg
m x
T  2  2  0,4 s
k g

8. O bila de masă m=200g este suspendata de un fir de lungime   1m . Se aduce

pendulul la unghiul  A  60 o dupa care este lasat sa oscileze fara viteza
initiala. Sa se calculeze: a)viteza bilei cand trece prin pozitia verticala si b)
tensiunea in fir pentru  B  30 o si  C  0 o c) Daca se pune un opritor la
distanta d=30cm de punctul de suspensie sa se determine ampitudinea
unghiulara  D si inaltimea pana la care va urca corpul.
Soluţie

a) E A  EC
mvC 2
mgh A 
2
h A  1  cos  A 
vC  2 g1  cos  A 
vC  10m / s
b) TB  GnB  FcfB
mv B2
TB  mg cos  B 


6
 7

mv B 2
mgh A   mghB
2
v B  2 g h A  hB 
hB  1  cos  B 
v B  2 gcos  B  cos  A 
TC  G  FcfC

mvC2
TC  mg 

c)

E A  ED
mgh A  mghD
h A  hD
  d  hD
cos  D 
d

9. Un corp de masă m=100g, care este agatat de un resort orizontal cu constanta

elastica k  100 N / m , se scoate din pozitia de echilibru alungind resortul cu
x  10cm . Să se determine: a) viteza maxima si b) perioada oscilaţiilor
corpului.
Soluţie

kx 2 mv 2 k
a)  vx
2 2 m
m
b) T  2 
k

7
 8

10. Un corp de masă m este atârnat de un resort fără greutate (fig.), de constantă
elastică k. In poziţia de echilibru resortul este alungit cu x. Poziţia masei este
exprimată de coordonata x măsurată faţă de poziţia de echilibru static. Să se
determine: a. Ecuatia de miscare si solutia ecuatiei de miscare x(t) b. Variatia
totala a energiei potentiale.
Soluţie
a. Asupra sistemului acţionează greutatea (mg) şi forţa elastică  kx  .

Fig.1.
Aplicăm legea lui Newton pe direcţia verticală:
mx  kx  mg
Aceasta este ecuaţia diferenţială de mişcare a sistemului şi este o ecuaţie diferenţială
de ordinul doi cu coeficienţi constanţi. Soluţia generală este:
mg
xt   A cos t   0  
k
k
notăm cu  2 
m
Sistemul are aceiasi parametri in campul gravitational ca si in absenta acestuia, cu
sungura deosebire ca pozitia de echilibru este deplasata cu mg/k.
Energia sistemului este:
1 1
E  E c  E p  mv 2  kx 2  mg h  x   const.
2 2
Daca masa cade de la x=0 la x=mg/k, adica la pozitia de echilibru static, pierderea de
energie potentiala gravitationala se transforma jumatate in cresterea energiei
potentiala elastice si jumatate in cresterea energiei cinetice.
Variatia totala a energiei potentiale atunci cand corpul se misca in sus pe distanta A si
atunci cand corpul se misca in jos pe distanta A este aceeasi
kA 2
Ep 
2
Putem ignora campul gravitational deplasand pozitia de referinta de la x=0 la
mg
x0  x  0
k
Energia potentiala va fi
kx 2
E p x0    const.
2
kx 2
E p x  
2
Curba energiei potentiale are aceeasi forma