Universitatea de Arhitecturã ºi Urbanism Ion Mincu

FACULTATEA DE ARHITECTURÃ
Departamentul Sintezã de Proiectare

argument
1/2009
Studii ºi cercetãri ºtiinþifice
de arhitecturã ºi urbanism

]re[generarea
peisajului urba n /arhitectural
între
repere, prioritãþi ºi limite
Sesiune de comunicãri ºtiinþifice
cu participare internaþionalã
– 28-29 iunie 2009 –

Studii ºi cercetãri ºtiinþifice de arhitecturã ºi urbanism / ARGUMENT 1

 Argument (Bucureºti) = ISSN 2067 - 4252

Coordonator volum: Prof.dr. arh. Daniela Rãdulescu - Andronic

Copertã: Lect. drd. arh. Marina Mihãilã

Graficã: des. Roland Vasiliu
Machetare, tehnoredactare, corecturã: arh. Maria Mãnescu

© 2009 Editura Universitarã “Ion Mincu”, Str. Academiei 18-20, sect. 1,

Bucureºti, cod 010014,
Tel. 40.21.30.77.193

2 Universitatea de arhitecturã ºi urbanism Ion Mincu

 Cuprins

Cuvânt înainte

REPERE 7
Georgicã MITRACHE
Interpretãri ale unor elemente de arhitecturã tradiþionalã 9
Horia DINULESCU
Tradiþie ºi referinþã în neoromânesc 22
Dan DINOIU
Arhitectura modernistã interbelicã din Bucureºti: repere, prioritãþi, limite 39
Maria Icoana SÃBÃILÃ PAVLOVICI - Luxemburg
Identitatea modelelor din Luxemburg – Valea Moselei în peisajul cultural bãnãþean 49
Mihaela PELTEACU
Teorii ale suprafeþei în arhitecturã 54
Cerasella CRÃCIUN
Peisajul urban între “loc al memoriei” ºi “loc al acþiunii” 62
Nicolae TULBAN
Spaþiul Bisericii sau despre cuprinderea necuprinsului 76
Maria BOªTENARU
Peisajul arhitectural din perioada interbelicã ºi nevoia de regenerare astãzi. Parcurs geografic
în România, Italia, Grecia, alte þãri din Europa 91

PRIORITÃÞI 109
Paul ANGELIER - Berlin
Descoperirea unei noi flexibilitãþi 111
Marina MIHÃILÃ
Ar(t)chitecture_artã, imaginaþie, percepþie, arhitecturã_ 113
Melania DULÃMEA
Arhitectura ºi neuroºtiinþele. Introducere într-o abordare interdisciplinarã
a proceselor de design 121
Ionuþ PIATRÃ-IONESCU
Stilistica arhitecturii ecologice contemporane 134
Codruþa IANA
Sistemul de certificare de calitate „Building for life”. Exemplu de aplicare la
reabilitarea cartierului Angel Town, Londra 138

3
 Cuprins

Petre NÃSTASE
Model de regenerare urbanã în Olanda. Studiu de caz: Breda 147
Mariana DUÞESCU
Regenerare la scarã umanã 158
Cristina ENACHE
Peisajul erei informaþionale între tehnologie ºi genius loci 178
Cristina CONSTANTINESCU
Prioritãþi în valorificarea ºi eficientizarea spaþiului urban ºi arhitectural.
Obiective de politicã urbanã 190
Cristina PANÃ
Iluminatul arhitectural în peisajul urban. ]re[generarea peisajului urban nocturn 196

LIMITE 201
Vladimir NICULA
Intimitatea temporarã a spaþiului public 203
Oana CÃPLESCU
Spaþii hibride 212
Ioan MILOª
Tehnici de manipulare / Relaþia arhitect-client cu implicaþii în regenerarea
peisajului arhitectural 220
Mihaela GRIGORESCU
Reabilitarea ansamblurilor rezidenþiale colective ca factor regenerator al peisajului urban ºi
arhitectural. Aplicaþie la blocurile din panouri mari prefabricate 239
Andrei Eugen LAKATOS, Mihaela PELTEACU
Reconversie funcþionalã ºi regenerare urbanã la Muzeul Naþional de Artã Contemporanã 253
Ioan MILOª
Este arhitectura o modã? 259

4 Universitatea de arhitecturã ºi urbanism Ion Mincu

 Cuvânt înainte

Încercãm sã oferim prin publicaþia “ARGUMENT” un nou prilej de conversaþie despre creaþia în arhitecturã. Vor
fi abordate aspecte actuale ale cercetãrii ºtiinþifice din arhitecturã ºi urbanism, pornind de la un set de
concepte promovate prin fenomenul globalizãrii modelelor culturale, globalizare care impune o modificare de
atitudine faþã de mediul ambient.

Tematica ultimei noastre sesiuni de comunicãri ºtiinþifice, cu participare internaþionalã, din 29-30 iunie 2009 –
“]RE[GENERAREA PEISAJULUI URBAN/ARHITECTURAL între repere, prioritãþi ºi limite” – constituie ºi subiectul
primului numãr al publicaþiei.

În cadrul acestei sesiuni ºtiinþifice, organizatã ºi coordonatã de Departamentul SINTEZÃ DE PROIECTARE, au

fost prezentate lucrãri de cercetare, proiecte de arhitecturã sau referate de doctorat, selectate din toate
catedrele universitãþii. Ne-am propus acest demers, înþelegând cã interdisciplinaritatea are, în general, vocaþia
de a descoperi noi programe pentru studiile de cercetare.

Lucrãrile de valoare ale participanþilor vor face obiectul revistei “ARGUMENT”, care va completa, începând cu
anul 2009, gama publicaþiilor de specialitate din UAUIM.
Universitatea noastrã susþine activitatea ºtiinþificã a departamentului SINTEZÃ DE PROIECTARE din Facultatea
de Arhitecturã, propunând în acelaºi timp dezvãluirea unor trasee de studiu specifice cercetãrii ºi proiectãrii
din domeniu.

Învãþãmântul are, în general, menirea formãrii profesioniºtilor arhitecþi care vor contura în timp conceptele
sustenabile pentru proiectarea spaþiilor de arhitecturã sau urbanism.

Materialul tematic al acestui prim numãr al revistei “ARGUMENT” a fost structurat pe 3 capitole: „Repere”,
„Prioritãþi”, „Limite”. Astfel, am apreciat cã regenerarea urbanã se poate imagina:
- prin asimilarea valorilor tradiþionale ºi eventual prin precizarea certitudinilor trecutului (REPERE);
- prin stabilirea prioritãþilor actuale sau de perspectivã (PRIORITÃÞI sociale, economice, estetice, tehnologice,
etc.) ºi
- prin surprinderea unor elemente de frânã, definirea anumitor limite care se profileazã pe parcurs (LIMITE
de teritoriu, de concepþie, de materiale, de legi, etc.).
Trebuie menþionat cã cea mai mare parte a lucrãrilor are caracter sintetic ºi se referã, de fapt la toate cele 3
aspecte puse în discuþie. Selectarea lor pe capitole este relativã ºi þine cont, în principal, de partea esenþialã a
studiului.

În numãrul urmãtor al revistei se vor publica lucrãrile sesiunii de comunicãri ºtiinþifice din 25-26 Februarie 2010,
întitulatã “VALORI DE PATRIMONIU ªI ARHITECTURA CONTEMPORANÔ.

Structura ºi cuprinsul acestei noi publicaþii îºi poate transforma pe parcurs premisele ºi ideile de la care pornim
astãzi. Astfel, se pot adãuga ºi alte rubrici, cum ar fi:

- Pagina studenþeascã;
- Arhitectura în dialog;
- Opiniile tinerilor arhitecþi;
- Evoluþia unei generaþii;
- Comentarii, polemici, etc.

Dacã ne amintim definiþia arhitecturii pe care ne-o oferã Arthur Schopenhauer – “Arhitectura este biruinþa
spiritului asupra materiei grele” – ne putem întreba: Este oare întotdeauna o biruinþã?

Pentru a rãspunde la aceastã întrebare cercetãm, facem studii, analize, încercãm sã înþelegem identitatea
esteticã a momentului, evoluþia stilului ºi astfel, sã tragem concluzii, pe baza unor ARGUMENTE. Fãrã logicã ºi
argumente nu ne putem trasa perspectiva stilisticã. Astfel, arhitectura va încerca sã defineascã, sã susþinã, într-
un moment de schimbare de istorie, o schimbare de paradigmã.

Prof. dr. arh. ªTEFAN SCAFA - UDRIªTE,

rector UAUIM