Sunteți pe pagina 1din 1

20 Dreptul concurenţei.

Punerea în aplicare a regulilor de concurenţă

Obiectivul principal al politicilor de concurenţă este reprezentat de asigurarea


bunăstării economice a consumatorilor. Acest lucru nu înseamnă că dreptul
concurenţial al UE ar fi aplicabil numai atunci când poate fi demonstrată o
creştere potenţială sau actuală a preţurilor, creştere care să afecteze direct
interesele consumatorilor11). Dimpotrivă, dreptul concurenţei, pe lângă protecţia
mediului de afaceri, contribuie la consolidarea protecţiei consumatorilor.
Astfel cum am menţionat anterior, concurenţa se află într-o strânsă relaţie cu
noţiunea de consumator, idee care rămâne valabilă şi atunci când vorbim despre
dreptul european al concurenţei. Legiuitorul unional a definit consumatorul
într-un număr mare de acte normative [2] ca fiind, în esenţă, persoana fizică ce
acţionează în scopuri care se află în afara scopurilor sale comerciale sau
profesionale. Subliniem şi noi faptul că, din perspectiva legislaţiei Uniunii
Europene, noţiunea de consumator nu se aplică persoanelor juridicem. Astfel,
putem afirma că, prin opoziţie cu o întreprindere, consumatorul acţionează
în interesul sau pentru uzul său personal sau familial.

til A se vedea R. WHISH, D. BAILEY, Competition Law, Seventh edition, Oxford Uni-
versity Press, 2012, p. 19.
[21
Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie
2011 privind drepturile consumatorilor, de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului
şi a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a
Directivei 85/577/CEE a Consiliului şi a Directivei 97/7/CE a Parlamentului European
şi a Consiliului; Directiva Consiliului 90/314/CEE din 13 iunie 1990 privind pachetele
de servicii pentru călătorii, vacante şi circuite: Directiva Consiliului 93/13/CEE din 5
aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii; Directiva
Parlamentului European şi a Consiliului 94/47/CE din 26 octombrie 1994 privind protecţia
dobânditorilor în ceea ce priveşte anumite aspecte ale contractelor privind dobândirea
dreptului de folosinţă pe durată limitată a bunurilor imobile; Directiva Parlamentului
European şi a Consiliului 97/7/CE din 20 mai 1997 privind protecţia consumatorilor
în cazul contractelor la distanţă; Directiva 98/6/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului din 16 februarie 1988 privind protecţia consumatorilor prin indicarea preţurilor
produselor oferite consumatorilor; Directiva 1999/44/CE a Parlamentului European
şi a Consiliului din 25 mai 1999 privind anumite aspecte ale vânzării de bunuri de
consum şi garanţiile conexe; Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societăţii
informaţionale, în speciale ale comertului electronic, pe piaţa internă (directiva privind
comerţul electronic); Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European şi a Consiliului
din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piaţa
internă faţă de consumatori şi de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului,
a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE şi 2002/65/CE ale Parlamentului European şi ale
Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European şi al
Consiliului.
13]
in acest sens, a se vedea I. LAZĂR, op. cit., p. 38.