Statul modern român:

de la proiect politic la realizarea României Mari (sec. XVIII-XX)

1.Instaurarea regimului habsburgic în Transilvania

-otomanii au fost înfrânţi de austrieci în luptele de la Buda (1686) şi Mohacs (1687)

-4 dec.1691-s-a adoptat DIPLOMA LEOPOLDINĂ emisă de imparatul LEOPOLD I, care a stat la
baza organizării Transilvaniei sub dominaţie austriacă-prevederi:
-18 puncte
-Trans. era principat autonom supus direct împăratului austriac
-Trans. era condusă de un guvernator
-se menţinea sistemul religiilor recepte şi Unio Trium Nationum
-românii erau socotiţi toleraţi, fără drepturi politice, religioase sau sociale
-1699-s-a semnat PACEA DE LA KARLOWITZ-Austria ocupă Transilvania de la I.O.
-Organizarea Bisericii Greco-Catolice în Transilvania:
-1698-Sinodul de la Alba-Iulia condus de Mitropolitul Atanasie Anghel acceptă unirea cu
Biserica Romei
-1699-se adoptă prima diplomă de unire cu Biserica Romei prin care erau recunoscute
unele drepturi pentru preoţii români
-1701-se adoptă a doua diplomă de unire cu Biserica Romei prin care uniţilor le erau
recunoscute drepturile politice
-prin intermediul Bisericii Greco-Catolice s-au intensificat legăturile culturale cu Viena şi Roma şi
s-a consolidat ideea latinităţii românilor
Mişcarea naţională a românilor din Transilvania
-1744-episcopul unit Ioan Inochentie Micu Klein a redactat documentul numit SUPPLEX
LIBELLUS-cerea recunoaşterea naţiunii române pe măsura valorii, numărului şi aportului ei
-1784-1785-Răscoala condusă de Horea, Cloşca şi Crişan
-1785-împăratul austriac Iosif II adoptă patenta imperială prin care desfiinţa iobăgia
-1791-se adoptă SUPPLEX LIBELLUS VALACHORUM de corifeii Şcolii Ardelene-se cerea:
-reintegrarea naţiunii române în rândul naţiunilor din Transilvania
-ştergerea denumirii de toleraţi
-obţinerea de drepturi deoarece românii erau cei mai vechi locuitori ai ţării, cei mai
numeroşi şi purtau cele mai multe sarcini

2.Domniile fanariote

1711/1716- s-a instaurat REGIMUL FANARIOT în Moldova şi respectiv Ţara Românească

-regimul fanariot-a constat în numirea directă în schimbul unei sume de bani de către sultan a
domnilor Ţărilor Române dintre boierii din cartierul Fanar din Constantinopol
-domnii Ţărilor Române erau consideraţi paşă cu două tuiuri
-primul domn fanariot a fost numit în Moldova în 1711 Nicolae MAVROCORDAT, IAR ÎN 1716
domn al Ţării Româneşti
-consecinţele instaurării regimului fanariot:
-grecizarea domniei, Bisericii şi boierimii
-îngrădirea autonomiei ţărilor române
-agravarea dominaţiei economice otomane prin cumpărarea domniei, răscumpărarea
domniei la 1 an (mucarerul mic) şi la 3 ani (mucarerul mare), peşcheşurile
-instabilitatea politică cauzată de desele schimbări de domnie (în Moldova 40 de domni; în
Ţara Românească 36 de domni)
-inexistenţa armatei naţionale
-lipsa propriei politici externe
1
Reformele fanarioţilor
Constantin Mavrocordat (1730-1769-10 domnii)- reforme:
-a. reforma socială-1746- a desfiinţat RUMÂNIA (starea de dependenţă personală a ţăranilor
din Ţara Românească)
-1749- a desfiinţat VECINIA (starea de dependenţă personală a ţăranilor
din Moldova)
- apar ţăranii clăcaşi- ţărani liberi, dar lipsiţi de pământ care munceau un
număr de zile pe moşia boierilor numite zile de clacă
-b. reforma fiscală-o dare unică plătită în patru rate (sferturi)
-funcţionarii erau plătiţi (remuneraţia)
- c. reforma administrativă
-d. reforma judecătorească
Alexandru Ipsilanti (1774-1797-3 domnii)-1780- a redactat PRAVILNICEASCA CONDICĂ
Scarlat Callimachi –în Moldova adoptă în 1817 CODUL CALLIMACHI
Ioan Caragea- în Ţara Românească adoptă în 1818 LEGIUIREA CARAGEA

3.Proiecte de reorganizare a Principatelor

Statul român a fost iniţial imaginat ca un proiect politic care a început să se contureze din
sec.XVIII, de gânditori sau practicieni politicieni.
PARTIDA NAŢIONALĂ- a fost formată din boieri ce au apelat la vechile capitulaţii pentru a
obţine restabilirea autonomiei şi chiar obţinerea independenţei sub protecţia marilor puteri
Acest proiect politic s-a raportat atât la realităţile interne cât şi la raportul de forţe dintre marile
puteri.
Boierii au redactat memorii politice, cele mai importante între anii 1769-1774 şi 1821-1831, când
problema orientală s-a internaţionalizat şi Rusia şi-a asumat rolul de protectoare a creştinilor din
I.O.
Reformele vizau:
- reorganizarea administrativă
- refacerea potenţialului economic al ţării
- desfiinţarea venalităţii funcţiilor
- instituirea unui nou sistem de retribuire a dregătoriilor
- sistem fiscal şi raţional
- liberalizarea comerţului
- dezvoltarea meşteşugurilor şi a manufacturilor
- dezvoltarea învăţământului
- apărarea proprietăţii
- egalitatea în faţa legilor
- libertatea cuvântului, tiparului, a dreptului de asociere şi de deplasare în străinătate
- regim monarhic-domnia-forma absolută, cu varianta despotismului luminat sau domnia
mărginită
- ideea domniei constituţionale s-a bucurat de o largă popularitate
- procesul de reformare era condus de domnie
Principalele memorii boiereşti
-1716-1718-memorii adresate curţii de la Viena-se cerea:
-desprinderea Ţării Româneşti de I.O.
-păstrarea autonomiei
-revenirea la domniile pământene
-1772-tratativele de pace de la Focşani-s-a cerut:
- revenirea la domniile pământene
-independenţa şi unirea celor două ţări române sub protecţia Austriei, Rusiei şi Prusiei
-1772-Ienăchiţă Văcărescu-cerea:

2
 - autonomia Principatelor
-menţinerea suzeranităţii otomane
-respectarea capitulaţiilor
-înlăturarea abuzurilor
- revenirea la domniile pământene
-1787-în contextul războiului ruso-austro-turc, boierii munteni au cerut recunoaşterea neutralităţii
Ţării Româneşti de către Austria
-1791-tratativele de pace de la Şiştov-boierii munteni au cerut:
-desfiinţarea raialelor
-revenirea la domniile pământene
-neutralitate
-independenţa politică sub protecţia Rusiei şi Austriei
-1802-Dimitrie Sturdza a redactat PLAN SAU FORMĂ DE OBLĂDUIRE ARISTO-
DEMOCRATICEASCĂ-cerea:
-limitarea puterii conducătorilor
-separarea puterilor în stat
-responsabilitatea conducătorilor
-libertate economică
-garantarea libertăţii personale prin interzicerea arestării fără o cercetare prealabilă şi
judecată
-interzicerea încasării altor dări
-forma de guvernare-republica
-înfiinţarea a trei divanuri: Divanul cel Mare (format din marii boieri- organ suprem de
guvernare); Divanul Pravilnicesc (rol legislativ); Divanul de Jos (rol financiar- format din
deputaţi aleşi prin vot indirect)
-1806-Constantin Ipsilanti- a constituit corpul pandurilor pentru înlăturarea dominaţiei otomane şi
a propus unirea Principatelor sub conducerea sa şi sub protecţia Rusiei
-1807-moldovenii au înaintat un memoriu împăratului francez, NAPOLEON BONAPARTE-i
se cerea sprijinul pentru crearea unui stat românesc, aflat sub garanţia şi protectoratul marilor puteri
-1822-două delegaţii ale boierilor cereau Porţii domn şi oaste pământeană şi atribuirea slujbelor
numai pământenilor
-1822-Constituţia redactată de IONICĂ TĂUTU-numită MEMORIUL CĂRVUNARILOR- 77
puncte-prevederi:
-instaurarea monarhiei
-alegerea unui domn cu puteri limitate
-autonomia Moldovei
-adunare obştească, sfat obştesc
-1829-boierii munteni cereau unirea Principatelor şi cumpărarea independenţei la un preţ
echivalent cu birul reunit pentru ambele Principate
-1838-Ion Câmpineanu-Act de unire si independență, Osăbitul act de numire a suveranului
La Iaşi şi Bucureşti s-au înfiinţat CONSULATE- ruse (1782), austriece (1783), prusace (1785),
franceze (1789), engleze (1802)
La Galaţi şi Brăila s-au înfiinţat viceconsulate

4.Miscarea condusă de Tudor Vladimirescu în Ţara Românească

Eteria-societate secretă grecească, condusă de Al.Ipsilanti, cu scopul eliberării Greciei, cu ajutorul

Rusiei, de sub stăpânirea otomană, pe fondul declanşării unei răscoale generale a creştinilor din
Balcani. Mişcarea a fost sprijinită şi de boierii români.
Trei boieri au propus organizarea unei răscoale sub conducerea lui T.V., mic boier având relaţii cu
Eteria, antifanariot şi antiotoman
Ianuarie1821-T.V. a primit conducerea militară a răscoalei

3
 T.V. a semnat o convenţie militară cu eteriştii pentru îndepărtarea fanariotilor
Ianuarie 1821-Proclamaţia de la Padeş- avea înscris principiul suveranităţii poporului şi Adunarea
poporului (norodului)
Februarie1821-Cererile norodului românesc-program nesistematizat de proiecte de reforme;
combinaţie de program politic şi constituţie; cerea:
-numirea în funcţii după merit
-libertatea comerţului
-armată naţională
-desfiinţarea vămilor interne
- limitarea abuzurilor fanarioţilor
Martie 1821-două Proclamaţii către bucureşteni
Ţarul Alexandru I a dezavuat mişcarea eteristă
T.V. a încercat să se apropie de Poartă, prin incriminarea exclusivă a fanarioţilor, din cauza poziţiei
Rusiei şi pericolul intervenţiei otomane-ceea ce i-a condus pe eterişti să-l considere pe T.V. trădător
Mai 1821-T.V. A a fost executat de eterişti
Acţiunea condusă de T.V. a avut un caracter politic
Oct.1822-restaurarea domniilor pământene-
-GRIGORE IV DIMITRIE GHICA-Ţara Rom.-1822-1828
-IONIŢĂ SANDU STURDZA-Moldova-1822-1828
-1828-1829-război ruso-turc-s-a semnat pacea de la ADRIANOPOLE-se instituia oficial
protectoratul rusesc asupra principatelor şi reorganizarea administrativă a principatelor
-1828-1834-Principatele s-au aflat sub administraţia militară rusă condusă de generalul Pavel
Kiseleff, preşedintele Divanurilor Moldovei şi ale Ţării Româneşti

5.Regulamentele Organice si domnii regulamentari

Perioada regulamentara a tins spre modernizarea societatii romanesti dar a consolidat protectoratul
rus.
-1828-1829-razboi ruso-turc-Principatele au fost ocupate de armata rusa ; conducerea lor a fost
preluata de generali rusi : Pahlen (1828), Jeltuin (1828), Pavel Kiseleff (1828-1834) in calitate de
presedinti plenipotentiari ai celor doua Divanuri Domnesti din Principate.
-telul administratiei ruse a fost pregatirea unei viitoare anexiuni la Rusia
-Regulamenrele Organice au transpus in practica prevederile tratatului de la Adrianopol si au fost
elaborate de Comisia de Reforma sub conducerea generalului rus L.M.Minciaki ; Regulamentele au fost
adoptate de Adunarile Obstesti Extraordinare si au intrat in vigoare la 1/13 iul.1831 in Tara Romaneasca si
la 1/13 ian.1832 in Moldova.
Prevederile Regulamentelor :
-Separarea puterilor un stat : -puterea executiva = Domnul ales pe viata de Adunarea Obsteasca isi
exercita puterea cu ajutorul ,,Sfatului administrativ extraordinar’’
-puterea legislativa= Adunarea Obsteasca
-puterea judecatoreasca=Tribunale judetene si Inaltul Divan
Domnesc (instanta suprema)
-modernizarea institutiilor-reorganizarea invatamantului, reinfiintarea armatei nationale, imbunatatirea unor
servicii publice, reforme in domeniul fiscal
-aspecte negative-au fost pastrate vechile privilegii si scutiri de impozite pentru boieri si cler, nu se rezolva
problema agrara
Domniile regulamentare
-au consolidat autonomia Tarilor Romane, au integrat Principatele in economia si cultura euro-
peana,
-au fost adepte ale modernizarii institutiilor si societatii in general, s-au preocupat de raporturile dintre
tarani si marii proprietari de pamant si si-au exercitat controlul asupra veniturilor manasti-
rilor inchinate

4
Tara Romaneasca
-Alexandru Ghica (1834-1842) : a introdus reglementari in domeniul judiciar ; a avut relatii dificile cu
Adunarea Obsteasca ; a fost intemeietorul orasului Alexandria (Teleorman) ; acuzat de
proasta gestiune si lipsa de autoritate a fost inlocuit
-Gheorghe Bibescu (1842-1848) : a luat masuri importante in domeniul financiar si judecatoresc 
a suspendat Adunarea Obsteasca si a guvernat prin decrete domnesti
Moldova
-Mihail Sturdza (1834-1849) : a luat masuri administrative, a incurajat coruptia si s-a manifestat
dur fata de actiunile opozitioniste

6.Revolutia din 1848-1849

Societăţi secrete din perioada prepaşoptistă

-1834-Sibiu-Societatea secretă româno-poloneză condusă de Adolf David-cerea instaurarea
republicii
-1839-Conjuraţia confederativă condusă de Leonte Radu-propunea unirea Principatelor cu
Serbia, domn ereditar şi obţinerea independenţei
-1840-Societatea secretă condusă de Dimitrie Filipescu- cerea autonomia Ţării Româneşti,
lichidarea proprietăţii boiereşti, proclamarea republicii, conducere democratică
-1843-Societatea FRĂŢIA condusă de N. Bălcescu, I. Ghica, Christian Tell, C.A.Rosetti- a avut
două filiale: Societatea Studenţilor Români la Paris; Asociaţia patriotică la Iaşi
Revoluţia română de la 1848-1849 a fost rezultatul transformărilor petrecute în societatea
românească în perioada prepaşoptistă.
Anul 1848 a fost numit ,,primăvara popoarelor”,deoarece în acest an s-au declanşat revoluţii în
Franţa, statele italiene, statele germane, Imperiul Habsburgic şi Ţările Române, care au urmărit
emanciparea naţională şi socială.
Ideologia paşoptistă a avut două componente:
a.DACO-ROMÂNISMUL-curent ideologic inspirat din ideile iluministe ale Şcolii Ardelene,
care se axau pe originea latină a poporului român şi a limbii române şi care a susţinut emanci-
parea naţională prin acţiuni culturale şi unirea într-un stat a românilor din teritoriile ce au
alcătuit Dacia.
b.ROMANTISMUL REVOLUŢIONAR-curent ideologic ce a sustinut dublarea acţiunilor
culturale cu acţiunea revoluţionară.
Cauzele revoluţiei române de la 1848-1849 au fost analizate de către N.Bălcescu în
articolul intitulat ,,Mersul revoluţiei în istoria românilor”, apărut în revista ,,România Viitoa-
re” la Paris în anul 1850 şi în care afirma că:<<…revoluţia generală fu ocazia, iar nu cauza
revoluţiei române>>, ceea ce înseamnă că revoluţia europeană a constituit contextul favorabil
declanşării revoluţiei române,dar aceasta a avut cauze interne.
Principalele cauze ale revoluţiei române au fost reprezentate de problemele specifice românilor din
fiecare provincie şi raporturile cu imperiile vecine:
a.încălcarea autonomiei de către Imperiul Rus
b.politica de maghiarizare în Transilvania
c.politica de germanizare în Banat şi Bucovina
d.necesitatea modernizării societăţii româneşti.
Principalele obiective ale revoluţiei româneşti le-au constituit cele:
a.politice-recunoaşterea drepturilor şi libertăţilor individuale
-adoptarea de noi constituţii
-instaurarea de regimuri reprezentative
b.naţionale-înlăturarea dominaţiei străine
-unirea într-un stat naţional
-obţinerea independenţei politice
c.economice şi sociale-desfiinţarea privilegiilor sociale

5
 -desfiintarea clăcii şi împroprietărirea ţăranilor cu pământ
-desfiinţarea iobăgiei
Principalele momente în desfăşurarea revoluţiei române de la 1848-1849:
-MOLDOVA
-revoluţia s-a declanşat la 27 martie 1848 la Iaşi, unde s-a desfăşurat o adunare la care au participat
printre alţii V.Alecsandri şi Al.I.Cuza.
-V.Alecsandri a redactat documentul ,,PETIŢIUNEA PROCLAMAŢIE” în 35 de puncte şi în
care se cerea:-,,Sfânta păzire a Regulamentului Organic”
-“grabnica îmbunătăţire a stării locuitorilor săteni”
-reforma învăţământului
-responsabilitate ministerială
-,,Petiţiunea proclamaţie” a avut un caracter moderat din cauza pericolului intervenţiei ruse şi a fost
respins de către domnitorul Moldovei, Mihail Sturdza (1834-1849), care a ordonat şi arestarea
revoluţionarilor moldoveni.
-o parte dintre revoluţionari au reuşit să evadeze şi au continuat activitatea revoluţionară în
Transilvania şi Bucovina
-Moldova a fost ocupata de trupele ruse.
-TRANSILVANIA
-revoluţia română s-a declansat ca urmare a deciziei Dietei maghiare de a alipi Transilvania şi
părţile unguresti (Partium) la Ungaria
-Simion Bărnutiu a prezentat o proclamaţie în care a susţinut convocarea unei adunări care să ceară
autonomia Transilvaniei şi egalitatea românilor în drepturi cu celelalte naţiuni din Transilvania
-între 3-5 mai 1848 la Blaj s-a desfăşurat Marea Adunare Naţională pe Câmpia Libertăţii, condusă
de Andrei Şaguna şi Ioan Lemeny, cu caracter reprezentativ la care au participat 40.000 de oameni
şi revoluţionarii S.Bărnuţiu, Avram Iancu, Al.Papiu-Ilarian din Transilvania, Al.I.Cuza din
Moldova şi Dimitrie Brătianu din Ţara Românească, în cadrul căreia s-a adoptat documentul numit
,,PETIŢIA NAŢIONALĂ” în 16 puncte şi care prevedea:-reprezentare proporţională cu numărul
românilor în Dietă, administraţie, justiţie
-folosirea limbii române în şcoală, biserică
-adunare generală
-desfiintarea iobăgiei fără despăgubire
-drepturi individuale
-s-a înfiinţat Comitetul Naţional Român cu sediul la Sibiu condus de A.Şaguna şi o gardă
românească
-,,Petiţia Naţională” înaintată împăratului austriac a fost respinsă de acesta
-deoarece s-a trecut la aplicarea programului revoluţiei maghiare, implicit desfiinţarea iobăgiei, au
apărut conflicte între ţăranii români şi nobilii maghiari
-în septembrie 1848 are loc o nouă adunare la Blaj condusă de A.Iancu şi care a cerut:
-împărţirea administrativă a Transilvaniei în 15 prefecturi conduse de 15
prefecţi
-înfiinţarea a 15 legiuni conduse de 15 tribuni
-a fost respinsă unirea Transilvaniei cu Ungaria
-s-a cerut reprezentarea proporţională cu numărul românilor în instituţii
-Comitetul Naţional Român devine Comitetul de Pacificaţie recunoscut de austrieci
-la 4 martie 1849 se adoptă o nouă Constituţie a Imperiului Habsburgic care recunoştea autonomia
Transilvaniei, măsura care se încadra în politica duplicitară austriacă
-în martie 1849 trupele maghiare ocupă Transilvania cu excepţia munţilor Apuseni, unde rezistenţa
militară românească a fost condusă de A.Iancu şi a zonei Albei Iulia
-în vederea reconcilierii între revoluţia română şi cea maghiară a intervenit din Ţara Românească
N.Balcescu
-la 2 iulie 1849 la Seghedin s-a semnat ,,Proiectul de Pacificaţie” între A.Iancu şi Lajos

6
Kossuth, conducătorul revoluţiei maghiare prin care maghiarii recunoşteau unele drepturi pentru
români
-la 1 august 1849 trupele maghiare au fost înfrânte de armatele ruse şi austriece la Şiria, ceea ce a
însemnat şi înfrângerea revoluţiei române din Transilvania.
Sub influenţa ,,Petiţiei Naţionale”adoptată la Blaj au fost redactate documentele:
A.,,PRINTIPIILE NOASTRE PENTRU REFORMAREA PATRIEI”
-a fost adoptat la 12/24 mai 1848
-la Braşov în Transilvania
-de către revoluţionarii moldoveni
-în 6 puncte
-a avut caracter radical
-prevederi:-emanciparea ţăranilor clăcaşi şi împroprietărirea cu pământ fără despăgubire
-unirea Moldovei şi Valahiei într-un stat independent (neatârnat)
-desfiinţarea privilegiilor
-participarea tuturor la plata impozitelor
B.,,DORINŢELE PARTIDEI NAŢIONALE ÎN MOLDOVA”
-a apărut în august 1848
-la Cernăuţi în Bucovina
-a fost redactat de M.Kogălniceanu
-prevederi:-unirea Moldovei cu Ţara Românească care reprezenta ,,cheia bolţii fără de care
s-ar prabuşi edificiul naţional”
-emanciparea clacaşilor şi împroprietărirea cu pământ cu despăgubire
-libertăţi democratice
-ŢARA ROMÂNEASCĂ
-în mai 1848 s-a constituit Comitetul revoluţionar format din I.H.Rădulescu, I.C.Brătianu,
C.A.Rosetti
-la 9/21 iunie 1848 la Islaz are loc o adunare condusă de I.H.Rădulescu, Christian Tell, Ştefan
Golescu în cadrul căreia s-a adoptat ,,PROCLAMAŢIA DE LA ISLAZ” în 22 de puncte şi care
prevedea:-menţinerea autonomiei
-egalitatea în drepturi politice
-domn responsabil ales pe 5 ani sau instaurarea republicii
-emanciparea clăcaşilor şi împroprietărirea cu despăgubire
-libertatea tiparului
-garda naţională
-educaţie pentru toţi cetăţenii
-la 11/23 iunie 1848, Gh.Bibescu, domnul Ţării Româneşti, recunoaşte Proclamaţia drept constituţie
şi ca urmare la 13/25 iunie 1848 abdică
-se formează un guvern revoluţionar condus de Mitropolitul Neofit
-la 15 iunie 1848 populaţia Bucureştiului depune jurământul pe noua Constituţie la Filaret
-între revoluţionari au izbucnit disensiuni în privinţa problemei agrare
-la 19 şi 28 iunie 1848 au avut loc două lovituri de stat împotriva regimului revoluţionar eşuate
-s-a înfiinţat o armată revoluţionară condusă de Gh.Magheru
-guvernul revoluţionar a adoptat mai multe măsuri printre care:
-acordarea de drepturi şi libertăţi
-desfiinţarea rangurilor boiereşti
-înfiinţarea-Comisiei Propagandei condusă de N.Bălcescu
-Comisiei Proprietăţii al cărei vicepreşedinte era Ion Ionescu de la Brad
-înfiinţarea de gărzi naţionale
-trimiterea unor emisari diplomatici-la Constantinopol-I.Ghica
-la Frankfurt-I.Maiorescu
-la Paris-Al.G. Golescu
-la Viena-D.Brătianu

7
 -editarea ziarelor ,,Pruncul român”şi ,,Poporul suveran”care au susţinut ideea unirii
-adoptarea tricolorului
-I.O. îl trimite în Ţara Românească pe Soliman paşa care înlocuieşte guvernul revoluţionar cu o
Locotenenţă Domnească formată din I.H.Radulescu, Chr.Tell şi N.Golescu
-Soliman paşa este înlocuit cu Fuad Effendi care ia măsura intervenţiei militare împotriva revoluţiei
române
-la 13/25 septembrie 1848 are loc confruntarea din Dealul Spirii între otomani şi compania de
pompieri condusă de Pavel Zăgănescu şi regimentul condus de Radu Golescu, în urma căreia Ţara
Românească este ocupată de otomani care restabilesc Regulamentul Organic şi îi arestează pe
revoluţionari
-BUCOVINA-este organizat un Comitet revoluţionar format din revoluţionari bucovineni şi
moldoveni
-la 8 mai 1848 are loc adunarea de la Cernăuţi din iniţiativa Comitetului de acţiune sub conducerea
lui Eudoxiu Hurmuzaki, unde se adoptă ,,Petiţia Ţării” care prevedea:
-a.autonomia provinciei şi a bisericii ortodoxe
-.alegerea unei diete din reprezentanţi ai tuturor categoriilor sociale
-c.conducere proprie în administraţie, justiţie, politică
-BANAT-la 15/27 iunie 1848 la Lugoj are loc o adunare condusă de Eftimie Murgu unde se
hotărăşte:-înfiinţarea de detaşamente româneşti
-obţinerea autonomiei provinciei şi a Bisericii Ortodoxe
-oficializarea limbii române
-Cauzele înfrângerii revoluţiei române:
-a. politica autoritară a lui M.Sturdza
-b. politica intervenţionistă a Rusiei
-c. disensiunile între revoluţionarii munteni asupra problemei agrare
-d. politica duplicitară a Austriei
-e. conflictul între revoluţionarii români şi cei maghiari
-Consecinţele infrângerii revoluţiei române:
-a. in Moldova şi Ţara Românească se restabilesc Regulamentele Organice
-b. Moldova este ocupată de ruşi
-c. Ţara Românească este ocupată de otomani
-d. Transilvania depinde direct de Viena
-e. Bucovina devine autonomă şi depinde direct de Viena
-f. Banatul este unit cu Voievodina

7.UNIREA ŞI REFORMELE ÎNFĂPTUITE DE AL.I.CUZA(1859-1866)

Revoluţionarii români şi-au continuat activitatea după 1849 în Franţa,principalul obiectiv fiind,în
condiţiile existente,unirea Moldovei cu Ţara Românească.
Revoluţionarii români au înaintat memorii în sprijinul cauzei româneşti marilor personalităţi
europene printre care:împăratului francez Napoleon III,contelui Walewski,ministrul de externe
francez şi lordului Palmerston,prim-ministrul englez.
Ideea unirii celor două principate române a stârnit opoziţia Imperiului Otoman,Austriei şi Rusiei.
La 19 aprilie 1849 s-a adoptat Convenţia de la Balta-Liman, semnată de Rusia şi I.O. ce prevedea:-
durata domniilor era redusă la 7 ani; în Ţara Românească domn a fost numit Barbu Ştirbei; în
Moldova domn a fost numit Grigore Al.Ghica
-Principatele erau ocupate de armatele ruse şi otomane
-erau restabilite parţial Regulamentele Organice
-se înfiinţau Divanuri(adunări) formate din boieri favorabili Rusiei şi I.O.
Grigore Al.Ghica,domn ala Moldovei a permis reîntoarcerea în ţară a revoluţionarilor, i-a numit ca
miniştri pe M.Kogălniceanu şi C.Negri, a decretat emanciparea ţiganilor robi, a aprobat tipărirea
letopiseţelor Moldovei şi a desfiinţat cenzura presei.

8
Între anii 1853-1856 s-a desfăşurat Războiul Crimeii care a reprezentat o nouă manifestare a
,,problemei orientale” şi a cărui cauză a constituit-o încercarea Rusiei de a ocupa I.O.
Principatele române au fost ocupate de armatele ruse între 1853-1854, apoi de cele austriece şi
otomane între 1854-1857.
În urma războiului Crimeii s-a desfăşurat Congresul de pace de la Paris în anul 1856.
Domnii români au înaintat memorii participanţilor la Congres în care au propus unirea celor două
Principate sub un principe străin dintr-o dinastie occidentală.
Unirea Principatelor a fost sprijinită,pe plan intern,de mişcarea unionistă reprezentată de Comitetele
Unirii,iar pe plan extern de Franţa,Rusia,Sardinia şi Prusia,în timp ce Austria,
Anglia şi I.O. s-au opus unirii.
La 18/30 martie 1856 s-a adoptat Tratatul de Pace de la Paris care prevedea:
-a.statutul internţional al Principatelor-înlăturarea protectoratului rusesc
-menţinerea suzeranităţii otomane
-impunerea garanţiei colective a celor 7 mari puteri
-b.organizarea internă-înfiinţarea a două Adunări(divanuri)Ad-Hoc cu scopul consultării ro-
mânilor în problema unirii
-înfiinţarea unei Comisii Europene ce urma să propună soluţii privind
organizarea Principatelor
-c.schimbări teritoriale-Moldova a primit de la Rusia sudul Basarabiei format din trei judeţe:
Cahul,Bolgrad şi Ismail
-d.se acorda libertate de navigaţie pe Dunăre sub controlul Comisiei Europene a Dunării cu
sediul la Galaţi
În vederea organizării alegerilor pentru adunările ad-hoc au fost numiţi caimacami (locţiitori de
domni): în Moldova Teodor Balş,urmat de N.Vogoride; în Ţara Românească Al.Ghica.
În anul 1857 alegerile din Moldova pentru adunarea ad-hoc au fost falsificate de N.Vogoride,
fapt ce a determinat demisia lui Al.I.Cuza din funcţia de pârcălab de Galaţi, iar pe plan extern a
apărut pericolul declanşării unui nou conflict.
În august 1857 a avut loc întâlnirea dintre regina Angliei,Victoria şi împăratul Franţei, Napo-
leon III,în cadrul căreia s-a hotărât organizarea de noi alegeri în Moldova şi renunţarea de către
Franţa la a mai susţine unirea Principatelor sub un principe străin.
În ambele adunări ad-hoc de la Iaşi şi Bucureşti alegerile au fost câştigate de unionişti.
În octombrie 1857 se adoptă Rezoluţiile adunărilor ad-hoc care prevedeau:
-1.Autonomia Principatelor
-2.Unirea Moldovei cu Ţara Românească sub numele de România
-3.Aducerea unui prinţ străin dintr-o dinastie domnitoare din Europa a cărui copii să fie crescuţi în
religia ţării
-4.Neutralitatea pământului Principatelor
-5.Adunare obştească reprezentativă
În anul 1858 la Paris are loc o nouă Conferinţă a celor 7 mari puteri în cadrul căreia nu au fost luate
în discuţie propunerile românilor.
La 7/19 august 1858 se adoptă ,,Convenţia de la Paris”cu rol de constituţie a Principatelor între
anii 1858-1864 şi care prevedea:
-a.cele două Principate se numeau ,,Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei”
-b.,,Principatele Unite” erau conduse de 2 domni,2 guverne şi 2 adunări
-c.se menţinea suzeranitatea otomană
-d.la Focşani se înfiinţau ca instituţii comune: Comisia Centrală care elabora legi comune şi Înalta
Curte de Justiţie şi Casaţie
-e.se menţinea votul cenzitar
-f.armatele erau organizate după aceleaşi principii
-g.erau înscrise principii moderne-desfiinţarea privilegiilor
-egalitatea în faţa legilor

9
S-au format două căimăcămii(din câte trei caimacami)cu rolul de a organiza alegerile pentru
adunările elective ce aveau rolul să-i aleagă pe cei doi domni.
Deoarece marile puteri au omis să interzică că o persoană nu poate fi domn în ambele Princi-
pate,la 5/17 ianuarie 1859 Al.I.Cuza este ales domn de Adunarea electivă de la Iaşi în
Moldova,iar la 24 ianuarie 1859 Cuza este ales domn de Adunarea electivă de la Bucureşti în
Ţara Românească în unanimitate.
Recunoaşterea dublei alegeri a avut loc în cadrul Conferinţei de la Paris din aprilie 1859 unde
Franţa,Rusia,Sardinia,Prusia şi Anglia au recunoscut alegerea lui Cuza ca domn al ambelor
Principate,iar în septembrie 1859 Austria şi I.O. au recunoscut doar unirea personală pe durata
domniei lui Cuza.
Un rol important în recunoaşterea unirii depline,politico-administrative a Principatelor Unite l-a
avut reprezentantul român la Constantinopol, Costache Negri.
În decembrie 1861 sultanul a emis firmanul prin care era recunoscută unirea politico-adminis-
trativă a Principatelor Unite.
La 22 ianuarie 1862 s-a format primul guvern unic condus de Barbu Catargiu.
La 24 ianuarie 1862 s-a format prima adunare legislativă unică la Bucureşti.
Printre măsurile de unificare administrativă pot fi menţionate:
-24 ianuarie devine zi naţională
-capitala Principatelor Unite se stabileşte la Bucureşti
-stema unică cuprinde zimbrul şi acvila
-se unifică vămile şi telegraful
Guvernul N.Kretzulescu (1862-1863) a unificat serviciile sanitare şi a constituit Consiliul Superior
al Instrucţiunii şi Direcţia Generală aArhivelor Statului.
La 8 august 1862 este înfiinţat Ministerul de Externe.
Nov.1862, averile mănăstirilor închinate au fost trecute în proprietatea statului român.
Ian.1863,datoria mănăstirilor închinate de 20.000.000 lei este trecută la bugetul ţării.
În perioada guvernului Mihail Kogălniceanu (oct.1863-ian.1865) au fost adoptate marile reforme
ce au contribuit la făurirea statului modern român.
La 25 dec. 1863 se adoptă Legea secularizării averilor mănăstireşti prin care averile mănăstirilor
închinate de la Locurile Sfinte au fost trecute în proprietatea statului român.
În aprilie 1864, guvernul M.Kogălniceanu propune un proiect de lege privind împroprietărirea
ţăranilor cu pământ cu despăgubire,dar care a fost respins de adunare formată din marii boieri
Cuza a respins demisia înaintată de prim-ministru şi în schimb la 2/14 mai 1864 a luat măsura
dizolvării adunării legislative, eveniment cunoscut sub numele de ,,lovitura de stat”.
Al.I.Cuza promulgă o nouă constituţie numită ,,Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la
Paris”care prevedea:-domnul avea atribuţii sporite executive şi legislative,în acest fel instau-
rându-se un regim autoritar
-se înfiinţa Senatul (corpul ponderator),formându-se un parlament bicameral
-principele putea modifica legile interne
-se înfiinţa Consiliul de Stat care propunea proiecte de legi
-domnul avea drept de veto absolut
-domnul avea drept să emită decrete-lege pe perioada vacanţei parlamentare
Se adoptă o nouă lege electorală care prevedea micşorarea censului şi împărţirea alegătorilor în
direcţi şi primari
Regimul autoritar instaurat de Cuza a fost supus aprobării publice printr-un plebiscit care s-a
pronunţat în favoarea noului regim.
Pe baza noii legi electorale se formează o nouă adunare legislativă care adoptă reforma agrară
care este promulgată la 14/26 august 1864 de Cuza şi care prevedea:
-desfiinţarea clăcii şi a tuturor obligaţiilor ţărăneşti în schimbul unei despăgubiri
plătită în 15 ani
-împroprietărirea ţăranilor cu pământ în funcţie de numărul de boi:ţărani fruntaşi,
ţărani mijlocaşi şi ţărani pălmaşi fiecare din această categorie primind o anumită

10
 suprafaţă de pământ
-pământul primit nu putea fi vândut timp de 30 de ani
-nu putea fi expropriat mai mult de 2/3 din moşie
Pe baza legii agrare au fost împroprietărite cu pământ 500.000 de familii ţărăneşti.
În anul 1864 se adoptă Legea Instrucţiunii Publice ce prevedea:
-învăţământul de 4 ani era obligatoriu şi gratuit
-se înfiinţau Universităţile de la Iaşi(1860) şi Bucureşti(1864)
-se acordau burse
S-au mai adoptat:codul civil,codul penal,codul comercial,sistemul metric.
În decemrie 1865,Cuza a anunţat că este dispus să abdice.
Conservatorii şi liberal-radicalii au format o alianţă numită ,,Monstruoasa coaliţie” în 1863 cu
scopul înlăturării lui Cuza deoarece conservatorii îl acuzau pe Cuza de ritmul prea rapid al
reformelor şi caracterul radical al lor,în timp ce liberalii l-au acuzat de instaurarea regimului
autoritar.
La 11 februarie 1866,dupa 7 ani de domnie Al.I.Cuza este silit să abdice după care va pleca în
Germania,unde va muri în mai 1873.
Puterea politică a fost preluată de o Locotenenţă Domnească

8.ÎNCEPUTURILE VIEŢII POLITICE MODERNE

ÎN ROMÂNIA

Instaurarea monarhiei constituţionale

După abdicarea lui Al.I.Cuza puterea politică este preluată de o Locotenenţă Domnească al cărei
principal obiectiv l-a constituit aducerea unui prinţ străin dintr-o dinastie domnitoare din Europa aşa
cum se ceruse în cadrul adunărilor ad-hoc în 1857 pentru:
-încetarea luptelor pentru domnie între familiile boiereşti
-înlăturarea amestecului imperiilor străine în treburile interne
-consolidarea statului prin definitivarea unirii
-creşterea autorităţii domniei
-creşterea prestigiului internaţional al ţării
Coroana Principatelor Unite îi este oferită prinţului Carol de Hohenzollern-Sigmaringen.
În vederea consultării populaţiei s-a organizat un plebiscit prin care aceasta a fost de acord cu
instaurarea dinastiei străine.
La 10/22 mai 1866,Adunarea legislativă a ratificat numirea lui Carol ca principe.

Constituţia din 1866

-la 1/13 iulie 1866 este promulgată prima constituţie internă românească de către principele Carol

Viaţa politică
-în anul 1881, Romania se proclamă regat, iar Carol I devine primul rege al României (1866-
1881-principe; 1881-1914-rege)
-Partidul Liberal-s-a înfiinţat în anul 1875
-reprezenta burghezia
-reprezentanţi:I.C.Brătianu,C.A.Rosetti,D.A.Brătianu,D.A.Sturdza
-a susţinut înfăptuirea reformelor agrară şi electorală
-a sprijinit industrializarea României
-Partidul Conservator-s-a înfiinţat în anul 1880
-reprezenta marii proprietari de pământ
-reprezentanţi:Lascăr Catargiu, P.P.Carp,Titu Maiorescu
-a susţinut ,,politica paşilor mărunţi”-înfăptuirea de reforme graduale
-s-a aliat cu junimiştii care susţineau ,,teoria formei fără fond”

11
-în anul 1895 Carol I introduce ,,rotativa guvernamentală”care a presupus alternarea la guvernare a
P.L. cu P.Conservator

9.RĂZBOIUL DE INDEPENDENŢĂ (1877-1878)

Dupa înfăptuirea unirii de la 1859, următorul obiectiv al românilor l-a reprezentat obţinerea
independenţei care era necesară pentru:
-înlăturarea suzeranităţii otomane şi a plăţii tributului
-promovarea unei politici externe româneşti
-eliberarea Dobrogei de sub dominaţia otomană
Căile propuse pentru obţinerea independenţei au fost diplomatică şi militară.
Contextul extern favorabil obţinerii independenţei l-a reprezentat redeschiderea ,,problemei
orientale” o dată cu izbucnirea revoltelor antiotomane în 1875 în Bosnia şi Herţegovina,
urmate în 1876 de revolta din Bulgaria. În 1876 Serbia şi Muntenegru declară război I.O.
Rusia a sprijinit mişcările de emancipare naţională din Balcani ale creştinilor în calitate de putere
protectoare, dar adevăratul obiectiv al Rusiei era cucerirea I.O.
Între Rusia şi Austro-Ungaria s-au semnat convenţii secrete prin care A-U se declara neutră şi urma
să primească în schimb despăgubiri teritoriale.
Faţă de evenimentele din Balcani, România s-a declarat neutră.
În martie 1877, I.O. a refuzat acordarea de drepturi creştinilor din imperiu.
La 4/16 aprilie 1877 la Bucureşti s-a semnat Convenţia româno-rusă, partea română dorind să
evite desfăşurarea războiului pe teritoriul românesc şi care prevedea:
-Art.1-România permitea libera trecere a trupelor ruse pe teritoriul său
-Art.2-Rusia garanta respectarea integrităţii teritoriale a României şi a drepturilor politice ale
statului român
Conflictul româno-otoman s-a declanşat deoarece:
-a.principele Carol a refuzat participarea armatei române la război alături de I.O.
-b.trupelor ruse le-a fost permisă trecerea pe teritoriul românesc
La 12 aprilie 1877 Rusia a declarat război I.O.
Armatele turce au bombardat oraşele româneşti de la Dunăre: Brăila, Calafat, Bechet şi Călăraşi.
La 26 aprilie 1877 armata română bombardează drept răspuns cetatea Vidin
La 29 aprilie 1877 Parlamentul României proclamă ruperea relaţiilor cu I.O.şi declară starea de
război cu I.O.
La 9/21 mai 1877, la interpelarea lui N.Fleva, ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu
proclamă independenţa absolută a României în Camera Deputaţilor
La 10/22 mai 1877 Senatul proclamă independenţa absolută a României sancţionată de
principele Carol
I.O. a acuzat România de rebeliune
Rusia a refuzat participarea armatei române la războiul împotriva I.O. deoarece nu vroia să rămână
datoare unei ţări de la care avea pretenţii teritoriale
Cheia frontului din Balcani a fost Plevna, fortificaţie formată din 14 redute (fortificaţii dispuse
concentric) unde se aflau dispuşi 50.000 de soldaţi otomani comandaţi de Osman paşa
Armatele ruse au fost oprite din înaintare la Plevna
La 19/31 iulie 1877, Marele Duce Nicolae, comandantul trupelor ruse din Balcani a adresat o
telegramă principelui Carol în care cerea intervenţia armatei române la sudul Dunării
Carol a cerut să preia comanda armatelor româno-ruse de la Plevna
Carol a trecut cu armata română la sudul Dunarii, preluând comanda alături de generalii Al.Cernat
şi Zotov
Soluţiile propuse pentru cucerirea Plevnei au fost:
-ASEDIUL a fost susţinut de români şi presupune încercuirea şi atacarea pe o perioadă mai
îndelungată de timp până la capitulare
-ASALTUL a fost susţinut de ruşi şi presupune un atac decisiv

12
La 30 august 1877 are loc asaltul Plevnei, unde au participat 41 batalioane cu 112 tunuri Krupp
încheiat cu un eşec, singura victorie revenindu-i armatei române care a cucerit reduta Griviţa I cu
preţul a 1000 de soldaţi morţi
Între septembrie-noiembrie 1877 are loc asediul Plevnei
La 28 noiembrie 1877, Osman paşa încearcă să rupă încercuirea, dar fiind rănit se predă colonelului
român M.Cerchez
Armata română a obţinut victorii la Rahova,Vidin şi Smârdan
În ianuarie 1878 se semnează armistiţiul ruso-turc
PRIMUL TRATAT DE PACE
-delegatul României, Eraclie Arion nu a fost accceptat la discuţii
-s-a semnat în cadrul Congresului de pace desfăşurat în localitatea San-Stefano, între Rusia şi I.O. la
19 februarie/3 martie 1878
-România nu a fost acceptată la tratative
-s-a recunoscut independenţa României, Serbiei şi Muntenegrului
-Rusia a primit ca despăgubire de la I.O. Dobrogea, dar pe care dorea să i-o cedeze României în
schimbul sudului Basarabiei
-Bosnia şi Herţegovina au intrat sub administraţia Austro-Ungariei
-deoarece Anglia şi Austro-Ungaria au fost nemulţumite de creşterea puterii Rusiei în Balcani
cele două ţări au cerut convocarea unui al doilea congres de pace
AL DOILEA TRATAT DE PACE
-s-a semnat în cadrul Congresului de pace desfăşurat la Berlin la 1/13 iulie 1878
-ministrul de externe M.Kogălniceanu şi prim-ministrul I.C.Brătianu au înaintat un memoriu în care
au protestat faţă de cererile Rusiei
-s-a recunoscut independenţa României, Serbiei şi Muntenegrului
-României i s-au pus două condiţii:
-a.modificarea Art.7 din Constituţia din 1866 astfel încât toţi locuitorii să primească cetăţenia
română indiferent de religie
-b.România era obligată să-i cedeze Rusiei sudul Basarabiei
În anul 1878 România a intrat în posesia Dobrogei, Gurilor Dunării şi Insulei Şerpilor
În 1878, Carol primeşte titlul de Alteţă Regală.
Franţa, Marea Britanie şi Germania au recunoscut independenţa în 1880.
În anul 1881 România s-a proclamat regat ca expresie a schimbării statutului internaţional al ţării,
iar la 10 mai 1881, Carol I este înscăunat rege.
În 1884 s-a adoptat legea înfiinţării Domeniilor Coroanei Regale.

11.RĂZBOIUL PENTRU ÎNTREGIREA NAŢIONALĂ

La 18/30 octombrie 1883,la Viena, România a semnat tratatul de aderare la Puterile

Centrale,alianţă formată din Germania, Austro-Ungaria şi Italia si al cărei scop a fost oprirea
expansiunii Rusiei în Balcani.Tratatul a avut un caracter secret şi defensiv.
Izbucnirea primului război mondial a fost precedată de declanşarea mai multor crize printre care şi
cele două războaie balcanice. În primul război balcanic desfăşurat în 1912 s-au con-
fruntat Grecia, Bulgaria, Serbia şi Muntenegru cu Imperiul Otoman.
Pacea desfăşurata la Londra a nemulţumit Bulgaria, astfel încât în 1913 statul bulgar a declarat
război foştilor aliaţi.
Din cauza pericolului destabilizării echilibrului în Balcani, România a intervenit în război împotriva
Bulgariei prin cucerirea Sofiei.
În anul 1913 la Bucureşti s-a desfăşurat pacea în urma celui de-al doilea război balcanic, unde
România a primit sudul Dobrogei numit Cadrilater de la Bulgaria.
România s-a îndepărtat de alianţa cu Puterile Centrale din cauza politicii de deznaţionalizare a
românilor din Austro-Ungaria promovată de autorităţile maghiare.

13
Pretextul declanşării I R.M. l-a constituit asasinarea la 15/28 iunie 1914 la Sarajevo a
moştenitorului tronului A-U, Franz Ferdinand, de catre un student sârb, ceea ce i-a permis A-U
să declare război Serbiei o lună mai târziu.
La 21 iulie/3 august 1914 s-a desfăşurat Consiliul de Coroană de la Sinaia sub conducerea
regelui Carol I în cadrul căruia participanţii au votat pentru neutralitatea Romaniei,justificată prin
faptul că România nu a fost prevenită de A-U de declararea războiului şi că A-U nu a fost atacată.
La 27 septembrie/10 octombrie 1914 regele Carol I a murit fiind urmat la tron de regele Ferdinand
(1914-1927)
În opinia publică românească s-au conturat două curente de opninie privitoare la participarea
României la război: filogermanii : regele Carol, conservatorii, au susţinut intrarea în război alături
de Puterile Centrale; proantantiştii : majoritatea opiniei publice, opoziţia naţionalistă, mişcarea
socialistă, au susţinut intrarea în război alături de Antanta.
În 1914, România a stabilit o înţelegere cu Italia pentru a acţiona împotriva A-U şi a încheiat o
convenţie cu Rusia prin care era recunoscut dreptul României de a ocupa teritoriile austro-ungare
locuite de români, în schimbul neutralităţii binevoitoare faţă de Rusia.
Dupa doi ani de neutralitate şi tatonări, prim-ministrul I.I.C.Brătianu a semnat la 4/17 august 1916
convenţiile politică şi militară de aderare la Antanta, alianţă formată din formată din Franţa,
Marea Britanie, Rusia şi Italia prin care României i se recunoşteau drepturile asupra teritoriilor
româneşti din Austro-Ungaria şi urma să fie sprijinită militar şi tactic de către aliaţii săi
La 14/27 august 1916 România a declarat război A-U cu scopul eliberării teritoriilor aflate sub
dominaţia austro-maghiară
După o primă campanie victorioasa în Transilvania, România a fost atacată de la sudul Dunării,
armată română fiind înfrântă de trupele germano-bulgare în Cadrilater, la Turtucaia şi în Dobrogea.
În Transilvania, armatele germano-austriece au reuşit să respingă armata română peste Carpaţi
Cauzele înfrângerii armatei române au fost: obiectivele ambiţioase ale armatei române; România
avea de apărat o graniţă de 1700 km ş i era înconjurată de trei duşmani; armata era slab echipată;
aliaţii nu şi-au respectat promisiunile.
În urma victoriei de la Neajlov-Argeş (23 noiembrie 1916) a armatei germane conduse de generalul
von Mackensen, în decembrie 1916 Bucureştiul a fost ocupat de trupele germane
Ca urmare a ocupaţiei capitalei, 2/3 din teritoriul românesc a fost ocupat de Puterile Centrale,
conducerea ţării a fost obligată să se retraga la Iaşi, iar tezaurul ţării a fost trimis spre păstrare în
Rusia
La 11 decembrie 1916, la Iaşi s-a format un guvern de uniune naţională ale cărui principale
obiective erau înfăptuirea reformei agrare şi electorale.
În iarna anului 1916-1917 s-a trecut la refacerea armatei române cu ajutorul misiunii franceze
condusă de generalul Henry Berthelot, al Angliei şi Rusiei
În vara anului 1917 cele mai importante lupte au avut loc la trecătorile Moldovei pentru salvarea
fiinţei statului român:
-11-19 iulie 1917- bătălia de la Mărăşti unde a participat Armata a II-a condusă de
generalul Al.Averescu
-24 iulie-6 august1917-bătălia de la Mărăşeşti unde a participat Armata I condusă de generalii
Eremia Grigorescu şi Constantin Cristescu
-26 iulie-9 august 1917-bătălia de la Oituz unde a participat Armata a II-a
La 25 octombrie/7 noiembrie 1917 în Rusia a avut loc revoluţia bolşevică prin care comuniştii
conduşi de V.I.Lenin au preluat puterea, promiţând ieşirea Rusiei din război
Din cauza dezarmărilor din armata rusă, între soldatii ruşi şi autorităţile române au avut loc mai
multe incidente în urma cărora ruşii au hotărât la 13/26 ianuarie 1918 ruperea relaţiilor diplomatice
cu România şi confiscarea tezaurului românesc aflat în Rusia
La 18 februarie/3 martie 1918 s-a semnat pacea de la Brest-Litovsk între Rusia şi Puterile Centrale
prin care Rusia ieşea din I R.M.
Ca urmare a rămânerii României singură pe frontul din răsărit, ţara noastră a fost obligată să accepte
încheierea păcii cu Puterile Centrale.

14
 Armistiţiul a avut loc la Focşani în martie 1918.
Preliminariile păcii au avut loc la Buftea.
Pacea s-a semnat la 24 aprilie/7 mai 1918 la Bucureşti. Din partea autorităţilor române pacea a fost
semnată de guvernul Al.Marghiloman şi prevedea:
-Dobrogea şi Cadrilaterul intrau în zona de influenţă a Bulgariei
-regiunea subcarpatică era oferită Austro-Ungariei
-armata română era demobilizată
-se impunea dominaţia economică a Puterilor Centrale
Guvernul român obţinea recunoaşterea unirii Basarabiei cu România.
După intrarea S.U.A. în război de partea Antantei în 1917 şi a victoriilor Antantei în 1918 România
va reintra la 28 octombrie1918 în război şi va elibera Bucureştiul, iar regele se reîntoarce în
Bucureşti la 18 noiembrie 1918.
Primul război mondial s-a încheiat cu capitularea Germaniei la 11 noiembrie 1918.

12.MAREA UNIRE DIN 1918

Anul 1918 marchează înfăptuirea unităţii politice a tuturor românilor

Realizarea unirii tuturor românilor a fost favorizată de:
-destramărea Imperiilor Ţarist şi Austro-Ungar
-victoriile Antantei
-afirmarea principiului autodeterminării naţionale
Unirea Basarabiei
-între anii 1812-1918 a făcut parte din Imperiul Ţarist
-martie 1917 s-a format P.Naţional Moldovenesc care a condus mişcarea pentru autonomie
-mişcarea pentru autonomie s-a intensificat în vara lui 1917 din cauza încercării Ucrainei de alipire
a Basarabiei
-la 25oct./7nov.1917 a avut loc revoluţia bolşevică condusă de V.I.Lenin în urma căreia regimul
ţarist a fost înlăturat şi s-a instaurat regimul comunist
-Lenin a emis declaraţia privind dreptul la autodeterminare al popoarelor din Rusia
-în oct.1917 la Chişinău s-a desfăşurat Congresul ostaşilor moldoveni care a adoptat:
-a.autonomia Basarabiei
-b.convocarea Sfatului Ţării ca organism reprezentativ; conducerea executivă era exercitată de
Consiliul de directori generali sub conducerea lui Ion Inculeţ
-nov.1917-s-a constituit Sfatul Ţării
-la 2 dec.1917, Sfatul Ţării proclamă Republica Democratică Moldovenească, membră cu drepturi
egale a Federaţiei Ruse
-13 ian.1918, guvernul Rusiei Sovietice a rupt relaţiile diplomatice cu România şi i-a sechestrat
tezaurul, trimis la Petrograd
-la 24ian./6febr.1918 R.D.Moldovenească se proclamă independentă
-in ian.1918 Consiliul de directori generali solicită intervenţia armatei române pentru restabilirea
ordinii interne
-la 27 MARTIE/9 APRILIE 1918 Sfatul Ţării proclamă unirea Basarabiei cu Romania în mod
democratic, cu majoritate de voturi
-rezultatul votului a fost comunicat prim-ministrului Al.Marghiloman, aflat la Chişinău
-Regele Ferdinand a promulgat unirea la 22 aprilie 1918
Unirea Bucovinei
-]ntre anii 1775-1918 a făcut parte din Imperiul Habsburgic apoi din cel Austro-Ungar
-3 oct.1918 regele Carol I de Habsburg a propus federalizarea Austro-Ungariei
-drept raspuns, în oct.1918 s-a infiintat Consiliul Naţional Român de către deputaţii români din
Parlamentul de la Viena condus de Iancu Flondor
-oct.1918 C.N.R.a cerut dreptul la autodeterminare şi dorinţa de secesiune

15
-oct.1918, din initiativa lui Sextil Puşcariu s-a convocat o mare adunare la Cernăuţi, care s-a
proclamat adunare constituantă şi a hotărât unirea Bucovinei integrale cu celelalte provincii
româneşti din imperiu într-un stat naţional independent
-din cauza violenţelor produse de ostaşii ucraineni, Consiliul Naţional Român a cerut intervenţia
armatei române
-oct.1918, guvernul României a aprobat intrarea unei divizii în Bucovina şi a informat guvernul
austriac de această decizie
-la 15/28 NOIEMBRIE 1918,Congresul General al Bucovinei ,convocat la Cernăuţi, a hotărât
în unanimitate unirea Bucovinei cu România. Declaraţia de unire a fost redactată de I.Nistor
şi citită de Iancu Flondor; evreii şi ucrainenii au refuzat să participe
-regele Ferdinand a promulgat unirea la 18 dec.1918
Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului
- oct.1918 împăratul Austro-Ungariei, Carol I, a lansat apelul ,,Către popoarele mele credincioase”
în care propunea federalizarea A-U
-Partidul Naţional Român (P.N.R.) şi P.S.D. au adoptat ,,Declaraţia de la Oradea” care proclamă
dreptul la autodeterminare a naţiunii române din A-U. Declaraţia a fost citită în Parlamentul de la
Budapesta de Al.Vaida-Voevod
-la 18 oct.1918, la Budapesta, s-a constituit Consiliul Naţional Român Central(C. N. R. C.) format
din 6 membri ai P.N.R. şi 6 membri ai P.S.D. cu sediul la Arad, având rolul de organism
reprezentativ al românilor. Puterea locală a fost preluată de consiliile naţionale româneşti şi gărzile
româneşti
-5 nov.1918, C.N.R.C. adresat manifestul ,,Către popoarele lumii”în care se arată că unirea este
vointa întregii naţiuni române
-13-14 nov.1918, la Arad, între reprezentanţii C.N.R.C. şi guvernul maghiar au avut loc tratative în
cadrul cărora autorităţile maghiare nu au acceptat decât autonomia Transilvaniei în cadrul Ungariei,
fapt ce a determinat nemulţumirea românilor
-la propunerea C.N.R.C., la 18 NOIEMBRIE/1 DECEMBRIE 1918 la Alba-Iulia s-a desfăşurat
Marea Adunare Naţională la care au participat 1228 de delegati aleşi şi 100.000 de oameni.
Lucrările adunării au fost deschise de Gh.Pop de Băseşti
-Rezoluţia unirii a fost adoptată în unanimitate, citită de Vasile.Goldiş, decreta la Articolul I
unirea <<tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească…cu România>>
-18 nov.1918-s-au înfiinţat organismele provizorii de conducere a provinciilor româneşti: Marele
Sfat Naţional Român condus de Gh.Pop de Băseşti cu rol legislativ, subordonat Parlamentului
român şi Consiliul Dirigent condus de Iuliu Maniu cu rol executiv, subordonat guvernului român
-la 11dec.1918, regele Ferdinand a sancţionat actul unirii de la 1 dec.1918
-România Mare avea o suprafaţă de 295.049 km.şi 18 mil.loc.
-unirea de la 1dec.1918 a fost recunoscută de minorităţile din Transilvania (saşi, şvabi, evrei,
maghiari)
-Ungaria nu a recunoscut unirea Transilvaniei cu România
-în martie 1919,Ungaria se proclamă republică sovietică, ceea ce a determinat intervenţia armatei
române şi ocuparea Budapestei, în urma căreia regimul bolşevic a fost înlăturat
-unirea de la 1918 a avut următoarele consecinţe:
-a.s-au creat instituţiile democratice
-b.au putut fi valorificate resursele interne
-c.a putut avea loc propăşirea economică

Una din cele mai importante masuri adoptate dupa razboi a fost infaptuirea reformei agrare
In 1917 regele Ferdinand promite soldatilor improprietarirea cu pamant si se ia masura modificarii
Constitutiei din 1866 in vederea aplicarii reformelor agrara si electorala
In dec.1918 sunt emise decretele-lege privind exproprierea marilor proprietati funciare de peste 100
ha din Vechiul Regat
In 1919 sunt emise decretele-lege privind exproprierile din Basarabia,Bucovina si Transilvania

16
In 1921 se adopta reforma agrara care a prevazut exproprierea marilor mosii de peste 100 ha si
improprietarirea cu pamant a 1,4 mil. familii taranesti cu 6 mil. ha din care 4 mil. teren arabil
Reforma agrara a avut urmatoarele consecinte:
-impartirea echitabila a pamantului ce a dus la cresterea nivelului de trai
-mentinerea faramitarii proprietatilor agricole
-mentinerea inapoierii tehnice in agricultura
O a doua mare reforma infaptuita dupa razboi a fost reforma electorala adoptata in dec.1918 prin
decret-lege care prevedea votul universal,egal,secret si direct numai pentru barbatii de peste 21 de
ani,de la vot fiind exclusi ofiterii,magistratii si femeile
Consecintele reformei electorale au fost:
-democratizarea vietii politice
-inmultirea partidelor politice
-cresterea numarului de orientari politice
In 1921 se adopta reforma financiara promovata de N.Titulescu prin care s-a impus un sistem
unitar de impozitare si impozitarea proportionala cu veniturile
In 1924 se adopta reforma invatamantului prin care invatamantul primar de 7 ani devenea
obligatoriu si gratuit
In 1925 prin legea unificarii administratiei,teritoriul Romaniei era impartit in judete, plăşi,
comune urbane si rurale si sate
In 1925 s-a infiintat Patriarhia Romana

Criza dinastica(1925-1927)
In 1925, printul mostenitor Carol a renuntat la dreptul de a mosteni tronul
La 4 ian.1926 Parlamentul a ratificat renuntarea la tron a lui Carol si l-a proclamat successor al
regelui Ferdinand pe Mihai,fiul lui Carol,acesta fiind obligat sa paraseasca tara sub numele de Carol
Caraiman
Mihai a fost proclamat mostenitorul tronului alaturi de o Regenta formata din Principele
Nicolae,Patriarhul Miron Cristea si Gh.Buzdugan,presedintele Curtii de Casatie si al carei rol era de
a exercita prerogativele regale in eventualitatea ca Mihai ar fi devenit rege inainte de majorat
In 1927 dupa moartea regele Ferdinand, puterea revine Regentei si lui Mihai
In 1930 Carol se reintoarce in tara si devine rege la 8 iunie 1930 sub numele de Carol II

17