Constituţiile din România

Regulamentele Organice
-constituţii adoptate în dec.1831- Ţara Românească
ian.1832 – Moldova
-redactate de 2 comisii boiereşti, sub preşedinţia consulului rus Minciaki, conform indicaţiilor curţii
imperiale de la Petersburg
-textul a fost supus aprobării Adunărilor Obşteşti de la Iaşi şi Bucureşti
-au fost ratificate de I.O.
-conţinut-organizarea puterilor statului
-norme de drept administrativ sau financiar
-dispoziţii de drept civil
-statul organizat conform principiului separării puterilor în stat
-considerate actul de naştere al parlamentarismului român
-instituie adunări formate pe bază de sufragiu, care, prin participare la activitatea legislativă, limitau
puterea şefului statului
-domnul - era ales pe viaţă, de o Adunare Obştească Extraordinară
-era organul central al întregii structuri statale
- are drept de iniţiativă legislativă şi sancţiune a legilor
- numeşte miniştrii
-poate refuza publicarea legilor votate în adunare , fără a fi obligat să prezinte motivaţii
-are dreptul de a dizolva adunările
-adunările obşteşti- dezbăteau şi adoptau proiectele de legi trimise de domn
-formate din boieri aleşi pe 5 ani
-prezentau domnilor rapoarte despre starea naţiunii numite ANAFORALE
-legile intrau în vigoare după sancţionarea lor de domn
-sfatul administrativ-înlocuia sfatul domnesc
-era format din miniştri-6-8 miniştri, numiţi şi revocaţi de domn
-era reorganizată justiţia (tribunalele,instanţele de apel, avocaţii)
-instanţa supremă era Înaltul Divan Domnesc
-era reorganizată administraţia
-era introdusă o dare unică numită CAPITAŢIA; burghezia plătea PATENTA
-se adopta bugetul
-desfiinţarea vămilor interne
-măsuri în domeniul edilitar, penitenciar, pensiilor, ajutoarelor sociale, instrucţiei publice
-se înfiinţau Arhivele Statului
-se introducea NARTUL, norma de lucru pentru ţărani pe o zi
-1835-Adunarea Obştească a Moldovei a votat textul Regulamentului Organic şi articolul adiţional
care prevedea obligativitatea aprobării din partea puterilor suzerană şi protectoare pentru orice
modificare constituţională
-1837-1838-partida naţională condusă de Ion Câmpineanu s-a opus articolului adiţional la
Regulamentele Organice propus de Rusia
-1838- Adunarea Obştească a Ţării Româneşti a votat articolul adiţional
-Ion Câmpineanu a redactat două documente:
-ACTUL DE UNIRE ŞI INDEPENDENŢĂ
-OSEBITUL ACT DE NUMIRE A SUVERANULUI ROMÂNILOR:
-era un proiect de constituţie bazat pe principiile liberalismului politic şi economic
-forma de guvernare era monarhia constutuţională
-egalitatea în faţa legilor
-garantarea libertăţilor:personală, cuvântului, presei
-introducerea votului universal
-separarea puterilor în stat

1
 -limitarea puterii suveranului de parlament
-independenţa puterilor statului
-economie liberei concurenţe
-neintervenţia statului în economie

Convenţia de la Paris
În anul 1858 la Paris are loc o nouă Conferinţă a celor 7 mari puteri în cadrul căreia nu au fost luate
în discuţie propunerile românilor.
La 7/19 august 1858 se adoptă ,,Convenţia de la Paris”cu rol de constituţie a Principatelor între
anii 1858-1864 şi care prevedea:
-a.cele două Principate se numeau ,,Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei”
-b.,,Principatele Unite” erau conduse de 2 domni aleşi pe viaţă, 2 guverne şi 2 adunări
-c.se menţinea suzeranitatea otomană
-d.la Focşani se înfiinţau ca instituţii comune: Comisia Centrală care elabora legi comune şi Înalta
Curte de Justiţie şi Casaţie
-e.se menţinea votul cenzitar
-f.armatele erau organizate după aceleaşi principii
-g.erau înscrise principii moderne-desfiinţarea privilegiilor
-egalitatea în faţa legilor
S-au format două căimăcămii(din câte trei caimacami)cu rolul de a organiza alegerile pentru
adunările elective alese pe câte 7 ani, ce aveau rolul să-i aleagă pe cei doi domni.

Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris prevedea:

-domnul avea atribuţii sporite executive şi legislative,în acest fel instaurându-se un regim autoritar
-se înfiinţa Senatul(corpul ponderator),formându-se un parlament bicameral
-principele putea modifica legile interne
-se înfiinţa Consiliul de Stat care propunea proiecte de legi
-domnul avea drept de veto absolut
-domnul avea drept să emită decrete-lege pe perioada vacanţei parlamentare

Constituţia din 1866

-discuţiile au început la 1/13 mai 1866
-la 1/13 iulie 1866 este promulgată prima constituţie internă românească de către principele Carol
-este adoptată de Adunarea Constituantă
-este redactată după modelul Constituţiei belgiene din 1831-cea mai democratică constituţie
-s-a inspirat din ideile Revoluţiei franceze de la 1789 cu privire la garantarea drepturilor şi
libertăţilor cetăţeneşti
-este compusă din 8 titluri împărţite în capitole şi secţiuni cu 133 de articole
-se instaura un regim parlamentar modern
-nu se mai menţiona dependenţa faţă deI.O. şi cele 7 mari puteri garante
-Art.1-se proclama oficial numele ţării de România
-Art. 2 şi 3- se vorbea despre inviolabilitatea graniţelor statului român , care nu putea fi modificat
decât în virtutea unei legi; teritoriul era nealienabil
-teritoriul era împărţit din punct de vedere administrativ în judeţe, plăşi şi comune
-forma de guvernare era monarhia constituţională ereditară în linie masculină, copiii fiind crescuţi
în religia ortodoxă
-era înscris principiul suveranităţii poporului care reieşea din sintagma ,,puterea emană de la
naţiune”
-era înscris principiul democratic al separării celor trei puteri în stat:
-a.puterea executivă era exercitată de principe şi guvern; guvernul prezintă proiecte de legi Camerei
Deputaţilor şi apoi le aplică; domnul desemna prim-ministrul, care îşi alegea apoi cabinetul, pe care
îl supunea aprobării principelui

2
-b.puterea legislativă era exercitată de principe şi Parlament (Adunare) format din Senat şi Camera
Deputaţilor; Parlamentul şi principele iniţiază legi, adoptă legi, acordă sau retrage încrederea
guvernului
-c.puterea judecătorească era exercitată de aparatul judecătoresc-instanţa supremă- Înalta Curte de
Justiţie şi Casaţie; domnul putea graţia, mai puţin miniştrii; judecătorii erau inamovibili
-atribuţiile domnitorului:
-numeşte guvernul
-convoacă, amână şi dizolvă Parlamentul cu condiţia organizării de alegeri în maxim
o lună
-are drept de veto absolut -putea refuza promulgarea şi retrimiterea spre discutare a
proiectelor de legi (atenţie-Z.Petre spune că nu avea drept de veto absolut, întrucât
trebuia să ţină cont de părerea deputaţilor şi senatorilor şi nu putea respinge
definitiv un proiect de lege)
-este comandantul armatei
-bate moneda
-conferă decoraţii
-încheie tratate
-se menţinea votul cenzitar, de la 21 ani
-alegătorii pentru Camera Deputaţilor erau împărţiţi în 4 colegii electorale; în primele 3 colegii
votul era direct; în al patrulea colegiu votul era indirect, pentru ţărani.
-pentru Senat s-au înfiinţat 2 colegii electorale
-colegiu electoral-categorie electorală ce cuprindea persoane cu aceeaşi avere
-Art.7-drepturi politice aveau numai creştinii
-Art.19-proprietatea era sacră
-erau garantate libertatea presei, de asociere, conştiinţei, dreptul la învăţământ
-a fost modificată în :
1879-principele primeşte titlul de alteţă regală;
1884-nr. colegiilor electorale s-a redus la 3;
19 iulie 1917-modificatea art.57 şi 67 în vederea adoptării reformei agrare
-a fost in vigoare până în anul 1923

Constituţia din 1923

-necesitatea adoptarii noii Constitutii-inscrierea reformelor agrara si electorala
-reprezentarea tuturor cetatenilor Romaniei,inclusiv a
celor din provinciile istorice romanesti
-consacrarea juridica a noilor realitati politico-sociale
-respectarea drepturilor minoritatilor nationale si
confesionale
-a fost adoptata la 26 martie 1923 in Camera Deputatilor si 27 martie 1923 in Senat
-la 28 martie 1923 a fost promulgata prin Decret regal
-la 29 martie 1923 a fost publicata in Monitorul Oficial
-a fost numita ,,Constitutia Întregirii”
-a fost votata de reprezentantii P.N.L.
-principiile Constitutiei-unitatea nationala
-monarhia constitutionala
-separarea puterilor in stat
-respectarea drepturilor si libertatilor individuale
-avea 8 titluri şi 138 articole, 76 fiind păstrate din vechea constituţie
-Art.1 decreta ca ,,Regatul României este un stat national,unitar si indivizibil”,iar teritoriul este
inalienabil ceea ce consacra-caracterul national al statului roman
-unitatea statala a tuturor romanilor
-faptul ca teritoriul Romaniei nu putea fi impartit si nici instrainat

3
-era inscris principiul democratic al separarii celor trei puteri in stat:
-a.puterea executiva- era exercitata de Rege si Consiliul de Ministri
-ministrii exercita puterea in numele regelui
-ministrii sunt raspunzatori pentru toate actele regelui pe care trebuie sa
le semneze
-nici o lege nu este valabila fara semnatura ministrului de resort
-b.puterea legislativa-era exercitata de Rege si Reprezentanta Nationala (Parlamentul
bicameral)
-Reprezentanta Nationala are drept de initiativa legislativa, adopta legi si
interpeleaza guvernul
-c.puterea judecatoresca-instanta suprema o reprezinta Curtea de Casatie si Justitie care
judeca constitutionalitatea legilor si se ocupa cu functionarea puterii
judecatoresti
-atributiile regelui-numeste si revoca ministrii
-convoaca,amana si dizolva Parlamentul
-sanctioneaza si promulga legi
-declară şi încheie pace
-comanda armata
-bate moneda
-erau garantate urmatoarele drepturi si libertati cetatenesti-libertatea presei,a constiintei,de
asociere,dreptul la invatamant
-dreptul la proprietate nu mai era unul absolut, ci este nuanţat prin referire la utilitatea socială
-Art.19-bogăţiile subsolului erau declarate proprietate de stat
-Art.20-căile de comunicaţii, apele navigabile şi flotabile şi spaţiul atmosferic sunt incluse în
domeniul public
-Art.21-era prevăzută intervenţia statului în relaţiile dintre muncitori şi patroni, prin precizarea că
toţi factorii producţiei se bucură de o egală ocrotire şi prin prevederea asigurării sociale a
muncitorilor în caz de accidente
-era înscris votul universal, secret, direct, pentru toţii bărbaţii de peste 21 de ani, cu excepţia
ofiţerilor, magistraţilor şi femeilor
-în art. 5, 7, 10, 26, 27 apare precizarea, impusă prin tratatele de pace de la Paris ,,fără deosebire de
origine etnică, de limbă şi religie”
-Art.22-se preciza că Biserica Ortodoxă este biserica dominantă în stat, dar se acordă un statut
aparte Bisericii Greco-Catolice
-caracterul Constitutiei-national,reprezentativ si democratic
-importanta Constitutiei-prin votul universal a crescut numarul alegatorilor care proveneau
din categorii sociale diferite
-puterile statului dobandesc reprezentativitate adica parlamentarii sunt
delegati de cei care i-au votat sa le reprezinte interesele
-reforma agrara a imbunatatit situatia taranilor
-proprietatea a fost garantata prin Constitutie
-s-au garantat respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti
fundamentale

Constituţia din 1938

-20 februarie 1938-o nouă constituţie este înfăţişată poporului printr-o proclamaţie a regelui Carol II
-a fost supusă aprobării publice printr-un plebiscit, în care votul s-a făcut prin declaraţie verbală,
consemnată pe liste separate cu cei ce votau pentru şi cei ce votau contra
-27 februarie 1938-a fost promulgată prin Decret regal nr. 1045
-puterea nu mai emana de la naţiune ci de la puterea executivă
-nu mai avea înscrise principii liberale, aşa cum reiese din Titlul II care mai întâi vorbeşte despre
datoriile românilor, şi apoi despre drepturile românilor

4
-era desfiinţat principiul separării puterilor în stat
-regele concentra puterea, care devenea capul statului
-regele -numeste guvernul
-regele exercita puterea legislativa prin Reprezentanta Nationala
-regele guverneaza prin decrete-legi
-Reprezentanta Nationala avea rol formal,fiind subordonata regelui
-parlamentarii erau obligati sa depuna juramantul fata de noul regim
-membrii Camerei Deputatilor puteau fi alesi numai de persoanele de peste 30 de ani
-Consiliul Coroană devine organ permanent şi avea rolul de a aproba politica regelui în problemele
de stat de importanţă majoră
-forma de guvernare era monarhia autoritară, regele nu numai că domnea, dar şi guverna
-30 mart.1938-Carol II a emis decretul-lege privind desfiintarea partidelor politice
-14 apr.1938-Carol II a emis decretul-lege privind interzicerea manifestatiilor politice si a
publicatiilor politice
-13 aug.1938-Carol II a emis decretul-lege privind organizarea administrativa a tarii in 10
tinuturi conduse de cate un rezident regal ;primarii erau numiti pe 6 ani
-12 oct.1938-Carol II a emis decretul-lege privind desfiintarea sindicatelor si infiintarea
breslelor
-15 dec.1938-Carol II a emis decretul-lege privind infiintarea Frontului Renasterii Nationale
ca partid unic
-1940-F.R.N. devine Partidul Natiunii

Constituţia din 1948

-România a fost ocupată de sovietici, puterea a fost preluată de comunişti şi monarhia a fost
înlăturată
-martie 1948-au loc alegeri pentru noul organism reprezentativ numit Marea Adunare Naţională
-13 aprilie 1948-adoptată noua Constituţie în unanimitate
-denumirea ţării era Republica Populară Română
caracterul statului-,,stat popular, unitar, independent şi suveran” care a luat fiinţă prin lupta dusă de
popor, în frunte cu clasa muncitoare, împotriva fascismului, reacţiunii şi imperialismului”
-era înscris principiul suveranităţii poporului, votul universal de la 18 ani, egalitatea în faţa legii
pentru toţi cetăţenii
-puteau fi aleşi cei care împlineau 23 de ani
-erau înscrise dreptul la muncă, la odihnă, la învăţătură
-erau garantate principale libertăţi
-aceste drepturi au fost încălcate sistematic
-nu mai prevedea principiul separării puterilor în stat întrucât Marea Adunare Naţională (MAN)
devenea ,,organul suprem al puterii de stat a RPR”deci legislativul şi executivul se confundau
-prerogativele MAN: -alegerea prezidiului MAN
-formarea guvernului RPR
-modificarea constituţiei
-stabilirea numărului, atribuţiilor şi denumirea ministerelor şi desfiinţarea,
contopirea sau redenumirea celor existente
-votarea bugetului, fixarea impozitelor şi a modului de percepere a lor
-deciderea consultării poporului prin referendum
-acordarea amnistiei
-primul preşedinte al MAN a fost prof. univ. C-tin I. Parhon, care era şeful statului
-prezidiul MAN:
-convoca MAN în sesiuni ordinare şi extraordinare,
emitea legi,
-interpreta legile votate de MAN,
-avea dreptul de graţiere şi comutarea pedepselor,

5
 -conferea decoraţii şi medalii,
-reprezenta RPR în relaţiile internaţionale,
-acredita şi rechema, la propunerea guvernului, reprezentanţii diplomatici ai RPR
-în intervalul dintre sesiunile MAN, numea şi revoca miniştrii la propunerea preşedintelui
Consiliul de Miniştri
-stabilea gradele militare, rangurile diplomatice, la propunerea guvernului
-declara starea de necesitate (în intervalul dintre sesiunile MAN)
-ratifica sau denunţa tratatele internaţionale
-puterea executivă-aparţinea Consiliului de Miniştri, compus din preşedintele Consiliului de
Miniştri, din unul sau mai mulţi vicepreşedinţi şi miniştri
-organele locale ale puterii de stat erau Consiliile populare locale
-puterea judecătorească- instanţele de judecată şi Curtea Supremă; independenţa justiţiei era
desfiinţată prin intervenţia politicului
-proprietatea era garantată, dar în acelaşi timp se anunţau şi măsurile de cooperativizare
-nu prevedea în mod expres că rolul conducător revine PMR, dar organele de stat erau subordonate
acestuia

Constituţia din 1952

-nu a venit cu modificări,
-a fost adoptată în condiţiile epurărilor politice

Constituţia din 1965

-a fost adoptată în condiţiile în care începuse procesul de destalinizare şi la conducerea PCR a venit
N. Ceauşescu
-21 august 1965-se adoptă noua constituţie
-denumirea ţării - Republica Socialistă România
-prevedea că forţa conducătoare a întregii societăţi este PCR şi că scopul tuturor oamenilor muncii
este construirea societăţii socialiste şi asigurarea condiţiilor pentru trecerea la comunism
-Art.42-MAN reprezenta organul suprem al puterii în stat, unicul organ legiuitor al RSR
-Guvernul=Consiliul de Miniştri-era organul suprem al administraţiei de stat
-tribunalele şi procuratura rămâneau subordonate PCR
-se consfinţea caracterul socialist şi cooperatist al proprietăţii şi al conomiei
-statul era proprietarul tuturor bogăţiilor subsolului şi solului:mine, păduri, ape, fabrici, uzine, căile
de comunicaţii, mijloacele de transport, telecomunicaţii, clădiri, locuinţe, baze materiale ale
instituţiilor
-februarie 1968-prima modificare-reorganizarea administrativă a teritoriului-re revenea la judeţe, în
locul regiunilor şi raioanelor de inspiraţie sovietică, se introducea calitatea de municipii pentru
oraşele mari
-28 martie 1974-N.Ceauşescu devine preşedinte, prin modificarea constituţiei
-preşedintele era ales de MAN
-prerogativele preşedintelui:
-prezida Consiliul de Stat
-reprezenta puterea în stat în relaţiile interne şi internaţionale
-comandantul suprem al forţelor armate
-preşedintele Consiliului Apărării RSR
-prezida şedinţele Consiliului de Miniştri, atunci când era nevoie
-stabilea măsurile care priveau interesele supreme ale ţării, care urmau să fie supuse de
MAN, spre consultare poporului, prin referendum
-numea şi revoca, la propunerea prim-ministrului, viceprim-miniştrii, miniştrii şi preşedinţii
altor organe centrale ale administraţiei de stat
-numea şi revoca preşedintele şi membrii Tribunalului Suprem
-conferea decoraţii

6
 -încheia tratate internaţionale
-stabilea rangurile misiunilor diplomatice
-proclama starea de necesitate în caz de urgenţă
-emitea decrete prezidenţiale şi decizii

Constituţia din 1991

-adoptată după căderea comunismului
-stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil
-forma de guvernare este republica
-principiul separării puterilor în stat
-statul de drept
-a fost aprobată prin referendum şi modificată în 2003