Programele şcolare pentru învăţământul primar au fost aprobate prin Ordin al ministrului nr.

4263/ 29 iulie 1998. In anul şcolar 2001-2002, aceste programe vor fi aplicate în conformitate
cu Ordinul ministrului nr. 3915/ 31 mai 2001.

Limba şi literatura română

INTRODUCERE
Textul de faţă reprezintă curriculum-ul de limba română pentru învăţământul primar, componentă
fundamentală a parcursului de învăţare oferit elevilor în contextul şcolarităţii obligatorii.
În conformitate cu acest document, obiectivul central al studiului limbii şi al literaturii române în
învăţământul primar este dezvoltarea competenţelor elementare de comunicare, orală şi scrisă ale copiilor,
precum şi familiarizarea acestora cu texte literare şi nonliterare, semnificative din punctul de vedere al
vârstei cuprinse între 6/7 - 10/11 ani. Se urmăreşte, totodată, structurarea la elevi a unui ansamblu de
atitudini şi de motivaţii care vor încuraja şi sprijini ulterior studiul limbii şi al literaturii române.
De altfel, scopul studierii limbii române în perioada şcolarităţii obligatorii este acela de a forma
progresiv un tânăr cu o cultură comunicaţională şi literară de bază, capabil să înţeleagă lumea din jurul său,
să comunice şi să interacţioneze cu semenii, exprimându-şi gânduri, stări, sentimente, opinii etc., să fie
sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de om, să se integreze efectiv în contextul viitorului parcurs
şcolar, respectiv profesional, să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile proprii pentru rezolvarea
unor probleme concrete în viaţa de zi cu zi, să poată continua în orice fază a existenţei sale procesul de
învăţare.
În acest sens, curriculum-ul de faţă propune o mutaţie fundamentală la nivelul studierii limbii române în
învăţământul primar. În locul compartimentării artificiale a disciplinei în trei domenii arbitrar stabilite -
citire, lectură şi comunicare - se propune un nou model, cel comunicativ-funcţional, adecvat nu numai
specificului acestui obiect de studiu, ci şi modalităţilor propriu-zise de structurare la copii a competenţei de
comunicare. În mod concret, acest model presupune dezvoltarea integrată a capacităţilor de receptare şi de
exprimare orală, respectiv de receptare a mesajului scris (“citirea/lectura”) şi de exprimare scrisă. De
altfel, comunicarea nu este altceva decât funcţionarea concretă, în fuziune, a celor patru deprinderi
menţionate anterior (receptarea mesajului oral, exprimarea orală, receptarea mesajului scris, altfel spus,
citirea/lectura şi exprimarea scrisă).
În sensul celor arătate anterior, dominantele prezentului curriculum faţă de cel publicat în 1995 se
prezintă după cum urmează:

Curriculum anterior Curriculum actual

▪ utilizarea unui model didactic artificial şi
nerelevant, propunând trei domenii ale
disciplinei - citirea, lectura şi comunica-rea
- a căror delimitare nu are la bază argumente
de ordin ştiinţific
▪ definirea ambiguă a domeniilor disciplinei
(citirea - definită în termeni de capacitate;
lectura şi comunicarea - definite în termeni
de conţinuturi ale învăţării)
▪ prezentarea deformată a domeniului
comunicare, conceput, în principal, în
termeni de elemente de gramatică şi prea
puţin ca ansamblu de strategii de
comunicare propriu-zisă
▪ acordarea unei ponderi excesive citirii şi
exprimării scrise, în defavoarea proceselor
proprii exprimării orale
Clasa I
▪ recurgerea la modelul comunicativ-funcţional,
conform căruia comunicarea este un domeniu
complex care înglobează procesele de
receptare a mesajului oral şi a celui scris
(“citirea/lectura”), precum şi cele de exprimare
orală, respectiv de exprimare scrisă
▪ definirea domeniilor disciplinei exclusiv în
termeni de capacităţi: receptarea mesajului
oral, receptarea mesajului scris, exprimarea
orală şi cea scrisă
▪ prezentarea comunicării în calitatea sa de
competenţă fundamentală, acoperind deprinderi
de receptare şi de exprimare orală, respectiv
scrisă
▪ reechilibrarea ponderii acordate exprimării
orale faţă de cea scrisă, precum şi proceselor de
producere a unor mesaje proprii faţă de cele de
receptare a mesajelor
1
 ▪ construirea obiectivelor din punctul de ▪
centrarea obiectivelor pe formarea de
vedere al asimilării unor “cunoştinţe” capacităţi proprii folosirii limbii în contexte
concreteade
1. Dezvoltarea capacităţii de receptare comunicare
mesajului oral
▪ structurarea programei
2. Dezvoltarea capacităţii de▪ exprimare
pe baza unor structurarea programei pe baza unor obiective
orală
obiective operaţionale, excesiv detaliate şi cadru şi de referinţă sintetice, în măsură să
3.înDezvoltarea
dificil de urmărit capacităţii de receptare
activitatea didactică surprindăa mesajului scris
- în progresie (citirea/lectura)
- ceea ce este esenţial
în activitatea de învăţare
4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
▪ promovarea unor conţinuturi directive, ▪ sugerarea unor conţinuturi orientative, în
obligatorii pentru toţi elevii măsură să încurajeze creativitatea şi libertatea
de alegere a copilului
▪ lipsa de flexibilitate în ceea ce priveşte ▪ flexibilitate în ceea ce priveşte adaptarea
selecţia şi organizarea la clasă a conţinuturilor la nivelul de dezvoltare concretă
conţinuturilor şi la interesele copiilor
▪ promovarea unei învăţări abstracte, ▪ conectarea studiului limbii la realităţile
teoretice, insuficient racordate la nevoile comunicării cotidiene propriu-zise
comunicative propriu-zise ale copilului
▪ punerea accentului pe memorizare, pe ▪ punerea accentului pe învăţarea procedurală,
repetare şi pe învăţarea de reguli, concepte cu alte cuvinte pe structurarea unor strategii şi
etc., pornind de la un ansamblu nerelevant proceduri proprii de rezolvare de probleme, de
de activităţi de învăţare explorare şi de investigare caracteristice
activităţii comunicative
▪ neacordarea importanţei cuvenite valorii ▪ reconsiderarea evaluării şi a autoevaluării ca
formative a evaluării performanţelor şcolare modalităţi de ameliorare a propriului progres
şcolar

I. OBIECTIVE CADRU

Clasa I 2
 A. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei I elevul va fi Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele activităţi:

capabil:
1.1. să înţeleagă semnificaţia globală a  exerciţii de ascultare şi de confirmare a înţelegerii
mesajului oral mesajului ascultat;
 formulări de răspunsuri la întrebările puse;
 formularea unor întrebări în legătură cu mesajul
ascultat etc.
1.2. să sesizeze intuitiv corectitudinea  exerciţii de corectare a greşelilor de exprimare;
gramaticală a unei propoziţii  exerciţii de selectare a enunţului corect dintr-o serie
ascultate de enunţuri prezente în exprimarea elevilor;
 jocuri didactice de stabilire a acordului dintre
adjectiv şi substantiv, dintre predicat şi subiect (fără referire
la terminologia gramaticală) etc.
1.3. să distingă cuvintele şi sensul lor  exerciţii de delimitare a cuvintelor într-o propoziţie
într-o propoziţie dată dată;
 exerciţii de stabilire a numărului şi a ordinii
cuvintelor într-o propoziţie dată;
 exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt
necunoscut prin raportare la context etc.
1.4. să distingă sunetele şi silabele  exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe;
dintr-un cuvânt dat  exerciţii de identificare a sunetelor din structura
silabei;
 exerciţii de stabilire a locului unui anumit sunet în
cadrul cuvântului etc.
1.5. să-şi concentreze atenţia pentru a  exerciţii de ascultare a unor mesaje formulate de
asculta mesaje formulate de persoane diferite;
persoane diferite  exerciţii de dialog; conversaţii în grup pe teme
curente etc.
*1.6. să manifeste curiozitate pentru  jocuri de rol de tipul: “emiţător-receptor”, vizând
mesajul ascultat formarea comportamentului de ascultător;
 simulare de convorbiri telefonice; exerciţii de
sesizare a formulelor de iniţiere a dialogului etc.

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

2.1. să construiască enunţuri logice  exerciţii de construire a unor texte scurte,
cuprinzând mai multe enunţuri îmbinate logic;
 povestirea unor fapte, întâmplări personale;
 formulări de întrebări şi de răspunsuri;
 descrierea caracteristicilor de bază ale unor obiecte;
 povestirea unor texte citite sau audiate etc.
2.2. să construiască propoziţii/*fraze  exerciţii de construire corectă a propoziţiilor,
corecte din punct de vedere  exerciţii-joc de stabilire a acordurilor gramaticale
gramatical (fără referire la terminologia gramaticală) etc.
2.3. să integreze cuvintele noi în  exerciţii de construire a unor enunţuri proprii cu
enunţuri proprii noile cuvinte;
 jocuri didactice de sinonimie, de antonimie, de
omonimie (fără menţionarea terminologiei ştiinţifice) etc.

Clasa I 3
2.4. să despartă în silabe cuvintele care exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe în
conţin o consoană între două condiţiile în care o consoană se află între două vocale, două
vocale şi două consoane între două consoane se află între două vocale (fără a se face referire la
vocale (fără referire la regulile regulile fonetice);
fonetice)  exerciţii de formare a unor cuvinte cu ajutorul unor
silabe etc.
2.5 să pronunţe clar şi corect sunetele  exerciţii de pronunţare corectă a sunetelor limbii
şi cuvintele române; exerciţii de diferenţiere a vocalelor şi a
consoanelor; exerciţii de dicţie; jocuri de cuvinte; exerciţii
de rostire a unor enunţuri, articulând corect sunetele şi
cuvintele; exerciţii de reglare a tonului, a volumului, a
intonaţiei, a vitezei proprii de a vorbi; exerciţii de recitare a
unor poezii etc.
*2.6. să manifeste iniţiativă în  exerciţii de dezvoltare a iniţiativei comunicative şi
comunicarea orală a capacităţii de a interveni în actul comunicării;
 antrenament pentru exprimarea opiniilor şi a
atitudinilor proprii;
 antrenament de utilizare a unor formule de
adresare, de menţinere şi de încheiere a unui dialog;
conversaţii în grup pe teme date etc.

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

3.1. să identifice litere, grupuri de  exerciţii de asociere a sunetului cu litera; exerciţii de
litere, silabe, cuvinte şi enunţuri identificare a literelor mari şi a literelor mici de tipar sau
în textul tipărit şi în textul scrisscrise de mână;
de mână  exerciţii de identificare a silabelor în structura
cuvântului;
 exerciţii de recunoaştere a cuvintelor şi a
propoziţiilor în spaţiul grafic;
 exerciţii de citire selectivă; citirea unor texte la prima
vedere, pentru identificarea literelor învăţate şi a cuvintelor
familiare etc.
3.2. să sesizeze legătura dintre text şi  exerciţii de sesizare a semnificaţiei textului cu
imaginile care îl însoţesc ajutorul imaginii etc.
3.3. să asocieze forma grafică a  exerciţii de exprimare a înţelesului unor cuvinte
cuvântului cu sensul acestuia dintr-un text citit;
 exerciţii de construire a unor enunţuri cu anumite
cuvinte date etc.
3.4. să desprindă semnificaţia globală  exerciţii de citire conştientă a unor texte date etc.
a unui text dat

*3.5. să citească fluent şi corect  exerciţii de citire expresivă a unor texte cunoscute cu
enunţuri cunoscute intonaţia impusă de semnele de punctuaţie;
 exerciţii de recitare a unor poezii; exerciţii de citire
corectă a cuvintelor care conţin aglomerări de consoane,
grupuri de litere etc.
3.6. să citească în ritm propriu un  exerciţii de citire a cuvintelor pe silabe;
scurt text cunoscut  exerciţii de citire integrală a cuvintelor;
 exerciţii de citire în ritm propriu etc.
3.7. să manifeste curiozitate pentru  exerciţii de citire şi de memorare a unor texte în
lectură versuri;
 exerciţii de iniţiere în citirea unor cărţi pentru copii,
adecvate vârstei;
 cunoaşterea bibliotecii şcolii etc.

Clasa I 4
 Obiectivele de referinţă marcate în programă cu asterisc nu sunt obligatorii, ele fiind incluse în curriculum-ul
la decizia şcolii.

Clasa I 5
4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

4.1. să scrie corect litere, silabe şi  exerciţii grafice pregătitoare (desena-rea,
cuvinte confecţionarea modelelor de litere din diferite materiale)
 exerciţii de adoptare a unei poziţii corecte şi
comode pentru scris;
 exerciţii de scriere a elementelor grafice învăţate;
 exerciţii de scriere corectă a literelor, a silabelor şi
a cuvintelor etc.
4.2. să construiască în scris scurte  exerciţii de ordonare corectă a cuvintelor într-o
propoziţii, corecte din punct de propoziţie dată; exerciţii-joc de stabilire a acordurilor
vedere gramatical gramaticale;
 exerciţii de corectare a greşelilor de exprimare din
punct de vedere gramatical;
 exerciţii de alcătuire de enunţuri proprii cu anumite
cuvinte date etc.
4.3. să scrie un text corect, lizibil şi  exerciţii de scriere caligrafică a literelor şi a
îngrijit, utilizând semnele de cuvintelor, respectându-se forma, mărimea şi înclinarea lor;
punctuaţie învăţate (punctul,  exerciţii de încadrare corectă în pagină; exerciţii de
semnul întrebării) apreciere corectă a spaţiului dintre cuvinte;
 exerciţii de scriere corectă a cuvintelor; exerciţii de
construire a propoziţiilor;
 exerciţii de marcare a semnelor de punctuaţie;
exerciţii de percepţie fonică a intonaţiei propoziţiilor
enunţiative şi a propoziţiilor interogative (fără a se face
referire la terminologia dată);
 exerciţii de copiere a unor cuvinte, a unor propoziţii
şi a unor fragmente din textele reproduse în abecedar;
 exerciţii de dictare etc.
4.4. să manifeste interes pentru  completare de rebusuri;
exprimarea scrisă  jocuri de denumire a imaginilor etc.

B. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
1. Formarea capacităţii de citire/lectură
 Cartea – volum, coperte, foaie, pagină, numerotarea paginii, direcţii de orientare în pagină.
 Literele mici şi literele mari de tipar.
Stabilirea ordinii de predare a literelor este la latitudinea autorilor de manuale, în funcţie de metoda
didactică abordată.

Grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi.
Alfabetul.
 Citirea cuvintelor.
În perioada abecedară se vor utiliza progresiv cuvintele plurisilabice; spre sfârşitul perioadei se pot folosi şi
cuvinte care conţin diftongii: oa, ea, ia, ie, ua, uă. Se vor folosi numai cuvinte titlu.

 Citirea propoziţiilor.
 Citirea textelor.
Tematica textelor trebuie să reflecte universul copilăriei şi valorile proprii acestuia. Autorii de manuale pot
utiliza texte literare, în proză sau în versuri, precum şi texte non-literare, de mică întindere, până la 100 de
cuvinte, urmărind o creştere progresivă a numărului de cuvinte de la o lecţie la alta. Aceştia vor avea
libertatea de a decide cu privire la: structurarea şi dispunerea în manual a unităţilor de conţinut din
programă; tratarea didactică originală a noţiunilor din programă.
Clasa I 6
2. Formarea capacităţii de comunicare
 Comunicarea orală
Comunicarea – schimb de informaţii între oameni (dialoguri despre viaţa de şcolar, despre familie,
despre mediul înconjurător etc.)
 Componentele comunicării dialogate (discutate aplicativ, fără teoretizări): persoana care
transmite o informaţie, persoana care primeşte informaţia, informaţia propriu-zisă (prin cuvinte,
gesturi, semnale sonore).
Autorii de manual vor avea în vedere viziunea comunicativă promovată de programă, astfel încât noţiunile să
fie abordate funcţional şi aplicativ, contribuind la structurarea unei comunicări corecte, eficiente şi nuanţate.
Vor fi preferate situaţii de comunicare concrete şi actuale pe baza unui suport vizual.

Formularea mesajului oral (aplicativ, fără teoretizări)

 Cuvântul – element de comunicare. Utilizarea cuvintelor noi în alte contexte.
 Propoziţia.
 Dialogul – convorbirea între două sau mai multe persoane. Formulele elementare de iniţiere, de
menţinere şi de încheiere a dialogului.
 Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza
următoarele acte de vorbire:
 iniţierea sau încheierea unui schimb verbal;
 identificarea unei persoane sau a unui obiect;
 formularea unor întrebări şi a unor răspunsuri;
 oferirea unor informaţii despre identitatea proprie sau despre identitatea membrilor familiei;
 oferirea unor informaţii despre forma şi despre utilitatea unor obiecte;
 exprimarea acordului sau a dezacordului în legătură cu un fapt.
 Pentru exersarea acestor acte de vorbire se recomandă:
 discuţii libere despre jocuri, jucării, filme de desene animate, filme pentru copii; despre
întâmplări şi fapte din viaţa proprie, despre comportarea civilizată, despre mediul şcolar,
despre regulile de circulaţie rutieră, despre regulile de igienă sanitară, despre ocrotirea
mediului înconjurător etc.
 Comunicarea scrisă
Procesul scrierii
 Organizarea scrierii. Elementele grafice exersate în învăţământul preşcolar (linii, puncte,
bastonate, zale, bucle, semiovale, ovale, noduleţe). Literele mici şi literele mari de mână.
Alfabetul. Scrierea cuvintelor. Despărţirea cuvintelor în silabe (numai intuitiv, fără cunoaşterea
regulilor). Scrierea propoziţiilor şi a unor texte de mică întindere.
 Scrierea de mână şi prezentarea textului. Scrierea caligrafică. Aşezarea corectă în pagină
(respectarea spaţiului dintre cuvinte).
 Ortografia. Scrierea ortografică a cuvintelor. Scrierea cu literă mare la începutul enunţului.
Scrierea cu literă mare a substantivelor proprii (fără referire la terminologia gramaticală)..
Scrierea corectă a cuvintelor care conţin grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi.
Scrierea corectă a cuvintelor care conţin diftongii: oa, ea, ia, ie, ua, uă. Scrierea corectă a
cuvintelor care conţin litera x.
 Punctuaţia. Folosirea corectă a semnelor de punctuaţie: punctul, semnul întrebării.

Textele pentru dictare nu vor depăşi, la sfârşitul clasei I, 40 de cuvinte. Într-un asemenea text, nu vor fi
utilizate linii de dialog.

Contexte de realizare
 Copierea literelor, a cuvintelor, a propoziţiilor şi a textelor de mică întindere, scrise de mână
sau de tipar. Scrierea după dictare.

3. Elemente de construcţie a comunicării

Clasa I 7
 Propoziţia. Cuvântul. Silaba.
Noţiunile nu vor fi definite, lucrându-se cu acestea în mod intuitiv. În perioada preabecedară, accentul se va
pune pe comunicarea orală, folosindu-se pentru silabaţie numai cuvinte monosilabice, bisilabice şi trisilabice,
care nu vor conţine diftongi, triftongi sau consoane redate în scris prin grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che,
chi, ghe, ghi.

 Sunetele limbii române. Articularea vocalelor şi consoanelor

Nu se vor utiliza termenii de vocale şi consoane.

Clasa I 8
 Matematica

INTRODUCERE
Studiul matematicii în şcoala primară îşi propune să asigure pentru toţi elevii formarea
competenţelor de bază vizând: calculul aritmetic, noţiuni intuitive de geometrie, măsurare şi
măsuri.
În ansamblul său, concepţia în care a fost construită noua programă de matematică vizează
următoarele:
- schimbări în abordarea conţinuturilor:
 trecerea de la o aritmetică teoretică la o varietate de contexte problematice care generează
aritmetică;
- schimbări în ceea ce se aşteaptă de la elev:
 trecerea de la aplicarea unor algoritmi la folosirea de strategii în rezolvarea de probleme;
- schimbări în învăţare:
 trecerea de la memorizare şi repetare la explorare-investigare;
- schimbări în predare:
 trecerea de la ipostaza de transmiţător de informaţii a învăţătorului la cea de organizator al
unor activităţi variate de învăţare pentru toţi copiii, în funcţie de nivelul şi ritmul propriu
de dezvoltare al fiecăruia;
- schimbări în evaluare:
 trecerea de la subiectivismul şi rigiditatea notei la transformarea evaluării într-un mijloc de
autoapreciere şi stimulare a copilului.
Acestea impun ca învăţătorul să-şi schimbe în mod fundamental orientarea în activitatea la
clasă.
Capătă mai puţină importanţă: Devine mult mai importantă:
 memorarea de reguli şi socotitul  activitatea de rezolvare de probleme prin
tatonări, încercări, implicare activă în situaţii
practice, căutare de soluţii dincolo de cadrul
strict al celor învăţate
 problemele/exerciţiile cu soluţii sau  formularea de întrebări, analiza paşilor de
răspunsuri unice rezolvare a unei probleme, argumentarea
deciziilor luate în rezolvare
 matematica făcută cu “creionul şi hârtia”,  utilizarea unei varietăţi de obiecte care
respectiv “creta şi tabla” trebuie manipulate în procesul învăţării
 activitatea profesorului şi învăţătorului ca  activitatea profesorului şi a învăţă-torului în
transmiţător de cunoştinţe adresate unui elev calitate de persoană care facilitează învăţarea şi
care receptează pasiv şi lucrează singur îi stimulează pe copii să lucreze în echipă
 evaluarea cu scopul catalogării copilului  evaluarea ca parte integrantă a instrucţiei, cu
rol stimulator-dinamizator în activitatea
didactică

Clasa I 9
 1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii
2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme
3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic
4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în
contexte variate

I. OBIECTIVE CADRU

Clasa I 10
 A. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii
Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei I elevul va fi
capabil:
1.1. să înţeleagă sistemul poziţional de
for-mare a numerelor din zeci şi
unităţi, utilizând obiecte pentru
justificări
1.2. să scrie, să citească şi să compare
nume-rele naturale de la 0 la 100
- *să utilizeze corect simbolurile
<,>,=, în compararea numerelor
1.3. să efectueze operaţii de adunare şi
de scădere:
- *în concentrul 0-20 cu trecere
peste ordin, utilizând obiecte sau
reprezentări
- în concentrul 0-30, fără trecere
peste ordin
- *în concentrul 0-100 fără
trecere peste ordin
1.4. să recunoască forme plane şi
forme spaţiale, să sorteze şi să
clasifice după formă, obiecte date
1.5. să stabilească poziţii relative ale
obiectelor în spaţiu
1.6. să măsoare şi să compare
lungimea, capacitatea sau masa
unor obiecte folosind unităţi de
măsură nestandard, aflate la
îndemâna copiilor; să recunoască
orele fixe pe ceas
2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme
Obiective de referinţă
2.1. să exploreze modalităţi de a descompune
numere mai mici ca 20 în sumă sau
diferenţă
*să exploreze modalităţi de a
descompune numere mai mici ca 100 în
sumă sau diferenţă
2.2. să sesizeze asocierea dintre elementele a
Clasa I
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele activităţi:
 exerciţii de comparare a grupurilor de obiecte (bile,
beţişoare, puncte) prin încercuirea părţilor comune;
 jocuri de numărare cu obiecte în care grupele de
câte 10 se înlocuiesc cu un alt obiect;
 gruparea şi regruparea obiectelor;
 exerciţii-joc de reprezentare prin obiecte sau desene
(puncte, cerculeţe, liniuţe etc.) a oricărui număr din
concentrul 0-100 şi asocierea grupurilor de obiecte sau
desene cu numărul de obiecte corespunzător;
 exerciţii de numărare din 1 în 1, din 2 în 2, din 3 în
3 etc., “înainte” şi “înapoi” cu şi fără sprijin în obiecte sau
desene
 exerciţii de adunare şi scădere cu numere naturale
de la 0 la 30 fără trecere peste ordin; verificarea rezultatelor
cu ajutorul obiectelor;
 exerciţii de descompunere a numerelor în sumă de
numere mai mici;
 rezolvarea de probleme în care numerele sunt date
obiectual sau figurate prin desene simple;
 rezolvarea de probleme (de tipul a + b = x,
a – b + c = x, a – b – c  = x) folosind obiecte, reprezentări,
numere;
 decuparea unor figuri geometrice desenate;
 descrierea verbală empirică a figurilor şi a
corpurilor geometrice întâlnite;
 identificarea formelor plane şi a celor spaţiale în
modele simulate şi în natură;
 exerciţii-joc de poziţionare a obiectelor în spaţiu
(stânga, dreapta, sus, jos, deasupra, sub, interior, exterior
etc.);
 exerciţii-joc de măsurare cu palma, creionul etc. a
unor obiecte;
 exerciţii de localizare a evenimentelor cotidiene în
termenii: înainte, după, în timp ce ...
Exemple de activităţi de învăţare
 exemple de adunare şi scădere cu numere
naturale formate din zeci şi unităţi, în concentrul 0-
30;
 exerciţii-joc de grupare a unor obiecte câte
două;
 exerciţii de identificare a elementelor unei
11
 două categorii de obiecte, desene sau mulţimi, fiind date regula de corespondenţă şi
numere mai mici ca 20 pe baza unor elementele celei de a doua mulţimi;
criterii date; să continue modele
repetitive reprezentate prin obiecte,
desene sau numere mai mici decât 10;
*crearea de şiruri pe baza unor reguli
date
2.3. să estimeze numărul de obiecte dintr-o  jocuri de estimare a numărului de obiecte din
mulţime şi să verifice prin numărare mediul cotidian;
estimarea făcută  exerciţii-joc de estimare a distanţelor cu
ajutorul pasului;
2.4 să rezolve probleme care presupun o
singură operaţie dintre cele învăţate
2.5. să compună oral exerciţii şi probleme cu  crearea de probleme utilizând tehnici variate:
numere de la 0 la 20 cu sprijin concret în obiecte; pornind de la o temă
dată; pornind de la numerele date; *fără sprijin;
*pornind de la exerciţii;

3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

3.1. să verbalizeze în mod constant modalităţi  exprimarea cu voce tare a etapelor de calcul.
de calcul folosite în rezolvarea exerciţiilor

4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte

variate

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

4.1. să manifeste disponibilitate şi plăcere în a  jocuri cu numere.
utiliza numere

B. CONŢINUTURlLE ÎNVĂŢĂRII1
 Elemente pregătitoare pentru înţelegerea conceptului de număr natural: exerciţii practice pentru
formarea ideii de corespondenţă între mulţimi de obiecte, pentru clasificarea unor obiecte după formă
şi/sau culoare.
 Numere naturale:
- de la 0 la 10;
- de la 10 la 20;
- de la 20 la 100.
 Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-10.
 Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-20, fără trecere peste ordin.
 *Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentratul 0-20, cu trecere peste ordin, cu
obiecte.
 Adunarea şi scăderea fără trecere peste ordin, în concentrul 0-30:
- cu numere formate din zeci întregi;
- cu numere formate din zeci şi unităţi.
 *Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-100 fără trecere peste ordin
- cu numere formate din zeci întregi;
- cu numere formate din zeci şi unităţi.
 Figuri geometrice: triunghi, pătrat, cerc, dreptunghi.
 Exerciţii de observare a obiectelor cu forme de cub sau sferă.

1
Pe tot parcursul clasei I, se vor utiliza pentru efectuarea calculelor, obiecte (beţişoare, biluţe etc.).
Clasa I 12
 Măsurări cu unităţi nestandard (palmă, creion, bile, cuburi etc.) pentru lungime, capa-citate, masă.
 Măsurarea timpului şi unităţi monetare; recunoaşterea orelor fixe pe ceas.
 *Recunoaşterea orelor fixe şi a jumătăţilor de ore pe ceas.
Unităţi de măsură: ora, ziua, săptămâna, luna.
Recunoaşterea monedelor.

Clasa I 13
 Educaţie muzicală

INTRODUCERE
Documentul de faţă reprezintă curriculum-ul de educaţie muzicală pentru clasele I-IV. Acesta are rolul de a regla
activitatea didactică a învăţătorilor care predau la acest ciclu şi de a furniza informaţii privind aşteptările şcolii şi
ale comunităţii faţă de elevii aflaţi în acest ciclu de şcolaritate.
Educaţia muzicală, componentă de bază a educaţiei artistice în şcoala primară, dispune de valenţe
formative multiple, vizând toate resorturile personalităţii umane, atât pe cele afective cât şi pe cele
psihomotrice şi intelectuale.
Fiind ştiinţă şi artă în acelaşi timp, muzica dispune de un limbaj specific la însuşirea căruia concură
deprinderile integratoare specifice proceselor limbajului: înţelegerea după auz, practicarea, lectura şi
scrierea muzicală.
De aceea educaţia muzicală în şcoala primară se desfăşoară în două etape: etapa oral intuitivă (a
prenotaţiei), în care muzica se învaţă exclusiv după auz, prin ascultare şi cântare, şi etapa notaţiei (a scris-
cititului muzical), în care cunoaşterea elementelor de limbaj serveşte practicării şi receptării muzicii.
Forma actuală a curriculum-ului constituie adecvarea la nivelul ciclului primar a unor principii de
proiectare curriculară care au menirea să asigure coerenţa acestei discipline, principii care constituie de
fapt dominantele noului curriculum.
Raportate la curriculum-ul anterior, acestea sunt:
Curriculum anterior Curriculum actual
▪ structurarea programei pe baza unor ▪ structurarea în jurul unor competenţe şi atitudini
obiective centrate pe cunoştinţe esenţiale în formarea personalităţii
▪ abordare pornind de la conţinuturi spre ▪ abordare pornind de la trei obiective cadru, cărora li
obiective şi spre activităţi de învăţare se adaptează obiectivele de referinţă, conţinuturile
şi activităţile de învăţare
▪ preponderenţa conţinuturilor informative ▪ preponderenţa conţinuturilor formative
▪ coerenţă redusă în gruparea ▪ gruparea conţinuturilor în blocuri uni-tare, care
conţinuturilor vizează mai ales aspectul practic, formativ
▪ slabă reprezentare a muzicii ▪ o largă reprezentare a muzicii instrumentale
instrumentale
▪ absenţa exemplelor privind activităţile de ▪ prezenţa unor exemple de activităţi de învăţare,
învăţare adecvate obiectivelor de referinţă
▪ absenţa sugestiilor pentru audiţii mu- ▪ sugestii multiple pentru repertoriul de cântece şi de
zicale audiţie muzicală
▪ sugestii insuficiente pentru repertoriul de ▪
cântece
▪ lipsa de flexibilitate şi de libertate în ceea ce ▪ flexibilitatea conţinuturilor, permiţând adap-tarea la
priveşte valorificarea elementelor locale de condiţiile concrete; introducerea unor elemente locale de
cultură muzicală cultură populară etc.
▪ neglijarea posibilităţilor de integrare ▪ posibilităţi de integrare culturală şi socială a
socio-culturală a disciplinei şi de disciplinei, de valorificare a acesteia în dezvoltarea
valorificare a acesteia în dezvoltarea personalităţii
personalităţii

Clasa I 14
 1. Dezvoltarea capacităţilor interpretative vocale şi instrumentale
2. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj muzical în interpretarea şi în
audierea muzicii
3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului muzical

I. OBIECTIVE CADRU

Clasa I 15
A. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. Dezvoltarea capacităţilor interpretative vocale şi instrumentale

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei I elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei I se recomandă

următoarele activităţi:
1.1. să cânte (după auz), individual sau în grup,  exerciţii de ţinută corporală;
cântece simple, la unison, cu respiraţie, emisie  jocuri-exerciţii de tehnică vocală
şi dicţie corectă (relaxare, respiraţie, articulaţie, intonaţie,
dicţie);
 intonare de cântece;
 memorizare de cântece;
1.2. să se mişte în ritmul muzicii interpretate,  jocuri muzicale;
folosind ca instrument de reprezentare
muzicală propriul corp (bătăi din palme, din
picioare, pocnete din degete)
1.3. să utilizeze diferite obiecte sonore (cutiuţe  improvizaţii muzicale;
rezonatoare, jucării muzicale, instrumente şi
pseudoinstrumente)
1.4. să se manifeste spontan, dezinvolt în  improvizaţii muzicale.
activităţile muzicale, exteriorizându-şi propriile
trăiri

2. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj muzical în interpretarea şi în audierea

muzicii

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

2.1. să identifice diferite surse de producere a  jocuri-exerciţii de recunoaştere a
sunetelor sunetelor produse de diverse obiecte şi
instrumente;
2.2. să diferenţieze sunetele muzicale de zgomote,  exerciţii de diferenţiere a sunetelor
sunetele vorbite de cele cântate vocale de cele instrumentale;
 exerciţii de recunoaştere a cântecelor
învăţate dintr-o suită de cântece prezentate;
2.3. să distingă interpretarea vocală de cea  ascultarea unor cântece interpretate de
instrumentală, interpretarea solistică de cea în învăţător;
grup  audiţii de lucrări sau fragmente
muzicale.
2.4. să exteriorizeze trăirea muzicii ascultate prin  exerciţii de mimă şi de dans;
mişcări ale corpului, mimică, gestică, dans,  desene.
desen

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului muzical

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

3.1. să enunţe titlurile şi autorii cântecelor  expunere de date referitoare la cântece;
învăţate  prezentare de poveşti, povestiri, cu conţinut
educativ din lumea muzicii;
 audiţii muzicale;
 discuţii pe marginea cântecelor;
 lecturi;
3.2. să manifeste interes pentru activităţile  participarea la serbări şcolare, spectacole
muzicale muzicale etc.

Clasa I 16
B. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
1. Practica muzicală (cântarea vocală şi instrumentală)
 Vocea.
 Sunetele vocale;
 Vocea utilizată în cântare şi în vorbire;
 Deprinderi specifice de cânt: ţinută corporală, respiraţie, emisie, dicţie;
 Cântarea individuală şi în grup;
 Cântarea2
Notă: Repertoriul de cântece va cuprinde: cântece populare (din folclorul copiilor, folclorul obiceiurilor,
cântece de leagăn, etc.), cântece pentru copii din muzica corală românească şi universală, clasică şi din
muzica uşoară.

 Obiecte sonore şi instrumente muzicale3

 Surse de producere a sunetelor;
 Propriul corp, instrument sonor;
 Obiecte şi materiale: caracteristici şi proprietăţi sonore;
 Obiecte sonore utilizate în jocuri şi improvizaţii muzicale (jucării muzicale,
pseudoinstrumente4 şi instrumente muzicale).

2. Elemente de limbaj muzical

 Sunetul muzical
 Sunete din natură şi din viaţa cotidiană;
 Sunetul muzical şi zgomotul;
 Calităţile sunetului muzical: durată, înălţime, intensitate, timbru (culoare).
 Ritmul muzical
 Sunete lungi şi scurte;
 Pauzele (momente de tăcere în muzică).
 Melodia
 Sunete înalte şi joase;
 Mersul melodic suitor şi coborâtor.
 Nuanţele (tare, încet)
 Timbrul (sunete aspre, moi, stridente, dulci etc.).
Notă: Elementele de limbaj vor fi abordate exclusiv prin practicare.

3. Elemente de cultură muzicală

 Date despre cântece : titlul, compozitorul, autorul textului
 Povestiri şi poveşti din lumea muzicii
 Audiţii muzicale5
Notă: Audiţiile vor cuprinde muzică populară românească (folclorul copiilor, folclorul obiceiurilor, cântece şi
jocuri populare), muzică corală, muzică instrumentală, muzică de operă şi de balet, (românească şi
universală).
2
A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cântece.
3
Acest conţinut va deveni obligatoriu pe măsură ce şcolile vor asigura baza materială necesară.
4
Pot fi utilizate pseudoinstrumente caracteristice folclorului local (frunza, firul de iarbă, solzul de peşte etc.).
5
A se consulta sugestiile pentru audiţiile muzicale.
Clasa I 17
4. Sugestii pentru repertoriul de cântece6
 Stă la geam o păsărică - folclorul copiilor; Împreună ne jucăm - folclorul copiilor; Cocoşelul meu isteţ -
folclorul copiilor; Capra cu trei iezi - folclorul copiilor; Joc popular - folclorul copiilor; Albinuţa mea -
după Delcasso; Acum e toamnă, da ! - Gr. Teodosiu; Mişcă vântul frunzele - D. Cuclin; Toamnă - N.
Lungu; Noi acum suntem şcolari - A. Ivăşcanu; Şcolărei şi şcolăriţe - T. Popovici; După 1 vine 2 - Al. Paşcanu;
Şade raţa pe butoi - Al. Paşcanu; Merge, fuge - Gr. Vieru; Iarna a sosit în zori - Gr. Teodosiu; Săniuţa - I. D.
Vicol; Săniuţa - Gr. Teodosiu; Vine, vine, primăvara - G. Breazul, N. Saxu; Copăcelul - C. Mereş; Înfloresc
grădinile - T. Popovici; Porumbiţa - G. Breazul; Rândunica - I. D. Vicol; Drag mi-e jocul românesc -
popular; Românaşul - D. G. Kiriac; La moară la Dorohoi - popular; Scumpa noastră ţară - după Gh.
Dumitrescu Bistriţa; Cântă - Al. Paşcanu; Piticii şi ariciul - Gh. Cucu; Toba - ***; Masă bună - ***;
Greieraşul - Gr. Teodosiu; Ţesătoarele - I. D. Chirescu; Ursul cărturar - ***; Doamne Iisuse Hristoase -
Gh. Cucu; Steaua sus răsare - popular; Cântec de stea - popular; Iată, vin colindători - T. Brediceanu; Sus
boieri! – Gh. Cucu; Moş Crăciun – D. G. Kiriac; O, brad frumos – popular german; La un colţ de
grădiniţă – Gh. Cucu; Sorcova – popular; Floriile – popular

5. Sugestii pentru audiţiile muzicale

 Cântece din folclorul copiilor
 Cântece şi jocuri populare româneşti
 Muzică corală: Nea Alecu - N. Ionescu; Povestea unui ciobănaş - D.D. Stancu; În tabără - Al.
Paşcanu; Împărăţia păsărilor - D. Voiculescu; Cântec de leagăn - Fr. Schubert; Alfabetul - W.A.Mozart
 Muzică instrumentală: Miniaturi pentru pian - Fr. Schubert, R. Schumann, F. Mendelsohn Bartholdy, S.
Drăgoi etc.; Urecheaţii şi Coteţul cu păsări din suita Carnavalul animalelor - C. Saint Säens; Concertul nr.
1 Primăvara (partea I) din ciclul Anotimpurile - A. Vivaldi; Simfonia jucăriilor - J. Haydn – W. A. Mozart;
Dansuri din baletul Spărgătorul de nuci - P. I. Ceaikovski.

6
Aceste sugestii sunt orientative. Repertoriul poate fi extins prin includerea unor cântece şi jocuri populare din
zona folclorică respectivă.
Clasa I 18
 Educaţie plastică

INTRODUCERE
Evoluţia societăţii româneşti contemporane, în care se face simţită tot mai acut nevoia unei educaţii
artistice de bază a tinerilor, conduce către o nouă optică în didactica educaţiei plastice.
Devine astfel necesară o nouă poziţionare a educaţiei plastice în calitatea sa de disciplină cu rol
important în dezvoltarea armonioasă a şcolarului.
Curriculum-ul de educaţie plastică este destinat profesorilor, învăţătorilor, elevilor, părinţilor, precum şi
altor membri ai comunităţii, interesaţi de educaţia artistică a copiilor.
În cazul de faţă, se abordează o nouă strategie de învăţare, pornind de la obiectivele cadru ale
disciplinei, regăsite în cele de referinţă la diferite niveluri de complexitate şi transferate, ulterior, în
activităţile de învăţare.
Conţinutul este astfel conceput încât derularea activităţilor în clasă va solicita din partea cadrului
didactic o bază de documentare minimă (steaua culorilor, reproduceri de artă, planşe didactice etc.).
În comparaţie cu programa anterioară de învăţământ, actualul curriculum prezintă următoarele
caracteristici:

Curriculum anterior Curriculum actual

▪ învăţare pasivă, centrată pe asimilare de
informaţii
▪ curriculum centrat pe conţinuturi
▪ curriculum inadecvat din punctul de vedere
al adaptării cantitative la particularităţile de
vârstă ale elevilor
▪ curriculum predominant informativ
▪ lipsa conţinutului valoric al obiectivelor
▪ ignorarea valorificării socio-culturale şi
individuale a disciplinei
▪ învăţare activă, realizată prin exerciţii variate,
în care cunoştinţele sunt înlănţuite logic
▪ curriculum centrat pe raţionalizarea activităţilor
de învăţare, în funcţie de obiectivele cadru şi de
obiectivele de referinţă
▪ curriculum adaptat la posibilităţile de asimilare
ale elevilor
▪ curriculum predominant intuitiv şi formativ
▪ predominanta conţinutului valoric al
obiectivelor
▪ posibilitatea de valorificare socio-culturală a
disciplinei în vederea dezvoltării personalităţii
elevilor

Clasa I 19
 1. Cunoaşterea şi utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru şi a unor tehnici
specifice artelor plastice
2. Recunoaşterea tipurilor de culori şi a nonculorilor în natură, pe imagini şi pe
paletă şi obţinerea amestecurilor
3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic

4. Realizarea unor compoziţii libere şi a unora după model

I. OBIECTIVE CADRU

Clasa I 20
A. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. Cunoaşterea şi utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru şi a unor tehnici specifice artelor
plastice

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei I elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele
activităţi:
1.1. să înţeleagă deosebirea dintre elementele  exerciţii de reprezentare liberă a spaţiu-lui
ce compun spaţiul natural şi reprezentarea natural;
lor plastică  observarea pe imagini (reproduceri de artă) a
spaţiului plastic;
1.2. să exprime liber propriile idei,  compoziţii în care să folosească ele-mente
sentimente, privind spaţiul natural, cât şi reale în viziune proprie, precum şi elemente
propriile viziuni, în spaţiul plastic fantastice;
1.3. să se familiarizeze cu materialele şi  identificarea materialelor (pensule, pastile şi
disciplina de lucru tuburi de culori, paleta etc.) şi a modului de aşezare
pe bancă;
1.4. să mânuiască în mod corect materialele şi  exerciţii de folosire a pensulelor şi a
instrumentele de lucru culorilor pigment;
 exerciţii de fluidizare a culorilor pigment;
1.5. să organizeze paleta cu tipurile de culori  exerciţii de aşezare a culorilor pigment (din
pigment tuburi) într-o anumită ordine, pe paletă;
1.6. să folosească tehnica suprapunerii  exerciţii de aşternere a culorilor pigment pe
culorilor, a colajului şi a modelajului suport (umed şi uscat) cu diferite consistenţe ale
pigmentului;
 compoziţii în care să folosească tehnici
diferite etc.

2. Recunoaşterea tipurilor de culori şi a nonculorilor în natură, pe imagini şi pe paletă şi

obţinerea amestecurilor

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

2.1. să recunoască grupele de culori şi non-  exerciţii de identificare a grupelor de culori
culori în natură, pe planşe didactice şi pe (primare, binare, calde, reci şi a nonculorilor);
imagini (reproduceri de artă)
2.2. să obţină culorile binare prin amestecul  exerciţii de obţinere a culorilor binare, prin
celor primare şi griurile din alb şi negru amestecul a două culori primare şi a griurilor din alb
şi negru;
2.3. să compună suprafeţe cu fiecare din  compoziţii cu elemente figurative şi
grupele de culori învăţate şi cu nonculori nonfigurative în care să folosească:
 grupa culorilor calde;
 grupa culorilor reci;
 grupa culorilor primare şi binare;
 grupa nonculorilor;
2.4. să obţină tonuri închise şi deschise prin  exerciţii de observare a tonurilor de cu-loare;
amestecarea culorilor cu alb sau negru, în  exerciţii de obţinere a cel puţin trei tonuri
urma recunoaşterii lor pe reproduceri spre închis şi trei tonuri spre deschis, prin amestecul
acestora cu alb şi negru;
2.5. să compună suprafeţe folosind tonurile  compoziţii cu elemente figurative şi
spre deschis şi spre închis ale culorilor nonfigurative, în care să folosească tonurile culorilor
calde sau reci;
 compoziţii cu elemente figurative şi
nonfigurative realizate din griuri;
2.6. să interpreteze pe plan afectiv  dialog provocat privind semnificaţia
semnificaţia culorilor calde şi reci
Clasa I 21
 culorilor studiate, pentru fiecare elev;
 analiza comparativă a compoziţiilor
exprimând variate stări posibile etc.

3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

3.1. să obţină unele forme spontane folosind
culorile şi noculorile
3.2. să obţină formele elaborate pe baza 
prelucrării formelor spontane, spontane obţinute;
valorificând diferenţa dintre acestea şi 
folosind toate culorile şi amestecurile
 exerciţii de identificare a diferitelor forme
din natură pe imagini (reproduceri de artă) ca: forme
de obiecte, forme geometrice, forme plastice;
 exerciţii de obţinere a formelor spontane
prin plierea hârtiei;
dialog privind interpretarea formelor
exerciţii de prelucrare a formelor obţinute
prin adăugarea unor elemente;
 compoziţii cu forme spaţiale realizate din
plastilină, carton etc.

4. Realizarea unor compoziţii libere şi a unora după model

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

4.1. să compună un spaţiu folosind forme  exerciţii de observare pe imagini
spontane şi forme elaborate (reproduceri de artă) a formelor plastice;
 exerciţii de organizare a spaţiului plastic cu
ajutorul formelor;
4.2. să realizeze compoziţii echilibrate din  compoziţii folosind grupele de culori şi
culori şi amestecurile lor amestecuri, cu elemente reale şi fantastice etc.

B. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
 Spaţiul natural şi reprezentarea lui plastică
 Materialele de lucru şi folosirea lor
 Grupele de culori şi nonculori; amestecurile culorilor cu alb şi negru (tonurile)
 Forma spontană şi elaborată
 Compunerea spaţiului plastic

Clasa I 22
 Educaţie fizică

INTRODUCERE
Curriculum-ul şcolar de educaţie fizică pentru învăţământul primar reflectă concepţia care stă la baza
reformei sistemului românesc de învăţământ, urmărind realizarea finalităţilor stipulate în Legea
Învăţământului, referitoare la dezvoltarea complexă a personalităţii copiilor. Prin obiectivele specifice
stabilite, sunt urmărite cu precădere: întărirea stării de sănătate a copiilor, dezvoltarea fizică armonioasă a
acestora, dezvoltarea capacităţilor psiho-motrice, educarea unor trăsături pozitive de comportament.
Curriculum-ul de faţă se adresează, în primul rând, celor care predau educaţia fizică la acest nivel de
învăţământ (învăţători, institutori, profesori de specialitate), directorilor de şcoli, elevilor, părinţilor,
specialiştilor angrenaţi în elaborarea sistemului naţional de evaluare, precum şi autorităţilor locale
interesate de procesul educaţional.
Faţă de curriculum-ul anterior, dominantele noii viziuni de predare a educaţiei fizice în şcoala primară
se pot rezuma după cum urmează:

Curriculum-ul anterior Curriculum-ul actual

 conţinut constituit din elemente având
caracter sportiv
 conţinuturi care depăşesc din punct de
vedere cantitativ posibilităţile de asimilare
ale elevilor
 orientarea finalităţilor spre realizarea unor
performanţe sportive
 conţinuturi ale învăţării şi activităţi de
învăţare destinate în mod egal tuturor elevilor
 curriculum insuficient adecvat
disponibilităţilor fizice şi intereselor elevilor
 curriculum neadaptat la condiţiile
materiale existente în şcoală şi la tradiţiile
locale
 valorificarea insuficientă a modelului
didactic concentric
 absenţa obiectivelor formulate în termeni
de atitudini
 conţinut constituit preponderent din elemente de
educaţie fizică
 conţinuturi adecvate din punct de vedere cantitativ
posibilităţilor de asimilare a elevilor
 orientarea finalităţilor spre dezvoltarea armonioasă a
personalităţii elevilor
 conţinuturi ale învăţării şi activităţi de învăţare
asigurând cerinţa de constituire a unor trasee
individuale de pregătire a elevilor
 curriculum orientat spre respectarea particularităţilor
fizice şi spre interesele elevilor
 curriculum adaptabil la baza materială specifică şi la
tradiţiile locale
 eşalonarea conţinuturilor după modelul didactic
concentric
 formularea obiectivelor în termeni de atitudini,
posibile de realizat prin intermediul specificului tuturor
celorlalte obiective

Clasa I 23
 1. Întreţinerea şi îmbunătăţirea stării de sănătate a copiilor şi formarea deprinderilor
igienico-sanitare
2. Influenţarea evoluţiei corecte şi armonioase a organismului şi dezvoltarea
calităţilor motrice de bază
3. Dezvoltarea deprinderilor motrice de bază, aplicativ-utilitare şi sportive
elementare
4. Formarea obişnuinţei de efectuare independentă a exerciţiilor fizice
5. Dezvoltarea spiritului de echipă şi a colaborării, în funcţie de un sistem de reguli
acceptate

I. OBIECTIVE CADRU

Clasa I 24
A. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. Întreţinerea şi îmbunătăţirea stării de sănătate a copiilor şi formarea deprinderilor
igienico-sanitare

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei I elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele

1.1. să identifice principalele caracteristici ale
stării de sănătate
1.2. să cunoască şi să respecte regulile de
igienă personală şi de evitare a
accidentelor sportive în practicarea
exerciţiilor fizice
1.3. să adopte un comportament adecvat care
să reflecte respectarea regulilor de evitare
a accidentelor
activităţi:
 receptarea explicaţiilor şi a exemplelor;
 urmărirea evoluţiei individuale;
 activităţi de însuşire şi de practicare a
regulilor de igienă personală şi de evitare a
accidentelor sportive în funcţie de exemplele propuse;
 urmărirea aplicării regulilor în activităţile
practice;
 verificare sistematică a comportamentului faţă
de regulile de evitare a accidentelor;
 recomandări, exemple;
 aprobări-dezaprobări, evidenţieri etc.

2. Influenţarea evoluţiei corecte şi armonioase a organismului şi dezvoltarea calităţilor

motrice de bază

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

2.1. să identifice segmentele corpului şi să
adopte poziţia corectă a acestora în
situaţii statice şi dinamice
2.2. să cunoască şi să execute principalele 
exerciţii de dezvoltare fizică a demonstrări;
segmentelor corpului, după demonstraţie
2.3. să execute mişcările însuşite cu rapiditate 
şi coerent, potrivit posibilităţilor diferite semnale;
individuale
2.4 să folosească deprinderile însuşite, în 
condiţii variate
2.5. să acţioneze asupra propriului corp prin 
contracţia musculaturii segmentelor
2.6. să depună eforturi cu durate prelungite
2.7. să persevereze în participarea la activităţi 
specifice dezvoltării calităţilor motrice
 adoptări de poziţii pe baza prezentării şi a
exemplificării;
 corectări;
 exerciţii şi jocuri pentru formarea poziţiei
corecte;
 atenţionări şi corectări sistematice;
identificarea elementelor exerciţiului în
 exerciţii pentru fiecare segment al corpului;
 corectări;
adoptări de poziţii şi declanşări de mişcări la
 execuţia repetată a unei mişcări, deprinderi,
sub formă de întrecere;
 jocuri dinamice cu solicitări de viteză;
exersarea deprinderilor însuşite în condiţii
variate etc.
 exersarea legată a 2-3 deprinderi însuşite în
cadrul ştafetelor şi al jocurilor dinamice;
efectuarea de exerciţii localizate la nivelul
principalelor regiuni musculare, cu învingerea
greutăţii propriului corp;
 ştafete cu elemente de forţă;
 efectuarea de eforturi continue, cu progresia
duratei;
 jocuri şi ştafete extinse ca durată, repetate de
mai multe ori;
 testări;
receptarea modelului specific de dezvoltare fizică
armonioasă;

Clasa I 25
  examinări somatoscopice periodice;
 exerciţii specifice;
 concursuri etc.

3. Dezvoltarea deprinderilor motrice de bază, aplicativ-utilitare şi sportive elementare

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

3.1. să-şi însuşească mecanismul de bază al
deprinderilor de mers, alergare, săritură şi
de aruncare-prindere şi să îl aplice în
activităţile motrice
3.2. să-şi însuşească mecanismul de bază al
deprinderilor aplicativ-utilitare
3.3. să-şi însuşească deprinderile motrice
elementare aparţinând unor probe şi
ramuri de sport
3.4. să persevereze în exersarea deprinderilor
până la însuşirea corectă a acestora
 identificarea mecanismului deprinderilor în
demonstrare şi în explicaţie;
 exersare fragmentată şi globală;
 identificarea mecanismului deprinderilor în
demonstrare şi în explicaţie;
 exersare fragmentată şi globală;
 identificarea mecanismului deprinderi-lor în
demonstrare şi în explicaţie;
 exersare fragmentată şi globală;
 jocuri dinamice şi pregătitoare.
 exersări fragmentate şi globale;
 corectări şi recomandări etc.

4. Formarea obişnuinţei de efectuare independentă a exerciţiilor fizice

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

4.1. să conştientizeze efectele pozitive ale
practicării independente a exerciţiilor
fizice, realizându-le pe cele simple.
4.2. să manifeste interes şi perseverenţă în
realizarea activităţilor independente.
 dialog însoţit de explicaţii;
 exemple de conţinuturi şi forme de
organizare;
 recomandări generale şi individualizate etc.

5. Dezvoltarea spiritului de echipă, a colaborării, în funcţie de un sistem de reguli acceptate

Obiective de referinţă
5.1 să cunoască şi să respecte regulile de
organizare şi de desfăşurare a activităţilor
practice
5.2. să cunoască modul de comportare în
relaţia cu colegii şi să-l adopte pe
parcursul activităţilor desfăşurate
5.3. să manifeste spirit de colaborare în relaţia
cu colegii
Exemple de activităţi de învăţare
 activităţi în diferite formaţii de lucru;
 jocuri şi întreceri individuale şi pe echipe;
 dialog punctat cu precizări şi cu exemple;
 activităţi de grup;
 sesizarea modelului de comportament în
prezentarea profesorului şi în exemple;
 activităţi practice de exersare şi în-treceri.

B. CONŢINUTURlLE INVĂŢĂRII
1. Capacitatea de organizare
 Formaţii de adunare în linie pe un rând (formaţii de adunare în linie pe două rânduri; formaţiile de
deplasare în coloană câte unul şi câte doi).
 Alinierea în linie.
 *Poziţiile drepţi şi pe loc repaus.
 Întoarceri prin săritură, la stânga şi la dreapta.
 *Pornire cu mers pe loc şi oprire (pornire şi oprire din mers).
 *Trecerea din linie pe un rând în formaţiile de semicerc şi cerc.

2. Dezvoltarea armonioasă
Clasa I 26
 Poziţiile: stând depărtat, pe genunchi, şezând şi culcat.
 Mişcări: duceri ale braţelor (înainte, sus, lateral); ale unui picior înainte, înapoi, lateral; ale palmelor pe
şold, pe umeri, la ceafă; îndoiri şi întinderi ale braţelor, ale trunchiului, ale picioarelor; răsuciri ale gâtului,
ale trunchiului; rotări ale capului şi ale braţelor;
 Postura corectă.

3. Calităţile motrice de bază

 Viteza (viteză de reacţie la stimuli vizuali, viteză de execuţie în acţiuni motrice singulare, viteză de
deplasare pe direcţie rectilinie).
 Îndemânarea (coordonarea acţiunilor motrice realizate individual).
 Forţa (forţă dinamică segmentară).
 Rezistenţa (rezistenţă generală la eforturi aerobe).

4. Deprinderi motrice de bază

 Mers (mers obişnuit cu ţinută corectă şi coordonare de braţe, *mers cu păstrarea direcţiei către diferite
repere; mers în coloană câte unul).
 Alergare (pasul de alergare, alergare cu păstrarea direcţiei, *alergare în coloană câte unul).
 Săritură (săritură pe loc şi cu deplasare, cu desprindere de pe ambele picioare).
 Aruncare şi prindere (aruncarea lansată cu una şi două mâini, cu rostogolirea obiectului pe sol la
distanţă).

5. Deprinderi utilitar-aplicative
 Echilibrul (menţinerea poziţiilor stând pe vârfuri, pe un genunchi, într-un picior pe sol şi pe suprafeţe
înguste şi înălţate).
 Căţărare-coborâre (căţărare-coborâre cu ajutorul braţelor şi picioarelor, pe scara fixă, prin păşire şi
apucări succesive).
 Escaladare (escaladare cu apucare, sprijin şi păşire pe obstacol).
 Tracţiune (deplasarea propriului corp, pe o suprafaţă alunecoasă, prin tracţiune cu braţele).
 Împingere (deplasarea propriului corp situat pe sol/bancă, prin împingeri realizate cu braţele şi
picioarele).
 Transport (transport de obiecte uşoare, apucate cu una-două mâini, individual şi pe perechi).

6. Deprinderi sportive elementare

 Cu specific de atletism (alergarea de durată în tempo moderat, alergarea de viteză cu start din picioare,
săritură în lungime cu elan, aruncarea mingii de oină de pe loc, la distanţă).
 Cu specific de gimnastică (cumpănă pe un genunchi cu sprijinul palmelor pe sol, semisfoara, podul de
jos, *stând pe omoplaţi, rulare laterală, *rulare pe abdomen şi piept, rostogolire înainte din ghemuit în
ghemuit).
 Specifice jocurilor sportive (pasarea şi prinderea mingii cu două mâini de pe loc, pasarea cu o mână şi
prinderea cu două mâini de pe loc, pasarea mingii cu piciorul - băieţi, de pe loc, dribling simplu şi
multiplu pe loc, conducerea mingii cu piciorul - băieţi, ştafete şi jocuri cuprinzând procedeele învăţate

Clasa I 27
 Abilităţi practice

INTRODUCERE
Cerinţele societăţii româneşti în schimbare au determinat o nouă abordare a disciplinei Abilităţi
practice. Astfel, noul curriculum vine în întâmpinarea nevoilor copilului, respectând universul copilăriei şi
urmărind, în ansamblu, să dezvolte atitudini şi capacităţi de tip creativ, reflexiv, cognitiv, de interacţiune
socială şi de comunicare.
Obiectivele cadru ale disciplinei Abilităţi practice se subordonează finalităţilor învăţământului
românesc şi se armonizează cu acelea ale altor discipline conexe.
Ordinea de parcurgere a conţinuturilor, precum şi numărul de ore pentru fiecare temă sunt stabilite de
cadrele didactice (după un eventual sondaj realizat în rândul elevilor şi al părinţilor).
Prezentăm în continuare succint dominantele noului curriculum prin raportare la cel anterior:

Curriculum anterior Curriculum actual

 formularea obiectivelor în termeni generali,  formularea obiectivelor în termeni de competenţe
nespecifici şi capacităţi
 conţinuturi directive, aceleaşi pentru toţi elevii  conţinuturi variabile oferind o paletă largă de
activităţi prin care elevul îşi poate acoperi sfera de
interese
 conţinuturi fixe, neadaptate la resursele locale  conţinuturi nuanţate, flexibile, adapta-bile la
resursele locale
 activităţi didactice orientate spre preda-rea  activităţi didactice orientate spre lucrul
frontală independent, individual şi pe grupuri, încurajând
iniţiativa şi stimulând creativitatea
 lipsa corelărilor interdisciplinare  corelarea şi integrarea cu obiectele de studiu din
celelalte arii curriculare
 activităţi preponderent mecanice  activităţi bazate pe explorare şi joc

Clasa I 28
 1. Cunoaşterea şi utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile
2. Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse simple
3. Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs
4. Dezvoltarea simţului practic

I. OBIECTIVE CADRU

Clasa I 29
 A. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. Cunoaşterea şi utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei I elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei I se recomandă următoarele

1.1. să observe caracteristici ale unor mate-
riale din natură şi ale celor sintetice
(forme, culori, dimensiuni)
1.2. să recunoască şi să utilizeze
operaţii simple de lucru cu materiale din
natură şi sintetice
1.3. să recunoască instrumente specifice
prelucrării materialelor din natură şi a
materialelor sintetice
*1.4 să se familiarizeze cu tehnicile de lucru
. necesare obţinerii produselor, prin
combinarea materialelor
activităţi:
 observaţii dirijate în cadrul excursiilor
organizate în apropierea şcolii, în parcuri, păduri;
 exerciţii-joc de alegere a plastilinei, a hârtiei
dintr-un grup de materiale date;
 demonstraţii privind caracteristicile diferitelor
sortimente de hârtie etc.
 exerciţii de grupare a materialelor după
caracteristicile dorite de elevi (formă, mărime,
culoare, duritate, grosime, maleabilitate) etc.
 jocuri didactice organizate în natură sau în
clasă;
 exerciţii-joc de modelare a plastilinei în forme
simple;
 confecţionare de obiecte din hârtie;
 joc de rol: activităţi specifice dintr-o
gospodărie (urbană sau rurală) etc.
 exerciţii de recunoaştere a instrumentelor şi a
obiectelor specifice interiorului unei locuinţe etc.
 exerciţii de realizare a unor jucării, machete
care au la bază tehnici de asamblare a unor
materiale etc.

2. Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse simple

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

2.1. să observe caracteristici ale unor modele
date
2.2. să redescopere etapele realizării unor
produse simple din diferite materiale
*2.3. să aplice tehnicile de lucru învăţate, în
realizarea unor compoziţii combinate
 observarea dirijată a unor compoziţii sau
jucării;
 exerciţii de ordonare a operaţiilor necesare
obţinerii unor compoziţii simple, după natură, a unor
compoziţii decorative şi a unor jucării;
 jocuri dirijate de descoperire a etapelor de
realizare a unor obiecte similare ca tehnică de
execuţie şi mod de realizare;
 activităţi practice de realizare a unor obiecte
noi, care pornesc de la un obiect realizat anterior;
 activităţi practice de realizare a unor
compoziţii combinate.

3. Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

3.1. să participe, în grupuri de lucru, la  activităţi în grup de realizare a
realizarea componentelor unui produs componentelor unui produs simplu;
simplu
3.2. să verbalizeze acţiunile desfăşurate în  lucru în grup, jocuri didactice, dramatizări,
timpul jocului teatru de păpuşi.

Clasa I 30
4. Dezvoltarea simţului practic

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

4.1. să identifice modalităţi de folosire a
produselor executate
*4.2. să descopere soluţii de valorificare a
obiectelor scoase din uz, în combinaţie cu
materiale din natură, plastilină şi hârtie
 conversaţii despre posibile utilizări ale
produselor realizate individual sau în grup;
 activităţi practice de realizare a unor
produse cu grad sporit de dificultate, prin
combinarea diverselor materiale şi a tehnicilor
învăţate.

B. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
1. Activităţi cu materiale din natură
 Observare, identificare, clasificare
 Achiziţionare (colectare)
 Pregătire (presare, uscare, curăţare, spălare)
 Sortare după diferite criterii (formă, mărime, culoare etc.)
 Tehnici de lucru: lipire, asamblare şi realizarea unor compoziţii simple, asemănătoare cu cele din natură
şi decorative
Subiecte orientative: buchet de ghiocei, coş cu struguri, vază cu flori (petale, frunze, seminţe); câmp cu flori
(petale, frunze, seminţe); insecte (seminţe, coji de seminţe, petale, frunze); ornamente pentru pomul de iarnă
(conuri, crenguţe de brad); felinarul (pepene sau dovleac); lănţişorul (tulpini de păpădie);

2. Activităţi cu materiale sintetice

2.1. Plastilina
 Însuşiri, tehnici de modelare: elemente simple (bastonaşe, sfere, cuburi)
Subiecte orientative: bila şi combinaţii de bile (matematică - numeraţie); şiragul de mărgele; bastonaşul;
cercul (cifra 0 sau litera O); lanţul obişnuit (din mai multe cercuri); zarurile; litere, cifre; fructe şi legume
(mărul, para, ridichea, ciuperca), scara, soldăţei, săniuţa, covrigul (răsucit, împletit), corpuri geometrice.

2.2. Hârtia
 Îndoirea şi plierea
Subiecte orientative: barca simplă; coiful; chipiul; racheta; avionul; evantaiul; armonica, batista; paharul;
solniţa; corabia pescarului; vaporaşul.

 Îndoirea, plierea, tăierea sau ruperea liberă a hârtiei şi lipirea ei

Subiecte orientative: peisaje-tablou - “Anotimpurile“; coperta de carte, caiet; plicul; cordonul simplu
(pentru Pomul de iarnă).

 Ruperea hârtiei pe contur şi lipirea ei

Subiecte orientative: faţă de masă (milieul) din figuri geometrice; floricica din şerveţele; batistuţa; frunze din
hârtie.

 Colaje şi jucării simple

Subiecte orientative: invitaţii; felicitări; tablouri pentru camera copiilor; barca dublă; porumbelul; semnul
de carte; mobila păpuşii (din cutii de chibrituri); figurine pentru pomul de iarnă.

 *Compoziţii; machete simple

Subiecte orientative: furnicuţele (plastilină sau cocă, seminţe, beţişoare); Modelino (cocă + fire); piese de
şah (plastilină, beţe); Urechilă; Căsuţa; Barza (hârtie, nucă, beţe de chibrituri, paie, plastilină); Greieraşul
(hârtie, ghindă, sârmă, crenguţă, plastilină); Melcul (cochilie de melc, crenguţă, plastilină, hârtie);

Clasa I 31
 porumbelul, purceluşul, puişorul, pisicuţa, şarpele; răţuşte pe lac (nuci, hârtie, plastilină); în ogradă (hârtie,
boabe de fasole, ghindă, dopuri, crenguţă, plastilină); în pădure (ghindă, sârmă, hârtie,crenguţe, coji de
nucă, plastilină); scene din poveşti: Ursul păcălit de vulpe; Punguţa cu doi bani (plastilină, hârtie, crenguţe,
paie, dopuri, sârmă); Strada mea (carton, plastilină, dopuri); căsuţa din beţe de chibrituri şi hârtie colorată;
colaj - scene din poveşti; iepuraşul, pisicuţa, lebedele (coajă de ou, hârtie, carton, aţă); vas pentru flori (coji
de ouă, hârtie, carton); păpuşile (carton, material textil, coji de ouă); ornamente pentru pomul de iarnă:
clopoţelul înaripat, şiragul de clopoţei, coşuleţul (carton, hârtie colorată, alte materiale).

3. Tehnici specifice gospodăriei

 Pregătirea micului dejun: prepararea sendviciului
 Igiena corporală; igiena locuinţei
 Utilizarea cheilor de la apartament (casă); a întrerupătoarelor electrice; a telefonului
 *Îngrijirea animalelor de casă sau de curte.

Clasa I 32