Exemple de aplicaţii numerice

51. La o reţea trifazată de curent alternativ este alimentat un receptor electric conectat
în triunghi. Tensiunea de linie este de 220 V. Să se determine puterea consumată în
circuit cunoscând că încărcările pe faze sunt neuniforme şi anume: prima fază are
rezistenţa activă de 3 Ω şi reactanţa inductivă de 4 Ω, a doua fază are o o rezistenţă
activă de 6 Ω şi o reactanţă inductivă de 8 Ω,a treia fază are rezistenţa activă de 8 Ω şi
reactanţa inductivă de 6 Ω.

⃗ 1 =3+ j⋅4 Ω ⇒ Z 1 =√ 3 2 +4 2 =5 Ω⇒ I 1 =220 =44 A

Z
5
R 3
P1=U⋅I 1⋅cos ϕ1=U⋅I 1⋅ 1 =220⋅44⋅ =5808 W
Z1 5
X 4
Q 1 =U⋅I 1⋅sin ϕ1 =U⋅I 1⋅ 1 =220⋅44⋅ =7744 VAr
Z1 5
S 1 =√ P21 +Q21 =√ 5808 2 +77442 =9680 VA
⃗ 2 =6+ j⋅8 Ω ⇒ Z2 =√ 62 +82 =10 Ω⇒ I 2=220 =22 A
Z
10
R2 6
P2 =U⋅I 2⋅cos ϕ2 =U⋅I 2⋅ =220⋅22⋅ =2904 W
Z2 10
X 8
Q 2 =U⋅I 2⋅sin ϕ 2=U⋅I 2⋅ 2 =220⋅22⋅ =3872VAr
Z2 10
S 2 =√ P 22 +Q22 =√ 29042 +38722 =4840VA
⃗ 3 =8+ j⋅6 Ω ⇒ Z3 = √ 8 2 +62 =10 Ω ⇒ I 3= 220 =22 A
Z
10
R3 8
P3 =U⋅I 3⋅cos ϕ3 =U⋅I 3⋅ =220⋅22⋅ =3872 W
Z3 10
X 6
Q 3 =U⋅I 3⋅sin ϕ3 =U⋅I 3⋅ 3 =220⋅22⋅ =2904 VAr
Z3 10
S 3 =√ P 23 +Q23 =√ 38722 +2904 2=4840 VA
P=P1 + P 2 + P3 =5808+2904+3872=12 ,584 kW
Q=Q 1 + Q 2 +Q 3 =7744+3872+2904=14 ,52 kVAr
S=S1 +S 2 + S3 =9680+ 4840+ 4840=19 , 36 kVA
52. O linie electrică aeriană cu tensiunea de 0,4 kV, cu conductoare din cupru având 
= 0,017  mm2/m, alimentată din sursa A, are schema şi caracteristicile din figură.
s1 = 50 mm2 s2 = 35 mm2 s3 = 25 mm2

x01 = 0,31  /km x02 = 0,345  /km x03 = 0,33  /km

1 2 3 AO
● ● ●
3oo m 2oo m 15o m

S1 = 40 + j10 kVA S2 = 30+ j0 kVA S3 = 20 + j15 kVA

Se cere:
a) să se determine pierderea maximă de tensiune;
b) să se interpreteze rezultatul considerând că pierderea de tensiune admisibilă este
de 10%.

l 0,017⋅30 0,017⋅20
S 50 { {
R=ρ⋅ ⇒¿ RA1= =0,102Ω ¿ R12= =0,097Ω ¿ ¿¿
35
X=x0⋅l⇒¿{X A1=0,31⋅0,3=0,093Ω¿ {X12=0,345⋅0,2=0,069Ω ¿ ¿¿
Calculam pierderea longitudinala de tensiune in punctul 3. Variatia transversala a tensiunii
se neglijeaza.
n
1
ΔU = ⋅∑ ( P i⋅Ri +Q i⋅X i )=
U n i =1
1
= ⋅1000⋅[ 40⋅0 ,102+10⋅0 ,093+30⋅(0 , 102+0 , 097 )+ 0+20⋅(0 ,102+0 ,097+ 0 ,102 )+
400
+15⋅(0 , 093+0 , 069+0 , 0495)]=50 , 43 V
ΔU 50 , 43
ΔU [ %]= ⋅100= ⋅100=12 , 6 %
Un 400

b ) ΔU [% ]=12 , 6 %>10 %⇒Re teaua trebuie re dim ensionata

 53. La o reţea trifazată de 6 kV alimentată din staţiile de transformare A şi B, ale căror
tensiuni sunt egale şi coincid ca fază, sunt racordate mai multe locuri de consum.
Lungimile porţiunilor de reţea, în km, secţiunile conductoarelor, în mm 2, sarcinile, în
kW şi factorii lor de putere sunt indicate în schema reţelei.
Să se determine pierderea maximă de tensiune pentru regimul de funcţionare normal
şi pentru regimul de avarie al reţelei.
Se neglijează pierderile de putere pe linii.
În regimul de avarie se presupune că se scoate din funcţiune acea porţiune din reţea a
cărei ieşire din funcţiune determină căderea maximă de tensiune într-un punct
oarecare al reţelei;
Pentru conductorul cu s=35mm2 se consideră r0=0,91 /km şi x0=0,353 /km iar
pentru cel cu s=16 mm2 r0=1,96 /km şi x0=0,377/km.

100 kW 80 kW
cosφ = 0,8 cosφ = 0,9

3 km, 35 mm2 a 2 km, 35 mm2 b 3 km, 35 mm2 c 4 km, 35 mm2

A O ● ● ● OB
1,5 km 16 mm2 1,5 km 16 mm2

d 40 kW 80 kW e 40 kW
cosφ = 0,7 cosφ = 0,8 cosφ = 0,8

Calculam elementele pasive ale retelei.

Tronson R X Z
Aa 0,91x3=2,73Ω 0,353x3=1,059 Ω Rad(2,73 +1,0592)=2,928 Ω
2

ab 0,91x2=1,82 Ω 0,353x2=0,706 Ω Rad(1,822+0,7062)=1,952 Ω

bc 0,91x3=2,73 Ω 0,353x3=1,059 Ω Rad(2,732+1,0592)=2,928 Ω
cB 0,91x4=3,64 Ω 0,353x4=1,412 Ω Rad(3,642+1,4122)=3,904 Ω
ad 1,96x1,5=2,94 Ω 0,377x1,5=0,5655 Ω Rad(2,942+0,56552)=2,994 Ω
ce 1,96x1,5=2,94 Ω 0,377x1,5=0,5655 Ω Rad(2,942+0,56552)=2,994 Ω

Calculam puterile in punctele de consum

Punct P Q S
a 100 kW Rad(1252-1002)=75 kVAr 100/0,8=125 kVA
b 80 kW Rad(1002-802)=60 kVAr 80/0,8=100 kVA
c 80 kW Rad(88,92-802)=38,77 kVAr 80/0,9=88,9 kVA
d 40 kW Rad(57,142-402)=40,8 kVAr 40/0,7=57,14 kVA
e 40 kW Rad(502-402)=30 kVAr 40/0,8=50 kVA
Calculam circulatia de putere pe tronsonul Aa. Deoarece tensiunile in A si B sunt egale si in faza,
avem:
n
∑ S i⋅Z i (100+ j⋅75+40+ j⋅40 , 8)⋅(1 ,82+ j⋅0 , 706+2 ,73+ j⋅1 , 059+3 , 64+ j⋅1, 412 )
S Aa= i=1
⃗ = +
Z AB 2 , 73+ j⋅1 , 059+1 , 82+ j⋅0 , 706+2 , 73+ j⋅1 , 059+3 , 64+ j⋅1 , 412
(80+ j⋅60 )⋅(2 , 73+ j⋅1 , 059+3 , 64+ j⋅1 , 412)+(80+ j⋅38 , 77+40+ j⋅30 )⋅(3 , 64+ j⋅1 , 412)
+ =
2 ,73+ j⋅1 , 059+1 ,82+ j⋅0 , 706+2 ,73+ j⋅1 , 059+3 , 64+ j⋅1, 412
(140+ j⋅115, 8 )⋅(8 , 19+ j⋅3 , 177 )+(80+ j⋅60 )⋅(6 , 37+ j⋅2 , 471)+(120+ j⋅68 , 77)⋅(3 ,64 + j⋅1 , 412 )
¿ =
10 , 92+ j⋅4 , 236
778 ,7 + j⋅1393 , 18+361 ,34 + j⋅579 , 88+339 , 7+ j⋅419 , 76 1479 ,74 + j⋅2392 , 82
¿ = =
10 , 92+ j⋅4 , 236 10 , 92+ j⋅4 , 236
(1479 , 74+ j⋅2392 ,82 )⋅(10 , 92− j⋅4 ,236 ) 26295 ,3+ j⋅19861 , 4
¿ = =191 ,66+ j⋅144 ,76 kVA
(10 , 92+ j⋅4 , 236 )⋅(10 , 92− j⋅4 ,236 ) 137 ,2
Calculam circulatiile de puteri pe toate tronsoanele

Tronson P Q
Aa 191,66 kW 144,76 kVAr
ab 191,66-100-40=51,66 kW 144,76-75-40,8=29 kVAr
bc 51,66-80=-28,34 kW 29-60=-31 kVAr
cB -28,34-80-40=-148,34 kW -31-38,77-30=-99,8 kVAr
ad 40 kW 40,8 kVAr
ce 40 kW 30 kVAr

Pentru verificare, putem calcula circulatiile de puteri incepand din sursa B.

n
∑ S i⋅Zi (80+ j⋅38 , 77+40+ j⋅30 )⋅(2, 73+ j⋅1, 059+1 , 82+ j⋅0 ,706+ 2, 73+ j⋅1, 059 )
S Bc = i=1
⃗ = +
Z AB 2 , 73+ j⋅1 , 059+1 , 82+ j⋅0 , 706+2 , 73+ j⋅1 , 059+3 , 64+ j⋅1 , 412
(80+ j⋅60 )⋅(2 , 73+ j⋅1 , 059+1 , 82+ j⋅0 , 706 )+(100+ j⋅75+ 40+ j⋅40 , 8 )⋅(2 , 73+ j⋅1 , 059)
+ =
2 ,73+ j⋅1 , 059+1 ,82+ j⋅0 , 706+2 ,73+ j⋅1 , 059+3 , 64+ j⋅1, 412
(120+ j⋅68 ,77 )⋅(7 ,28+ j⋅2 , 824 )+(80+ j⋅60 )⋅(4 ,55+ j⋅1 ,765 )+(140+ j⋅115, 8 )⋅(2 , 73+ j⋅1 , 059)
¿ =
10 , 92+ j⋅4 , 236
679 , 39+ j⋅839 , 53+258 , 1+ j⋅414 , 2+259 ,57+ j⋅464 , 4 1197 ,06 + j⋅1718 , 13
¿ = =
10 , 92+ j⋅4 , 236 10 , 92+ j⋅4 , 236
(1197 ,06 + j⋅1718 , 13)⋅(10 , 92− j⋅4 , 236 ) 20349 , 88+ j⋅13691, 12
¿ = =148 ,32+ j⋅99 ,79 kVA
(10 , 92+ j⋅4 , 236 )⋅(10 , 92− j⋅4 ,236 ) 137 , 2

Calculam circulatiile de puteri pe toate tronsoanele

Tronson P Q
Bc 148,32 kW 99,79 kVAr
cb 148,32-80-40=28,32 kW 99,79-38,77-30=31,02 kVAr
ba 28,32-80=-51,68 kW 31,02-60=-28,98 kVAr
aA -51,88-100-40=-191,88 kW -28,98-75-40,8=-144,78 kVAr
ad 40 kW 40,8 kVAr
ce 40 kW 30 kVAr
 Valorile puterilor care circula pe fiecare tronson sunt sensibil egale dupa cum se observa in
cele doua tabele.
Observam ca punctul b este alimentat din ambele capete atat cu putere activa cat si cu putere
reactiva.
Rupem reteaua in punctul b si o consideram alimentata doar din sursa A cu puterile calculate.
Aflam caderea longitudinala de tensiune in punctul b.
n
1
ΔU = ⋅∑ ( P i⋅Ri +Q i⋅X i )=
U n i =1

191 , 66⋅2 , 73+144 , 76⋅1 , 059+51 ,66⋅(2 , 73+1 ,82 )+29⋅(1 , 059+0 , 706 )
= =160 , 5V
6
160 , 5
ΔU [% ]= ⋅100=2 , 675 %
6000
Pentru verificare, putem calcula caderea longitudinala de tensiune rupand reteaua in puncul b
si considerand-o alimentata din sursa B.
n
1
ΔU = ⋅∑ ( P i⋅Ri +Q i⋅X i )=
U n i =1

148 , 32⋅3 , 64+99 , 79⋅1 , 412+28 , 32⋅(3 , 64+2 ,73 )+31, 02⋅(1, 412+1 , 059 )
= =156 , 3 V
6
156 ,3
ΔU [% ]= ⋅100=2 , 605 %
6000
Valorile obtinute sunt foarte apropiate.
Caderea cea mai mare de tensiune o vom avea in punctul d daca se intrerupe
tronsonul Aa.
n
1
ΔU = ⋅∑ ( P ⋅R +Q i⋅X i )=
U n i =1 i i

340⋅3,64 +244 ,57⋅1 ,412+220⋅6 ,37+175 ,8⋅2 ,471+140⋅8,19+115, 8⋅3,177+40⋅11,13+40 ,8⋅3 ,7425
= =
6
922⋅100
=922 V = =15 ,35 %
6000
 54. O reţea trifazată de 0,4 kV alimentată din punctul A, cu conductoare din cupru
având  = 0,017  mm2/m are secţiunea conductoarelor, lungimile tronsoanelor şi
sarcinile menţionate în figură.
Să se determine pierderea maximă de tensiune considerând că sarcinile sunt rezistive.
g
0,15 A/m
80 m
f

16 mm2
50 m

50 mm2 mmmm2 25 mm2 mm2

aA bA d
A e
75 m 100 m 100 m 50 m
30A AAA A
20A AA 16 mm2 15A A A 10A
80 m m

cA 25A A A A

l 0 , 017⋅1
r 50=ρ⋅ = =0 , 00034 Ω
S 50 m
l 0 ,017⋅1
r 25=ρ⋅ = =0 ,00068 Ω
S 25 m
l 0 ,017⋅1
r 16=ρ⋅ = =0 ,0010625 Ω
S 16 m
Sarcina este rezistiva ⇒ cosϕ=1⇒ ΔU =√ 3⋅R⋅I
ΔU Aa=√ 3⋅0 , 00034⋅75⋅(20+30+25+15+10+80∗0 , 15 )=√ 3⋅0 , 0255⋅112=4 , 95 V
ΔU Ab= ΔU Aa + √ 3⋅0 , 00034⋅100⋅92=4 , 95+5 , 41=10, 36 V
ΔU Ac =ΔU Ab + √ 3⋅0 , 0010625⋅80⋅25=10 , 36+3 , 67=14 , 03 V
ΔU Ad= ΔU Ab+ √ 3⋅0 , 00068⋅100⋅25=10 , 36+2.94=13, 3 V
ΔU Ae =ΔU Ad + √ 3⋅0 , 00068⋅50⋅10=13 , 3+0 , 58=13 ,88V
ΔU Af = ΔU Ab + √ 3⋅0 , 0010625⋅50⋅80⋅0 ,15=10 , 36+1,1=11, 46 V
80
ΔU Ag= ΔU Af + √ 3⋅0 , 0010625⋅ ⋅80⋅0 , 15=11, 46+0 , 88=12 ,34 V
2
14 , 03⋅100
Caderea max ima de tensiune este in punctul c: ΔU Ac =14 ,03 V = =3 ,51%
400
55. O LEA 110 kV s.c. echipată cu conductoare de OL-Al de secţiune 185 mm 2, cu
diametrul 19,2 mm şi  = 1/34  mm2/m, are o lungime de 40 km şi coronamentul din
figură (cu distanţele în mm).
Se cere:
1. Să se precizeze semnificaţiile simbolurilor a şi b din formulele de calcul ale
inductanţei specifice
a
x0 = 0,145 lg 0,779b Ω/km,
respectiv susceptanţei specifice
7 ,57368
a
lg
b0 = b 10-6 S/km
2. Să se reprezinte schemele electrice echivalente în Π şi T ale liniei şi să se calculeze
parametrii acestora. Se neglijează conductanţa liniei.

2550

4200

3250

1)

a=D med =3√ D12⋅D23⋅D 13 , dis tan ta medie d int re conductoare

b=r , raza conductorului
2)

D12=√ ( 3250−2550 )2 +42002 =4258 mm

D23=2⋅3250=6500 mm
D13=√ ( 3250+2550 )2 +42002 =7161 mm
3
Dmed =√ 4258⋅6500⋅7161=5831 mm
d 19 , 2
r= = =9,6 mm
2 2
l 40000
R= ρ⋅ = =6 , 36 Ω
S 34⋅185
5831
X =l⋅0 ,145⋅lg =16 , 77 Ω
0 , 779⋅9,6
7 , 57368
B=l⋅ =108 ,84⋅10−6 S
5831
lg
9,6
Schema in ∏
Z =6 , 36+ j⋅16 , 77 Ω
B
B 1=B2 = =54 , 42⋅10−6 S
2
Schema in T
Z
Z 1 =Z2 = =3 , 18+ j⋅8 ,38 Ω
2
B=108 , 85⋅10−6 S
56. 1. Să se determine parametrii electrici ( R T, XT, GT şi BT ) ai unui
transformator cu două înfăşurări de 31,5 MVA 115 ± 2x2,5% / 6,3 kV,
pierderile în cupru de 105 kW, pierderile în gol de 40 kW, u sc[%]=9% şi i0[%]=1,2%.
Parametrii electrici se vor raporta la tensiunea de pe plotul maxim al înfăşurării
primare.
2. Să se reprezinte schema electrică achivalentă, în Γ, a transformatorului
de la punctul 1.

Pe plotul maxim avem raportul de transformare 115⋅1 ,05 /6,3 kV = 120 , 75/6,3 kV
PCu⋅U 2n 105000⋅120 ,75 2
RT = 2 = =1, 54 Ω
Sn 315002
usc U 2 0 ,09⋅120 ,75 2⋅106
XT = ⋅ = =41 ,66 Ω
100 Sn 31 , 5⋅106
P Fe 40⋅103
GT = 2 = 2 6
=2 ,74⋅10−6 S
U 120 , 75 ⋅10
i 0 S n 0 , 012⋅31 ,5⋅106
BT= ⋅ 2 = 2 6
=26⋅10−6 S
100 U 120 ,75 ⋅10

Schema in Γ :
Z =R T + j⋅X T =1 , 54+ j⋅41 , 66 Ω
Y =GT − j⋅BT =(2 ,74− j⋅26 )⋅10−6 S
57. Un post de transformare care alimentează un consumator este echipat cu
două transformatoare trifazate identice, de 1600 kVA, 6/0,4 kV, având
fiecare:
ΔPsc = 18 kW; ΔP0 = 2,6 kW; usc % = 6%; i0 % = 1,7%;
Se cer parametrii electrici ai unui transformator raportaţi la tensiunea
secundară şi schema electrică echivalentă (în Γ ) a postului de
transformare.

U 2 18000⋅4002
RT = ΔP sc⋅ 2 = =1 , 125 mΩ
Sn 16000002
usc U 2 0 ,06⋅400 2
XT = ⋅ = =6 mΩ
100 Sn 1600000
ΔP0 2600
GT = 2 = =16 , 25 mS
U 4002
i S 0 , 017⋅1600000
B T = 0 ⋅ n2 = =170 mS
100 U 400 2
Z T =RT + j⋅X T =1 , 125+ j⋅6 mΩ
Y T =G T − j⋅BT =16 , 25− j⋅170 mS
La punerea in paralel
Z
Z = T =0 , 5625+ j⋅3 m Ω
2
Y =2⋅Y T =32 ,5− j⋅340 mS
58. Pe o plecare subterană a unei reţele electrice de 10 kV alimentată de la o staţie de
transformare se produce un scurtcircuit trifazat.
Să se calculeze valoarea curentului de defect şi reactanţa minimă a unei bobine de
reactanţă care ar trebui montată pentru limitarea puterii de scurtcircuit la cel
mult 100 MVA.
Lungimea, secţiunea conductoarelor de cupru, rezistenţa şi reactanţa specifice ale
cablului sunt indicate în figură. Se consideră că scurtcircuitul este produs de o sursă
de putere infinită şi se neglijează componenta aperiodică a curentului de scurtcircuit.

k (3)
3x240 mm2 Cu – 5 km

ro = 0,07632 Ω/km, xo = 0, 08 Ω/km

10,5 kV 10 kV

Z =( 0 , 07632+ j⋅0 , 08 )⋅5=0 , 3816+ j⋅0,4 Ω=0 ,5528 ∠46 °

U 10500
I sc = = =10979 A
√3⋅Z √3⋅0 , 5528
S sc =√ 3⋅U⋅I sc= √3⋅10500⋅10979=199 MVA
100000000 10500
S sc =100 MVA ⇒ I sc = =5505 A ⇒ Z= =1,1 Ω
√ 3⋅10500 √ 3⋅5505
0 , 3816+ j⋅( 0,4+X )=1,1⇒ 0,4+ X= √1,12 −0 , 38162 =1 ,03 ⇒
⇒ X=0 , 63 Ω
59. Să se determine cu cât se reduce puterea de scurtcircuit trifazat pe barele A1 de 110
kV, în schema electrică din figură, în cazul în care se funcţionează cu cupla C 1
deschisă, în comparaţie cu funcţionarea cu cupla C1 închisă.
Cupla barelor de 220 kV C2 este în permanenţă închisă.

S = 500 MVA S = 500 MVA x = 0,3

x = 0,3 C2
220 kkkV

S = 200MVA usc = 11% S = 200 MVA usc = 11%

C1
110 kV kV
A11 A2

S =400MVA usc = 10% S = 400 MVA usc = 10%

S = 350 MVA S = 350 MVA

x”d = 12% ~ ~
x”d = 12%

Alegem Sb=1700 MVA; Ub=110 kV

Calculam puterea de scurtcircuit in conditiile in care cupla C1 este inchisa.
Schema echivalenta si valorile reactantelor relative vor fi:

¿b
S 170
X1=2x⋅=0,3 =1,02
Sn 50
S
¿ b 170
X3=4Usc⋅=0,1⋅ =0,935
Sn 20
¿
S
¿ b 170
X5=6Usc⋅=0,1 =0,425
Sn 40
¿ } cdot{Srub{size8b} over{S ubsize8{n} =0,12cdot{ 170}over{350}=,583{}#XrSub{size8Σ} rSup{size8*}={XrSub{size81} rSup{size8*}+XrSub{size83} rSup{size8*} over{2} \line {XrSub{size85} rSup{size8*}+XrSub{size87} rSup{size8*} over{2}= {# 1,02+935}over{2} \line {0,425+ 83}over{2}= {#0,975\line 0,54=3{}#XrSub{size8 talc} rSup{size8*}=XrSub{size8Σ} rSup{size8*} cdot{Srub{size8n} over{S ubsize8{b} =0,3cdot{ 170}over{170}=,3{}#Srub{size8talsc1}={Srub{size8n} over{XSubsize8{talc} rSup{size8*} ={170}over{0,3}=51`italMVA{} ¿
X7=8xd
¿
Calculam puterea de scurtcircuit in conditiile in care cupla C1 este inchisa.
Valorile reactantelor relative vor fi aceleasi, in schimb, sSchema echivalenta va fi diferita.
¿
X1
X Σ=
¿
2
¿ ¿
[ ¿ ¿ ¿ ¿
]
||( X 4 + X 6 + X 8 )+ X 3 ||

||( X 5 + X 7 )=
1 , 02
¿ [
2
||(0 , 935+0 , 425+0 , 583 )+0 , 935 || ]
||(0 , 425+0 ,583 )=
¿ ( 0 , 51||1 , 943+0 , 935 )||1 ,008=
¿ ( 0 , 404+0 , 935 )||1 , 008=1 , 339||1, 008=
¿ 0 , 0575
S 1700
X ¿cal =X ¿Σ⋅ n =0 ,575⋅ =0 , 575
Sb 1700
S 1700
S sc 2= n¿ = =2957 MVA
X cal 0 , 575
ΔS=S sc 2 −S sc 1 =5151−2957=2194 MVA
ΔS 2194
ΔS[ %]= ⋅100= ⋅100=42, 6 %
S sc 1 5151
 60. Să se determine puterile de scurtcircuit la timpul t = 0 în cazul unui scurtcircuit
trifazat pe barele A1 de 220 kV ale staţiei A în următoarele ipoteze:
a) cuplele staţiilor A şi B, respectiv CA şi CB sunt închise;
b) cupla CA închisă, cupla CB deschisă;
c) cupla CA deschisă, cupla CB închisă.
Schema şi caracteristicile circuitelor sunt indicate în figură.

S = 1000 MVA
x = 0,4 B1 A1
L= 80 km 5 7
3 S = 800 MVA
x0 = 0,42 Ω/ km x”d = 20%
1 ST = 800 MVA usc = 12%

CB CA
ST = 800 MVA usc = 12%
2 L= 80 km
4 S = 800 MVA
x”d = 20%
x0 = 0,42 Ω/ km 6 8
S = 1000 MVAB2 A2
x = 0,4

Puterea de baza S b =1000+1000+800+800=3600 MVA

Tensiunea de baza U b = 220 kV
Calculam reac tan tele raportate la marimile de baza
Pentru generatorul de 1000 MVA :
¿ ¿
Sb 3600
X 1 =X 2 =x⋅ =0,4⋅ =1 , 44
Sn 1000
Pentru liniile electrice
¿ ¿ Sb 3600
X 3 =X 4 =x 0⋅L⋅ 2 =0 , 42⋅80⋅ 2 =2,5
UL 220

Pentru transformatoare electrice

¿ ¿ usc Sb 3600
X 5 =X 6= ⋅ =0 ,12⋅ =0 , 54
100 Sn 800

Pentru generatoarele de 800 MVA

¿ ¿
x''d Sb 3600
X 7 =X 8 = ⋅ =0,2⋅ =0,9
100 Sn 800

a) cuplele CA şi CB sunt închise

X ¿57=0 ,54 +0,9=1, 44
X ¿68=0 ,54 +0,9=1 , 44
1 , 44
X ¿5678 = =0 , 72
2
 ¿ 1 , 44
X 12= =0 , 72
2
¿ 2,5
X 34 = =1 ,25
2
¿
X 1234 =0 , 72+1 ,25=1 , 97

¿ ¿ ¿ 1 , 97⋅0 , 72
X Σ =X 1234 ||X 5678 = =0 , 527
1 , 97+0 , 72
Snom 3600
X ¿cal =X ¿Σ⋅ =0 , 527⋅ =0 , 527
Sb 3600
Snom 3600
S sc = ¿ = =6831 MVA
X cal 0 , 527

b) cupla CA închisă, cupla CB deschisă

¿ ¿
X 13= X 24=1 , 44 +2,5=3 , 94
¿
X ¿13 3 , 94
X 1234 = = =1 , 97
2 2
X ¿5678 =0 , 72 ( punctul a )

1 , 97⋅0 , 72
X ¿Σ =X ¿1234 ||X ¿5678 = =0 , 527
1 , 97+0 , 72
S 3600
X ¿cal =X ¿Σ⋅ nom =0 , 527⋅ =0 , 527
Sb 3600
S 3600
S sc = nom = =6831 MVA
X cal 0 , 527
¿

Se observa egalitatea puterilor de scurtcircuit in cazurile a) si b). Acest lucru era previzibil
deoarece curentul care circula prin cupla CB in cazul a) era nul.

c) cupla CA deschisă, cupla CB închisă

¿
X 468=2,5+0 , 54+0,9=3 , 94
¿ 1 , 44
X 12= =0 , 72
2
X ¿12468= X ¿468||X ¿12=3 , 94||0 ,72=0 ,609
X ¿123468 =X ¿12468 +X ¿3 =0 , 609+2,5=3 ,109
¿
X 57=0 ,54 +0,9=1, 44
X ¿Σ =X ¿123468||X ¿57 =3 ,109||1 , 44=0 , 984
S 3600
X ¿cal =X ¿Σ⋅ nom =0 , 984⋅ =0 , 984
Sb 3600
Snom 3600
S sc = ¿ = =3659 MVA
X cal 0 , 984