PUNEREA ÎN VALOARE A BISERICILOR DE LEMN DIN NORDUL MOLDOVEI
PRIN RESTAURAREA ŞI ÎNCADRAREA LOR IN CIRCUITUL TURISTIC
------
Arh. TITU ELIAN
Bisericile de lemn din Moldova nu atrag atenţia
de la început, în mod deosebit, ca obiective care te-ar
impresiona prin volum şi siluetă. Ele nu au fleşa turnu­
rilor din j udeţele Maramureş, Bihor, Sălaj şi nici mări­
mea unor lăcaşuri de cult care să cuprindă în i nteriorul
lor o masă mare de credincioşi, veniţi la rugăciune şi
reculegere. Ele sînt modeste, ascunse privirii, aşezate de
multe ori în locuri puţin accesibile, în luminişuri de pă­
duri, văi ascunse sau mai rar pe cîte un platou, confun­
dîndu-se cu relieful înconjurător.
I n decursul timpului, bisericile de lemn au suferit
transformări, pentru a corespunde mai bine unor nevoi
de cult, spaţiul interior fiind mărit prin adăugarea de
încăperi. Iar pentru a înfrunta vitregia climatului nostru,
bîrnele pereţilor au fost căptuşite cu scînduri sau tencu­
ială, învelitoarea tradiţională din draniţă înlocuindu-s
cu un material mai ieftin, mai uşor de procurat şi poate
mai durabil - tabla.
Desigur că trecînd pe lîngă aceste biserici transformate,
este greu de recunoscut înfăţişarea monumentelor originale .
Cercetate însă, prin restaurare, aceste clădiri modeste
ca volum, cu acoperişuri înalte, de multe ori cu frîngeri
de pante şi streşini care ajung la dimensiuni impresio­
nante, îşi pot recăpăta toată frumuseţea arhitecturală.
Varietatea bolţilor, ciopliturile în lemn din exterior şi in­
terior, pereţii despărţitori dintre pronaos şi naos, pridvo­
r urile atît de diferite prin forma arcelor şi stîlpii sculp­
taţi, ancadramentele uşilor şi ferestrelor, totul atrage şi
farmecă pe privitor.
Prin proporţiile volumetrice perfecte, prin raporturile
echilibrate între suprafeţele pline şi goluri, prin di men­
sionarea unor elemente de arhitectură bogat decorate, bi­
sericile de lemn devin o chintesenţă a artei populare. In
ele se relevă geniul de artist creator al ţăranului român.
Din cercetările întreprinse pe teren cu istoricul Ioana
Cristache Panait, am constatat că lista monumentelor de
cultură din RSR (aprobată în 1 9 55 cu H.C.M. 6 6 1 / 1 955) nu
cuprinde un număr important de biserici de lemn şi nici
pe cele mai reprezentative.
Ulterior, prin comunicări şi articole publicate în re­
v i sta "Arhiepiscopia Iaşilor" , nI'. 7-9 d in iulie - septem­
brie 1 96 9 şi " Buletinul monumentelor istorice" , nr. 2 din
1 972 (autorii comunicărilor şi articolelor Ioana Cristache
Panait şi Titu Elian), au fost arătate valorile unor biserici
de lemn, în parte necunoscute, care au fost incluse în
noua listă a monumentelor istorice.
Din cercetări, întocmirea unor relevee şi analizarea
documentaţiilor de reparaţii şi restaurări la aceste monu­
mente, am considerat că este util a desprinde unele con­
cluzii privind "principiile de restaurare" pentru bisericile
de lemn din nordul Moldovei.
Totodată voi încerca să scot în evidenţă modul cum
au fost realizate cîteva resta urări şi să propun restaura­
rea altor lăcaşuri de cult, care se pot înscrie ca obiective
interesante pe traseele cu afluenţă mare de turişti (fig. 1 ) .
Astfel acest studiu ar putea completa materialele pu­
blicate sau expuse în comunicări, formînd în totalitatea
lor o documentaţie, care să poată fi folosită în vederea res­
taurării unor biserici de lemn, şi punerea lor în valoare,
pentru a fi redate patrimoniului nostru istoric şi artistic.
PRINCIPII DE RESTAURARE
I n decursul anilor, multe biserici de lemn cu valoare
istorică şi de arhitectură, prin reparaţiile întreprinse de
beneficiari (parohii) cu scopul bine intenţionat de a le
conserva şi proteja, şi-au modificat aspectul original. '
Aceste reparaţii nu s-au limitat numai la schimbarea unor
materiale degradate prin înlocuirea lor cu alte materiale
trăine de cele originale - tablă zincată în locul şiţei,
betonul care înlocuieşte piatra soclului, căptuşelile de
scînduri suprapuse peste pereţii de bîrne, tencuieli noi
27
http://patrimoniu.gov.ro
------
interioare şi exterioare, pardoseli de lemn în loc de les­
pezi de piatră etc., schimbări care afectează aspectul
arhitectural al faţadelor şi interioarelor. Nevoile cultului
cerînd pentru desfăşurarea slujbelor un spaţiu mai mare,
aceste biserici au fost modificate şi ca plan prin adăuga­
rea unor încăperi noi (pridvor închis sau deschis), des­
facerea unor ziduri despărţitoare între pronaos şi naos,
lărgiri de pronaos, adăugiri de cafase, de turle, supra­
înălţări de şarpante etc. Desigur că în aceste cazuri, mo­
numentele istorice îşi pierd valoarea lor arhitecturală,
nemaipăstrînd volumele şi formele structurale iniţiale.
I n consecinţă, lucrările de restaurare se pot împărţi
în două categorii, în funcţie de reparaţiile şi modificările
care au intervenit la aceste biserici.
1. Lucrări de restaurări care se reduc numai la înlo­
cuiri de materiale (finisaje) pentru a se reda monumen­
telor aspectul iniţial, precum şi înlocuirea unor piese de­
gradate cu piese noi pentru consolidarea construcţiilor.
II. Lucrări de restaurări la care intervin modificări
de volume şi forme, deci se intervine asupra structurii
şi modenaturii construcţiei, pentru aducerea ei la aspec­
tul iniţial. Şi într-un caz sau altul, formele originale
structurale se menţin.
Dintr-o cercetare şi analiză pe teren la diferite mo­
numente care necesită lucrări de reparaţii , conservare şi
restaurare, se desprind următoarele :
FUNDAŢII ŞI SOCLU. In general sînt din piatră de
carieră. La executarea fundaţiilor nu se urmărea adînci­
rea lor pînă la nivelul de îngheţare a apei, ele limitîn­
du-se ca adîncime la cota de 40-50 cm, avînd astfel
numai un rol de repartizare a sarcinilor verticale (pe­
reţi şi şarpantă), fiind expuse însă la tasări de pămînt
şi degradări. Sînt cazuri cînd fundaţiile şi soclul se reduc
la nişte piloni de piatră amplasaţi în dreptul colţurilor
pereţilor, care formează suprastructura. Rar se găsesc bi­
serici la care soclul dispare, construcţia de lemn fiind
aşezată d irect pe pămînt, la partea inferioară a pereţilor
de bîrne aşezîndu-se tălpi puternice din lemn ecarisat de
stejar, aşezate cîteodată pe lespezi de piatră.
Liant al bolovanilor era argila, mai rar varul hidrau­
lic, însă de cele mai multe ori pietrele erau aşezate fără
liant pentru a permite o ventilaţie permanentă sub d uşu­
melele pardoselii. Este soluţia optimă, verificată de con­
structorii de altădată, pentru a împiedica igrasia (deci
putrezirea lemnului), prin dezvoltarea ciupercii " merulius
lacrimans" .
Avînd în vedere experienţa trecutului, este de reco­
mandat ca soclul restaurat să se execute fără mortar, cu
rosturi de ventilaţie sub nivelul pardoselii de lemn, lă­
sîndu-se spaţii pentru circulaţia aerului.
Este o tendinţă de a se ten cui soclurile din piatră cu
mortar de praf de piatră sau ciment, cu desene imitînd
asizele de piatră, sau să se realizeze o tencuială tratată
în cîmp continuu din similipiatră, buciardată, pieptănată
sau şpiţuită, pentru obţinerea unui efect plastic care însă
este străin de modul cum se tratau ca finisaj e aceste
biserici de lemn .
Se poate admite tencuiala, numai dacă paramentul so­
clului era tencuit iniţial. I n acest caz, mortarul se va
executa din var, fără ciment (o parte var şi trei părţi
ni sip curat). Tehnica execuţiei va fi :
a. se va da un prim strat prin stropire cu mătura
(pentru aderenţa cu piatra) ;
b. se va suprapune un tinci dat cu mistria (eventual
armat cu pleavă sau cîlţi de cînepă tocată). Eventual se
poate include în mortar praf de cărămidă, ceramică pi­
sată sau cenuşi vulcanice, care au o acţiune de hidraulici­
zare. Aceste adausuri se pot admite sub rezerva de a nu
a fecta din punct de vedere plastic paramentul.
Desigur că un mortar de var bine executat implică fo­
losirea unui var stins de minimum un an, dat prin sită
cu ochiuri de 1 mm, iar nisipul trebuie perfect spălat
pentru a fi curat, fără urme d e argilă.
M ult discutate sînt trotuarele. Ele nu existau sau erau
numai suprafeţe î nguste înconj urînd peri metru l biserici i ,
d i n bolovani aşezaţi p e u n strat d e n isip, asigurind u-se
panta n ecesară de scurgere a apelor meteorice. Deci este
de recomandat - în cazul realizări i u nor trotuare -
de a se folosi bolovani sau lespezi de piatră pe u n pat
de nisip, panta de scurgere f i i nd de 3% , sau, ţinînd u-se
seama că d i n p unct de vedere estetic este frumos ca
stratul de i arbă să formeze u n cîmp continuu - covor -
pînă la soclul sau pereţi i clădirii, se poate renunţa la
trotuar. In acest caz cîmpul în ierbat se va extinde pînă
la faţadele bisericii, asigurindu-se pante d e scurgere pen­
tru apele meteorice.
Se execută cîteodată un ecran d i n argilă bine com­
pactat în j urul bisericii, sub n i velul terenului, pe care se
aşterne stratul vegetal (cca. 1 5-20 cm), peste care va
creşte iarba.
Ecranul d e argilă are pantă d e scurgere spre exterior
ş i este continuat cu u n strat vertical subteran care îm­
bracă temelia spre exterior pe toată înălţimea. Această
soh,lţie nu este de recomandat, d eoarece principiul să­
nătos este de a perm i te zidăriei de pi atră sau de cără­
midă "să respire " .
I n concl uzie, zidăria soclului este bine a s e păstra sau
real iza fără liant, trotuarul f i i n d de asemenea realizat d i n
bolovani sau lespezi aşezate p e n i s i p fără pat d e beton
şi rosturi cimentate, iar în cazul folosirii mortarelor, ele
se vor executa numai cu var.
Aceste măsuri - precum şi real i zarea unor streşini m]..l l t
ieşite - sînt luate pentru îndepărtarea apelor meteorice.
In cazul cînd apele freatice ating un n i vel superior
care a fectează construcţia, se prevăd l ucrări speci ale, dre­
naj e, ecrane verticale, puţuri absorbante etc. - lucrări
în general costisitoare. De m ulte ori se observă o tend inţă
d e ridicare a nivelului apei freatice, fenomen declanşat
din cauza unor alunecări d e teren sau executarea lucră­
r ilor hidrotehnice (baraje, irigaţii etc . ) .
Desigur că, în cazul c î n d zona este amen inţată d e
i nundaţ i i , alunecări de teren sau d e creşterea apelor frea­
tice, soluţia rad i cală este de a se căuta un nou amplasa­
ment pentru construcţie, ferit de calamităţ i . Avem exem­
ple de strămutări de biserici de lemn (zona lacu l u i Bicaz,
satul Chiriţ ni, comuna Hangu), u nele d i n ele f i i nd deter­
m inate numai de nevoi ale cultului, cetăţeni i d i ntr-un
j udeţ cumpărînd o b i serică de lemn d i n alt j udeţ pe care
o m ută în parohia lor. (Ca exemplu, biserica din satul
Cumpărătura, comuna Bosanci, j u d . Suceava, cum părată
el i n j udeţul Bacău etc.).
I n d ecursul vremii nu s-a mai păstrat n i vel u l de
călcare i n iţial, depunînd u-se straturi d e pămînt care în
unele cazuri depăşesc n i velul pardoselii i nterioare. Se vor
face în consecinţă d ecapări de pămînt (pînă la n i velul
de călcare), eventual subzid ir i cu beton ciclopeian şi supra­
î nălţarea soclu lui pentru a protej a şi conserva mai bine
biserica de lemn, la intemperi i . Pentru această ultimă
operaţi une, î ntreaga construcţie ele lemn se poate rid ica
- cu vinciuri. Desigur că se va asigura ş i n ivelarea
terenului, cu realizarea pantelor de scurgere pentru apele
meteorice (completate eventual cu rigole şi drenaj e) .
PEREŢII sînt din bîrne (brad, stejar, foarte rar d i n
u l m , frasin sau fag). Bîrnele s e mon tează î n forma lor
rotundă, cu două feţe teşite pentru aşezare, asigul'Îndu -se
etanşei tatea. Se poate folosi pen tru pereţi şi l emnul eca­
risat de d imensi uni vari abi le. Nu se folosesc îmbinările
în cîmp, ele realizî ndu-se n umai la colţuri (fig. 2).
In restaurarea mon umentului se vor păstra d i m en­
siunile i niţiale şi modul de aşezare a bîrnelor, cu îm­
binări l e de colţ care pot fi î n coadă d e rîndunică sau la
j umătate lem n . Este i nteresant de observat că i niţial se
lăsau mici rosturi - în cîmp - î ntre bîrne, î mbinările
el e colţ făcîndu-se " fest" (bine încheiate). Presi unea pe
colţur i f i i nd mai mare, se produce o comprimare, ceea
ce d eterm ină c apropiere a bîrnelor " î n cîmp " , deci se
obţine etan şeitatea (fără a recurge la nut şi feder sau
alte îmbinări). La partea i n feri oară a pereţilor se aşază
28
http://patrimoniu.gov.ro
o talpă care se va ancora în fundaţi i cu platbande. Intre
această talpă şi soclu se va pune un strat izolator (d i n
carton asfaltat).
In lucrări le de restaurare a pereţilor, dacă există ros­
turi între bîrne, pen tru protecţie, ele se pot astupa cu
chit (rumeguş cu ulei sau mai primitiv cu lut sau
muşchi), iar în i nteriorul biseric i i , dacă sînt piduri, se
va monta de-a lungul acestor rosturi pînză de in sau
cinepă fixată cu clei.
Se foloseşte şi împănal'ea cu pene d e lemn pentru ob­
struarea goluri lor mai mari d i ntre bîrne.
In construcţia veche, lemnul se lasă aparent fără a
i se ela d i ferite emulsiuni. Pentru men ţ i nerea patinei na­
turale, lemnul se va lăsa aparent fără a i nterveni cu
ulei natural sau mineral, în nici un caz cu catran, car­
bolineu sau alte compoz i ţ i i pe bază de gudron. Cel mult
se pot d a răşini si n tetice (lacuri), care n u afectează
lemnul (se resorb şi n u-i alterează culoarea naturală). U le­
i ul de i n se foloseşte mai mult pentru brad care absoa rbe.
Pentru obţ i nerea unei culori se poate d a pe lemn -
ca u n colorant - baiţ d i l uat în apă (foarte slab şi trans­
parent).
Se vor utili za cuiele de lemn, nefolosindu-se fi erul
decît în cazu l unor consolidări (tiranţi şi elemente m e­
talice de prindere sau legătură Î ntre piese).
Mare parte din b isericile de lemn (bîrne), pentru a fi
p ro cej ate contra i ntemperi i lor, sînt tencuite î n i nterior
ş i exterior (cu şipci, trestie şi mortar d e var spoit), m en­
. ţ i nîndu-se de m ulte ori n umai tavanul sau bolţile de l emn
aparent.
I n mod curent însă, pereţii din lemn erau căptuşi ţi
cu scînduri aşezate în sens verti cal , petrecute (sistemul
aşezări i pe orizontală - caplama sau cu falţ - nefi i nd
utilizat) (fig. 3).
Această căptuşeală se extindea şi asupra soclul ui,
streşin i i ş i pridvorului deschis - care devenea astfel o
încăpere în chisă, utilă cultul u i . Streş i nile care prezin trl
mult i nteres prin construcţia lor cu console şi căpriori
aparenţ i , d ispar sub acest î n veliş d e scînduri ca şi ele­
mentele pridvoru lui deschis (stîlpi, arcaturi, balustraele),
care se acopăr.
Desigur că toată această îmbrăcăminte (căptuşeală)
va trebu i d esfăcută ş i p i esele degradate de lemn origi­
nale se vor înlocui ş i consolida. In ceea ce priveşte ten­
cu iala, dacă nu este d e dată recentă, ea se poate păstra sau
reface, î nsă cu condi ţia de a n u fi utilizat în compoziţia
modarului cimentul (mortar din var - o parte var şi
trei părţi n isip curat).
ACOPERIŞUL (şarpanta ş i învelitoarea)
Ca volum şi s i luetă, acoperişul prezintă d if erite as­
pecte în funcţie de climă şi regiune. Astfel panta este
mai d ulce sau mai pronunţată, streş i nile aparente sînt
de di ferite d imensi un i (0,80-2 , 0 0 m lăţime), simple (nu­
mai cu căpriori) sau bogate (prin n umărul de console . i
dispoziţia lor), avînd ciopli turi cu motive geometrice,
volute şi alte desene (fig. 4-1 0).
Pe latura de vest, streaşina d e multe ori este foarte
proem i nentă şi rotunj i tă, avînd forma unui cozoroc pe
care il regăsim şi la b iserici din zi dărie cu acoperiş de
şiţă (Arbore, Părhăuţi etc).
Şiţa (drani ţa - în l imbaj popu lar) este confecţionată
d i n brad de o esenţă superioară - lemn de rezonanţă
- sau mai rar din stejar, cu desene variabile de l a
reg i une la regiune, d e d imen s i u n i m a i scurte sau mai
lungi. drepte sau cu colţuri rotunjite şi tăiate î n formă
de solz i . Sînt aşezate m i ni mum î n 4 straturi pe ş i pci
(fig. 1 1 ). Şi}a se poate m ula pe forme rotunde: aşa cum
o regăsi m şi la casele ţărăneşti, unde coamele î nclinate
sînt rotunjite.
Pentru conservarea şiţei s-a căutat a se trata lemnul
cu calaican (sulfat feros) sau cu gudroane - prin pen­
sulare (carbolineu din distilarea cărb unelu i , an tracenu­
l u 1 , sau catran ul d i n dist i larea huilei). De asemenea se
foloseşte u leiul de i n fier t sau uleiul m i n eral. Toate aceste
s,u bstanţe î nsă schimbă aspectul lemnului, alterează pa­
f ma naturală şi, pri n depunerea prafului, îl murdăresc.
Actualmente s-a experimentat i mpregnarea materia-
 lului lemnos cu o soluţie de sulfat de cupru :;; i bicromaL
de sod iu. AcesLe săruri se fi xează in fi brele 1 mnului de­
ven i nd nelavabile. Dacă se adaugă acid carbon i c, ş i ta
,capătă ş i proprietăţi ign i fuge.
.
O î nlocuire a s i ţei cu azbocJ lTIenL (taiat 111 forma d
_ . , . _

.şi ţă), cu t ablă de � inc sau a �amă -:- chiar dacă es �e aşe­
zată în fîşii orizontale, sugennd d ispunerea straLunlor de
:şiţă- nu poate să redea frumuseţea materialului lemnos,
strălucirea si patina lui .
Azboc in;entul are o culoare temă, uniformă, care el i n
punct de vedere plastic nu este î n avantaj ul monument u �
.
lui. O i ncludere în compoziţia azboci mentulUl a unor O X I Z I
coloranţi slăbeşte rezistenţa cimentu l u i .
Trebuie d e asemenea menţionat c ă acest material n u
.se poaLe monta p e supra feţe curbe, f i i n d un material ri-
.g id, casant. . .
BOLTILE. I n Moldova se întîlnesc cele mal varIate
bolţi (s �micilind rice, tronconice, cu fîşi i curbe pe plan
poligonal. trunch i uri de piramidă. îmbi nări de c i l i n d r i cu
.
fî s i i curbe, supraînălţate p r i n suprapunen de bolţi p e
p ian poligonal, etc). Ele sînt constru i te d i n piese masi ve
.
:sau d i n scînduri fi xate pe nervuri aparente sau d isI mula­
te formînd scheletul de susţ inere. Aceste nervuri sîni
si �1ple sau decorate cu elemente geometri ce şi nor� le, E TA "" U pR.Opuse
o
M O N U M € {'J " �

.avînd la intersecţia lor chei de bolţi, pe care apar moLlve CA o e /E.crIV� rUlf:/sr;ce

geometrice. Aceste bo lţi sînt cîteodată micşoraLe ca des­ �TI\PI\ m

A
;"'�O N IJ ""' E. N 1 (! PIli::.O"'U�C
·chidere faţă de lăţimea i nterioară a biseri c i i , prin i n te � ­ CA O dJEc rl VI!: Tl.Ilf:JsriCl:

mediul unor grinzi de margine, aşezate în trepte Şi. SUSţi­

nute cu console care la rîndul lor pot fi decorate. Restau­
rarea acestor elemente i mplică o re facere constructivă şi
plastică care să nu mo::li fice formele şi decoraţia orig;nală:
Probleme simi lare de restaurare se pun pentru pereţ l i
despărţitori, care sînt î n general i ngenios realizaţi ca sis­
teme constructive ş i decoraţie. Cafasele d e dată mai re­
,centă se pot desface.
PARDOSELILE. In mod obişnuit sînt d i n d uşumele
cu grinzi sau lespezi de piatră aşezate pe nisip. Mai rar
sînt şi d i n cărămidă. De cele mai mu lte ori trebuie cercetaL
nivelul pardoselii originale care nu corespunde cu n i ve­
lul actual.
Lucrări le menţionate sînt reparaţi i curente în gene­
l aI, care nu sch imbă volumele clădirii origi nale, ele refe­
rind u-se numai la înlocuiri de piese degradate, desfacerea
-căptuşelilor de scînd uri peste pereţi şi streşini, meţine­
rea sau desfacerea unor tencu ieli, consoli dări la socl u.
pereţi , bolţi şi şarpantă, reparaţii de î nvelitori, subz i d i r i
ş i lucrări d e paramente l a socluri etc .
O categorie mare de monumente au î nsă plan urile
schimbate prin adăugi ri de încăperi (pri dvor închis, prid­
vor d eschis pe latura vest sau sud), supralărgirea şi ex­
ti nderea în l ungime a unor comparti mentări, mod i ficări
de acoperişuri pri n schi mbări de pante, care antrenează
înlocui rea învelitorii şi a streşinilor origi nale, modi ficări
de bolţi cu i ntenţia supraînălţării i nterioru lui . De aseme­
nea apar supralărgiri de goluri la ferestre şi uşi, cu o
tîmplărie nouă j ust i ficată funcţi onal pentru a lăsa pă­
trund erea unei cantităţi mai mari de lumină în interior.
Astfel a d i spărut o tîmplărie origi nală, cu ancadram en te,
avîn d cioplituri şi sculpturi de valoare i n contestabi lă.
Dacă la toate aceste modi ficări se adaugă înlocui rea
şHei cu tablă, piatra aparentă a soclului cu tencuieli în
similipiatră, şpiţu ite sau desene d e apareiaj e sau bosaje,
vopsirea stridentă (in roşu, verde, albastru) a tîmplări ei
etc., nimic n u mai poate reaminti monumentul istoric de
la care se ma i păstrează numai urme slabe sau descrie­
rile unor texte d i n care rezultă formele originale. Din
cercetări asupra formelor, structurii materi alelor, îmbi­
nărilor, urmelor d e decoraţie, n i velului d e călcare eLc . ,
golurilol' originale, s e poate aj unge l a elaborarea proi ec­
telor de restaurare. Aceste proi ecte pot aduce mod ificări
rad icale de parti u şi volume, prin reveni rea la planul
original. In a cest caz, tot ceea ce este adăugat se va su­
prima, revenind u-se la suprafeţele, î nălţi m i le şi formele
iniţiale.
Desigur că odată cu modi f icarea plan ului se va reveni
la goluri le vechi de ferestre şi uşi, restabilind u-se secţ i u­
nile d e tîmplărie, p recum şi completarea d ecoraţi ei d is-
l 'i g . 1 . H� rl:;l c u rep�rtiza re,\ bisericilor Jc lemn propuse pen t r u restaurare.
truse. Se poate constata însă că schimbarea partiului n u
este de dată recentă, î ncăperile adăugate avînd o valoare
de trecut, legată de necesitatea unei bune funcţion�ri a
planului. Analizîndu-se de la caz la caz �e 'pot past�'a
aceste incăperi, diferenţiindu-se î n plan Ş i faţade pnn
alte materiale sau aceleaşi materiale, tratate diferit ca
d i mensiuni ş i îmbinări, prin f in isaj e d iferite (lemn apa­
rent alături de pereţi tencuiţi etc.).
Astfel s-a restaurat biserica Sf. Dumitru d i n satul
Adîncata, com. Adincata, j ud . Suceava, unde s-au păstrat
pridvorul inchis de lemn de pe latura vest şi pridvorul
deschis de zidărie tencuită de pe latura sud - care for­
mează în ansamblu un tot unitar. Desigur că în asambla­
rea unor volume d iferite, d iferenţieri le pot apare şi la
streş i n i , console şi unele elemente de d ecoraţie.
INSTALAŢII ELECTRICE. După terminarea repara­
ţiilor sau a lucrări lor de restaurare, bisericile de lemn
îşi reiau folosinţa d e lăcaş pentru cult sau in foarte rare
cazuri sînt d ezafectate cultului, devenind m uzee, în care
se pot expune pi ese de valoare ( icoane, cărţi , obiecte de
cult, mobilier etc. ) ; şi într-un caz sa� altul, beneficiari i
solicită realizarea i nstala ţiei electrice. In gen ra] se apro­
bă execuLarea instalaţi ei electrice strict limitată la ne­
voile cultului, luîndu-se măsurile de securitate cerute de
PCI şi elim inarea pieselor d e i lum inat (aplice, cande­
labre etc.), care ar afecta aspectul i nterior al biserici i .
Principiul adoptat este d e a s e aşeza prize î n carcase
de ebonit cu capace, fixate pe azbest cu cond uctori î n
manta de plumb sau î n t u b Bergman, montaţi aparent
pe fîş i i de azbest. La aceste prize se pot lega lampadare
mobile realizate d i n tije metalice (cca. 1 , 50 m î nălţime
cu reflectoare), sau lămpi, care se vor folosi la stranele
cîntăreţilor şi în altar.
Cînd pardoseala bisericilor este d i n piatră sau cără­
m idă, este obligatoriu a se face legătura prizelor la pă­
mînt (prizele de pămint nu vor depăşi rezistenţa de 4
ohmi). Dacă bisericile au policandre d e valoare, ele se pot
menţi n e, prevăzîndu-se becuri-lumînări de 1 5-25 waţi .
La catapetezmele care sînt d i n lemn şi î n rare cazuri
d i n zidărie, nu se vor aplica corpuri de lum i nă care dau
senzaţia de orbire şi ar prezenta pericol de i ncendiu. Cata­
peteazma se va pune in valoare prin lumina reflectorului
mobil.
în exterior, la faţade n u se va monta n ic i un corp de
lum i nă, acest lucru afectînd aspectul originar al monu­
mentelor d e lemn. Se pot utiliza tot reflectoare, b ine
camuflate.

29

http://patrimoniu.gov.ro

L--_. ___________ __ ______ --J
"-'--..>..-!
� 1 , 00 . 0, 1.0
Un interes deosebit pot să prezinte clopotniţele de
lemn şi împrej muirile. I n general clopotniţele sînt rea­
lizate dintr-un eşafodaj îmbrăcat în scînduri sau şiţă,
sau lăsat liber fără pereţi. Dezvoltate pe 2 nivele pe pla­
nuri pătrate sau poligon ale, clopotniţele sînt acoperite cu
şiţă la fel ca bisericile (acelaşi sistem de învelitoare, păs­
trîndu-se în general aceiaşi pantă cu acelaşi model de
şiţă). Sînt şi clopotniţe cu parterul îmbrăcat cu scînduri
şi la etaj avînd menţinut numai eşafodajul aparent cu
balustradă.
I mprejmuirile vechi sînt din bîrne (aşezate în plan în
linie dreaptă sau zig-zag), îmbinate la j umătate lemn sau
îmbinate cu bulumaci. Pentru a fi protejate, se acopăr cu
un mic acoperiş în 2 pante şi învelitoare de şiţă. Un exem­
plu caracteristic este la biserica din satul Vama de Sus ­
j ud . Suceava. I mprejmuirea la acest monument este rea­
lizată din bîrne dispuse orizontal, formînd în plan un
traseu în zig-zag. Gardul este protejat cu acoperiş de şiţă.
Se găsesc şi vestigii ale unor împrej muiri de piatră cu
sau fără copertine (biserica de lemn din Adîncata, j ud
S uceava).
I n restaurările care se fac la bisericile de lemn, împrej ­
muirile de lemn se vor reface după sistemele de con­
strucţie originale, sau, dacă sînt din piatră, vestigiile se
vor plomba, completa şi consolida cu refacerea copertinei
şi a paramentului care poate fi tratat aparent rostuit
sau tencuit. Zidurile în ruină se pot lăsa sub forma unor
vestigii consolidate, sau reface în totalitatea lor, mar­
cîndu-se etapa veche de cea nouă prin rosturi de ten­
cuială colorată cu oxizi .
I n cazul construirii unor turnuri-clopotniţă noi, pentru
a nu se concura ca volume cu bisericile - care în general
sînt foarte modeste ca dimensiuni - se vor realiza con­
strucţii care să nu contrasteze ca înălţime şi proporţii
volumetrice cu lăcaşul de cult. De asemenea, pentru a n u
f i masive c a aspect s e recomandă c a structura lor s ă fie
http://patrimoniu.gov.ro
v
cv FA Lr iN Co4PLAMA
L...._--'
2
3
4
5
.sCA.RA 1,00 . 0,10
fără pereţi plini (numai un eşafodaj cu acoperiş, cu clo­
potele vizibile - gen zvoniţă).
ANALIZAREA LUCRARILOR DE RESTAURARE
REALIZATE LA URMATOARELE MONUMENTE :
Biserica Sf. Dumitru (sec. XVIII), sat Adâncata, comuna
Adâncata - j ud. Suceava (fig. 1 2- 1 4 ) .
Mergînd d i n municipiul Suceava pe şoseaua asfaltata
spre Dorohoi, după traversarea pădurii Adîncata, se des­
făşoară o largă panoramă a satului Adîncata. Pierduta
printre casele răzleţe, ochiul poate distinge pe un tăpşan
silueta bisericii de lemn, care actualmente este restaurată.
Datarea monumentului se consideră din sec. XVII.
Această dată nu este confirmată de pisanie (nu există pi­
sanie veche), însă după caracteristicile planului, sistemu­
lui constructiv, se deduce datarea. Acest lucru este con­
firmat de o cruce de piatră din anul 1 7 00, situată la intrare.
Biserica nu figura în lista monumentelor de cultură
din R. S. România aprobată prin HCM în 1 9 55. După
sesizările preotului paroh Dimitrie Popovici şi a arhi­
. tectului Anatolie Petruc, actualmente arhitect 'ş ef al j u­
deţului Suceava, monumentul a fost cercetat şi inclus în
noua listă a monumentelor istorice.
După parcurgerea unui drum de circa 400 m din şo­
seaua Suceava-Dorohoi, se aj unge pe un platou. Se intră
în incintă pe sub o clopotniţă de lemn, incinta fiind de­
limitată de o împrej muire de piatră ruinată. Biserica în
1 968 se prezenta ca o construcţie pe plan dreptunghiular,
cu absida altarului decroşată de formă poligonală cu trei
laturi (caz unic în Moldova la arhitectura de lemn). Nava
dreptunghiulară era compartimentată în pronaos, naos şi
pridvor închis, adăugat pe latura vest. Pe latura sud s-a
construit la o dată mai recentă un pridvor deschis de
zidărie.
Ca structură, pereţii erau din bîrne tencu i te, sprijiniţi
prin contraforţi de piatră, cu tavane şi grinzi aparente
30

S C/\ ,.:t/\ 1,00 . OP5
DETALIU Oi!
S7"R�ŞIIVA -
s e 1\ R. .....
1 r. E/
peste cele două pridvoruri, pronaos şi altar şi cu boltă
.semicilindrică peste naos. Această boltă este retrasă din
planul vertical al pereţilor de nord şi sud, prin inter­
mediul unor grinzi cioplite cu console.
Şarpanta avea învelitoare din draniţă în patru ape,
fără turle.
Din cercetări rezultă că iniţial biserica era limitată
1a suprafaţa pronaosului şi naosului cu altar. I n sec.
XVII se adaugă pridvorul închis pe latura vest şi contra­
forţii de piatră. Ulterior ( 1 860), a fost adăugat pridvorul
de piatră şi se tencuiesc pereţii în interior şi exterior.
Construcţia de lemn a fost ridicată pe o fundaţie de
piatră brută, care cu timpul s-a tasat. S-au găsit urme de
pictură în pridvorul deschis, cioplituri în lemn la anca­
dramente, console, grinzi şi strane din sec. XVIII.
Monumentul fiind în stare de avansată degradare,
'pentru a fi salvat, trebuia restaurat aproape în întregime.
S-a urmărit executarea lucrărilor de conservare şi
l'estaurare, menţinîndu-se construcţiile realizate î n dife­
Tite etape, cu elementele lor arhitecturale şi decorative
<caracteristice :
- subzidiri şi soclu de piatră - care pentru o con­
;servare mai bună a bisericii s-a supraînălţat (operaţie
·care a impus ridicarea întregii construcţii prin folosirea
vinciurilor) ;
- izolarea orizontală a soclului ;
- desfacerea contraforţilor de piatră şi a tencuielilor
de dată recentă ;
- înlocuirea pieselor putrede d e lemn (bîrne, grinzi,
<console, tavane, bolţi etc.) ;
- refacerea şarpantei şi a învelitorii de draniţă cu
modificarea acoperişului pridvorului de pe latura sud în
trei etape, desfiinţîndu-se frontonul de scînduri, care era
străin de arhitectura mold ovenească a bisericii ;
http://patrimoniu.gov.ro
.5G -:1.,a:J . o,O!' .:c � . o,ot
6 7
�-----
-- -
--- -------------�
8 9
1./50
revizuirea tîmplăriei cu refacerea ancadramentelor
cu cioplituri (la uşi şi ferestre) şi a feroneriei ;
- pardoseli şi trotuar din lespezi de piatră aşezate
pe un strat de nisi p ;
- retencuirea pridvorului de zidărie de pe latura sud
cu menţinerea şi punerea în valoare a fragmentelor de
picturi originale în masa tencuielii.
I n starea actuală se desprind clar în aspectul exterior
al monumentului cele 3 etape distincte ale construcţiei :
naos şi altar cu pereţii din bîrne de stejar, pridvor închis
din bîrne de brad (cu diferenţieri de console la streaşină)
şi pridvorul din zidărie, tencuit (cu şarpanta modificată).
Pentru punerea în valoare a întregului ansamblu ar­
hitectural, s-a restaurat şi clopotniţa de lemn, respectîn­
du-se formele iniţiale cu folosirea aceloraşi materiale
structurale şi parţial, zidul de incintă construit din
piatră.
Biserica Adormirea Maicii Domnului-Vîrcolici, oraş
Dorohoi (fig. 1 5).
Amplasată î n centrul oraşului Dorohoi, biserica da­
tează din 1 77 9 şi poartă numele parohiei "Vîrcolici" (du­
pă numele donatorului).
Prin valoarea arhitecturală, este un obiectiv intere­
sant, amplasat pe unul din traseele cele mai frecventate
de turişti.
In anii 1 89 5 şi 1 89 9- 1 9 04 s-au făcut reparaţii care
au schimbat şi alterat aspectul monumentului, pierzîn­
du-şi din valoarea originală. Astfel învelitoarea de dra­
niţă, veche şi degradată, a fost acoperită cu tablă, la
care s-au montat burlane. Soclul de piatră a fost acoperit
cu o zidărie tencuită şi vopsită. S-a adăugat pe latura
sud un pridvor de scînduri montate pe un schelet de
lemn şi s-a executat în pronaos un cafas. Pereţii în inte-
31
rior au fost vopsi ţi Într-o culoare uniformă de u lei. Go­
lurile de asemenea au fost alterate prin mărirea supra­
feţelor.
Toate modificările trebuiau elimi nate ş i remed iate,
pentru a se reda monumentului aspectul i ni ţial.
Planul acestei biserici prezintă caracteristici care îl
d eosebesc d e maj oritatea bisericilor d e lemn din Moldova :
naos pătrat supralărgit, altar ş i pronaos poligon al (pen­
tagonal) şi pridvor adăugat pe latura sud . Bolţile sînt de
formă p iramidală în altar şi pronaos şi trunchi de p i ra­
midă supraînălţat cu o piramidă - în naos.
Proiectul privind lucrările de conservare şi restaurare
(documentaţie întocmită de Mitropolia Moldov�i cu f i nan­
ţare şi execuţie pe plan local) cuprinde :
- subz i d i r i generale ;
- desfacerea zidăr i ei suprap use peste soclu şi t rata-
rea lui prin rostu i rea pietrei , pentru a-l readuce la forma
originală ;
- consolidarea pereţilor d e bîrne pri n înlocuirea pie-
selor de lemn degradate ;
consolidarea şarpantei, înlocui rea tablei prin ş i ţă :
refacerea streaşini i ;
desfacerea pridvorului şi cafasului ;
curăţi rea vopsitori e i de pe pereţi i i nteriori ş i lă­
sarea bîrnelor aparente ;
pardoseală nouă d i n stej ar ;
- revizuirea tîmplăriei la ferestre la care s-au pre­
văzut grat i i .
Avînd în vedere folos i rea biser i c i i c a lăcaş de cult, s-a
i nstalat în i nterior lumină electri că, respectînd u-se prin­
c i p i i le expuse şi normele în vigoare.
Clopotni ţa, care nu prezenta i nteres arh itectural (con­
strucţi e de dată mai recentă) ş i care prin amplasamentul
ei lua din perspectiva biser i c i i , a fost demolată. Actual­
mente se amenaj ează spaţiul liber d i n j urul monumen t u­
l u i cu plantaţ i i ş i ale i .
Biserica Adormirii Maicii Domnului, sat Brăieşti, com .
B răieşti - j u d . Botoşan i .
Datată d i n 1 7 90 (după o inscripţie făcută d e boierul
M iron Gorovei, proprietarul moş i e i ) , biserica este ampla­
sată pe traseul asfaltat Botoşani - Dorohoi .
B i serica are u n pridvor c u turlă p e latura sud, pro­
naos, naos cu absi d e poligonale şi altar decroşat de formă
pentagonală. Construcţia este d i n bîrne tencuite u lte r i or
l a exterior şi interior ; p r idvorul, care i n i ţial era desco­
perit, a fost căptuşi t cu scînduri împreună cu turla. Pro­
naosul este acoperit cu o boltă în formă de calotă d i n
fîşi i curbe p e u n plan poligon a l , c u nervuri aparente.
Naosul şi altarul au bol ţi semi c i l i nd r i ce. învelitoarea a
fost reparată în sec. XIX şi acoperită cu tablă.
B iserica fi i n d în stare de d egradare avansată, avea
nevoi e pentru a fi consolidată de reparaţii capi tale.
Cu ocazia acestor lucrăr i , executate şi finanţate de M i tro­
polia Moldovei şi d e paroh i e, m onumentul a fost restau­
rat cu asistenţa tehnică a DMIA, readucîndu-se la aspectul
original. Lucrările realizate în an i i 1 9 69-1 9 7 1 :
- subzi d i r i (beton ci clopeian) şi soclu d i n piatră apa­
rentă ;
- desfacerea tencu ielilor ;
- desfacerea căptuşelilor de scî nduri de ]a pri dvor
şi turlă ;
- înlocui rea p i eselor d e lemn degradate (bîrne la
pereţi , stîlpi pridvor, stîlpi turlă, stîl p i pronaos, balus­
trade) ;
- consolidări la planşee şi bolţi (înlocu i rea scînduri­
lor şi nervurilor) ;
revizuirea ş i consol i d area şarpantei :
înlocui rea învelitori i de tablă cu înveli toare d e
ş i ţă ;
pardoseli noi ; revi z u i re tîmplărie ; vopsitor i i s t rane :
împrej m u i re d e lemn .
B iserica este i nteresantă atît ca plan, cît ş i prin ele­
mentele de sculptură (stîlpi pridvor, stîlpi la peretel e
d espărţ itor între pronaos şi naos. ancadramente la u, a
de i ntrare în pronaos).
32
http://patrimoniu.gov.ro
Biserica Sf. Dumitru, sat Vorniceni, com . Vorn i cen i ,.
j u d . Botoşani.
După tradi ţ i e această biserică are o vechi m e d e 500'
an i . f i i nd constru ită d i n bîrne d e stej ar pe marginea unui
pod i ş care domină satul. Documente l e vorbesc d espre o ·
" Dumbravă Înaltă" , păd ure seculară, d i n care s-ar f i fă­
cut mon umentul istoric. Probabil prin sec. XVII, b iserica
a fust coborîtă de pe d eal în m i j locul sat u l u i , pe locul
unel e este amplasată astăzi .
Ca plan, biserica cuprinde u n p ronaos de formă pen­
tagunală, un naos în prelungi rea pronaosu lui - cu d ouă
abside de formă d reptunghiulară şi un altar decroşat poli­
gonal (5 laturi ) . La această construcţie s-a adăuga� pe
latura d e sud un pri dvor închis din scînduri .
Cele 3 comparti mente (pronaos, naos ş i altar) sînt aco­
perite cu bolţi d i n fîş i i curbe pe p lan poligonal. Pereţi i
erau d i n bîrne puternice d e stej ar ecarisate ş i căptuşite
pentru protecţi e contra in temper i i lor cu scînd uri d i spuse
vert i cal. Acoperiş ul, care are pante accentuate şi o strea­
şină monumentală rezemată pe console (3-4 piese su­
prapuse), a fost acoperi t la o dată mai recentă cu tablă.
Construcţia f i i nd degradată, i ar aspectul arhi tectural
fi i n d alterat prin folosi rea altor mater i ale pentru repa­
raţii , s-au î ntreprins în an i i 1 9 6 8 - 1 9 7 0 :ucl'ări de
conservare şi restaurare :
- subzidiri ; soclu d e p i atră rostui tă ; trotuar d i n les­
pezi pe pat de n i s i p ; desfacerea căptuşel ilol" d i n scînduri
ale pereţilor ; desfiinţarea prid vorulu i d i n scînduri (adău­
gat pe latura sud - de dată recentă) ; î nloc u i rea p i eselor
de lemn degradate (pereţ i , bol ţ i , şarpantă etc .), cu conso­
l i dări ; î n veli toare de draniţă ; revizui rea tîmplăr i e i de la
Jerestre şi uşa i ntrări i , astuparea rosturi lor d i ntre bîrne
(cu pene, cîlţi ş i un mast ic).
Actualmente s-a amenaj at i n c i n ta biserici i , refăcîndu­
se î m prej m u i rea ş i turnul clopotniţă de pe latura sud.
Restaurarea mon umentului s-a făcut î n urma stăru in­
t e lor proL u n i v . Octav Ionescu d i n Iaş i , cu asi tenţa teh­
n i că a DMIA.
Biserica Sf. Nicolae, sat Broşten i, com una B roşten i ,
j u d . Suceava ( f ig. 1 6-2 1 ) .
Amplasată p e u n u l d i n trase e l e cele mai frumoase :
Vatra Dornei-Broşten i-Poiana T e i ului (capătul lacului
B i caz), bisericuţa de lemn î n care a î nvăţat Ion Creangfl
datează d i n anul 1 7 7 9 . Are pronaos poligon al , naos cu
absi d e ş i altar î n formă poligonală, precum şi u n pri dvor
d esch i s cu turlă. Interiorul este bolti t . Pronaosul şi naosul
au bolţi pe plan poligonal d i n fîşi i curte, iar altarul
boltă sem i c i l i nd r i că racordată cu fîş i i curbe. Toate bol­
ţ i le au nervuri aparente şi sînt bogat ornamentate cu
chei, console şi c iopli turi .
F i i n d u n obiectiv tu r i st i c care prezenta degradări , în
anul 1 9 6 e monumentul a fost cercetat şi pe baza unei
documentaţi i întocmite de M itropolie şi avi zată de DMIA,
fi-au executat următoarele lucrări care au red at construc­
ţ i e i aspectul origi nal :
- fundaţ i i conti n u i d e beton c i clopeian, cu un soclu
din z i d ări e de pi atră brută rostui tă ;
- înlocui rea tălpi lor ş i a grinzilor degradate l a pereţi ,
cu d i mens i u n i le lor i niţiale ;
- d sfacerea streşinilor, înfund ate ulterior c u scîn­
duri şi reven i rea la streş i n ile origi nale cu căpriori apa­
ren ţ i :
refacerea învelitori i d e d raniţă ;
refacerea balustradelor la pridvor şi turlă ;
protejarea fundaţ i i lor cu u n trotuar d i n lespezi de
p iat ră ;
- etanşeizarea rosturilor între bîrne, cu cîlţi şi fîşi i
de pînze de in de 7 cm lăţi me, lipite cu dextrină la i n ­
teri or ;
- refacerea pardoseJ i i d i n d uşumele î n prid vo r şi
n a os.
Ulterior 8-a executat ş i o î mprej mu i re d i n piatră a
inc i ntei .
Aşezată în tr-un loc p i toresc, lîngă un drum cu mare
a fluenţă de turişti , biseri cuţa este vizitată cu mult i n l e­
res pen tru valoarea ei arhi tecturală. care ne reaminteşte
 ---:::::----=
t.u �r: I TlKI ,ri n lJT 1 1l§f17jf] L 71
r-n "J:J in I.LI I I/I 1 lf ID r1.Ef fU/I-1 li.
lI.L.lTlCET�

10
-i,CQ 0, 1..0 r-- - ---,
-- ---

se
0. 07
�

15 se, -1..= �

11

14 , __
_ ___________

12

1 ; >; . 1 C. Motive d eeu r a l i v e pe stre:1şi n ă a p a ren tă. Fig. 1 J . Sisl e m u l de :1J":1 n j :1 rc :1�qcl . .l ;ig. 1 2, "1 3 , 1 4. Biserica din AdÎncal:l, j u d . , ucCava.
Fig. J S. Bi se r i c a "VÎ rcol i c i " din Dorohoi.

http://patrimoniu.gov.ro
 )
16
1 4 � 6
-4- �

�------�
17 I I

' I M\MI, \�
�
�§l
1 '\ I{�
�
�
- -
c: � �� -
- - s:-�:= -,�.

1� I
��
�
� �

��-.� �

II
o o ""'"
-

� �
I
.�'-�l.l." .'-lI; � IIm i\ll
. .
.-- . .�

I�
1�II��I �� · �fI),
•
�
-' - -"

1
"

� �
w �
�

I �
��
�
I ,
l.a.. ,�
h, [ III. o..o.L

�
,:'\ S C I\ "" " "',00 · 0, 0"

�.
19

Fig. 1 6-2 1 . J ber ic a Sf. Nicolae din Broşteni, j ud. Suceava.

Fig. 2 2 , 23. Biserica Sf. Nicolae din Vam a , jud. Suceava.

II Fig. 24-27. Biserica Cuvioasa

l'C:1va.

Fig. 28, 29.

Paraschiva

Biserica Sr. Spiridon din Drăguşeni, jud. Suceava.

din Cump;'irămra, jud. Su­

Fig. 30, 3 1 . Bi se ri ca Sf. Troiţă din CozI a-Draga, Piatra-Neamţ.

!I Fig. 32, 33. Biserica Buna Vestire din Piatra Neamţ.

� �� �
,�

;::.- F;g. 34, 35. Biserica Schimbarea la [aţă - Văleni din Piatra Neamţ.
LI �

18 21

20

-=--=-
�
--=-=-=
-- ��=-- ��.
-=- <=::".-
/

� C.I\ A " '1,00 .. 0,0$

http://patrimoniu.gov.ro
 o

22

25

�-------�

O iJOM
23
'2 4- S b 7 (3 9
, , , ,

se : '1. 00 ' o 07
26

I
12 4

27

. --- ' -1 '

,

.:::-=:...- . -�_.-
--
�__
i
-��--��

--'

. ---
- ....:==

http://patrimoniu.gov.ro
 se '1,00 "" 0,01 V E O E n.. f.> IJJN PRONA05 se 1.,00 ::: O,Ol.

28

31 ��______________________________________________�

pe cea de la Răpciuni, cît şi pentru amin tirea copilăriei

lui Creangă.
BISERICI PROPUSE CA OBIECTIVE TURISTICE
.�-
Criteriile de selecţie a monumentelor propuse pentru
- restaurare au fost valoarea lor istorică, arhitecton ică şi
- artistică. Eşalonarea operaţiilor în etape şi i ntegrarea
"'-
obiectivelor în circuitul turistic sînt în funcţie de starea
lor de conservare, ca şi de cea a drumurilor de acces (în
prezen t carosabile sau necesitînd a fi amenaj ate).
ETAPA 1
Monumente deja restaurate (ve2.i mai sus).
- Biserica Sf. D u mitru (sec. XVII), satul Adîncata, comuna A dîn­
cata - j u d . Suceava ( fig. 1 2, 1 3 , 14).
- Biserica Adormirea Maicii Don,nului ( 1 779) - Vlrcolici, m u ni­
c ipi u l Dorohoi - jud. Botoşa n i (fig. 1 5 ) .
- B i serica Ador n i rea Ma i c i i Dom n u lui ( 1 790), satul l3răieşti, COI11 U n "
Brăieşti - j u d . Botoşani
- Biserica Sf. Dumitru (sec. X V I I), sar u l Vorniceni, comuna Vor­
n icen i - jud. Botoşani.
- Biseric� S I'. Nico�ac (' 1 779), satul J3r oş t eni, comuna Broşte n i -
jud. Suceava (fig. 1 6).
ETAPA II
Bisericile de lemn propuse a f i puse cît mai c urînd în
valoare ca monumente de arhitectură şi obiective turis­
tice, prin lucrări de restaurări, reparaţii curente şi ame­
najări de drumuri.
- Biserica Sf. Nicolae (sec. XVI I I), satul Vama de S u s . com u n a
Vama, j ud. Suc·� ava (fig. 22, 2 3 ) .
- Biserica Cuvioasa Paraschiva ( l 79 1 ), satu l ' ul11părătlI r:l, cOl11 una
lIosanci, jud. Suceava (fig. 24-27).
- Biserica Sf. Spiridon ( 1 780), satul Drăguşeni, comuna Drăguşe n i ,
j u d . Suceava ( fi g . 2S, 29).
- Biserica Intrarea în Biserică (sec. X I V) - Dragoş Vod5, satu l
P u m a, comuna P u rn a , j ud. Suceava.
- B i serica Sf. Tr oi ţă ( 1 764) - o z i a - D r a ga , Piatra-Neamţ, cartim
Dă r m ă neşti , j ud. Neamţ (fig. 30, 3 1 ).
o 1,00 M - Biserica Buna Vestire ( 1780), Piatra-Neamţ, Cartier Anexa Sărata
,
z 3 4 5 6 7 8 9

29
I !
(str. Sătencii 1 5), j u d . Neamţ (fig. 32, 3 3).
- Biserica Schimbarea la ra\5 ( 1 574), Piatra-Neamţ, Văleni (str.
Decebal ) , j ud. Neamţ (fig. 34, 35).
30 - Biserica SI'. D u m i t r u ( 1 829), a ru l Valea Brad u l u : , comuna l3il':lzlI
A rdel e an , jud. Neamţ (fig. 36, 37).
- Biseric� Se. Gheorghe ( 1 8 1 8), satul Gaiu, comu n a Poiana Teiu l u l ,
j ud. Neamţ (fig. 3 8 , 39).
- Biserica Cuvioasa Paraschiva ( 1 774), satul Fărcaşa, comuna Făr­
caşa, j ud. Nea'llţ (fig. 40, 4 1 ).
- T\iserica Naşterea Ma:cii Domn u l ui ( 1 830) - Schitişorul, sat
,cahIău, comuna Ceahlău, jud. Neamţ (fig. 42-44).

ETAPA III
Biserici de lemn propuse pentru restaurare şi inte­
grare î n circuitul turistic.
- Biserica Cuvioasa Paraschiva ( 1 794), sat Mitocaş, COmuna Mitocul
Dragomirnei, j ud. Suceava ( f ig. 45, 46).
- Biserica Sf. Dumitru ( 1 8 1 0), sat BOtoşan,r, comuna Botoşa na, jud.
Suceava (fig. 47, 48)
- Biserica S f . A rhanghel i ( 1 779), sat PÎ rt e ş ti i de Sm, COt1l U I 1 �
acica, jud. S u ceava.
- B i serica Sf. A rhanghe l i ( 1 838), sat HUt1loreni, COt1l u n a Boto�al1a,
jud. Suceava.
0 1 2 � 4 " 7 - Biserica Sf. Nicolae ( 1 78 '\ ), sat Soloneţ, COt1l una Todireşl i , jud.
. Suceava (fig. 49, 50, 51) .
- Biserica Sf. Arhangheli ( sec. X V I I I), sat Todireşti, COt1lu na ' T 'lldi­
T.E
reşti, jud. S u c e a v a ( fi)?;. 52, 5 ., ).

36

http://patrimoniu.gov.ro
 - llisericl Sf. Dumitru ( 1752), sat Sărala, cOlll u n a Dobrcni, jud.
Nealllr ( fig. 54, 55, 56).
- Biserica Adormirea Maicii DOlllnului ( 1 787), sat Cerviceşti, c o ­
l11una M. Eminescu (Cocoră n i ) , jud. 13otoşani (fig. 57, 58, 59).
- Biserica SI'. Voievozi ( J 740), sat Billl.lşeni, comuna Băluşeni, jud.
Botoşani (fig. 60, 6 1 , 62).
- Bi serica Tăierea capului SI". Ioan (l853)-T'restiana, sat P oia na ,
COllluna Schitul Doamnei, jud. Iaşi.
- Biserica Sf. G he o rgh e ( 1 643), sat Păuşeşti, comuna UUll1cşti, jud. Iaşi.
- 13iserica Cuvioasa Par asch i va ( 1 535 şi 1 755), sat Miroslăveşli,
COl11una Miro�Iăveşti, jud. Iaşi (fig. 63).

PROPUNERI DE RESTAURARI
Biserica Si. Nicolae, satul Vama, com. Vama, j ud . Su­
ceava (sec. XVIII) (fig. 22, 23).
Descriere : plan trilobat cu absida altarului şi absidele
laterale poligonale ; pronaosul pe latura vest - poligonal ;
fără turle ; bolţ i î n pronaos, naos şi altar d i n fîş i i curbe
pe plan octogonal ; bolta din pronaos are nervuri apa­ 32
. . .. " 6
! , ! ,

rente ; bolta din altar este d i n fîşii curbe racordate cu o T. I!!

boltă ci lindrică ; pereţi d i n bîrne căptuşite cu scînduri ;

şarpantă cu învelitoare de draniţă ş i streaşină d i n căpri­
ori aparenţi şi console ; soclu d i n p iatră.
Lucrări de restaurare : desfacerea căptuşelii d i n scîn­
duri la pereţ i ; î nlocu irea învelitorii. de d raniţă degradată
cu draniţă nouă ; consolidări de şarpantă şi pereţi ; soclu
de piatră aparentă cu rostu i r i ; pardoseală din d uşumele ;
completări de elemente sculptate (nervuri etc.) ; revizui­
rea tîmplărie i .
De asemenea este necesar a s e repara turnul clopot­
niţă (detaşat de c lădi rea bisericii).
Incinta are o împrej muire interesan tă din bîrne cu aco­
periş de draniţă (în plan î mprejmu irea se desfăşoară în
zig - zag).
Monumentul se află amplasat pe traseul (şosea moder­
nizată) GurH Humoru l u i - Vatra Dornei şi poate deven i
un obiectiv turistic, f i i nd uşor vizitabil.
Biserica Cuvioasa Paraschiva, satul Cumpărătura, co­ 4

:13
!
muna Bosanci, j ud . Suceava (datată 1 7 9 1 ) (fig. 24-27).
T."
Fiind amplasată pe traseu l - şoseaua asfaltată Suceava­
F'ălticeni, biserica care necesi tă puţine lucrări de res­
Laurare, poate fi pusă în valoare, deveni nd un obiectiv
interesant pentru turişt i .
Descriere : plan dreptunghiular cu pronaosul ş i abs ida
altarului (decroşată) de formă poligonală ; pridvor deschi s
p e latura sud (ulterior închis c u scînduri) ; boltă cili n dr ică ;
pereţi din bîrne căptuşi ţi cu scînd uri ; şarpantă fără turle
II
L
r'
cu învelitoare de draniţă.
Lucrări de restaurare :
- desfacerea căptuşeli lor de scînduri (la pridvor şi -

corpul bisericii) ;
- pridvorul se va păstra î n forma iniţială cu refacerea
pieselor de lemn degradate (stîlpi, balustrade etc. ) ;
U - :1 r
- consolidări la pereţi, şarpantă şi soclu care se va
lăsa din piatră aparentă - rostui tă ;
- d esfacerea scîn durilor care maschează si reaşina. Ea
se va menţine în forma origi nală cu căpriori aparenţi şi
S
console ; !

- revizui rea tîmplăriei ; 34

T.E
- revizuirea pardoselii .
Biserica Cuvioasa Paraschiva, satul Mitocaş, corn. Mi­
tocul Dragomirnei, jud. Suceava (datată 1 7 94) (fig. 45, 46).
Traseu Suceava - M-tirea Dragomirna (la o distanţă
de 2 1/2 km faţă de şoseaua asfaltată).
Descriere : planul este compartimentat în pronaos ş i
naos supralărgit, c u absida altarului poligonală ; boltă semi­
cili nd rică î n naos şi piramidală î n altar ; pridvor in iţial
d eschis, ulterior i nchis cu scînduri ; pereţi din bîrne, şar­
pantă cu înveli toare de tablă ; fundaţi i de piatră.
Propuneri d e restaurare :
- cercetări asupra pridvorului (se poate propune d es­
fiinţarea lui dacă este de dată recentă sau menţinerea lui,
după ce s-au desfăcut căptuşelile de scînduri). In varianta
a 2-a, el se va reface în forma unui pridvor deschis ;
- consolidări d e şarpantă ş i pereţi ;
-- 'inlocuirea învelitorii de tablă cu şiţă ;
- readucerea golur i lor la dimensiunile originale.
Biserica Si. Dumitru, satul Botoşana, corn. Botoşana,
j ud . Suceava (datată 1 8 1 0) (fig. 47, 48). T. "
'--
- ------------ ---- _ _ - -------"

37

http://patrimoniu.gov.ro
 Descriere : planul de formă trilobată ; pronaos de formă
pen tagonală ; naos cu absida altarul ui şi absidele laterale,
poligonale ; pridvor deschis pe latura sud ; bolţi cu fîşii
curbe în naos şi turlă, plafon cu retrageri de grinzi pe
conturul pereţilor în pronaos şi altar ; pereţi d i n bîrne
căptuşiţi cu scînduri.
Lucrări de restaurare :
- refacerea draniţei cu consolidări de şarpantă ;
- se va cerceta ş i se va studi a menţi nerea sau supri-
marea turlei (pe naos) ;
- consolidarea pereţi lor prin înlocui rea pieselor degra­
date ;
- refacerea soclului prin plombări şi trat area para­
mentului d i n piatră rostu i tă ;
- restudierea accesului exterior la pridvor şi la turla
clopotniţă de pe pridvo r ;
- revizui rea tîmplări e i şi a pardoseli i ;
- reparaţii capitale la pridvor ş i la turla clopotni ţă.
36 Biserica este mon umentală ca proporţii, avînd deta l i i
�T�.E======:: de construcţie şi modenatură interesantă (la pridvor).
Este amplasată în satul Botoşana, în apropiere de bise­
rica Arbore.
Biserica din satul Pîrteştii de S us, corn. Cacica, j ud .
S uceava (datată 1 7 79). Este amplasată p e traseul Cacica­
Solca, frecventat de turişti .
Descriere : plan trilobat ; pronaos poligonal ; naos cu
curbe pe plan octogonal î n pronaos ş i altar ; turlă pe naos ;
pereţi d i n bîrn e ; şarpantă cu învelitoare d i n tablă ; soclu
din piatră ;elemente de sculptură (console exterioare).
Propuneri de restaurare :
- desfacerea turlei de dată mai recentă îmbrăcată cu
scînduri şi învelită cu tablă ş i refacerea şarpantei în forma
orig i nală cu înveli toare de şiţă ;
- consolidări la pereţi , bolţi, şarpantă ;
- reparaţii la soclu (plombări şi rostuiri ) ;
- readucerea golurilor la dimensiunile in iţial e ;
- trotuar din lespezi sau bolovani pe p a t de nisi p ;
Te 37 - amenaj ări exterioare (spaţii verzi, alei).
�========================================� In teresantă prin proporţiile arhitecturale ş i elementele
sculptate (console exterioare), monumentul poate deveni
un obiectiv turistic uşor accesibil, pe un traseu cu o
afluenţă mare de vizitatori.
Biserica Sf. Spiridon, satul Drăguşeni, corn. Drăguşeni ,
j ud . Suceava (datată 1 7 80) (fig. 28, 29).
Descriere : plan dreptunghiular cu p ronaos poligonal şi
abs ida altarului decroşată (pentagonaIă) ; pridvor pe latura
sud cu turn clopotniţă ; boltă cili ndrică în pronaos, în naos
ş i altar ; bolţi din fîş i i curbe pe plan octogonal ; streaşi n ă
monumentală cu căprior i şi console aparente ; pereţi d i n
bîrn e ; acoperiş fără turle ; cafas peste pronaos ; elemente
de lemn cu cioplituri (stîlpi pronaos etc.).
Propuneri de restaurare :
consol idăr i la pereţi, bolţi, şarpante ;
- refacere învelitoare (şiţă) ;
- desfacerea pridvorului cu turlă clopotniţă de pe la-
tura sud ;
T . I!; - reparaţii la soclu cu rostuitul paramentului d i n
p i atră ;
- revizuiri de tîmplărie, pardoseli , vopsitorii etc. ;
- amenajarea drumului de acces la b i serică de la şo-
seaua naţională.
Monumentul istoric este amplasat pe traseul Roman­
Fălticeni (şosea modernizată, de unde se accede l a bise­
rică pe un drum lateral).
B iserica prezintă i nteres prin proporţiile sale arhitec­
turale şi monumentalitatea unor elemente (streaşină cu
căpriori şi console suprapuse, bolţi etc.).

o
Biserica Sf. Nicolae, satul Forăşti, corn. Forăşti, jud.
Suceava (datată 1 764)
Descriere : plan trilobat cu abside laterale şi absida
altarului - poligonale ; fără turle ; pridvor de scînduri
adăugat pe latura sud ; pereţi din bîrne (căptuşiţi cu sCÎn­
d uri) ; şarpantă în patru ape, cu învelitoare de draniţă ;
cafas deasupra pronaosului.
.. ,
I
Lucrări de restaurare : desfacerea căptuşelii la pereţii
T.�
d i n bîrne; desfacerea pridvorului ; consolidări la pereţi

38

http://patrimoniu.gov.ro
 :şi şarpantă ; înveli toare din draniţă ; desfacerea streaş i n i i
infundate şi readucerea e i la forma iniţială (streaşină
'cu căpriori aparenţi ş i console) ; revizui rea tîmplăriei şi
pardosel i i etc.
Amenajarea zonei de protecţie cu acces la biserică ş i
plantaţii.
Monumentul este amplasat în apropierea traseului (şo­
sea moderni zată) Roman-Fălticen i .
Biserica Intrarea î n Biserică Dragoş Vodă, satul Putna,
com. Putna, j ud . Suceava (sec. XIV).
Descriere : plan dreptunghi u lar cu abside laterale şi
.absida altarului - poligon ale ; pridvor închis adăugat pe
latura vest ; boltă ci lindrică racordată în fîşii curbe la
altar şi pronaos ; pereţi din bîrne ; şarpantă cu învelitoare
d i n şiţă fără turlă.
Lucrări de resta urare :
- desfacerea pridvorului şi readucerea pronaosului la
. .. 6
forma l u i iniţială (pentagonală) ;
- revizui rea şarpantei şi învelitor i i pentru readuce­ -10
! I
T.E

rea la forma originală (fără pridvor, cu pronaos poligonal) ;

- se va cerceta dacă absidele laterale sînt de dată
mai recentă şi în acest caz se vor suprima ;
revizuirea pardosel i i şi a tîmplăriei ;
- propunere de mutare a cavoului din faţa i ntrări i ;
- amenaj area spaţi ului liber în j urul bisericii ş i ac-
'cesului la monument de la şoseaua j udeţeană.
Biserica Sfinţii Arhangheli, satul Humoreni , com. Bo­
toşana, j ud . Suceava (datată 1 838).
Descriere : plan dreptunghi ular cu pronaos poligonal
'ş i absida altarului decroşată - pentagonală ; boltă cilin­

D
drică (în naos) cu nervuri aparente - racordarea cu pe­
reţ i i longitudinali făcîndu-se prin grinzi d ispuse în trepte
,c u console ; boltă cilindrică în altar racordată cu fîşi i
,curbe ; nervurile bolţ i i sînt aparente şi cioplite (în frîn­
ghie) ; planşeu cu grinzi aparente peste pronaos ; ca fas ;
pereţi din bî rn e ; acoperiş cu învel itoare în patru ape fără
turle.
41
Lucrări de restau rare : T,F-

revizui rea învelitorii de dran iţă şi a streaşin i i ;

- des facerea căptuşelilol' de scînd uri 1a pereţ i ;
- consolidarea pereţilor d i n bîrne (înlocuiri de p iese
'd egradate şi verifi carea îmbinări lor) ;
- r paraţi i la paramentul soclului (prin plombări şi
Tostui rea pietrei ) ;
- trotuar din lespezi pe pat de nisi p ;
- revizuirea tîmplăriei cu înlocuiri d e ferestre (de
formă rotundă), pri n aducerea lor la forma i n i ţi ală.
Biserica Sf. Nicolae, satul Soloneţ, com. Todi reşti, j ud .
Suceava (datată 1 7 8 1 ) (fig. 49, 5 0 , 5 1 ) .
Descriere : plan dreptunghi ular cu absida altarulu i de­
croşată de formă pentagonală şi pronaos poligonal cu
3 laturi ; pronaos cu tavan drept ; naosul cu o boltă semlCl­
lindrică retrasă pe laturile nord ş i sud pe bîrne aşezate
în trepte, sprij inite pe console ; altarul cu boltă semici­
l indrică, racordată cu fîş i i curbe ; pridvor adăugat ; aco­
periş cu învelitoare de tablă în patru ape ; streaşină o ,
,
semi înfundată cu console d i n bîrne cu cioplituri ; pereţi
42 , T"
din bîrne tencuite în exterior ; cioplituri la ancadramentul
uşii şi la consolele exterioare. ,1 3
Propuneri de restaurare :
- desfacerea pridvorului construit l a o dată mai re­
centă ;
- d esfacerea tencuielilor exterioare ş i consolidarea
pereţilor (prin înlocuiri de piese degradate şi revizuiri de
îmbinări) ;
- consolidarea şarpantei şi în10cuirea învelitori i de
i ablă prin ş iţă ;
- tratarea soclului cu paramentul din p iatră rostuită ;
...-- revizuirea tîmplăriei ş i pardoselii ;
fig, 311, 37. Biserica Sr. Dumitru din Valea Bradului, jud. Neamţ.
Fig . .>8,39. Biserica Sf. Gheorghe din Gaiu, jud, Neamţ.
rig, 40, 4 1 . Biserica Cuvioasa Paraschiva din Fărcaşa, jud. Neamţ.
l�ig. 42-44. Biserica Naşterea Maicii Domnului din Ceahlău, jud. Neamţ.
Fig. 45, 46. Biserica Cuvioasa Paraschiva din Mitocaş, jud. Suceava.
fig. 47, 4 8 . Biserica Sf. Dumitru din Botoşana, jud. Suceava.
Fig. 4 9-5 1 . Biserica Sf. Nicolae din Soloneţ, jud. Suceava. • • 4 • 7
l 'ig. 52, 5.>. Biserica Sf. Arhangheli din Todireşti, jud. Suceava.
I 'i�. 54 -5(,. Biserica Sf. Dumitru din Sărat:l, jud. Neamţ. 1'. ...

3D

http://patrimoniu.gov.ro
 , . . ,
,
T."t! '1 8 �___ .__�!lLliLLlJWL..J.!..C!.11.!J..L..!2 .J.!...hlLli ='.... _ ______ ____,

ij�
�

.'r

r= =i r=

11
�---
o 1 2 J 4 5 6

�45 49 L-__________________
,

___
.
j
,
�

50

. ,
, , ,
2 l 4 �

. __ _ ___��____.
_____________ ..... 46

47

o 1 'l j ... , y S
! ! ' ! I

40

http://patrimoniu.gov.ro
 I

-----

11

�
- --

-Ii
��
- -,

r===r
- -

51 1111 1 6
J
O > 4 >
[
,

52 . , I I . , ,

[Ei rn

53
0 1 ::. J � !i t 7
L_J_---=-__,__' _�

54 "r , E

55 57

"I.
I
l,
s • • 7.

__ __

----��� 56
r-

6C. 1../2.O

se 1... CD - 0,07

http://patrimoniu.gov.ro
 - trotuar din lespezi aşezate pe pat de nisip ;
- amenajarea spaţiului .liber înconj urător cu accesul
la biserică.
Biserica Sf. Troiţă - Cozla-Draga, municipiul Piatra
Neamţ, cartierul Dărmăneşti, pe dealul Cozla, j ud . Neamţ,
(datată 1 7 64 prin inscripţie deasupra uşii) (fig. 30, 3 1 ) .
Descriere : plan trilobat c u absidele laterale ş i cea a
altarului (decroşată) - poligonale ; pridvor descoperit pe
latura vest - cu turlă ; pridvorul are planşeu de lemn
cu o cameră depozit la etaj , avînd accesul d i n pronaos ;
bolţi cu fîşii curbe pe plan poligonal î n pronaos şi naos ;
boltă semicilindrică racordată cu fîşii la altar ; elemente
de sculptură (brîie exterioare, stîlpi şi arcade în pridvor
şi pronaos, console cu motive de rozete, nervuri aparente,
ancadramente la uşi şi ferestre ; pereţi din bîrne ecari­
sate aşezate pe un soclu de piatră ; acoperiş din şiţă).
Propuneri de restaurare :
- refacerea turlei iniţiale (după documentaţii - este
similară cu cea a bisericii d i n comuna Dobreni, satul
Sărata) ;
- consolidări de pereţi şi şarpantă ;
- refacerea brîului din faţadă ;
- trotuar ş i nivelări d e teren ;
- asigurarea accesului la biserică (drum de pietoni
d i n şosea la monument) ;
- reparaţii la casa paznicului şi la turnul clopotniţă ;
- împrej muire.
Monumentul este amplasat în cadrul peisaj ului de pă­
dure pe u n platou de unde se poate vedea desfăşurarea
în serpentine a şoselei P. Neamţ spre Dobreni - Tg.
Neamţ.
Biserica Sfinţii Arhangheli, satul Todireşti, corn. To­
direşti, j u d . Suceava (sec. XVIII, înainte de 1 7 95)
(fig. 52, 53).
Descriere : plan dreptunghiular c u absida altarului de­
croşată cu cinci laturi ; pridvor de zidărie pe latura sud ;
pronaos cu tavan drep t ; naos cu boltă semici1indrică avînd
nervuri aparente, retrasă la nord şi sud pe bîrne în trepte
sprij ini te pe console ; altarul cu boltă semicilindrică, ra­
cordată cu fîşii curbe ; pereţii din bîrne tencuite la ex­
terior (la o dată recentă) ; acoperiş cu şiţă, fără turle.
Propuneri de restaurare :
- decaparea tencuielii din faţade ;
- consolidarea pereţilor cu înlocuirea pieselor d e-
gradate ;
- consolidarea şarpantei cu refacerea streaşinii şi
înlocuirea şiţei ;
- înlăturarea pridvorului de zidărie (construit la o
dată mai recentă). Eventual se va d iscuta şi varianta cu
menţinerea lui, în forma actuală, cu pereţii tencuiţi ;
- revizuirea pardoseli i ş i tîmplăriei ;
- trotuar din lespezi sau bolovani aşezaţi pe un pat
de nisip ;
- amenajarea accesului la biserică cu lespezi din pia­
tră sau plăci de beton (fără ciment sclivisit) cu înierbări .
Biserica Buna Vestire, P. Neamţ, Anexa Sărata (str.
Sătencii nr . 1 5) (datată 1 780) ( fig. 32, 33).
Descri ere : plan trilobat cu absidele laterale poligo­
nale (trei laturi) şi absida altarului pentagonală ; pridvor
pe latura sud cu turlă clopotniţă, bolţi sub formă de ca­
lote din fîşii curbe pe plan poligonal (în pronaos şi altar) ;
bolta din naos supraînălţată (peste bolta din fîşii curbe pe
plan poligon al este suprapusă o altă boltă cu fîşii curbe) ;
pereţii din bîrne căptuşi ţi cu scînduri ; soclu de piatră
tencuit cu ciment ; trepte tencuite cu ciment.
Propuneri de restaurare :
- desfacerea căptuşelilor de scînduri din faţad e ;
- refacerea pridvorului în forma originală (împreună
('u turla) ca pridvor deschis cu stîlpi şi balustradă ;
- decaparea tencuielilor recente c u ciment l a soclu
şi trepte şi tratarea paramentului din piatră rostuită;
trotuar din lespezi sau bolovani pe u n pat de
nisi p ;
- refacerea streaşinii (se vor scoate scîndurile ş i se
va lăsa streaşina originală cu căpdori şi console apa­
Tente) ;
42
http://patrimoniu.gov.ro
amenajarea aleii de acces la biserică şi a spaţiului
liber din j urul monumentului.
Biserica Schimbarea la faţă - Văleni, Piatra Neamţ,
(str. Decebal), j ud . Neamţ (datată 1 574) (fig. 34, 35).
Descriere : plan dreptunghiular cu pronaosul de formă
poligonală şi absida altarului decroşată pe plan penta­
gonal ; pridvor închis pe latura vest (de dată recentă -
1 924) ; bolţi semicilindrice (în naos, altar şi pronaos) ; pe­
reţi din bîrne de stejar pe un soclu de piatră tencuit ;
acoperiş fără turle, cu învelitori de şiţă ; cioplituri la an­
cadramentele ferestrelor şi uşilor.
Propuneri de restaurare :
- desfacerea pridvorului adăugat ( 1 924) ;
- refacerea soclului (decapare tencuială şi rostuirea
paramentului de piatră) ;
- revizuirea pardoselii şi a tîmplărie i ;
- decapări de tencuieli şi rostuirea paramentului de
piatră la turnul clopotniţă. Eventual se poate propune
mutarea clopotniţei pentru degajarea spaţiului.
Biserica Sf. Dumitru, comuna Bicazu Ardelean-Valea
Bradului, j ud . Neamţ (datată 1 8 29) (fig. 36, 37 ) .
Descriere : plan trilobat ; pronaos poligonal ; naos cu
absidele laterale şi absida altarului (decroşată) poligonale ;
pridvor deschis pe latura sud ; turlă de pronaos ; planşeu
cu grinzi aparente în pronaos ; boltă în fîşii curbe pe plan
octogonal în naos ; în altar boltă semicilindrică, racordată
cu fîşii curbe - cu nervuri aparente ; pereţi din bîrne
aparente ; acoperiş c u şiţă ; soclu tencuit ; urme de picturi
(interior) ; sculptură la ancadramente şi stîlpi i pridvorulu i .
Propuneri de restaurare :
- cercetări asupra pridvorului şi refacerea lui în
forma originală ;
- decaparea tencuielii de pe soclu şi tratarea lui cu
paramentul de piatră rostuit ;
- trotuar din lespezi pe pat de nisip ;
- cercetări asupra turlei şi în funcţie de concluzii se
va reface în forma iniţială sau se va suprima ;
- revi zuirea tîmplăriei şi revenirea la golurile ori­
ginale ;
- amenajarea spaţiului înconj urător (zona de protec­
ţie) cu executarea unei alei de acces la biserică.
Monumentul se află pe un mic platou, pe un drum
lateral (cca 2 km) din drumul princi pal : Bicaz-Cheile Bi­
cazului-Lacul Roşu-Gheorghien i .
Biserica Sf. Gheorghe, satul GaIu, corn . Poiana T iu­
lui, j ud . Neamţ (datată 1 8 1 8) (fig. 38, 39).
Descriere : plan dreptunghiular cu pronaos poligonal ;
absidele laterale şi absida (decroşată) a altarului - poli­
gonale ; pridvor deschis cu turlă clopotniţă pe latura sud ;
pereţi din bîrn e ; boltă cu fîşi i curbe pe plan octogonal
în naos ; acoperiş cu învelitoare de şiţă ; soclu de piatră cu
cioplituri şi elemente de sculptură (ancadramentul uşii
de la i ntrare).
În general se află în stare bună. Construcţia necesită
unele reparaţii curente.
F i i nd amplasată pe un traseu turistic Poiana Teiului­
Vatra Dornei cu multă afluenţă de vizitatori, biserica
poate deveni un obiectiv turistic.
Biserica Cuvioasa Paraschiva, satul Fărcaşa, corn. Făr­
caşa, j ud . Neamţ (datată 1 7 74) (fig. 40, 4 1 ) .
Traseu : Poiana Teiului-Vatra Dornei .
Descriere : plan trilobat cu pronaos, naos cu abside la­
terale poligon ale şi absida altarului cu trei laturi ; pridvor
deschis pe latura sud cu turlă clopot!1iţă ; bolţi din fîşii
curbe pe plan octogonal în :-taos şi pronaos ; pereţi din
bîrne ; şarpantă cu învelitoare din şiţă ; soclu de piatră :
elemente de decoraţie ; ancadramente la uşi şi ferestre.
Este în stare bună, necesitînd numai reparaţii de În­
treţinere şi este de recomandat a fi un obiectiv turistic.
Biserica Sf. Dumitru, satul Sărata, corn. Dobren i , j ud .
Neamţ (datată 1 752).
Descriere : plan trilobat ; pronaos ; naos cu absidele
laterale poligonale ; absida altarului decroşată-poligo­
nală, pridvor adăugat; bolţi pe plan octogonal, cu fîşij
curbe, în naos şi altar : tw'lă pe pronaos ; pridvor închis
pc latura vest adăugat ; pereţi din bî rne ; acoperiş cu şiţă;
 r

I I
;'1/11111111 111-1
.

I
Ilmlll ll 1 [lll�!II' I WlIiMITI'I 11111[1'
58

------
o 1 , 4 5 b 7 B ? 1.0 , ...
! , I "
-::�O:J "" 0,03
!

60 -----.1
se
'----- ________________

'� �

t
-, =-�

I!� ---
�
_. c � =
_ _
_ o . o.
_ _
__
______
____
���� I� _5C
_ �
_ . �_ O. W__
� _ _______ _
�CO O .O_
-_ 2
__
__
_

Fig. 57-59. Biserica Adormirea Maicii Domnului din Cerviceşti jud. Botoşani. Fig. 60-62. Biserica Sf. Voievozi din Băluşeni, jud. Botoşani.
Fig. 63. Biserica Cuvioasa Paraschiva din Miroslăveşti, jud. Iaşi.

http://patrimoniu.gov.ro
 soclu de piatră ; cioplituri şi sculpturi în lemn (brîu în
torsadă, stîlpi în i nterior etc.).
Propuneri de restaurare :
- desfacerea pridvorului adăugat pe latura vest ;
- refacerea vechiului pridvor (actualmente îngropat
în pereţii pronaosului) ;
- reparaţii la turlă peste pronaos ;
- curăţirea vopsitoriei de ulei interioare (la pereţi,
tavane, bolţi) ;
revizuirea tîm plăriei ;
- reparaţii de pardoseală, trotuar etc ;
- amenajarea accesului la biserică cu indicatoare.
Biserica este amplasată în centrul satului, avînd acces
pe un drum lateral din şoseaua naţională P. Neamţ-Tg.
Neamţ.
Biserica Naşterea Maicii Domnului-Schitişorul, satul
Ceahlău, corn. Ceahlău, j ud . Neamţ (datată 1 830) (fig. 42,
43, 44).
Traseu : pe drumul asfaltat Poiana Teiului - schitul
Durău, în comuna Ceahlău - j ud . Neamţ.
Descriere : pronaos ; naos cu abside laterale dreptun­
ghiulare cu dublu decroş (caz unic în Moldova de nord) ;
absida altarului semicirculară (caz unic în această regiune)
şi pridvor pe latura vest - adăugat ; fără clopotniţă ;
pronaosul are o boltă pe plan octogonal - trecerea de la
planul dreptunghiular la cel pătrat fiind realizată prin
bîrne suprapuse (pe laturile nord şi sud), iar trecerea de
la pătrat la plan octogonal făcîndu-se prin trompe de
colţ ; naosul este acoperit cu o boltă din fîşii curbe pe
plan dreptunghiular, supraînălţată cu o boltă din fîşii
curbe, racordarea între cele două sisteme de boltă reali­
zîndu-se prin intermed iul unor trompe de colţ ; altarul
este acoperit cu o boltă din fîşii curbe pe plan hexago­
nal ; soclul tencuit şi văruit ; pereţi din bîrne ; acoperiş
cu frîntură de pantă şi învelitoare de şiţă.
Propuneri de restaurări :
- desfacerea pridvorului de pe latura vest ;
- refacerea soclului din piatră rostuită sau eventual
menţinerea tencuielii (dacă este originală) ;
- revizuirea învelitorii şi pardoselii ;
- refacerea golurilor în formele iniţiale ;
- amenajarea zonei de protecţie cu alei de acces.
Biserica Adormirea Maicii Domnului, satul Cerviceşti,
corn. M. Eminescu (Cocorăni), j ud. Botoşani (datată 1 787)
(fig. 57, 58, 59).
Este amplasată pe traseul (şosea modernizată) Boto­
şani-Dorohoi .
Descriere : plan trilobat c u pronaos poligonal ; naos cu
abside pe plan poligonal şi absida altarului decroşată,
pentagonală ; pridvor deschis pe latura sud cu turlă ; peste
pronaos, naos şi altar - bolţi în formă de cupolă cu ner­
vuri aparente şi chei de bolţi sculptate ; pereţi din bîrne
căptuşiţi cu scînduri ; pardoseală d,e lemn ; învelitoare d in
tablă.
Propuneri de restaurare :
- desfacerea căptuşelilor de scînduri la pereţi ;
- curăţirea pereţilor la interior, vopsiţi în ulei ;
- consolidări la bolţi ş i şarpantă ;
- refacerea pridvorulu i ;
refacerea soclului (din p iatră rostuită) ;
subzidiri ;
- revizuire la pardoseli şi tîmplărie ;
- învelitoare din şiţă în locul celei de tablă;
- nivelări şi decapări de teren ;
- trotuar d i n bolovani sau lespezi (pe pat de nisip) ;
- împrejmuire.
Biserica Sfinţii Voievozi, satul Băluşeni, corn. Bălu­
şeni, j ud. Botoşani (datată 1 740) (fig. 60, 6 1 , 62).
Traseu : şoseaua Botoşani-Hîrlău.
Descriere : plan trilobat cu pronaosul poligonal ; naos
cu abside poligonale şi absida altarului decroşată de for­
mă pentagonală ; bolţi (peste pronaos, naos şi altar) din
fîşii curbe şi nervuri aparente cu chei de bolţi sculptate ;
pereţi de bîrne tencui t e ; şarpantă cu învelitoare de şiţă.
Propuneri de restaurare :
- desfacerea tencuielii de la pereţi ;
44
http://patrimoniu.gov.ro
- consolidări (pereţi , bolţi şi şarpantă) ;
- înlocuirea pieselor de lemn degradate şi a elemen-
telor de sculptură ;
revizuirea pardoselii şi tîmplăriei ;
- înlocuirea învelitori i degradate de şiţă cu draniţă
nouă ;
- trotuar, alei de acces, amenajări spaţii verzi etc.
Biserica Tăierea capului Sf. Ioan Trestian, satul Po­
iana, corn. Schitu Doamna, j ud. Iaşi (datată 1 853).
Traseu : Iaşi - Vaslui (şosea modernizată).
Descriere : plan dreptunghiular cu pronaos în formă
poligonală şi absida altarului pentagonală ; bolţi din fîş i i
curbe pe plan octogonal cu nervuri aparente, chei de bolţi
şi console (în pronaos, naos şi altar) ; pereţi din bîrne (îm­
brăcaţi în scînd uri ) ; soclu de piatră, şarpantă fără turle
cu învelitoare de şiţă ; elemente de cioplituri în lemn (la
bolţ i , console şi grinzi exterioare etc.).
Propuneri de restaurare :
- învelitoare de şiţă (în loc de tablă) ;
desfacerea căptuşelilor de scînd uri ;
revizuirea pardoselii, tîmplăriei ;
reparaţii soclu (taseIări , rostuiri) ;
trotuar din lespezi ;
consolidări de ziduri ş i şarpantă prin înlocuirea
pieselor degradate.
Biserica Sf. Gheorghe, satul Păuşeşti, corn. Dumeşti ,
j ud . Iaşi (datată 1 643).
Traseu : drum lateral din şoseaua naţională Iaşi-Hîr­
Iău.
Descriere : plan dreptunghiular cu pronaos poligonal şi
absida altarului (decroşată) - poligonală ; tavan drept
în pronaos ; boltă semicilindrică în naos cu nervuri apa­
rente şi console ; boltă semicilindrică cu nervuri aparent ,
racordată cu fîşii curbe în absida altarului ; soclu de pia­
tră ; şarpantă (fără turle) cu învelitoare din tablă ; strea­
şină cu console şi că priori aparenţi ; cioplituri şi sculp­
tură în lemn la ancadramentul uşii, brîu, console, den­
ticule la streaşină etc.
Propuneri de restaurare :
- să se cerceteze şi eventual reface bolta d i n pro­
naos în forma i ni ţială ;
- învelitoare nouă de şiţă ;
- eliminarea pridvorului adăugat ; subzid i ri ; reface-
rea soclului (din piatră rostuită) ;
consolidări (pereţi, şarpantă, streaşină, bolţi) ;
- revizuirea tîmplăriei ş i pardoselii ;
- decapări teren cu n ivelări pentru executarea unor
pante de scurger e ;
- trotuar din lespezi sau bolovani p e u n p a t de nis i p ;
- amenajarea spaţiului înconjurător ş i accesului de
la şoseaua naţională la monument.
Biserica Cuvioasa Paraschiva, sat Miroslăveşti, corn.
M i roslăveşti, jud. Iaşi (datată 1 535, cu refaceri în 1 755 )
(fig. 63).
Traseu : Fălticeni-Roman, lîngă şoseaua naţională.
Descriere : plan 'trilobat ; pronaos, naos cu abside poli­
gonale ş i absida altarului decroşată pen'tagonaIă ; prid­
vor deschis îmbrăcat cu scînduri ; bolţi cu fîşii curbe pe
planuri poligonale în pronaos, naos şi abside, cu chei de
bolţi sculptate ; pereţi din bîrn e ; şarpantă cu învelitoare
de şiţă fără turle ; elemente de sculptură (brîuri, strea­
şină, stîlpi-pridvor, chei de bolţi, stîlpi i n terior i ,
b î rn e etc.).
Propuneri de restaurare :
- scoaterea căptuşelilor şi punerea în valoare a prid­
vorului ;
- înlocuirea şiţe i ;
- subzidiri ş i executarea unui soclu de piatră cu pa-
ramentul rostui t ;
- consolidări la pridvor, pereţi, şarpantă ş i bolţi ;
- revizuiri de pardoseli şi tîmplărie ;
refacerea elementelor de sculptură (brîuri, stîlpi ) ;
- decapări de pămînt, nivelări cu pante d e scurger e ;
- amenajarea zonei de protecţie cu alei ; îni erbări şi
plantaţii ;
- amenajarea drumului de acces din şoseaua naţio­
nală la monument.