ŢARA FĂGĂRAŞULU I, ZONĂ DE RADIAŢIE

A ARHITECTURI I DE LA SUD DE CARPAŢI*

Arh . EUGEN IA GREC EAN U

Trecut u l Ţăr i i Făgăraş u l u i (fi g . 1 ) , ţ i n u t cu i stor i e perm anent
cond i ţ i o n at ă d e leg ăt u r i le cu stat u l feu d a l d e l a sud d e Carpaţ i ,
ocupă u n loc i m portant Î n b i b l iografi a refe ritoare l a Trans i l ­
van i a . N u ace l aş i l ucru se poate s p u ne d es pre stud i i le p r i v i nd
ar h i tect u ra rom ânească d i n această zon ă, d eş i ea reprezi ntă o
m ă rt u r i e concretă a aparte nenţe i aproape e xc l us i ve a ter itor i u ­
l u i l a a r i a d e c u l t u r ă a Ţăr i i Rom âneşt i . Astfe l , d i ntre ce le 3 2
d e b i s e r i c i rom âneşt i se lecţ i o n ate pentru n o u a l i stă a m on u m en­
te lor isto r ice , Î n campan i a d e cercetări d i n 1 963 - 1 967 a D i rec­
ţ i e i m o n u m e ntelor i stor ice , d oar 1 5 figurau În l i ste le aprobate
ante r i o r , ca o conseci nţă a absenţei lor d i n b i b l iografie . Men­
ţionăm că şi d i ntre m o n u mente le d ec l arate, s i n g u re ctitor i i le
* Datele istorice sînt d in lucrăr i l e : Ioana C ristache-Pan ait, Cu privire
la unele mon umente din Ţara Făgăraşului, În lum ina relaţ iilor cu Ţara Româ­
nească, În . . Bu I etinu I monum entelor i storice", n r. 2, 1 970, (p. 26) ; Ioana Crista­
che-Panait şi Eugen i a G receanu, Bisericile româneşti - monumente istorice -
din Ţara Făgăraşului ( l u crare În m anuscris) .
Releveele ş i c l işee le aparţin autoru l u i , În afară de cele cu menţiune spe­
cială.
l u i Constant i n BrÎncovean u d e l a Făgăraş ş i m an asti rea Sîm băta
s înt descrise În l ucrăr i le de s i nteză p r i v i nd i stor i a arh i tectu r i i l .
An a l i za arh itecton ică a b i se r i c i lor rom ân eşt i d e z i d d i n Ţara
Făg ăraşu l u i a cond u s l a u r m ătoarea constatare : În d ivers i tatea
forme lor autohtone , ct itori i le l u i Constant i n BrÎncovean u a u
d ec lanşat o adevărată şcoa l ă d e arh itect u r ă l oca l ă , re prezentată
p r i ntr- u n g r u p de construcţi i com pact şi u n itar, care rea l i zează
o v a loroasă s i nteză a e l ementelor de arh itect u r ă d i n Ţara Rom â­
nească, grefate pe t rad i ţ i a construct i vă tran s i lvănean ă . Tend i n ţa
d e as i m i l are a acestor e lem ente este văd ită ş i l a u ne le b i s e r i c i
ante r i oare ctitor i i lor brÎncoveneşt i ; acestea d i n u r m ă Înde p l i­
n esc Însă ro l u l d e cata l i zator, contr i b u i nd l a contu rarea u n or
trăsăt u r i de st i l ce se i m p u n În Întreaga arh itect u ră a seco l u l u i
a l X V I I I-lea ş i a p r i m e lor d ecen i i d i n veacu l u r m ător.
Ad ăugată l a st ud i u l isto r i c , constatarea ad u ce o l u m i n ă n o u ă
asu pra i ntens i t ăţ i i legăt u r i lor cu Ţara Rom ânească ş i s perăm că
ext i nd erea acestor cercetări l a Întreaga Tra n s i Ivan i e va Îm bogăţ i
1 Gr igore Ionescu , Istoria arh itecl Urii În Român ia. I I . Buc., 1 96 3 .

Fig. 1 . Harta b isericilor româneşti de z i d - monumente istorice - din Ţara Făgăraşului.

 biserici onterioare ctitoriilor brÎncoveneşti

© ctitorii/e lui Constantin B rÎncoveanu

� biserici de influenţă brÎncovenească

Veseud o Ti(U�U.\ Vethi

�r o

°ilimbav
5ă5ăvsi
' o

o fo{eldea

,
\
/ I \ I
I
, /- - _ / I \
I
I J \ I J 1 Poidna. Măru l u.i
I I I J ,-/ \
J' / '- \ I /
,
..... " \ / // \
- - - - - - --- - - - -'\. _ - - "' . _- - , - - - - - -,- ..

http://patrimoniu.gov.ro

Fig. 2. BisE;( fca Bunavest ire din Cooăcel. Deta l i I! al faţadei de nord, Înainte
de restcurare.
d ovezi le m ater i a le pr i v i nd u n fenomen i ncontestab i 1 , a le căru i
i zvoare d oc u mentare sînt re l at i v s ă race , ca u r m are a d i struger i i
m u ltora d i n e le pe parcu rsu l atîtor seco le d e frăm întată i stor i e .
D e l a b u n Început con s i derăm necesară preci zarea corect i ­
ve lor p e care le v a s u porta stud i u l d e faţă, În fu ncţie de evo l u ­
ţ i a cercetări lor v i i toare .
În p r i m u l rînd , a n a l iza fenom e n u l u i arh itecton i c Într- u n pe­
r i metru l i m itat, ch i ar d ac ă el constitu i e - d i n p u n ct de ved ere
i stor i c - o u n itate Închegată, i m p l ică com p letări pe m ăs u r a e­
fect u ăr i i u nor stud i i s i m i l a re În zo n e l e Învec i n ate. În c azu l d e
faţă este cert că cercetarea m on u m e n te l or d i n zon a S i b i u l u i , c u
focare le d e rad i aţ i e pe care le-au rep reze ntat ctitor i i le l u i
M atei Basarab ş i Constan t i n BrÎncovea n u d e l a T urnu Roşu ( Por­
ceşti) şi Ocn a S i bi u l u i , vor ad uce d ate noi as u pra o r i g i n i i şi a ră;­
pÎnd i r i i u nor for m e , pe care le d e ri v ăm d eocam dată de la Făgă­
raş - În p r i n c i p a l - şi de la Sîm băta .
În a l d o i lea rînd , săpătu r i l e arheo l og ice vor ad uce l u m i n ă asu ­
pra p i an u l u i u nor b i se r i c i d ispărute, c u m au fost , de exe m p l u ,
b i se r i ca r i d i cată d e M i h a i V iteazu l l îngă cetatea Făgăraşu l u i .
cti tori a l u i Ştefan Cantacu z i n o d e l a Vai d a Recea, sa u n u m eroa­
s e l e b i ser i c i d i struse În 1 761 .
În s fîrş i t , u rm ă r i rea consecventă a efect u ăr i i u nor cercetări pe
parament, cu ocaz i a o r i c a re i reparaţ i i care va avea loc la o b i ec­
t h'e l e d e cl arate m o n u m e nte isto r i ce , v a d escoper i cu cert i tud i n e
n o i e l em ente d e p l ast ică a r h i tecton i c ă , s peci f i ce Ţăr i i Rom âneşt i ,
d eoarece, d i n n e fer i c i re , m a joritatea b i s e r i c i lor a u s u feri t trans­
for m ă r i l i ps ite d e d i scer n ămînt. care au ascu n s ş i u neori d istrus
pre�i oase d eta l i i d ecorat i ve ş i struct u r i construct i ve , Con c l udente
pentru acest fenomen sînt : Biserica d i n Po i a n a M ăru l u i , r i d icată
http://patrimoniu.gov.ro
o 5 f1
t L..... ' d
Fig. 3. B iserica Adormirea Maicii Domnului din Voivodenii Mari. Plan ş i
secţie longitudinală.
de Constan t i n BrÎncovean u În 1 707 , care este atît de d e n at u r at ă
Încît n u a putut fi Încad rat ă Î n catego r i a m o n u mentelor d e arh i ­
tect u r ă , fi i nd propusă doar ca mon u m ent m em or i a l , ş i biserica
d i n Copăce i , al cărei p reţios decor de faţad ă a fost parţ i a l m u ­
t i l at ş i Î n Întreg i m e asc u n s c u ocaz i a u n e i reten cu i r i tard i " e
(fi g . 2) .
În l u m i n a d atelor de care d i s p u nem pîn ă În prezent, vom pre­
zenta bi ser i c i le rom âneşti d e zid d i n Ţara Făgăraşu l u i Îm părţite
În trei categor i i : b i s e r i c i le anteri oare ct i tori i lor brÎncoven eşt i .
ctitor i i l e l u i Constan t i n BrÎncovean u ş i arh i tect u ra d e i n fl uen ţă
brÎn covenească.
1. BI SER ICILE DIN ŢARA FĂGĂRAS' U LU I . ANTERIOARE
CTITORI I LOR BRÎNCOV EN EŞTI
Ce le c i n c i b i s e r i c i d i n Ţara Făgăraşu l u i care a lcătu iesc aces t
g ru p , s î n t : Sf-ţi i Arh anghe l i d i n V;şteo de j os (p roba b i l d i n se­
co l u l al X V-l ea) , Adorm i rea M a ic i i Dom n u l u i d i n Vo;vode n ; ;
Mo ri (cc a . 1 500) , Sf. N i colae d i n Săs c i o r ; (seco l u l a l X V I I- lea) ,
C u v i oasa Parasch iva d i n Comăno de J os (seco l u l a l X V I I- lea) ş i
Adorm i rea M a i c i i Dom n u l u i d i n Comă no de S u s (cca . 1 600). N u
toate aceste mon u mente, Î nsă , ne-au parven i t Î n for m a i n iţ i a l ă .
Pron aosu l ş i t u rn u l c lopotn iţă a l e b i ser i c i i d i n V i ştea de Jos a u
fost refăcute În j u r u l an u l u i 1 81 9 , cînd s-a executat n o u a p i ct u r ă .
s u fe r i n d a p o i ş i a l te transform ăr i . În 1 759 s - a refăcut pron aosu I
biser i c i i d i n Săsc i or i , a l e căru i bolţi au fost u l ter i or d ăr î m ate .
B i ser i ca d i n Voi vod en i i M a r i a păstrat d oar abs i d a s i n aos u l o r i -
 g i na r , pronaos u l act u a l fi i nd rezu ltatu l u n e i transform ă ri nepr i ­ a bs i d e i , i ntersectează d i rect sem i c i l i nd ru l vert i cc. 1 a l perete l u i
cepute efectu ate În 1 951 . Bo l ţ i l e b i ser i c i i d i n Com ă n a d e S u s răsăritean . Toate ce l e l a lte e l em ente arh itecton i ce aparţ i n tra­
sînt - c e l p u ţ i n În parte - refăcute Î n veacu l a l XV I I I- l e a , o d i ţ i e i loca le rom an i co-got i ce : bolta În leagăn - de asemenea d i n
d ată c u a rcad e le d i ntre p ron aos ş i n aos . p i atră - a n ave i , contrafort u r i l e care Întăresc zid u r i le, precu m
U n ica trăsătu r ă co m u n ă o const itu i e p l an u l d reptu ngh i u la ;­ ş i for m a d e arc frînt a fe restrelor ş i a u ş i lor catapetesm e i (fi g . 5) .
a l u ng i t a l n ave i , Înch e i at s pre răsărit cu o abs i d ă decroşat ă . For­ La o t rad i ţ i e got i c ă , deja pre l u c rată ş i as i m i lată Într· u n sFec i fi c
ma a bs id e i , s iste m e l e d e bolt ire ş i p roporţ i i le vo l u m e lor văd esc rom ânesc , s e ataşează b i ser i c i le C u v i oasa Parasch iva d i n C o m ă n a
var i aţ i a caracter i stic ă arh itectu r i i rom ân eşt i d i n Tra n s i lvan i a , de J o s ş i Ad orm i rea M a ic i i Dom n u l u i d i n Com ăn a de S u s , a m be l e
Î n perioad a secol e l o r XV-XV I I , rezu ltată d i n i nterp retarea loca l ă avînd for m a de a bs i d ă cu patru latu r i , prezentînd o m u ch i e Î n
a e l ementelor rom an ice ş i got ice. Îm p let i te d e t i m p u r i u cu i n ­ ax . Această particu la r i tate p l an i metr i c ă , Întîl n ită l a biser i c i le
fluenţe d e arh itect u r ă b i zant i n ă d i n Ţara Rom ânească. de l e m n În Întreaga Trans i l van i e , a pare În arh i tect u r a ro m â­
nească de z i d d oa r la u n g r u p d e m o n u m en te d i n ţ i n u t u l H u ne­
Trad i ţ i i le construct i ve s pecific loca l e au d ete r m i n at com po­
doareiG, u nde este exp l i ca b i l ă p r i n fi l i aţ i a cu cape la caste l u l u i
z i ţ i a b i ser i c i lor d i n Voivod e n i i M a r i şi S ăscior i .
Corv i n i lor d i n H u nedoara ş i c u a bs i d a b i ser i c i i reformate d i n
B i s er i ca Ad orm i rea M a ic i i Dom n u l u i d i n Vo ivode n i i Ma r i Rapolt u l Mare, j u d . H u ned oar a . Regăs i rea acestu i e lement l a
com b i n ă o a bs i d ă sem i c i rcu l a ră, d e rem i n iscenţă rom an i că , cu u n l i m ita apusea n ă a M u n ţ i lor Perşan i const i tu i e u n i nteresant as­
n aos p atrat , b i n e contu rat st i l i st i c p r i n bolta got ic ă Î n for m ă d e pect de c i rcu l aţ i e a forme lor arh itecton ice .
stea (fi g . 3) . D i n d atele d oc u m entare2, ar rezu lta că abs i d a a fost B i serica C u v i oasa Parasch iva d i n Co măna de jos (fi g . 6) u t i ­
refăcută " Î n v re m i le m a i n ouă" , con for m scr isor i i ad res ate m itro­ l izează bo l t i rea sem i c i l i nd r ică c u penetraţ i i atît Î n n avă cît ş i În
po l itu l u i Şagu n a , În 1 860, d e către Vas i le Maxi m , ad m i n istratoru l abs i d ă, conform m od u l u i d e acoper i re a l gru p u l u i h u nedorean (d e
p rotopopesc d i n Av r i g . Exam i n area construcţ i e i a rată Însă că l a care face exce pţie doa r b iserica S f. N i colae d i n H u nedoara). O
a bs i d a sem i c i rcu l a r ă, cu z i d u r i d e aceeaşi g ros i m e cu ce le ale n ao­ m an i festare sens i b i l ă a i n fl uenţe lor d i n Ţara Rom ânească o con ­
s u l u i (1 ,30 m ) , este ţes ută orga n i c cu n aos u l , avînd şi o sed i l i e st itu ie existenţa pe latura d e vest a u n u i p r id vor desch i s , care n u
pe l at u r a d e n ord , fapt care i n f i r m ă reface rea abs i d e i către 1 800. s e Înt î l n eşte la n i c i u n a d i n b i ser i c i le d i n H u n ed oara. Form e le
Bolti rea a bs i de i , Î n s i stem u l u n u i sem i c i l i n d r u o r i zonta l , i nter­ p r i d voru l u i sînt rud i mentare : d o u ă arcad e Înguste ş i cu Î n ă l ţ i ­
sectat d i rect de sem i c i l i nd r u l vert i c al al perete l u i , se Întîlneşte mea red usă (45x85 c m ) Încad rează arcu l i ntrăr i i d e pe faţ ad a d e
la b i s e r i c a d i n V i ştea de Jos , fapt care d e m onstrează vec h i mea vest . În i nterioru l p r i d voru l u i şarpanta rămîne aparentă, i ar t u rn u l
c l opot n i ţă se descarcă pe d o u ă a rce d u b l ou r i . C u toată s i m p l ita­
aceste i struct u r i , pe care, pînă nu d e m u lt , o con s id eram tard i v ă
tea sa, p r idvoru l de la Com ă n a d e Jos are o d eose b i t ă i m port an ţ ă
(exem p l u , faza 1 763 a b iser i c i i S f . Tre i m e - M a i e r i I I - d i n A l ba
deoarece demonstrează c ă , În Ţara Făg ăraş u l u i , orig i n ea acest u i
l u l i a)3.
element com poz i ţ ion a l este ante r i oară ct itor i i lor brÎn coveneşti ,
N aos u l este acoperit cu o boltă ste l at ă , ale cărei nerv u r i se
putînd fi e x p l icată p r i n legătu r i le cu l t u r a le cu Ţara Rom ânească
d es pr i nd d i rect d i n z i d , fără i nte rm ed i u l con s o l e l o r . For m a ste­ În epoca l u i M ate i Basa r a b .
I ată apare Î n Trans i lvan i a către m i j locu l seco l u l u i al X V- l ea, la
b i serica Sf. M i h a i l d i n C l u j şi l a sacr i st i a m ăn ăst i r i i rom ano-ca­
6 Sf. N icolae d i n H u nedoara, Bîrsău , C i nciş (demolată) ş i Băcî i a .
tol ice d i n Te i uş , r i d i cată În p r i m a sa form ă de Ioan Corv i n .
M ater i a l u l ceram i c ş i p rofi l u l4 nerv u r i lor d e l a bolta ste lată d i n
Vo i vod en i i M ar i , prec u m ş i acceptarea u n u i d ec a l a j Î n t i m p faţă
de protot i pu ri le a m i n t ite , Îm p i ng d atarea aceste i b iser i c i c ătre Fig. 4 . B iserica Sf. Nicolae d i n Săsciorl . Plan ş i secţie longitu d ina'ă .
1 500 .
C ata peteas m a d e zid ăr i e , cu d o u ă d esch i d er i , a const itu i t su­
portu l u n u i t i m pan ce Înch i d e a s pre răsărit Învel itoarea În d o u ă
a p e a n ave i . Ti m pan u I a fost d ă rîm a t În 1 951 , pentru a perm ite
executarea u n e i i n exp res i ve Înve l itori cu patru pante.
B iserica Sf. N i cc l ae d i n Săs c io r i (fig . 4) are o i nteresantă
sol U ţ i e d e bolt i re a a ltaru l u i , care s u r p r i nd e tranz i ţ i a d e la bolta
got i c ă pe Încr u c i şare d e og ive, racord ată cu penetraţ i i conver­
gente , la bolta sem i c i l i nd r i că cu penetraţ i i , ad aptată p l an u l u i
po l igon a l . Într-ad ev ăr, d acă s p re ch e i e , bolta În leagăn s e ra­
cordează cu o sem i cal otă, p l an u I de n aştere este i ntersectat n u
n u m a i d e t i m panele celor trei penetraţ i i c l a r conturate, d a r ş i
d e d o u ă t i m pane d is puse p e l atu r i l e ob l ice, a l e căror penetraţ i i
sînt sch i ţate d oa r Î n t re i m ea i n fe r i oară a bolţi i , p i erzÎ n d u -se apoi
Î n sem i c a lotă prin i ntermed i u l u n or s u prafeţe vag ond u l ate.

Ţara Rom ânească se Înt î l n eşte l a a bs i d a b i se � i c i i Sf-ţ i i Arhangh e l i

U n a d i n p r i m e l e m an i festări a l e i n fl uentelor arh i tect u r i i d i n

d i n Vi ştea d e Jos , care are for m a sem i c i rcu l ară Î n i nterior ş i p o l i ­

gon a l ă cu 7 l atu ri Î n exter i or". Bolta În l e agăn , d i n p i atră . a

2 Ştefan M eteş, Viaţa bisericească a român ilor din Ţara Oltul u i, S i b i u ,

1 930, p . 1 25 .
3 Eugen i a G receanu ş i I o a n a C r i stache-Pan a it, B iserici româneşti d i n

raIOnul Alba Iulia, În " M itropol i a Ardealu lu i", anu l X I , n r . 4 - 6 , p . 3 1 7 .

4 Prof i le s i m i lare d e nervu ri ceram ice s e Întîlnesc l a bolţ i le ste l ate a l e
b iseric i i evanghel ice d in RÎşnov (executate proba b i l o d ată c u p ictu ra d in
a ltar, d atată 1 500) şi la bolţile În retea a l e b iseri c i lor evanghe l ice d in Mov i le
(1 5 1 9) ş i B u neşti (1 5 1 9) .
5 Argum entu I propus d e Ştefan M eteş (Şt. M eteş, op. c it . , p . 1 1 9) pentru

d atarea În veacu l al X V-lea a b iserici i d i n V iştea de Jos , pe baza asemănării

cu b iserica m ăn ăstir i i d in RÎmeţ i , n u este v a l ab i l , aceasta d in u r m ă avînd
o abs i d ă sem ic i rcu lară. Totuş i , arh a ism u l form elor şi execuţ i a În p i atră a
bolţi lor justifică d atarea În veacu I X V .

http://patrimoniu.gov.ro
 o O,SM o 2M
� 1�=:±=::::lJ

o 5M o 5M
1:::1::;,,=,==:::l1 I I I I I I

Fig. 5. Biserica S f- ţ i i Arhan gheli d i n Vi�tea de Jos. Fig . 6. Biserica C u v i oasa Poraschiva din Comjna de jos.
Plan ş i secţie longitudinală. Plan ş i secţie longitudinală.

o 5M o 5M
I I I I I I 1::1::J:1=1:::I1=:::::l1

Fig. 7. Biserica Adorm i rea M a i c i i Dom n u l u i d i n Comăna de S us . Fig. 8. B iser ica mă.� ăst i r i i B r Încoveanu d i n S î mbăta de Sus.
Plan ş i secţie longitudinală. Plan ş i secţie lon g it u d ina lă .

http://patrimoniu.gov.ro
Fig. 9. B iserica mănăstirii BrÎncoveanu din S îmbăta de Sus. Vedere sud- vest.
Cliseu C.M . I .
Fi g. 10. B iserica mănăstirii Brfncoveanu din S îmbăta de Sus. Faţada de est.

http://patrimoniu.gov.ro
 La b iserica Adorm i rea M a i c i i Dom n u l u i d i n Comăna de S u s
p r i d voru l act u a l a fost refăcur În 1 828 , p ăstrînd Însă s i stem u l d e
d escărcare a t u rn u l u i c lo potn i ţ ă pe d o u ă arce d u b l ou r i , fa pt care
ne perm ite s ă pres u p u nem exi stenţa u n u i p r i d vor anterior (fi g . 7) .
A bs i d a se asea m ă n ă cu acea d e l a V i ştea d e Jos , atît pri n for m a
rot u n j i t ă Î n i nter i or ş i po l i gon a l ă În exte r i or - În var i anta cu
m uch i e Î n ax , cît ş i p r i n acoper i rea cu o boltă În leagă n , i n­
tersectată de perete l e c u r b r ă s ă r itean , la care apar Însă d o u ă
pen et raţ i i pe l atu r i le d e n ord ş i d e s u d . Pres u pu n e m că atît calota
pe pand ant i v i d i n n aos , cît şi bolta " a v e l a " , cu o c u r b u ră neo­
b i ş n u i t de p ro n u nţată, d i n p ron aos , s înt refăcute Într-o eta pă
u lter i oară, eventua I În 1 773 , cînd s - a executat p i c tu ra păstrată
p î n ă astăzi . Acestei d ate Î i coresp u n d st i l istic şi arcad e l e cu ar­
h ivolte retras e , de i n fl uenţă b r Î n cove n ească, care d es part pro­
n aos u l de n ao s .
Î n con c l u z i e , Î n per i oad a anter ioară ctitor i i lor brÎncove n eşt i
arh itect u ra rom ân ească d e z i d d i n Ţara Făgăraşu l u i prez i ntă
for m e l oca l e d e veche t rad i ţ i e . Pri ntre i n fl u e nţe l e roman ico­
got ice, pre l u ate i ntegra l sau i nterpretate , Încep să se m a n i feste
şi e l e m en te a l e arh i tectu r i i d i n Ţara Rom ânească, trans m i se p r i n
l egăt u r ă d i rectă s a u p r i n i ntermed i u l u nor m on u m ente astăzi
d i spărute.
I I . C T I T O R J'J L E LUI C O N S TA N T I N B R Î N C O V E A N U
Refacerea În 1 777 a b ise r i c i i r i d i cată În 1 707 d e Constant i n
BrÎncoveanu l a Poiana Măr u l u i , prec u m ş i transformă r i le rad i ­
ca l e s u fer ite u lter i o r , Î m p i ed i c ă for m u l area u n e i aprec i e r i as u pra
vech i u l u i l ăcaş , ale căru i u rm e vor putea fi d etectate n u m a i p r i n ­
tr-o atentă cercetare arheolog i c ă .
D i n com p lexu l m ă n ăst i r i i d e l a S îmbăta d e S us , ter m i n ată În
1 700- 1 701 , d oar b iserica se m a i p ăstrează, cu com p l et ă r i s u b­
stan ţ i a le rec l a m ate de r u i n area p rogres iv ă care a u r m at devas­
tăr i i d i n 1 785. C u tot ca racteru l d u b ios al u n or e lemente recon­
stit u ite , m o n u mentu I const itu i e o preţi oasă m ă rtu r i e a legăt u r i ­
l o r d i ntre ţăr i l e rom ân eşt i .
B i se r i ca este u n exe m p l u t i p ic a l arh itectu r i i d i n Ţara Rom â­
nească, avînd structura p l a n u l u i t r i lobat cu tu r l ă pe n aos şi u n
d ecor a l faţad e lor caracte r i st i c ed i fic i i lor d e cu lt d i n veacu l a l
X V I I -l ea .
N aosu l este t r i lobat , cu abs id e sem i c i rcu l a re În i nterior ş i
pol igon a l e cu c i n c i l at u r i Î n exter i o r , boltite cu j u m ătăţi de ca-
Fig. 1 1 . B iserica mănăstirii Brincovean u F i g . 1 2 . B iserica Sf. N icolae din
din Sîmbăta de Sus. Detaliu de para­ Fă găraş . Vedere n o rd ves t . C l işeu
- Făgăraş . Porta l u l pronaos u lu l .
ment, cu indicarea decorului originar. D .S . A . P.e. Braşov.
el 2M
16:
,0:
' ==:±:====:ll
http://patrimoniu.gov.ro
Iotă sfe r i c ă . A bs i d a a l taru l u i este a l u ng i t ă p r i ntr-o travee d rept_
u ng h i u la ră , m arcată În exte r i or p r i ntr-o retragere şi acoperită
cu o boltă sem i c i l i nd r ic ă .
Tu r l a n aosu l u i , c i rcu l a r ă În i nterior ş i pol igon a l ă În exterior,
se s p r i j i n ă prin i ntermed i u l pand ant i v i lor pe patru arce, care
Îş i au porn i r i le pe p i le d reptu ngh i u la re de colţ. În p i l e l e d i ns p re
a p u s , sînt ame n a jate n i şe le În a I te care am i ntesc structu ra Coz i e i .
Pronaos u l este acope r i t c u o calotă p e pancar,t i v i , care se
d escarcă pe z i d u r i l e transvers a l e şi pe d o u ă arce d u b l c u r i , late ,
ce pornesc În con s o l ă (fig . 8 ) .
N u există d ate cu p r i v i re la for m a o r i g i nară a p r i d vor u l u i .
În p r i m a fază a resta urăr i i d i n veacu l nostru , e l a fost refăcut cu
a rcade Î n a lte, s p r i j i n ite pe p i le octogon a le de z i d ă r i e (fig. 9) .
Această reconst itu i re , acceptab i l ă p r i n Înrud i rea c u b ise r i ca Sf.
N ico l ae d i n F�găraş şi bazată În oarecare m ăs u r ă pe e l ementele
de faţad ă conservate la corpu I b iser i c i i , a fost d e n atu rată u Ite­
r i or p r i n În locu i re a p i l e lor cu coloane de p i atră bogat scu l ptate
şi a paraperu l u i de z i d ă r i e p r i n panou r i traforate , i ns p i rate
d i n arh itect u r a p a l atu l u i de la Mogoşoa i a .
I novaţ i i l i ps ite de d isce r n ă m înt s-au i n trod us Î n cad ru l res­
tau răr i i ş i la reg i stru l i n fe r i or a l faţad e lor Întreg i i b i s e r i c i ,
u nd e n u s-a res pectat r i tm u l a lte r n at a l l i zen e l o r , stab i l i n d u -s e
o cores pond enţă art i fi c i a l ă cu p i c i oarele arcatu r i lor d i n reg is­
tru l s u pe r i or ; s-a m a i i n trod us , de asem enea, un c i u bu c În axu l
l ize nelor (fi g . 1 1 ) . Di s pozi ţ i a� o r i g i nară este v i zi b i l ă În fotogra­
fi i le anter ioare restau r z r i i .
Aspectu l general a l exter i oru l u i , cu a n cad ramente le d e p i atr,
refăcute , cu fa lsa d ecc raţ i e scu l ptată a p r i Gvoru l u i , cu m od e n 2
tu ra mod i ficată ş i deform ată p r i ntr-o r i g i d i zare e xces ivă a pr<
fi le lor ş i cu corn işele ascu nse de streaş i n i Înfu nd ate , dezam ăgeşte
- În contrast cu auten t i citatea i nter ioru l u i - p r i n i m pres i a d e
construcţie nouă Î n forme vech i p e care o creează. Deficienţe l e
restau răr i i n u POt Însă m i cşora va loarea proporţ i i lor ad m i ra b i le
a le m o n u mentu l u i (fi g . 1 0) ş i n i c i i nteresu l cap ita l pe care Î I
prez i ntă pentru Trans i lvan i a .
Î n Ţara Făgăraşu l u i , t i p u l d e p l an a l b i ser i c i i d e la m a n as­
t i rea S î mbăta răm îne u n exe m p l u i z olat , d ar e l d e v i n e m od e l u l
n u meroase lor i m i taţ i i a l e structu r i i t r i lobate, care apar - la sfîr­
s itu l seco l u l u i a l X V I I I-lea şi În p r i m e l e decen i i ale veacu l u i u r­
m ător - În Ţara BÎrse i 7 , pe va lea TÎrn ave i M a r i ş i În zon a S i ­
b i u l u i . Treb u ie rem arcat c ă În n i c i u n u l d i n cazu r i n u se v a rea­
l iza descărcarea corectă a t u r l e i pe n aos , ceea ce dem c nstrează
d i ficu ltatea trans p l antăr i i aceste i struct u r i , fără existE n ţa u ne i
7 Ioana Crista:he-Panait, Monumentele româneşti din Săcele, Î n "Monu­
m ente istorice. Stud i i ş i lucrări d e restau rare" , B u c . , 1 969 .
Fig. 1 3 . B iserica 5(. Nicolae din Fig. 14 . B iserica Sf. Ni co l ae din
Făgăraş . Chenar de fereastră de pe
fatada de sud.
 -1
trad i ţ i i d e exec u ţ i e ver i fi cată Î n d ecu rs d e veac u r i . Decoru l ex­
ter ior al param entu l u i de la Sîm b ăta poate fi de asemenea con­
s iderat ca o s u rs ă de i n s p i raţie pentru n u m e roase m on u m ente
d i n zon a d e sud a Trans i l van i e i , Însă - fenomen d e m n de re­
m arcat - În afara l i m itelor Ţăr i i Făgăraşu l u i .
Rad i aţ i a forme l or b i ser i c i i d e l a m ăn ăsti rea Sîm b ăt a , u şor d e
co nstatat p e o a r i e l argă, Î n spec i a l s p re s fîrş i t u l secol u l u i a l
XV I I I-lea , Îşi are exp l icaţ i a Î n prest i g i u l acest u i m on u m en t ,
care , m a i a les d u p ă d evastarea d i n 1 785 , d e v i n e s i m bo l u l rezi s­
ten ţe i Îm pot r i v a Încercări lor d e d eznaţ i o n a l izare s u fer ite d e
rom ân i d i n partea m o n ar h i e i aust r i ece. Î n ace l aş i t i m p , răsu n e­
tu l restrîns pe care Î I g ăseşte , În m od parad oxal , toc m a i În ţ i ­
n utu l În care a fost r i d i cat , se exp l i c ă p r i n p rezenţa În Făgăraş
a b i ser i c i i Sf. N i co l ae , r i d i cată de Constant i n BrÎn covean u În
i nterva l u l 1 697 - 1 698, care d e v i n e s u rs a de i ns p i raţie şi p roto­
ti pu I i nterpretat cu d i verse vari ante În toată arh i tectu ra l oc a l ă .
http://patrimoniu.gov.ro
o 5M
I I
Fig. 15. Biserica Sf. Nicolae din Făgăraş. Plan şi secţie longitudinală.
Î m păm î nten i re a Î n Ţara Făgăraşu l u i a t i p u l u i b iser i c i i Sf.
N i co l ae , contu r at În Ţara Rom ânească Încă d i n pr i m a j u m ătate
a veacu l u i al X V I I - l eaB şi u t i l izat de Constan t i n BrÎn covean u l a
cape l a p a l at u l u i d i n Mogoşo a i a (1 688), poate f i exp l i cată p r i n
d o i facto r i : p r i m u l , pos i b i l itatea creăr i i r a p i d e a u n e i şco l i d e
m eşte r i loc a l i , care s e d e p r i n d u şor cu s o l u ţ i i l e const r u ct i ve a l e
p l an u l u i d re pt u n g h i u l a r , acoperit c u c a lote pe pand ant i v i , fără
a Întîm p i n a com p l i cate l e pro b l e m e de rez i stenţă a l e p l a n u l u i
t r i lob at c u t u r l ă p e n aos ; a l d o i l e a factor poate fi con s i d erat ata­
şamentu l faţă de for m e l e vech i i arh itect u r i româneşti d i n Tra n ­
s i lvan i a , Î n care b i ser i ca-s a l ă, com part i m entată conform cer i n ţe­
lor cu l t u l u i ortodox , ocu p ă l oc u l d e fru nte.
B i se r i c a Sf. N i co l ae d i n Făgăraş (fig . 1 5) are un p l an d re pt­
u ng h i u l a r a l u ng i t - com part i m entat În p r i d vor, p ronaos ş i n a-
8 G rigore Ionescu , Istoria arh itecturii In Romdnia, I I , B u c . , 1 965 , p .
7 9 - 80 .
 1 5

6
2

3 7

OI o
4

o 5 10M
1 ==:c±
t:: 1=:c::I::::II::j1

Fig. 16 a. B iserici de int fuenţă brÎncovenească.

1) Biserica Bunavestire din Copăcei - Releveu arh. O lga B fzu. 7) B iserica Sf-ţii Arhanghel i din Calbor - Releveu a rh . Gh . S ion. 3) B iserica Sf-ţii Arhan­
ghe l i din Perşani. 4) B iserica Sf. Nicolce din Voi ode n i i M ici. 5) B iserica Sf. Moria din Ohaba. 6) B iserica Înălţarea Domnu l u i din M îndra. 7) Biserica
Sr. Nicolae din Mărgineni . 8) Biserica Sf. Treime din Făgăraş. 3 - 8 relevee arh. Nonieo Scfrneci.

os - Înche i at s p re răsărit cu o abs i d ă d ecroşată, po l igon a l ă În
exte r i or ş i sem i c i rcu l ară În i nterior. Pe pron aos se r id i c ă t u r­
n u l c l opotn i ţ ă , acces i b i l p r i n tr-o scară În s p i ra l ă cu trepte m a­
s i ve d e le m n , ad ăpost ită Într- u n m i c tu rn s itu at pe faţad a nor­
d ică ş i care are În p l an for m a c i rcu l ară În i nterior ş i pol igo­
n a l ă În exter i or. Mod e l u l aceste i d is pozi ţ i i , Înt î l n ită pentru p r i ­
m a d at ă l a Stre h a i a (1 645) , este cape l a p a l atu l U i brÎncove n esc
d e l a M ogoşoa i a (1 688) .
A ltaru l ş i toate compart i mentele n avei s înt acoper ite cu ca­
l ote pe pand a n t i v i care au fiecare part i c u l a r i tăţ i propri i .
S i ste m u l d e d escărcare a c al otei pe pand ant i v i d i n a ltar pe
patru arce , Înscrise În abs i d a sem i c i rcu l ară a l u ng i t ă , const i t u i e
u n caz e xcepţ i e faţă d e so l u ţ i a cu rentă a j u m ătăţ i i d e ca lotă ra­
cord ată cu u n sem i c i l i nd ru . Protot i pu r i le aceste i rezo lvări s i ngu-
I a re se Întîl nesc În Ţara Rom ân e ască l a B u cu reşt i , În seco l u l a l
X V I I-lea, la M itropo l i e ş i l a B iserica Doa m n e i . Du b l ou l de vest,
c are separă naos u l d e a ltar, se reaze m ă pe console c u retrager i
s u cces ive ; ace leaş i console const itu i e s u portu l arce lor longitu­
d i n a l e de pe latu r i le n ord ş i s u d a le a bs i d e i . Ca lota nu este c i r..>
cu lară, m a n i festÎnd tend i nţa d e u r m ăr i re a pătrat u l U i d e bază , .
c u rotunj i re În d reptu l pand anti v i lor. Profi l u l calotei prezi ntă o
i n flex i u ne , d ator i tă executăr i i "en tas d e ch arge" a p r i m e lor
as i ze , de l a care se trece a poi la d ispoz i ţ i a rad i ară a cărăm i z i lor .
Ca lota pe pand ant i v i a n aos u l u i , rezem at ă pe patru arce - că­
rora le coresp u nd p i le d e colţ cu i m poste profi late - se com p u n e
d i n dou ă segmente cu rază d i feri tă . C a lota pe pan d a n t i v i a pare
şi În p ron aos , cu deose b i rea c ă p l an u l calotei se Înscrie Într-o
e l i ps ă , i ar profi l u l ei nu p rez i n t ă i nflexi u n i .

http://patrimoniu.gov.ro
 9 13

0 0
10 14

11 15

12 16

o 5 1 0M
i r=:I:=::±::
c 1 r=:I:::r:::I1::::I::J

Fig. 1 6 b. Biserici de influenţă brÎncovenească.

9) Biserica Sf. Teodor Tiron din SÎmb5ta d� Sus. 10) Bi'ierica Ad::Jrmirea M:Jicii Domnului din Sîmbăta de Sus. 1 1 ) Biserica Sf. Paraschiva din
Veneţia de Jos. 12) Biserica Sf. Paraschiva din Şercăiţa. 13) Biserica Adorm irea Maici i Domnului din A rpaşul de Sus. 14) Biserica Adormi rea Maici i
Domnului din Sîmbăta de jos. 1 5) B iserica Adormirea Maicii Domnului din Bec/ean . 1 6) Biserica Bunavesti re din Stre za-CÎrţişoara. 9- 1 6 , re/evee arh.
Monica ScÎrneci.

Pridvoru I este acope r i t cu d o u ă ca lote pe pandant ivi , d es păr­
ite p r i ntr-un d u b lou med ian cu porn i r i le În conso l ă .
Toate arh ivo lte le arce lor s Înt s u b l i n i ate p r i ntr-o retragere faţă
e cîm pu I pand antivi lor. Planu I de n aştere a l ca l ote lor este d e l im i­
at p r i ntr-un c i u buc, cu excepţia bolţ i i d i n altar.
Tu rn u l c lopotn iţă, pe p lan octogon a l , se r i d ică pe o bază pă­
rată. Camera c lopote lor este acoperită cu o boltă d i n panou r i
urbe , care poate f i d efi n ită c a o ap l icare pe p l an pol igon a l a
'olţi i m ăn ăsti reşt i .
Pron aos u l ş i n aos u l sînt d espărţite p r i ntr-u n zid , Î n care se
esch id trei arcad e cu arh i volte le retrase , ce se s p r i j i n ă pe zidu­
ile longitu d i na l e ş i pe d o u ă p i le octogon a l e . În zon a capite l e lor
rec erea de l a octogon l a p l a n u l pătrat al i m poste i se rea l izează
p r i ntr-o as iză, a l e cărei cărăm izi s înt d is puse În for m a u n e i cruci
cu braţe l e ega le. Acest t i p d e p i l ă , ut i l izat cu rent În Ţara Ro­
m ân ească Încă d i n p r i m a j u m ătate a veacu l u i al X V I I-lea, reapare
l a arcad e l e Îna lte ale p r i d voru l u i (fig. 1 2) .
Decoraţi a paramentu l u i exter i or cupri nde : u n profi l s i m p l u
a l soc l u l u i , u n brîu m ed ian - com pus d i ntr-un c i u buc Încad rat
de d o u ă s i r u r i de d inti de fierăstrău - si corn isele de z i m t i care
Înc u n u n e'ază corpu l b i serici i , baza p ăt r�tă a t � rn u l u i c lo potn iţă
şi p r i s m e l e pol i gon ale a l e c 1opot n i ţe i şi a l e scări i În s p i ra l ă .
Aceeaşi sobrietate se regăseşte l a ancad ram ente l e d e p i atră. Por·
ta l u l apusean are un profi l s i m p l u În aco l ad ă , cu un d ecroş i nter·
m ed i ar l a l i ntou (fig. 1 3) . Chen are l e ferestrelor prezintă baghete
i ntersectate de p rofi le În aco Iad ă , doar baze l e montanţi lor avînd
s u prafaţa Îm podobită cu m ot i ve vegetale (fig. 1 4) .

http://patrimoniu.gov.ro
 o 5M
1 ====-"
t:=

Fig. 1 7 . B iserica Sf. Parasch iva din Cuciulata. Plan ş i secţie longitudinală.

g. 18. Biserica Sf. Teodor Tiron din S îmbăta de Sus. Vedere sud-est. Fig 1 9 Biserica Sf. Paraschiva d i n Veneţia de Sus. Vedere sud-est.

http://patrimoniu.gov.ro
 o

o 5M
l ======1
e

Fig. 20. Biserica Sf. Paraschiva din Veneţia de Sus . Plan şi secţie longitudinală.

Fig. 2 1 . Biserica Sf-ţi i Arhangheli din Perşani. Faţada de nord

http://patrimoniu.gov.ro
 o 5
-- - - -
,
,
\
SIli/COlliE - flOAifAf CAL801( - 17.50
h----o
=-' 0-
Fig. 22 a. Arcade/e dintre pronaos ş i naos În arhitectura de influenţă brincovenească din Ţara Făgăraşului .
În ansam b l u l arh itectu r i i brÎn coven eşt i , b i ser ica Sf. N icolae
d i n Făgăraş se d i sti nge p r i n econom i a ş i s i m p l i c itatea mod u l u i
d e Îm pod o b i re , fără a prezenta exu bera n ţa d ecorat i v ă Întîl n i tă
În mod cu rent l a ed i f i c i i l e contem porane d i n Ţara Ro m âneasc ă .
În Ţara Făgăraşu l u i , atît structu ra cît ş i e l e m e nte le de deta l i u
d ev i n d eterm i n ante pentru Întreaga act i v itate construct i v ă care
se d es făşoară În seco l u l a l XV I I I-lea şi În p r i m u l sfert al veacu l u i
u r m ător.
I I I . ARH I T ECTU RA DE I N FLU E NŢĂ B R Î NCO V E N EASCĂ
D i n p u n ct d e vedere cron o l og i c , trebu ie rem arcat c ă , În afară
d e b i ser i c i le d i n Copăce i ş i C a l bor -- Sfi n ţ i i Arhang he l i -- , care
s î nt ctitor i i a l e u nor boieri loca l i , toate ce l e l a lte monu mente
se r i d ică d u pă 1 761 , a n u l cînd au fost d i struse m ăn ăst i r i le făgă­
r ăşe n e de către genera l u l Bu kov. Î n a i nte de această d ată , act i v i ­
tatea construct i v ă a fost concentrată Î n domen i u l lăcaş u r i lor
m ăn ăsti reşt i . Desfi i nţ a rea lor s i stem at ică exp l ic ă , pe de o parte ,
r i d icarea m as i v ă a biser ic i lor n o i , de sat, d u p ă 1 761 , pe de a l ta,
l i be rtatea de i n terpretare a for m e lor d i n Ţara Rom ânească, m a n i ­
festată d e meşte r i i loc al i .
D i ntre ce le 25 d e b i ser i c i constru i te În i nterva l u l 1 700 -- 1 825 ,
n u m a i d o u ă -- Sf. N icolae d i n Ca lbar (1 802) ş i Ado r m i rea M a ic i i
Dom n u l u i d i n Arpaş u I de Jos (1 794) -- n u p rez i ntă i n fl uenţe a le
arh itectu r i i b iser i c i i d i n Făgăraş . Trebu ie d e asemenea e l i m i n ate
d i n d i scu ţ i e -- p î n ă la n o i cercetăr i -- b i se r i ca Adorm i rea M a i c i i
Dom n u l u i d i n Şona (1 798 ) şi b iser ica d i n Po iana Mă r u l u i , deoa­
rece a m be l e au s u fe r i t d en atu răr i atît d e i m portante ÎnCÎt n u
este pos i b i l ă o a n a l jză con c l u d e ntă.
44
http://patrimoniu.gov.ro
10M
OI/AgA - /76'3 VE/l/ETIA !}[ JU'J'
)
- 17/1
În grupu l ce l or l a l te 21 de mon u m entefl , vom u rm ă r i evo l u ţ i a
t i pu l u i ş i a fo rme lor d e r i vate d i n şantieru l brÎncovenesc de l a
Făgăraş (fi g . 1 6 a , b )
T I P U L D E P L A N
Se ad optă În exc l u s i v itate p l an u l d reptungh i u lar a l u ng i t, În­
che i at s pre ră sărit cu o a bs i d ă decroşat ă. 'in cele m a i mu Ite ca­
zu r i , for m a abs i d e i este po l i gon a l ă În i nterior şi exte r i or , ceea
ce poate fi i n terp retat ca o i n fl u e nţă a arh itect u r i i got ice, d ar
trebu i nd l u ată În con s i d erare ş i s i m p l i ficarea execu ţ i e i pe care o
i m p l ic ă . T i p u l de abs i d ă sem i c i rcu la ră În i nte r i o r ş i po l igon a l ă
Î n exterior - s pec i fic Ţăr i i Rom ân eşt i -- , se Întî lneşte d oar la
biserica Sf-ţ i i Arhangh e l i d i n C a l b or care prez i ntă o m u ch ie În
ax, Însă n u m ăru l de sase latu r i a l abs i d e i o Înrudeste cu V i stea ' de
'
Jos , nema i putînd fi con s i d e rată În catego r i a abs i d e lor cu patru
latu r i , de factură got i c ă . Către 1 800 reapare abs i d a sem i c i r­
cu la ră În i nte r i or ş i exterior l a Şercă iţa, O p rea-CÎrţişoara,
ş i Streza-C Îrţişoara , ceea ce const itu ie o m a n i festare a osc i ­
laţ i i lor ec lect i ce, caracter istice seco l u l u i a l X I X- le a .
L a toate biser i c i l e , cu exce pţ i a ce lei d i n Ohaba, s - a păstrat
t i p u l autohton a l catapetes m e i de zid ă r i e , neex i stînd n i c i m i j loace
m ate r i a l e şi n i c i trad i ţ i a scu l ptu r i i În lem n care să pe r m ită i m i ­
tarea preţioase i catapetesme scu l ptate d e l a Făgăraş .
o B u n avest i re d i n Copăcei (1 726 ş i 1 79 3 - 97) ; Sf-ţ i i Arhanghel i d i n
Calbor (1 730) ; Sf- ţ i i Arh anghe l i d i n Perşan i (1 767) ; Sf. N icolae d in Voivoden i i
M ici (1 769) ; S f . M ar i a d i n Ohaba (1 769 - 1 773) ; Sf. Paraschiva d in Veneţia de
Sus (1 778) ; Î n ă lţarea Dom n u l u i d i n M îndra (1 779) ; Sf. N ico l ae d i n Mărgineni
(ante 1 776) ; Sf. Tre i m e d i n Făgăraş (1 783) ; Sf. Teodor Ti ron d i n Sîmbăta
de Sus (1 784) ; Adorm i rea M a i c i i Dom n u lu i d i n Sîmbăta de Sus (1 786) ; Sf.
Parasch iva d in Veneţia de Jos (1 790- 1 801 ) ; Sf. Parasch iva d i n Cuciu fata (1 794) ;
N aşterea Dom n u lu i d i n Să rata (1 796 - 1 806) ; S f . Parasch iva d i n Şercăiţa (1798) ;
Adorm i rea M a ici i Dom n u l u i d i n Arpaşu/ de S us (1799-1 809) ; Adorm i rea
M a ici i Dom n u lu i d in Sîmbăta de Jos (1 802) ; Adorm i rea M ai c i i Dom n u l u i d in
Beclean (1 804) ; Sf. N icolae d i n Oprea-Ci rţişoa ra (1806) ; Sf. N ico I ae d i n Comă­
na de los (1 808 - 1 8 1 2) ; B u n avestire d i n Streza·Cirţişoara (1 8 1 8 - 1 8"24) .
 ---
-1
!1ÎND P-!J - 111.1 I1Al?fJ/NEN/- IlIe VENE!/A !JEjOJ-I1SO
Fi? 22 b. Arcodele dintte pronoos şi naos in arhitectura de influenţă bt Încovenească din 7 ara Făg ă raşul u I .
Tratarea părţ i i d e vest a n avelor În faza i n iţ i a l ă d e construcţi e
este , În genera l , greu d e u r m ăr i t , d i n cauza i n terven ţ i i lor m u l­
"
t i p l e care s-au efectu at cu p recădere În acest compart i ment . I n
stad i u l act u a l a l ce rcetări lor, s e constată u r m ătoare le :
1 . L i m i tarea n avei l a pe rete l e de vest a l pron aos u l u i dev i n e ,
d u pă ct itor i i l e brÎncoven eşt i , o s o l u ţ i e r a r Întî l n it ă , care a fost
p ract i c an i h i l ată p r i n com p letări u l te r i oare . La b i serica d i n Co­
păce i , u nd e profi l e le soc l u l u i şi a l e brîu l u i m ed i an se Întorc pe
perete l e exter i o r al p ron aosu l u i , s-a ad ăugat În 1 797 un t u r n
c l opotn iţă d ecroşat , p revăzut cu o s c a r ă În s p i r a l ă amenajată Î n
gros i m ea z i d u l u i d e n ord . L a Veneţia de S us , zi d u l de vest a l
pron aos u l u i a fost d u b l at l a ad ăugarea p r i dvoru l u i Înch i s dom i n at
de t u rn u l c lopotn iţă (fig . 1 9) . L a b i s e r i c a Sf. Teod or Ti ron d i n
S îmbăta de S us , profi l e l e s oc l u l u i ş i a l e b rîu l u i s e regăsesc pe
faţa d e vest a p ron aos u l u i , d a r cont i n u itatea ace loraşi e l emente
pe faţad e l e p r i d voru l u i d esch i s ne cond u c l a con c l u z i a mod i fi căr i i
so l u ţ i e i d e p l an aproape s i m u ltan c u Încheierea p r i m e i etape
(fi g . 1 8) .
2 . Tu r n u l c l opotn i ţ ă dec roşat apare s porad i c Î n u lti m u l d e­
cen i u a l seco l u l u i a l XV I I I - lea, fie În faza i n i t i a l ă de constructi e
(Veneţi a d e Jos , Sărata, Arpaşu I d e Sus), fi e ca ;d ăug i re la Copăc � 1 .
D u p ă 1 800, se adoptă această for m ă l a O p rea-Cîrţişoara ş i Stre­
za-C Îrţişoara, i a r t u r n u r i ad ăugate - u n eori În locu I u nor
pr i dv oare d istruse - se Întîl nesc l a V i ştea d e Jos, Voivoden i i
.
M ic i , Oh aba ş i Arpaş u l d e Jos .
3 . Pr i d voru l pe faţad a d e vest - i n fl u enţă d i rectă a biser i c i i
Sf N i colae d i n Făgăraş - se păst rează l a zece b iser i c i În pr i m a
etapă d e construcţie ş i este adăugat s a u refăcut la Com ăna d e
Sus ş i l a Veneţ i a d e Sus . D i ntre cele 1 2 exem p l are, doar tre i
p rezintă s o l u ţ i a p r i d voru l u i Înch is (Şercăiţa , S îm băta d e Jos şi Co­
m ăn a de S us ) , toate ce le l a Ite pri d voare avînd arcade În faza i n i ţ i a ! ă .
U n caz exce pţie Î I const itu i e aşezarea p r i d voru l u i p e l atura de
su d l a biserica Sf-ţ i i Arh angh e l i d i n C a l bo r. Pîn ă la apa r i ţ i a u n o r
noi d ate arheolog i ce p r i v i n d m o n u m e nte d is păr ute , această d i s­
POZ i ţ i e const itu ie u n u n icat În Ţara Făgăraş u l u i ş i u n exe m p l a r
ra r În arh itectu r a rom ânească d e z i d d i n Tran s i lvan i a . Întî l n it
p în ă În prezent d oar la biserica d i n Am poiţa, jud . A ! ba .
http://patrimoniu.gov.ro
SEj?cA//I1 -!1.f8
j ,
L.......I-----l-IJ
Toate p r i d voare le sînt dom i n ate d e tu rn u l c l opotn iţă, c u ex­
ce p ţ i a b i ser i c i i d i n Perşa n i . La p r i d voare le de vest , t u rn u l se r i ­
d ic ă p e traveea cent r a l ă , deasu pra n i ve l u l u i corn işe i - a l e cărei
profi le se Întorc pe faţad a apusea n ă - ş i se r acordează cu corpu l
biser i c i i p r i n d o u ă t i m pane t r i u ng h i u Iar e, care Îr,ch id s p re apus
pre l u n g i r i le Înve l i tor i i În d o u ă ape a le n ave i .
Tu rnu I pe p r i d vor dem onstrează s p i ritu I creator m a n i festat
de m eşte r i i loca l i În Îm b i n area i n fl u enţelor d i n Ţara Rom 'inească
cu trad i ţ i a vech i lor b i ser i c i tran s i lvănen e , la care t u rn u l c l opot­
n i ţă const itu ie o parte i ntegrantă a faţad e i apusen e . S-a păstrat
de ase m e nea fo rma de p r i s m ă cu baza pătrată a t u rn u l u i , În afară
d e b i serica Ad orm i rea M a i c i i Dom n u l u i d i n Sîm băta de Sus, u nde
t u r n u I a re secţ i u nea octogo n a l ă .
Aşezarea p e pron aos a c l opotn iţei , Întîl n i tă l a biserica Sf.
N i co l ae d i n Făgăraş, a fost r e l u ată d oa r la b iserica Sfi n ţ i i Arhan­
gh e l i d i n Perşan i ; d i n nefer i c i r e , s-a păstrat doar baza d rept u n ­
g h i u l a r ă , d i n z i d ăr i e , care se detaşează d i n vo l u m u l Înve l itor i i
(fi g . 21 ) . J udecînd Însă d u p ă p l an u l octogon a l a l t u r n u l u i cu sche­
let d e le m n , care a În locu i t pe ce l o r i g i n a r , pres u p u n e m că şi
turn u l de z i d ă r i e a avut aceeaşi for m ă , constitu i n d dec i i nter­
pretarea cea m a i a prop i ată de mode l u l d i n Făgăra� .
s S T E M U L o E B O L T R E
Ct itori i le brÎncoven eşt i genera I i zează În Ţara Făgăraşu l u i
p r i n c i p i u l ca lote lor pe pan d an t iv i , i nterpretat Însă d e m eşter i i
loca l i În forme v a r i ate, care - deşi s înt m a i d egrabă rezu lt<ttu l
u n e i nesigu ranţe În meşteşug u l bolti r i i , decît a l u n e i n o i v i z i u n i
s p aţ i a l e - d au o notă perso n a l ă fiecărei constrUCţ i i . A m sem n a l at
de a ltfe l d i ferenţ i e rea n u a n ţată a c alotelor l a b iser ica Sf. N i ­
co lae d i n Făgăraş , fapt care Înd reptăţeşte pres u p u nerea con t r i ­
b U ţ i e i m as i ve a m î i n i i d e l ucru loca le la r i d icarea acestu i m o n u -
ment.
La abs i d ă , u t i l izarea cu precăd ere a for m e i de p l an po l i ­
gon a l , Î n i nterior ş i exter i o r , cond uce l a s i stem u l bolţi i sem i ­
c i l i nd r i ce , racord ată cu panou r i cu rbe Î n zon a po l igon u l u i est i c .
 o 2 3 4- 5M
I I I I

Fig. 2]. Biserica CuvicQsa Faraschiva din Comcna de Jos, faţada de vest şi
planul pridvorului.

Fig. 24. Biserica Sf. Nicolae din Făgăraş. Faţada de vest. Releveul Inst. de
a rh. " Ion Mincu".

Tot u ş i , d i n d o r i nţa d e ase m ăn a re cu b i serica l u i BrÎncovean u d i n

Făgăraş, apare ş i so l u ţ i a oarecu m forţată a r i d ică r i i u n e i c a l ote
pe p l a n u l pol i go n a l al abs i d e i , p r i n i n termed i u l pandant i v i l o r ,
c a r e - În m od o b l i gator i u - sînt m a i m a r i s pre catapeteas m ă ş i
au d i m ens i u n i foarte restrînse În pa rtea răsăr itean ă. Această
s o l u ţ i e se Întîl neşte l a Voi vod en i i M i c i , Sf. Tre i m e d i n Făgăraş ,
Copăce i - În etapa de construcţ i e d i n 1 793 , Sîm băta de Jos ş i
Bec lean .
/
" Bo lta a bs id e i M -r i i Sîm băta, res pect i v sem i c i l i nd ru l racord at
cu o sem ica lotă este u t i l i zată l a abs i d e le pol igonale a l e b i s e r i ­
c i lor d i n S ărata ş i C uc i u latfJ racord area se m ica lotei cu po l i ­
gon u l d e bază făcînd u -se p r i n pandant i v i . Bolti rea a bs i d e i d e
l a b i serica Sf-ţ i i Arhang he l i d i n Ca l bor n u poate fi reconst i t u ită
făr ă cercetare d e parament, Întrucît bo l ţ i l e au fost În locu ite cu
tavan d rept, În 1 881 .
A bs id e l e sem i c i rcu l a re d e l a Şerc ă i ţ a , O prea-C îrţ işoara ş i
o '1 2 3M Streza- C Îrţi şoara sînt acoperite cu u n sem i c i l i nd r u r acord at c u
� I I I o j u m ătate d e ca lotă s ferică .

http://patrimoniu.gov.ro
 Fig. 25 a . Biserica Sf-ţii Arhanghel i din Ca/bar. Pridvorul de pe faţada de sud şi b. B iserica Sf-ţ i i Arhanghel i din Perşani. Faţada de vest.
Pentru p ron aos si n aos , so l u ţ i a cu rentă de bo l t i re d ev i n e ca­
ta pe pand ant i v i . Doar În trei cazu ri p ron aosu I p rezi ntă a lte
rme de bolţi , şi an u m e : la Veneţ i a de S u s - acoperit cu boltă
m u ch i i ieşite (fi g . 20) - , l a Veneţ i a d e Jos - boltit În l eagăn ,
o t ravee centr a l ă " a vela" s i l a Com ăna de Sus În s i ste m u l
'
ve l a" (fi g . 7) .
Ca racteru l com u n a l s i ste m u l u i ca lote lor pe pan d a n t i v i d i n
on aos ş i n aos Î I const itu i e d escărcarea pe patru arce , care se
r i j i n ă pe p i le de co l ţ . În genera l , pand ant i v i i şi ca lote l e s în t
ngcnte l a faţa vert i c a l ă a arh ivo lte i , d a r s î n t ş i cazu r i c î n d a r ­
vo ita este s u b l i n i ată p r i nt r-o retragere (Cop ăce i - etapa o r i ­
l a r ă - , Perşan i , M în d r a , Mărg i nen i ş . a . ) .
Tratarea ca lotei propri u-zise prez i n tă vari ante m u lt i p le , faţă
s o l u ţ i a c l as ică cu p l an de n aştere c i rcu l a r şi cu rază u n ică d e
rbură.
Pri m a vari antă rezu ltă d i n mod i ficarea p l an u l u i d e n aştere
lnsform at d i ntr-u n cerc Într-o el i ps ă , for m ă pe care am Î ntîi­
e-o l a p ron aos u l b i s e r ic i i Sf. N i colae d i n Făgăraş . Acest t i p
are l a p ronaos u l b i s e r i c i lor d i n Perşan i , M ă rg i n e n i ş i Streza­
rţiş oara , prec u m şi la t raveea ad ăugat ă În 1 793 la n aos u l b i ­
r i c i i d i n Cop ăce i .
A d o u a vari antă este cea Întî l n ită l a abs i d a b i s e r i c i i Sf. N i co­
� d i n Făgăraş , la care p l an u l de n aştere a l ca lote i u r m ăreşte
tru l ateru l de bază , cu rbÎnd u-se d oar la colţu r i , Î n d reptu l
nd ant i v i lor. Ca atare, ca lota se asea m ă n ă cu o boltă m ă n ăsti­
ască, cu m u ch i i rotu n j ite . Această for m ă este ut i l i zat ă pe p l an
http://patrimoniu.gov.ro
p ătrat l a şapte b i ser i c i 1o, i ar o i nterp retare pe p l an d re ptu ngh i u ­
l a r apare l a pronaos u l b i ser i c i i d i n M Î nd ra .
A tre i a vari antă, rezu ltată d i n exec u ţ i a cu as i ze or izonta l e ,
scoase p rogres i v Î n cons o l ă , o const i t u i e for m a t r u n ch i u l u i d e
p i ram i d ă , cu m u ch i i le rotu n j ite, Înch e i at l a partea s u pe r ioară fie
p r i ntr-o s u prafaţă p l a n ă , fie p r i ntr-u n segment d e ci l i nd r u ori­
zonta l . Vari anta apare l a n aos u l d i n M înd ra (fi g . 22) , l a pron acs u l
ş i n aos u l d e l a C u c i u l ata (fi g . 1 7) , l a Şercăiţa, Î n n aos (fig . 22) ş i
l a Sf. N i co l ae d i n Com ăna d e Jos (pron aos ş i n aos) .
Pentru p r i d voare, se u t i l i zează exc l u s i v ca lota cu pand a n t i v i
d ecu paţi Î n aceeaş i s feră. Raza d e c u r b u r ă , foa rte m are În r a port
cu l at u ra p ătrat u l u i d e bază , face ca aceste ca lote să fie p l ate
confu nd Înd u -se cu bolţi "a ve l a " . Aşezarea t u rn u l u i c l opotn iţă
pe p r i d vor i m p l ică com part i m entarea În trei tr avee , p r i n i nter­
m ed i u l a rce lor d u b lo u r i ş i - În m a j or itatea cazu r i lor - calota
p l ată apare n u m a i pe t raveea centr a l ă , com b i n ată cu bolti ' "a
ve l a " sau sem i c i l i nd r i ce , pe travee l e l atera l e .
A R C A D E L E D I N T R E P R O N A O S Ş I N A 0 5
În vechea arh itect u r ă l oca l ă , ca s i l a b i se r i ca m ă n ăst i r i i d i n
Sîm b ăta d e S u s , pronaos u l ş i n aos � 1 sînt d espărţite p r i ntr-u n
z i d cu u n u n i c gol de trecere .
1 0 Perşan i - n aos ; Mărg i nen i - naos ; Sf. Tre i m e d i n Făgăraş - pronaos ş i
n aos ; S f . Teodor Tiron d in Sîm băta d e S u s - pronaos ş i n aos ; Adorm i rea M a ic i i
Domnu lu i d i n Sîm băta d e S u s - naos ; Sîm băta d e J os - p ronaos ş i n aos ; Streza ·
C îrţişoara- n aos.
 f
I

Fig. 26. a. Biserica Sf. Teodor Tiran din S îmbăta de Sus. Faţada de vest. Fig . 26. b. Biserica Sf. Paraschiva din Cuci u l ata . Faţada de vest.

http://patrimoniu.gov.ro
 A pa r i � i a arcad e lor Între p ron aos u l ş i n aos u l b is e r i c i i Sf. N i co­
la e d i n Făgăraş d eterm i n ă genera l i zarea aceste i d i n u r m ă so l u � i i .
În n u meroase cazu r i , arcad e l e d es p ărţ itoare au fost În l ătu rate
u lt erior : astfe l s-a Întîm p l at la C u c i u l ata şi Copăce i , la ce l e d o u ă
b i se r i c i d i n Sîm b ăta d e S u s , l a Pe rşan i - u n d e s-au păstrat d oa r
p i l e l e angajate - ş i l a Po i an a M ă ru l u i . D in com paraţ i a s u ite lor
d e a rcad e conservate , constatăm Însă că acest e le m e n t , În aparenţă
secu n d a r , i m pr i m ă i nteri oru l u i o notă s pecifică arh itectu r i i d i n
Tara Rom ânească.
,
N ic i u n a d i n ved e r i le acestor arcad e nu se ap rop i e ca d es ăvîr­
ş i re de i m ag i n e a b i s er i c i i S f. N i co l ae d i n Făgăraş (fi g . 22a , b) , care
_ d e l a conce p ţ i a s p aţ i a l ă p î n ă l a ce l e m a i m i c i a m ă n u nte - poar­
Lă am p renta u n u i c l as i c i s m rezu ltat d i n t r-o În d e l u ngată evo l u ţ i e .
Este Însă rem arcab i l m od u l person a l Î n care m eşte r i i loca l i - i n ­
s p i raţi d e m od e l u l b rÎncoven esc - au Înţeles s ă i nterpreteze , fără
a co p i a , m ot i vu l arcad e lor, i ntegrÎnd u - 1 p r i ntr-o s u bt i l ă armon i e
Î n raport u l d e proporţ i i a l e fiEcăru i ed i fic i u . Sem n a lă m , Î n acest
sens, corespond en ţa Între arcad e l e scu n d e şi l i n i a t u rt it ă a calo­
(ei d e l a O h ab a , În t i m p ce e l an u l bol t i r i i d e la Ven eţ i a d e Jos
este s u b l i n i at p r i n s u praÎn ă l ţarea arcad e i cent r a l e . De asem e n e a ,
fa ntez i a arh i vo ltelor d e l ăţ i m e va r i a b i l ă d e l a Şercă i ţa se regăseşte
În p i toreasca var i antă a ca lote i În for m ă de t r u n c h i de p i ra m i d ă .
Dep ărtarea d e p rotct i p u l p i le i ocwgon a l e - reprod usă În
for m a d e l a Făg ăraş d oa r l a C a l bor - s e efectu ează n u an �at , evo­
l u ind de l a s i m p l a teş i t u r ă a m u ch i e i p î n ă l a ad o ptarea pi l e i pă­
trate sau ch i ar d re ptu ngh i u l are . Aceeaş i d i vers i tate o p rez i nt ă
': ratarea i m poste i , red usă u neori l a o s i m p l ă as iză scoasă Î n cons o l ă
s a u s u p r i m ată i n tegra l , p recu m ş i m od u l d e s u b l i n i ere a arh i vo l ­
te lo!· . U n caz part icu I a r Î I prez i ntă arcad e l e adău gate u l terior l a
Com ăn a d e S u s , u nd e regăs i m i m posta cu cără m i z i d i s puse În for­
mă de cruce l a stî l p i de z i d ă r i e , cu secţ i u n e c i rcu l ar ă . Toate aceste
feno men e - d e p arte de a constitu i u n s e m n de d ecad en�ă - , de ­
m onstrează forţa creatoare ş i i nvent i v i tatea e l e m e ntu l u i a utohton .
P R I D VO R U L D E S C H I S, ELEM E N T DE F A ŢA D Ă
D u p ă c u m a m arătat ante r i o r , p r i d voru I d esch i s este s u gerat
8 m br i on a r , Încă d i n seco l u l a l X V I I- l e a, la b i se r i c a C u v i oasa Pa­
rasch iva d i n Com ă n a de J os (fig . 23), Însă afi rm area l u i ca accent
-1 c m i n ant al com poz i ţ i e i se real izează În Ţara Făgăraşu l u i p r i n
? r i d voru l ad m i ra b i l p roporţ ionat a l b i ser i c i i brÎncoven eşti Sf.
N ico l ae (fi g . 24) . D i s p a r i ţ i a sau d e n atu rarea construcţ i i lor r i d i ­
cate s u b i n fl u enţa acestu i m o n u m ent cap i t a l n u ne perm ite s ă
a n a l izăm În Întreaga l u i com p l exitate p rocesu l d e restruct u rare a l
concepţ i e i trans i l vănene des pre faţad a d e vest, a căre i tratare
ca zid p l i n a fost i m pusă În Înde l u ngate seco le d e trad i ţ i e rom a­
n ică ş i got i c ă . Totuş i , p u ţi ne le exem p Iare i ntacte ş i u n e l e fragmen­
te conservate n e perm it s ă constatăm i ntegrarea acestu i e l ement În
arh itect u ra Ţăr i i Făgăraşu l u i , c u aceeaşi var i etate ş i person a l itate
În i nterpretare pe care am Întî l n it-o În capito l e l e precedente .
O i nteresantă t ratare a p r i d voru l u i prez i nt ă b i se r i c a Sf-ţ i i
Arhangh e ! i d i n C a l bor (fi g . 25a) . De l a Făgăraş s e p re i au p i l e l e
octogon a l e cu capite l u l spec i fic Ţăr i i Român eşt i , arh i volte le re­
trase, d o m i n ate de brîu l cu c i u bu c şi d i n ţ i de fierăstrău , precu m
ş i reg i str u l m as i v d e z i d ă r i e d e peste arcad e . D i s p u ne rea acestor
e l em ente În cad ru l u n u i p r i d vor cu o s i ng u r ă arcad ă pe fiecare
l at u r ă , care are În p l us şi o aşezare s i ng u l a ră În p l an , con feră
m o n u mentu l u i o certă o rig i n a l itate , accentuată ş i d e foi şoru l de
lemn actu a l .
P r i d voru l cel m a i b i n e conservat s e găseşte l a b i se r i ca d i n
Perşan i (fig. 25b . ) Este văd ită dori nţa d e res pectare a mod e l u l u i
d i n Făgăraş, m an i festată ş i Î n aşezarea t u r n u l u i p e pron aos : se
u ti l i zează p i l a octogon a l ă , arh i vo lte le retrase ş i brîu l c u c i u buc
Încad rat d e d i n ţ i d e fi erăstrău . Proporţ i i l e adoptate sînt Însă net
d i fe ri te, expr i m înd m ed i u l sătesc În care a fost creată opera arh i ­
tecto n i c ă , fă ră Încercări - sortite eşecu l u i - d e concu renţă c u
ct itc r i a d o m n ească. Inovaţ i i le n u l i psesc, d e al tfe l , În i nterca­
l area p i le lor de co l ţ, În s i m p l i ficarea i m post e i şi În i ntrod ucerea
u n e i baze cu p l a n u r i Înc l i n ate .
Pr i d voru l b is e r ic i i Sf. Teodor Ti ron d i n Sîm băta d e S u s , a l e
căru i arcad e l atera l e au fost Înzid i t e , reprez i ntă - cu toate de­
nat u r ăr i le s u fer ite - u n a d i ntre cele m a i i nteresante s i nteze a l e
i n fl u enţelor brÎncoveneşt i , grefate pe trad iţ i i l e l oca le (fig . 26 a).
D i ferentierea arcad e lor d e l a Com ă n a d e Jos este re l u ată cu o
tem per � r e care d enotă efect u l ace l u i "dolce st i l n uovo" i ntro­
d u s În Ţara Făgăraşu l u i de ct itor i i le b rÎn cove n eşti . Aşezare a
t u rn u l u i pe p ron aos , racord a rea l u i p r i n p l a n u r i Î ncl i n ate cu cor­
pu l b i s e r i c i i şi s u b l i n i er ea vo l u m u l u i n av e i p r i n i n toarcere a
c o r n i ş ei cu z i m ţ i pe faţada d e vest , s înt so l u ţ i i care con feră mo-
http://patrimoniu.gov.ro
n u mentu l u i u n ca racter d e s i ne stătăto r , ad înc Î n r ăd ăc i n at În tre­
cutu I i storic a l ţ i n utu lu i căru ia Îi aparţ i n e şi pe care ÎI reprezi ntă .
O com poz i ţ i e s i m i la ră , care n u prez i ntă Însă proporţ i a fer i ­
c ită d e la Sîm băta d e S u s , s e regăseşte l a b i ser i ca d i n C u c i u lata,
cu o schem at i za re re l at i vă a d eta l i i lor (fi g . 26 b) .
Sîntem a proape s i g u r i că cercetarea paramentu l u i l a b i ser i ca
d i n M înd ra va cond uce l a d egajarea p r i d voru l u i o r i g i n a r , d i n care
este v i z i b i l ă În preze nt o s i ng u ră a rcad ă Î n a ltă pe faţad a d e su d ,
avînd arh ivolta retras ă ş i care a m i nteşte p r i n proporţ i i l e e i p r i d ­
voru l d e la Făgăraş .
T R A T A R E A P A R A M E N T U L U
D i n frag m ente le s u rp r i nse Într-o a n a l iză care n u a i m p l icat
efectu area d e sond a je , se poate spera că cercetarea param ente lor
acoperite d e tencu i e l i u lter i oare va ofer i , În v i itor, ce l e mai con­
c l ud ente m an i festăr i ale i n fl u enţelor d i n Ţara Rom ânească.
Va l u l neoc l as i c ş i eclect i c, care a provocat d e n atu rarea atîtor
mon u m ente d i n Ţara Rom ân ească ş i M o l d ova În d ecu rsu l seco l u ­
l u i a l X I X- l e a , s - a a bătut c u ega l ă i ntens itate ş i as u pra vec h i lor
b i s e r i c i rom âneşt i d i n Ţara Făgăraşu l u i , ascu nzînd cornişele cu
z i m ţ i sub profi le i nexpres ive d i n tencu i a l ă , m ut i lÎnd br î i e le şi m o­
d e n atura socl u r i lor sau d i strugÎnd ancad ramentele d e p i atră cu
ocaz i a lă rg i r i i gol u r i lor . C u toate aceste d e n atu răr i , e l ementele
conservate perm i t s ă se constate pute rn ica i n fl ue nţ ă a ct itor i i lor
brÎ � coveneşti ş i o r ig i n a l a i nterpretare pe care au d eterm i n at-o .
I n stad i u l act u a l a l cercetăr i l o r , d ecoru l cu arcat u r i ş i pan o u r i
d re ptu ngh i u l are d e l a m ăn ăsti rea Sîm băta r ă m î n e u n caz i zo l at
Î n Ţara Făgăraşu l u i , repetÎnd u -se - ca ş i pentru t i pu l d e p l an
al b i s er i c i i - fen om en u l i rad i e r i i În afara l i m ite lor acestu i ţi­
n ut . La b i se r i ca d i n Arpaşu l d e Sus, n ava prez i ntă un reg istru de
arcat u r i d i n c i u buce , Întreru pt la racord area cu z i d u r i l e mai scu n ­
d e a l e a bs i de i , Însă autent i ci tatea lor este Înd o i e l n i c ă, ţ i n înd
se a ma d e i novaţ i i le fantez iste a l e pse u do-restau r ăr i i d i n 1 943 ,
cînd a fost mod i ficată rad i ca l for m a Înve l itor i lor ş i cînd t u rn u l
c l opotn iţă a p r i m it o preten ţ i oas ă d ecoraţ i e c u c i u buce Î n sti l u l
arh itectu r i i d i n Ţara Rom ânească .
Decoru l exterior a l b i s e r i c i i Sf. N i co l ae d i n Făgăraş rămîne de­
term i n ant pentru evo l u ţ i a concepţi i lor loca l e p r i v i n d com poz i ţ i a
faţad e lor.
SO C L U L
O profi la re d e fact u r ă speci fică Ţăr i i Ro m ân eşt i a putut fi
observată l a b i se r i ca d i n Copăce i - etapa 1 726 - , u n d e soc l u l
este s u b l i n i at p r i ntr-u n c i u bu c . S p re sfîrş itu l veacu l u i a l X V I I I-lea
a p are vari anta o r i g i n a l ă a d ecorăr i i socl u l u i cu profi le caracte­
r i st i ce brîu l u i m ed i an . La b i s e r i ca Sf. Teodor Ti ron d i n S'im băta
d e Sus, m argi nea s u per ioară a soc l u l u i este d e l i m i tată p r i ntr- u n
c i u bu c , d easu p ra căru i a se a f l ă u n ş i r d e d i nţ i d e fierăstrău (fi g .
2 6 a) . La Ve neţ i a d e S u s , u n ş i r d e d i n ţ i d e fi erăstrău , com pu s d i n
două as ize , s e s i tuează d i rect d eas u pra retrage r i i soc l u l u i (fig . 1 9) .
BRÎUL M EDIA N
N ava b i s er i c i i B u n avesti re d i n Copăce i a păstrat s u b tencu­
i e l i u rm e l e brîu l u i com pus d i ntr-un c i u bu c Î ncad rat d e două ş i ru r i
d e d i nţ i d e fierăstrău , d i ntre care ce l s u p e r i o r este m a i Îngust
(fig . 27) . Profi l e le se Întorc pe faţad a d e vest a pron aosu l u i ,
d ar n u a u fost reed i tate Î n etape l e d e ad ăugi r i u lterioare.
La b i ser i ca Sf-ţ i i Arhangh e l i d i n Ca l bo r , brîu l - com pus
d i ntr-un ci u b u c , Încad rat d e două ş i r u r i ega le d e d i n ţ i d e fier ăs­
trău - este aparent pe faţade l e d e s u d şi est (fig . 28) , dar a
s u fe r i t m ut i l ă r i parţ i a l e pe faţad e l e d e n ord ş i vest .
La Perşan i , u n brîu s i m i l a r a pare pe toate faţad e l e b is e r i c i i
S f-ţ i i Arhangh e l i , d ar ş i ru l s u perior d e p rofi le cu for m a d i nţ i lor
de fierăstrău este În ecat Î n tenc u i a l a executată o d ată cu reface­
rea corn i ş e l o r .
C O R N Ş E L E C U Z M Ţ
Se Înt î l n esc l a b i ser ica Sf. Teod or T i ron d i n Sîm băta d e S u s
- ascunse În parte p r i n profi le trase cu şablon u l ş i d i struse pe
faţad a d e vest - (fi g . 1 8) - , precum ş i l a a tre i a etapă d e con ­
strucţ i e (1 797) a b i ser i c i i d i n Copăce i , et apă repreze ntată p r i n
t u rn u l c lopotn i ţ ă . Atît l a corn i ş ă , cît ş i l a retragerea d e z i d ă r i e
care d e l i m i tează n i ve l u l parteru l u i , t u rn u l prez i ntă cîte d o u ă ş i ­
r u r i d e z i m ţ i d i n cărăm i d ă , fapt care n e perm i t e s ă d ed ucem exis­
tenţa În trecut a u n e i cor n i şe s i m i l a r e , n u n u m a i l a n avă, d ar ş i
l a ad ăug i re a est i că d i n 1 793 .
Aceeaşi deducţie o facem ş i pentru ce l e l a lte m o n u mente , l a
care sînt a pa rente e l e m ente d e p r i d vor s a u d e brîu cu d i n � i d e
fierăstrău , c u cert itud i nea d escoper i r i i u rm e l or d e z i m ţ i l a cor­
n i sele b i se r i ci l or d i n C a l bor, Persan i , Veneti a de Sus şi Ador­
'
m i rea M a i c i i Dom n u l u i d i n SÎm bă� a de S u s .
 I I
o 1M
I I

Fig. 27. Biserica Bunavestire din CopăceI. Detaliu de parament

de pe faţada de nord şi ancadramentul portal ului de vest.

Fi g . 28. B iserica Sr ţii Arhanghe li din Calbor. Faţada de est.

În ceea ce p r i veşte anca dra mente le de p iat ră , m ater i a l u l con ·

se rvat este foarte sărac ş i d oa r săpătu r i le arheo l og i ce vor m a i
putea ad uce , eventu a l , l a l u m i n ă u n e le fragmente m ut i l ate. L a
Copăce i s-au păstrat Î n m od excepţ ion a l d o u ă chenare de fe­
reastră pe latura de n ord ş i porta l u l de pe faţa de vest a pron a­
os u l u i , prezentînd toate o de I icată decoraţ i e cu e lem ente flora le
de factu ră b rÎncovenească (fi g . 27) . Avînd Î n vedere absenţa m ot i ­
v e l o r vegeta le l a b i ser i ca Sf. N i colae d i n Făgăraş, p u tem presu pu n e
c ă mode l u l ancad ramentelor de la Copăce i l - a const it u i t decor u l
flor a l a l chenare lor de la m ăn ăsti rea d i n Sîm băta d e S u s , În lo­
cu ite astăzi cu i nterpretăr i schem at i ce şi i nexpres ive.
* *

Stud i erea b iser i c i lor rom âneşt i de z i d d i n Ţara Făgăraşu l u i

con d u ce l a cu noaşterea u n e i şco l i d e arh i tect u r ă loca l ă , c u o pu­
te rn ică person a l itate , care se contu rează sub i m bo l d u l ct itor i i l o r
brÎncoven eşt i , pre l ucrînd În forme noi trad iţ i i le construct i ve d i n
Ţara Rom ânească. Acest fapt ext i nde a r i a i n fl u enţe i b izant i n e În
Trans i Ivan i a ş i a d augă Încă o demonstraţ ie concretă a permanentei
u n ităţ i cu ltu ra le a poporu l u i rom an .
R ESUM E
Du rant tout la M oyen Âge. I ' h isto i re du Pays d e Făgăraş a ete cond it ion­
nee par ses relations p o l i t i q u es et cu lturel les avec I 'etat feod a l de V a l ach i e
(Ţara Românească), fa it reflete en particu l ier par I 'arch itecture d es eg l ises
rou m a i n es de cette reg ion .
Du X V-em e au X V I I-em e s iec le, outre l es constructions relevant exclus ive­
m en t d es trad itions rom ano-got h i q u es loca l es (eg l ises de Voivod en i i M ar i
e t d e Săsc iori), o n constate l a progress ion d es influences byzantines, par
I ' i ntermed i a ire d e la V a l ach i e : abs i d e en hem icyc le i nscrit d ans u n polygone
exterieur (il V i ştea de Jos et il Comăna de S us), exonarthex (pridvor) em bry­
onn a i re il Comăna de Jos. M ais c 'est vers 1 700 , avec les eg l ises ed ifiees a Făgă­
raş et au m on astere de Sîm băta de Sus, par le prince valaque Constant i n
BrÎncovean u , q u e se precisent les traits caracteristiques d 'u n e veritab le eco le
d 'arch itecture rou m aine loca le, qui rea l ise la synthese d es elem ents byzan­
tins greffes sur les trad itions transylvaines .
Aux trad i tions rom anes e t goth i q u es - q u i se sont perpetuees d ans cette
province jusqu 'au X I X-em e siecle, en s u b issant d es transform ations d 'ordre
p lutot decoratif q u e struct u r a l pend ant la Rena issance et le baroq u e - , il faut
rattacher I 'e m p l o i de la nef u n iq u e , de I 'ab� i d e polygon ale (parfois meme
d e I 'abside en hem icycle) et d e la tou r-clocher, situee d ans la part ie ou est
de I 'eg l ise.
Les influences byzant i n es determ inent I 'em p lo i d e l a cou pole su r pend en­
tifs - me m e il I ' interieur d es absides polygon a les et d ans d es variantes q u i
evol u ent jusqu ' au tronc d e pyram ide- , l a d ivis ion d e l a nef par d es arcades,
I 'ad jonction de I ' exonarthex, d om ine - d ans I ' interpretation loca le- par
la tour-clocher et la decoration d es fa�ades par d es corn iches et d es frises
en d ents-de-sci e .
L 'etu d e d es eg l ises rou m a i n es d u Pays d e Făgăraş demontre I 'extens ion
au nord d es Carpathes de I 'aire d ' influence byzantine et constitue u n e nou ­
vel le preu ve de la perm anente u n ite cu ltu r e l l e du peu p l e rou m a i n .

http://patrimoniu.gov.ro
 MUZEELE ŞI MONU MENTELE
D r . VAS I LE DRĂGUŢ
De-a l u ngu l m u lt i m i lenare i sale ex i stenţe, homo sap iens a fost
sfîş i at d e d o u ă p as i u n i contrad i ctor i i : pe de o p arte o i n epu iza­
b i lă dori nţă de noutate , de i nven ţ i e , de proiectare În v i itor, pe
.d e a ltă parte u n ca l d i nteres pentru trecut, pentru m ar i l e expe­
r i en ţe de v i aţă con s u m ate În t i m p . Fruct i fic înd cu Înţe lepc i u n e
a m b el e pas i u n i , omen i rea a şt i u t s ă d esci freze În ech i l i b ru calea
progres u l u i , exem p le le trecutu l u i d oved i nd u -se deseori st i m u l a­
toare ş i bogate În s ugest i i pentru generaţ i i le t i nere . Titan i c ă ş i
p l i n ă d e stră l u c i re , Ren a�terea ita l i an ă n u a r putea f i Înţe leasă
fără raportarea ei la ant ich itatea greco-ro m a n ă , preţu ită ca m od e l
i de a l , ca pu nct d e p lecare s p re n o i l e aventu r i a l e s p i r itu l u i .
M a i m u lt d ecît Î n or icare a i tă e pocă i stor ic ă, Î n seco l u l X X
Îm perecherea celor d o u ă pas i u n i se consu m ă Într-o perm anentă
"tens i u n e d ra m at i c ă , zgud u ită d e exagerări le extre m e , d e rec i proce
negăr i . Dar , d i ncolo de exagerăr i l e extre m i şt i lor, este d em n de
:s u b l i n i at faptu l că o m u l secol u l u i X X s e d oved eşte capab i l nu
n u m a i d e i ncred i b i le exped i ţ i i selen are, c i ş i d e ad ucerea În
actu a l itate , cu u r i aşe sac r i fi c i i col ect ive, a m ar i lor c i v i l izaţ i i d is­
părute . Salvînd ansam b l u l m o n u mental de la Ab u - S i m be l d e
i nvaz i a apelor N i l u l u i , part i c i pînd cu emoţ i e ş i d evotament l a
opera d e recu perare a valor i lor florent i n e , omen i rea contem po­
ran ă s-a d oved i t capab i l ă de o n o u ă sol i d a r itate , fără ech i va lent
În trecut. M a i m u l t d ecît oricînd , v al or i l e şt i i nţe i , cu ltu r i i ş i artei
au d even i t un bun com u n , pentru veghea cărora sînt sol ic itate
tot m a i m u lte energ i i , tot m a i m u lte i ntel igenţe. Nu ne va s u r­
p r i nde aşad ar să conse m n ăm că seco l u l XX are m e r i t u l d e a fi
i n ventat o n o u ă şti i nţă, pe care a Înzestrat-o cu un com p l i cat ş i
costi s itor aparat auxi l i ar : şti i nţa conservări i ş i restau răr i i b u n u r i ­
l o r d e cu I t u r ă , Înţe legînd p r i n aceasta , pot r i v i t d efi n i ţ ie i U N E S CO ,
atît opere le d e a rtă păstrate În m u zee c î t ş i m o n u mente l e de
arh itect u r ă . D i fe r ite organ i s m e i nter n aţion a le - c a I CO M sau
I CO M O S - , d e asemenea n u m eroase organ izaţ i i şi i nstitu ţ i i
n aţ i on a le au Î n p rezent sarc i n a d e a s m u lge p rocesu l u i de d istru­
gere p at r i m on i u l cu ltura l -art istic l ăsat m oşten i re de epoc i le ante­
r i oare, v a l o r i ficînd În m od cores p u n zător acest patr i m on i u În
fo los u l u n u i p u b l ic d i n ce În ce m a i n u m eros . Pentru că o a ltă
c i u d at ă caracteri s t i c ă a secol u l u i n ostru este şi aceea de a fi i n­
ventat t u r i s m u l d e m asă cu m i l ioane l e s a l e de adepţ i , recrutaţi
atît d i n rînd u i stud i oş i lor cît şi d i n r înd u i ofi c i an ţ i lor pe tere­
n u r i le de s port . Pentru acest pu bl i c , pentru care u neori nu este n ic i
o d i ferenţă În "a face c reasta Făgăraşu l u i " ş i " a face m ă n ăst i r i l e
d i n O lten i a " , pentru acest pu b l i c eteroc l it d ar o r i c u m dor n i c s ă
v ad ă ş i s ă c u n oască, m uzee le ş i m on u m ente le au cîşt i gat n e m ă­
s u r at În i nteres, d even i nd u n eor i p u n cte de i rezist i b i l ă atracţ i e .
Ch i ar d acă vol u m u l l uc răr i lor este d e parte d e a satisface
d o r i nţe l e noastre, t rebu i e să recu n oaştem că se restau rează m a i
m u lt decît od i n ioară ş i că răs p u nd erea faţă d e act u l restaurăr i i
este d i n c e Î n c e m a i m a re. Fi i nd d e păşite faze l e expe r i m entale,
În p reze n t , În mai m u lte ţări ale l u m i i se fac efortu r i pentru n u an­
ţare a tehn i c i lor de conservare şi p u nere Î n v a loare, de asemenea
pentru p reci zarea raport u r i lor de veci n ătate ş i d e i nterdepend enţă
d i ntre preocu p ăr i le c u con ţ i n u t s i m i l a r . O asemenea precizare
de raportu r i pare s ă d ev i n ă neces ară ş i În cazu l m u zee lor ş i mo­
n u m ente lor.
Este un fapt b i n ec u n oscut ace l a că i stor i i l e de a rt ă au fost
În totde a u n a ob l i gate s ă rec u noască u n itatea rea l ă d i ntre arte,
un itate crista l i zată de cele m a i m u lte ori - În orice caz În ce le
m a i b u ne e ooci - Î n i u r u l arh itect u r i i .
http://patrimoniu.gov.ro
În vest itele s a l e " V i eţ i . . . " , G i org i o Vasar i se s i m ţea d ator s ă
asoc i eze În m o d ega l p e p i ctor i , pe scu l ptori ş i p e arh itecţi g ă­
s i nd c u v i nte de l a u d ă pentru fiecare d isci p l i n ă În parte. De fapt ,
e l n u era u n i n ovator; În ant ich itate, Pausan i as n u proced ase a ltfe l ,
Î n m od fi resc arte le fi i nd con s i d erate c a for m înd o m are, d a r per­
fect u n itară fam i l i e .
A r putea s ă-i pară b i zară c i t i toru l u i acestor r în d u r i i n s i stenţa
cu care sînt read use În d iscuţie fa pte În genera l b i necu noscute.
Scopu l m ărt u r i s i t al acestei p l edoa r i i este ace la de a l i ch i d a n efas­
tele u r m ăr i de ord i n teoret ic şi p ract i c cauzate cîndva de o
p r i p ită m ăs u r ă ad m i n istrat i v ă , azi d i n fe r i c i re cad u c ă . Ne refe r i m
l a faptu l c ă vreme d e peste 20 d e a n i prob lem a m on u m entelor
de arh itect u r ă a fost În m od n e i ns p i rat des p r i nsă d i n contextu l
fi resc a l fapte lor d e cu ltură ş i artă , fi i n d l ăsată În seama con­
structor i l or şi u rban i şt i l o r . Consec i nţele s înt astăzi b i n ec u n os­
cute, cea m a i gravă d i ntre toate fi i nd s u beva l u a rea mon u m en te­
lor i stor ice Înţelese În com p lexa lor real itate : d ocu mentar-cu Itu­
r a l ă , arh i tecton i că şi a rt i st ic ă . An i d e-a rînd u i p r i n c i pa l a act i v i ­
tate d e restau rare a fost orientată n u m ai as u pra părţ i i d e arh i tec­
t u r ă a mon u m ente l or, fi i n d neg l i j ate p ictu r i le m u ra le , scu l pt u r i le
m on u m en t a l e , m ob i l ieru l , pat r i m on i u l aferent car e intră În co m ­
p u nerea person a l ităţ i i i stor i ce ş i a rt i s t i ce a acestora. Î n fapt ,
consec i nţe le n egat i ve s-au În registrat pe dou ă p l a n u r i d i s t i n cte :
În pr i m u l rînd au avut d e s u fe r i t m o n u m ente l e , În a l d o i lea
rînd a avut d e s u fe r i t Însăş i şcoa l a de restau rare , p r i n dezvol ta­
rea ei u n i late r a l ă , p r i n h i pertrofierea u n or a n u m ite fu n cţ i u n i .
Dar cea m a i grea consec i n ţă p ri vea concepţ i a d e ansam b l u a
pat r i m on i u l u i n ostru d e c u ltu r ă , Înţeles pe o bază d i n ce În ce
m a i Îngustă, d ator i tă a mputăr i i fu n d am ental u l u i capi to l pe care ÎI
reprez i ntă mon u m ente l e . Î n prezent, o d ată cu trecerea D i recţ i e i
M o n u m ente lor Isto r i ce Î n cad r u I Com itetu l u i de Stat pentru
C u ltu ră şi Artă s-a creat pos i b i l i tatea an u l ăr i i fa lsei d i h otom i i ,
a reface r i i u n ităţ i i fi reşt i a pat r i m on i u l u i n ostru cu ltu ra l-art ist i c .
Î n cad r u l acestu i proces , care s e află Încă Î n c u rs , u n a d i ntre
prob lemele care n e preoc u p ă este aceea a cooper ăr i i d i ntre m u zeo­
grafi ş i restau rator i , a precizăr i i r ăsp u n d e r i lor ce rev i n m uzee lor
În cad r u l permanentei acţ i u n i d e conservare ş i v a l o r i ficare a
pat r i m on i u l u i cu ltu r a l-art i st i c .
Por n i nd d e l a i d eea, care n i se pare axi o m at i că, a d e p l i ne i
u n ităţi a patr i m on i u l u i c u lt u ra l -art i st ic , con s iderăm că este
n ecesară stab i l i rea u ne i metodo log i i com u ne cu p r i v i re la cerceta­
rea, conservarea, restaurarea, p u n e rea În va loare ş i popu l a r iza­
rea t utu ror opere lor care com p u n acest pat r i m on i u , i nd i ferent
de n at u r a lor, i nd i ferent d e fapt u l c ă ele se păstrează În m uzee
sau se p ăstrează În ter ito r i u s u b for m ă de m o n u ment sau de
o b i ecte aferente acestu i a . Stab i l i rea u n ei ase menea m etod o log i i ,
c are rec l am ă asigu rarea u n u i cad ru ad m i n istrat i v ş i j u r i d i c cores­
p u n zător, t rebu i e să formeze ob iect u l u n u i ansam b l u de leg i ş i
d i s poz i ţ i i d e a p l icare, cu Înd e l u ngată perspect i v ă În t i m p pentru
statorn ic i rea acestu i domen i u bîntu i t m u ltă vreme de poz i ţ i i
contrad ictor i i .
Şt i i n d c ă ro l u l fu nda menta l Î n domen i u l restau răr i i mon u m en­
telor rev i n e D i recţ i e i Mon u m ente lor Isto r ice , care d i s p u n e d e u n
select corp d e s pec i a l i şt i , este neces a r s ă s e prec i zeze ro l u l m u zee­
lor În l arga acţ i u ne de păstrare ş i v a l o r i ficare a acestora. În cele
ce u rm ează, vom avea În vedere n u n u m a i s i t u a ţ i a act u a l ă , c i
ş i pers pect ive l e d e v i itor, Î n leg ăt u r ă c u o rgan izarea ter i tor i a l ă
a cercet ăr i i s i v a l o r i ficăr i i oat r i mon i u l u i cu ltu r al-art i st i c .
 Î n u r m a reform e i ad m i n i strat i ve d i n an u l 1 967 ter itor i u l
Rom ân i e i a fost Îm părţit Î n 39 d e j u d eţe, o u n itate ad m i n i strat ivă
i ndependentă fi i n d for m ată d e m u n ic i p i u l Bucu reşt i . În toate
aceste j ud eţe există m a i m u lte u n ităţi m u ze i st ice , u n e l e putern i c
d ezvo ltate ş i cu Înde l u n gată trad i ţ i e şt i i n ţ i fică, a ltele În c u rs d e
reorgan i zare , d e contu rare a p rofi l u l u i ş i pers pect ivelor l o r d e
d ezvo lt are . Încă d e acu m , În fiecare j ud eţ a fe st p reci zată p r i n c i ­
p a l a u n itate m uze i st ică , care Înde p l i n eşte atr i b u ţ i i l e d e m u zeu
j ud eţean . Această c a l i tate i m p l ică nu doar u n rang ad m i n i strat i v ,
c i ş i r ăs p u nd e r i cu p r i v i re l a cercetarea şt i i n ţ i fică a ter i tor i u l u i
j u d eţ u l u i , c h i a r d acă p r i n trad i ţ i e m uzeu l respect i V are o a r i e d e
cercetare m a i l argă . Pentru a exem p l i fica vom s p u n e că M u zeu l
d i n Orad e a , care este p r i nc i p a l u l m uzeu a l j u d eţu l u i B i h or, con­
stitu i e p r i n c i pa l u l i nstru ment loca l de cercetare şi valori ficare a
pat r i mon i u l u i cu l t u ra l -art i st i c , În d i feritele s a l e forme de p reze n ­
tare . M u zeografi i d i n secţ i a d e a rt ă po p u l ar ă ş i etnografie s înt
i nteresaţ i n u n u m a i d e cercetarea m ate r i a le lor i ntrate În d e poz i ­
tele m uzeu l u i ; e i s înt În mod v i t a l i nteresaţ i s ă cu noască Îndea­
p roape pat r i mon iu I p ăstrat În Întreaga ţară a C r i ş u r i lor, În
CÎm p u l lor d e p reocu păr i i n trînd l ao l a lt ă , a l ăt u r i d e ob iecte l e
m ob i l e (ceram ică, ţesătu r i , m o b i l i er) , m o n u mente l e d e arh i tec­
t u r ă popu lară, u n e l e d i ntre acestea fi i nd v i zate să i n tre În com­
ponenţa m u zeu l u i satu l u i b i horean . Î n mod s i m i l a r act i vează
m u zeografi i d i n secţ i a d e i stor i e a ace l u i a ş i m u ze u , preocu paţi
nu n u m a i d e stud i i le d e arheolog i e ş i i stor i e d oc u m e ntară, c i ş i
d e cercetarea m o n u mentelor i stor i ce d i n j ud eţ u l B i h o r , preocu­
p ăr i l e acestea fi i nd concret i zate În stud i i d e autent ică va loare
şt i i nţ i fi c ă . Exem p l u l d at pentru j u d eţu l B i ho r poate fi ext i ns cu
u şu r i n ţă , ÎntruCÎt n u m eroase sînt m uzee le care Îndep l i nesc d e j a
ro l u l d e cercetător i ş i trezo r i e r i a i pat r i mon i u l u i cu ltu ral-art i st i c
d i n Întreg u l j u d e ţ În cad ru l căru i a Îş i d esfăşoară act i v i tate a . Aşa
se Întîm p l ă În j u d eţu l A l ba, În j ud eţu l Covas n a , În j ud eţu l Bacău ,
În j u d eţ u l Tu lcea, În j u d eţu l T i m i ş , În j u d eţu l M ehed i n ţ i , peste
tot u nd e m uzee le loca le d i s p u n de o a n u m ită trad i ţ i e . Dar trad i ţ i a
aceasta prom ite s ă s e În răd ăc i neze p retut i nden i , sem n i ficat ivă
fi i nd bogăţi a i n i ţ i at i velor ş i efi c i enţa lor În u n e l e j ud eţe t i nere,
d e exe m p l u DÎm bov i ţa , Vî lcea şi S ă l aj , j ud eţe În care ro l u l şt i i n ­
ţ i fic a l m u zeelor a u rcat În r i t m a l e rt tre pte l e autorităţ i i . Aşa
cum rem arcam şi cu alt p r i lej , În toată ţara act i v itatea m u ze istică
a căpătat un caracter ex p l oziv ; au fost o bţ i n ute n u m e roase loca­
l u r i n o i Î n s u m înd zec i d e m i i d e m et r i p ătraţ i , au fost obţ i n ute
i m portante m i j l oace pentru reorgan i zarea expoz i ţ i i lor d e bază
În cond i ţ i i şt i i n ţ i fi ce d i ntre ce le m a i a m b i ţ i oase , pe m ăs u r a
eXigenţei s porite a n u m ăru l u i tot m a i m are d e v i z itator i . A u
crescut Î n ace l aş i t i m p pos i b i l ităţ i l e ed itor i a l e a l e m u zee lor,
ceea ce a per m i s ş i p u b l i carea u n u i m a re n u m ăr d e stud i i cu
p r i v i re l a m o n u mente l e i stor i ce , l a zestrea lor cu ltu ra l-art istică.
M u zee le d i n S u ceava, d i n Tu r n u- Seve r i n , d i n Constanţa, d i n
S ig h et ş i m u lte a l te le au p u b l i cat În vol u m e i nd ependente mono­
grafi i d e m o n u m ente i stor ice, gh i d u r i a l e acestora, Înd r u m are
pentru v i z itator i . În mod fi resc , act i v itatea m u zeelor a c u p r i n s
În a r i a sa m o n u m ente le i stor ice, cons i d erate c a o b i ecte d e m u zeu ,
p ăstrate " i n s itu " . Faptu l este cu atît m a i exp l ica b i l cu CÎt n u
p u ţ i n e s în t m on u m ente le care păstrează ş i az i i m portante opere
d e a rtă p l astică şi d ecorat i v ă , const i t u i te În colecţ i i vizitab i l e .
U neori m uzee le m ă n ăst i reşt i a u o i m portanţă n a ţ i on a l ă , ren u ­
m e l e l o r a j u ngînd ch i a r p î n ă departe d i ncolo d e h otare le ţ ă r i i ,
ca Î n cazu l m uzeu l u i d e l a Put n a .
Neces i tatea rec u n oaşter i i u n ităţ i i fu ncţ i on a le d i ntre m u zee
şi mo n u m ente s-a contu rat şi În legăt u r ă cu acţ i u nea, care trebu i e
să Înceapă, d e reperto r iere şti i nţ i fică a pat r i m on i u l u i . D i n d i scu­
ţ i i l e ce au avut loc Între factor i i d e răs p u nd ere reprezentînd
I nst i t utu l d e Istor i a ş i Teo r i a Arte i , D i recţ i a Stud i i d i n Departa­
m e ntu l Cu lte l o r , D i rect i a Monu m e nte lor Istor ice şi D i req i a
http://patrimoniu.gov.ro
M uzee lor d i n C . S . C .A . s-a d e s p r i n s Î n mod evident cad ru l pro­
b l e m at i c perfect u n itar, care ad u n ă Într- u n s i ng u r tot ce le
d ou ă domen i i În aparenţă d eoseb ite : m u zee l e şi m on u m en te le .
Con s i d erarea u n itară a p at r i m on i u l u i cu l t u r a l -art istic aşază
În faţa i nstitu ţ i i lor m uze a l e u n p rogram de act i v itate com p l ex,
care n u se m a i poate l i m ita d oar l a acţ i u n i s pontane , ori CÎt d e
i ns p i rate ar fi e l e . Por n i nd d e l a rea l itatea o b i ect ivă că m u zee le
a lcătu i esc cea m a i vastă ş i m a i densă reţea d e cercetare a te r i ­
tor i u l u i , că e l e Î n s u m ează peste o m i e d e spec i a l işt i d e d i fe r i te
categor i i , că d i s p u n de i m portante m i j loace pentru popu l a r i zare a
p ropri u l U i pat r i mon i u ş i a pat r i m o n i u l u i m on u m e nta l , cons i d e_
răm f i resc ca Între atr i b U ţ i i l e lor perm an ente s ă figu reze cerce­
tarea şi s u pr avegh erea m o n u m e nte lor d i n raza prop r i e de act i v i­
tate , sem n a l area cu prom pti tud i ne a tutu ror vătăm ă r i lor p rod use
acestor a . În p l an u l d e act i v itate şt i i n ţ i fică a m u zeelor va t rebu i
să e x i ste u n capitol permanent p r i v i tor la m o n u mente, atît ce le
i stor ice CÎt şi ce le d e arh i tect u r ă popu l ară ; d e asemenea vor
trebu i prevăzute stud i i as u pra va lori lor art i st i ce afe rente monu­
mente lor . Sub eg i d a şt i i n ţ i fică a m uzee lor j ud eţen e va tret:u i
organ izat contro l u l per iod i c al m o n u mente lor, sem n a l Înd u-se
D i recţ i e i Mon u m ente lor Istorice eventua l e l e str i căc i u � i sau
abuzu r i de fo los i n ţ ă .
N u v o m Încerca să epu i z ă m a ic i toate as pecte le pos i b i l e a l e
cooperăr i i şt i i nţ i fice ş i ad m i n istrat ive d i ntre D i recţ i a Monu men­
telor Istorice-ca i nstituţie centr a l ă d e restau rare - ş i m uzee -ca
u n ităţi d e cercetare şt i i nţ i fi că ş i păz i toare a l e pat r i mon i u l U i
cu ltu r a l-art istic. N i s e pare Însă n e înd o i e l n ic c ă n u m a i În tem e i u l
u n e i asemenea cooperăr i p as ion ate ş i j u d i c i oase se va p utea
as igura c l i m atu l necesar cercetăr i i şi p u n er i i În va loare a teza­
u ru l u i nostru d e cu ltu r ă .
Au trecut peste o s ută d e an i d e CÎnd A l exandru Od obescu
i n i ţ i a , p r i n Acad e m i a Rom ân ă, i n ventaru l m o n u mente lor şi patri­
m on i u l u i a rt istic d i n Rom ân i a . D i s persarea forţe lor, ten d i nţe le
cent r i fuge exp l ică g rava Întîrziere În care ne aflăm , faptu l că n ic i
pîn ă astăzi n u a fost rea l i zat u n repertor i u şt i i nţ i fic a l pat r i mo­
n i u l u i nostru cu ltu ra l . Cooperarea a m i nt i tă m a i sus ar p utea
garanta, În sfîrş i t , rea l i zarea u n u i asemenea re perto r i U a căru i
l i ps ă este ad înc res i m ţ ită d eopot r i v ă de i stor i c i ca ş i d e i stor i c i i
de artă. D u reroasa d es p r i ndere a mon u mente lor i stor i ce d i n
fam i l i a lor fi rească a pat r i m on i u l U i d e cu ltură a l u at s fîrş i t .
Îns u ş i acest B u l et i n , a căru i reapar i ţ i e a fost i n i ţ i ată d e D i recţ i a
M uzee lor este o m ărtu r ie a legăt u r i lor structu r a l e care există
Între m u zee şi mon u m ente.
În p roces u l d e consol id are a cu lt u r i i rom âneşt i conte m porane ,
cu noaşterea t e t m a i ad încă ş i m a i n u an ţată a trecutu l u i c u l t u ra l­
art i st i c este chemat ă s ă joace u n rol tot m a ! i m portant. În această
n o b i Iă operă, con l u crarea d i ntre m u zeografi ( i stori c i , etno­
log i , i stor i c i d e artă) ş i restau rator i (arheolog i , arh itecţ i , (on­
structor i , i n g i ne r i etc . ) prom ite s ă fie d i ntre cele m a i rod n ice .
În s p i r it u l acestei con l u c r ă r i u n itatea d i ntre m u zee ş i m o n u ment e
va d even i o rea l itate .
RESU M E
L ' art i c l e sou l eve l a q l l estion d e l a relation fondamentale q u i d o i t exister
entre les m u sees et les m o n u m ents h istori q u es com m e d es parties com posantes
du n otre patr i m o i n e cu lture l-art ist i q u e .
En vue d e ce d es i d erata, I 'auteu r sou l igne le râ le qu i revienne aux m usees
d istrictuels, com m e d es i nstitutions q u i "form ent la p lus vaste reseau d e
recherche du territoi re" en I 'etu d e , l a conservat i o n e t l a v u Igar isat ion des
monum ents h istor i q u es et d es valeu rs art istiques afferente,.
On m et en re l i ef auss i I ' idee d e la necess ite d 'u n e etroite co l l aboration
entre les d ifferentes autorites q u i rendent com pte aux problemes com m u n es
d es m usees et d es m o n u m ents ( l ' l nstitut d ' H isto ire et de la Theori e de l 'Art ,
La D i rection d es M u sees, La D i rection d ' E tude d ans le Departement des
Cu ltes) s u r le p l an de l a recherche et de la su rve i l l a nce d es m o n u m en ts
et notam m ent en vu e de const ituer le n\pertoire sc ientifique des no, b iens