LED LIECHTENSTEIN DEVELOPMENT SERVICE as SELECTAREA MATERIALELOR PENTRU IMBRACAMINTE MODULUL II SUPORT DIDACTIC MESERIA CROITOR (CONFECTIONER IMBRACAMINTE LA COMANDA)FIBRE $I FIRE TEXTILE Studiind aceasta tema, vei fi capabil: © sd distingi proprietaiile fibrelor si firelor textile; © sc determini componenta fibroasd a materialelor textile, utilizand metoda organoleptica si metoda de ardere. CLASIFICAREA FIBRELOR Fibra textila este un corp elastic, subtire si dur, al cArui dimensiune transversala este mult mai mica in comperatie cu lungimes. Confectionarea materialelor textile reprezinta un proces complex (fig 1.1), cuprinzand un numar larg de operatil de prelucrare la care se supun fibrele textile, in urma cérora ele sunt transformate in fire (= fibre a caror lungime constituie zeci si sute de metri). Apoi, prin operatii de pregatire (rasucire, depanare etc), de tesere si finisare, firele textile se transforma in fesaturi, tricoturi, materiale netesute, confectii etc. In functie de provenienta, fibrele textile se clasiicd in fibre naturale si fibre chimice. Fibrele natura- le se obtin din produse naturale, pe cind cele chimice se confectioneaza prin procedee chi Figura 1.1. Scheme procesului de obfinere a tesaturi |. Fibrele naturale se clasifica in fibre de origine vegetala, de origine animaia $i de origine mineralé (fig, 1.2). Toate fibrele de origine vegetald se extrag din plante care contin un procent ridicat de celulo- 28, care determina atat proprietitile chimice cat si proprietatile fizice ale materialelor textile. Dintre fibrele textile de origine vegetala fac parte: bumbacul, inul, fibrele de cinepa, iuta, ramia, sisalul, co- cosul, manila etc.Din categoria fre- lor de origine animala fac parte parurile ani- | male si matasea. Cele | mai utilizate paruri, cunoscute si ca land, sunt: de oaie, de capri casmir,decdmila, deie- ure angora, de capra angora, de lama si de ‘al, Matasea se obtine din gogosile (secretia) viermelui de matase Clasificarea fibrefor naturale care ia forma unui fila- ‘ment fin silipicios Din rele de origine mineral face parte azbestul, care se caracterizeazé prin rezstent la ardere si prin electro- si termostabilitate. Aceste fibre se aplicd in scopurindustriale, Ih ubrele chimice formeazé alaturi de fibrele naturale o baza semnificativa de materi prime tex- Fibrele chimice se impart in fibre artifciale sintetice si minerle.Fbreleartifciale se obtin din mot. {fe Prima de origine vegetal, animala si minerala, supusa unui tratament chimie, prin care se ajunge Ia producerea materialului texti, Cel mai utilzat polimer natural sunt fibrele de celuloza, obtinute din dleseurile de la prelucrarea bumbacului sia lemnului (in special de conifere - molid, bad, pin). Datonta inovatior din industria chimica, s-a reusit obsinerea unor fibre artifciale care pot inlocul unele fore naturale, precum bumbacul, matasea sina, Una dn cele mai importante fibre de celulozs este viscors, ficiala. Ea a devenit un inlocuitor al matasel naturale, care repre- —_ oo Fibrele —sintetice se obtin prin sinteza (combinarea), _filarea sau topirea polimerilor sintetici, Drept materi prime pentru obtine- ea fibrelor sintetice servese petrolul, gazul ‘metan, carbunele etc, Fibrele sintetice ocu- pa un loc important in industria textila, deoa- rece inlocuiesc fibrele naturale, care sunt mai scumpe si care nu pot Fi Procluse in cantitatisuficiente pentru asigurarea necesitailorsocietai,Fibrele sintetice cu proprietati Superioate celor naturale, ind rezistente, neinfiamabil $l elasice. In acelag timp acestes se ca acre aaa! Bin absorbtle scazuta de umicitate, incarcare electrostaticd mare, efecte de scamosare, colorabi. litate mai dificla. Din categoria fibrelor minerale fac parte fibrele de sticla, care se obfin prin turarea sticlei topite in forma de fire de dlferte lungimi.Fibrele de sticla sunt elastce si po ffolositeatatin scopust tehnice, cat siTema1 F la fabricarea tesaturilor decorative. Fi- brele de cuart mineral pot fiutilizate in medii cu temperatur ridicate, acestea rezistand, pe termen lung, la tempera- turi de 1400°C. Din aceasta categorie fac parte de asemenea fibrele metali- ce, care se confectioneaza prin extin- derea treptata a filamentelor fine de tel, aliaj de nichel sau oxid de alumi- niu (staniol), toarse cu fire de bumbac sau matase. Fibrele metalice se aplica la confectionarea epoletilor si semine- lor de distinctie, a articolelor brodate 1. Fibre de bumbac (Co) 2. Fibre de in (i) cu firde aur, a stofelor pentru tinutele de seara (brocartul, de ex.) a garmiturt lor decorative pentru tessturile festive, Cunoasterea proprietatilor fibre- ‘ lor textile utiizate ajuta le alegerea in mod corespunzator a modalitatilor de confectionare a produselor vest mentare si a utilajului necesar pentru procesul de confectionare, precum si la asigurarea modului corect de intre- tinere a materialelor textile (sp3lare, curatare, cBleat etc). sete de nN (We) PROPRIETATILE FIBRELOR TEXTILE : Fibrele textile se caracterizeaz’ prin proprietati fizice, mecanice si a igienico-functionale. . Proprietatile fizice i> Proprietatile fzice ale fibrelor cu- prind caracteristcile evidente ale aces- tora (lungime, finete, culoare, tuseu, higroscopicitate, elasticitate etc), 5.Fibre de viscoza (CV) 6.Fibre poliamidice (PA) Lungimea. In functie de lungimea lor, fibrele pot fi clasificate in: + fibre scurte (bumbac L < 56 mm, azbest L< 50mm); + fibre de lungime medie (lan L < 300 mn); + fibre lungi (in L < 750, canepa L < 1500 mm); + fibre continue, numite si flamentare (matasea naturals si flamentele obtinute pe cale chimic&), Figura 1.4. Aspectul fibrelor textile Finefea este proprietatea ce indica gradul de subtirime a fibrelor si se reda prin valoarea diametrului sectiunil transversale exprimate in microni. in functie de finefe, fibrele se clasificd in fibre fine, fore mij- loci, si fibre qroase. Pentru masurarea finetei fibrelor se ia in consicerare densitatea liniard, exprimat’ prin trei indici: Teex, numarul metric (Nm), si denierul Tden.Te; eects Ttex-uleste o unitate internationala de masurare a fineti fibrelor, care este determinata prin raportul masei (M) fibrei, exprimata in grame, si lungimea constanta (L) de 1000 m (= 1km): __M@) T(Tkm) De exemplu, un fir cu lungimea de 1000 m (= 1km) si masa de 3 g are o finete Ttex = 3, lar un fir de 1000 m, ce cantareste 10 g are o finete Ttex = 10. Cu cat valoarea numeric’ care arata finetea in Ttex este mai mica, cu atat frul este mai subtire, Numarul metric Nm reprezinta raportul dintre lungimea firului (LJ, exprimata in metri, si masa (M) acestuia, exprimata in grame: Lim) Mg) Numarul metric indica lungimea unui fir ce cantareste 19, De exemplu, un fir cu lungimea de 60 m, care cantareste 1g, are finetea Nm = 60, iar un fir cu lungi mea 100 m, care cantareste 1g, are finetea Nm = 100. Astfel, cu cat valoarea numericd este mai mare, cu atat frul este mai subtire. Denieru! Tden reprezinta raportul dintre masa (M) in grame silungimea constanta (L) de 9000 m. Tden = Mg) _ L(9000m) (Fibra textilé subtire De exemply, finetea unui fir din care 9000 m canta- resc 15g, are Tden = 15, iar finetea unui fir din care 9000 Trex m cantaresc 30 g, are Tden = 30. Denierul Tden se utili zeaza, de regula, pentru calcularea finetil firelor de ma- Tden i tase si pentru fibrele chimice. Cu cat valoarea este mai mica, cu atat firul este mai subtire. Conform reprezentarii din figura 1.5, unde sensul sagetil indica sensul crescator al valorilor, unitatile de masurare precizeaza cat de fine sau groase sunt fibrele textile, Culoarea fibrelor textile depinde de intensitatea pigmentarii lor naturale. Fibrele vegetale pot avea pig- mentarea in galben, verde si maro. Lana poate fi de culoare galbule, gi, be), bruna sau neagr’, in functie de rasa de oi de la care provine, Matasea cruda poate f alb-galbuie sau galbend. In scopul indepartarii pigmentilor naturali ai fibrelor, materialele textile sunt supuse unor procese tehnologice chimice, cum ar fi spalarea si albirea. Culoarea fibrelor obtinute pe cale chimica se realizea- 24 prin acdugarea colorantului in masa vascoasa sau prin vopsirea fibrelor. Luciul este determinat de gradul de netezime sau de asprime al suprafetei fibrelor textile. Fibrele textile se clasifica din punct de vedere al luciulul in urmatoarele categorit + fibre cu luciu mat (fibrele de bumbac groase si scurte); + file cu luciu slab (inul, ramia, canepa, bumbacul fin); + fibre cu luciu pronuntat (matasea bruta, bumbacul siinul mercerizat}; + fibre cu luciu puternic (matasea degomati, fibrele obtinute pe cale chimica-matisate); + fibre cu luciu foarte putemic (fibrele obtinute pe cale chimica-nematisate). Nu exista nicio relatie dintre luciu si proprietatilefizice si cele mecanice ale fibrelor textile, Mai mult @atat, multe fibre cu luciu pronuntat au proprietati nesatisfacatoare. Fibra tenia grossa Figura 1.5. Ordonarea fbrelr dupe fneteOndulafiile reprezinta numarul de incretituri pe 1cm de fibra. Aceastd proprietate este caracteristicd fbrelor de lana si celor obtinute pe cale chimica, fabricate pentru a imita si inlocui lana. Fibrele de lana = fas merinos au 12-14 ondulatii/cm, iar cele de turcand au 2-4 andulatii/cm, find aproape netede. Datorita ondulatillor, precum sielasticitati lor, produsele textile din lana au capacitatea de a-si mentine forma. Fibrele naturale vegetale sunt putin ondulate. Bumbacul este considerat a fi fara ondulati, dar anumite varietat] au totusi cate 2 ondulatii/em. Rezistenta la factorli de mediu indica capacitatea fibrelor de @ opune rezistenta atat la actiunea lumi= nil, umiditati, transpiratiel, cat sila uzura in timpul spalatului, curatiri chimice ete, Aceasta caracteristicd determing rezistenta produselor vestimentare la uzura, Fibrele cu o rezistenta redusa in condiii de medi. nefevorabile sunt: matasea, iuta, poliamida, bumbacul, inul, canepa, lana, poliesterul, poliacrlonitrilul Proprietatile mecanice Reristenta (a tractiune, Aceast’ proprietate este EP aRNENNPTeR Pitot cnn) ‘edata prin sarcina maxima pecareosuportio fibrain momentul ruperii,Rezistenta la rupere $i frecare con- stitue un indice important in aprecierea durabiltatii' flbrepolesterce | sg produselor textile la purtarea si intretinerea acestora. Afoststabilt sun sistem depunctajpentruexprima- | Fibrepolicriniflice |g rea rezistentei fibrelor la frecare (tabelul 1.1) Dupa cum se vede in tabel, fibrele poliamidi- | ____Viscoza 2 Cece cal Inalt punctaj de rezisterya, tespectiv, Tabetut 1.1. Relstenta la ractune a fbrelor texte confectiile realizate din tesaturi fabricate din fi - bre poliamidice sunt cele mai rezistente. Spre deosebire de acestea, viscoza are o rezistenta redusa la tractiune, Astfel, confectiile din aceasta fibra sunt mai Putin rezistente la frecare. Alungirea la rupere este proprietatea fibrelor de a se alungi sub actiunea unel forte pana in mo- mentul ruperil, Sub actiunea une! forte reduse, fibrele se alungesc, suporténd deformar. In functie de gradul de alungire, exista tre tipuri de alungir, asociate cu diferite grade de sifonabilitate (adicd capa citatea dea mentine forma): + _alungire plasticd (produsele vestimentare se sifoneaza puternic; din aceasta categorie fac parte produsele din fibre de bumbac, in etc.); + alungire elastica (produsele vestimentare au o sifonabilitate medie, de exemplu, fibrele de ma- tase, lana etc); + alungire flexibila (produsele vestimentare nu se sifoneazé, de exemplu, cele confectionate din fibre sintetice). De exemplu, imbracémintea din fibre de lana sau din cele sintetice este putin sifonabilé si ea revine Septet la aspectul inital, fra afi calcata sau aburita n acelas timp, tesdturile din fibre de origine vege tals (bumbac, viscoza) se sifoneazé tare sisi recapata aspectul initial doar in urma calearii-aburiri, Gradul de sifonare reprezints proprietatea de revenire a fibrelor la forma lor intial, dupa ce sunt Sinute un timp determinat sub presiune si apoi lasate liber. Sifonabilitatea este determinata de: + structura fibrei; + finetea fibrei; + continutul de umiditate din fibra; + _numarul de ondulatil pe fibra, Comportarea fibrelor la frecare, Aceasta proprietate se manifesta in timpul folosiri brelor textile, Sond acestza sunt supuse fii si tesutulul. Fibrele de lana au o pufozitate mai mare si se deterioreazs mai usor ca fibrele de matase, care au o structura neteds.CUR Maasai Plasticitatea reprezinta proprietatea fibrelor de a mentine forma imprimata de catre fortele exteri- are, chiar dupa ce acestea numai actioneaza asupra fibrelor. De exemplu, fbrele care detin o plasticita- te bund vor pastra o cuta obtinuta prin calcare. Aceasta proprietate depinde de structura si compozitia materialelor fbroase, valoarea fortelor deformante, temperatura, umiditate etc Proprietatile igienico-functionale Higroscopicitatea reprezinta proprietatea fibrelor dea absorbi apa sau vapori de apa din mediul in- Conjurator sau dea ceda apa proprie intr-un mediu mai uscat. Absorbtia umiditafil se numeste sorbtie, iar cedarea ei- desorbtie. Higroscopicitatea este o caracteristicd importanta la alegerea materialului pentru confectionarea produsulul vestimentar, deoarece cantitatea de umiditate retinuta poate influenta com- Portamentul acestuia in timpul prelucrarii, precum si in timpul purtarii lui. Ca rezuttat al fenomenului de sorbtie, se modificé atat masa fibrelor textile, cat i caracteristicile acestora: elasticitatea,rezistenta, plasticitatea, finetea etc. Fibrele care detin higroscopicitate buns absorb cu usurinta umiditatea si transpiratia, cea ce le face sa fie placute la purtare. Fibrele naturale au valori mai mari de higroscopicitate decat cele sintetice. Din acest motiv aceste fibre se utilizeaza la confectionarea in special a articolelor de lenjerie sia imbra camintei de vara. Rezistenta la microorganisme $i insecte. Microorganismele, cum ar fi ciupercile si bacterile, pre- cum 31 insectele (molil, gandaci, furnici), pot degrada fibrele textile, cu exceptia celor de origine sinte- tied, Degradarea fibrelor este influentata de nivelul de umiditate $i lipsa luminii si aerului. De aceea se Fecomanda ca materialele textile sd fie depozitate in locuri uscate si ferite de umezeala. METODE DE DETERMINARE A NATURII FIBRELOR Pentiu.a determina originea fibrelor textile, se utiizeazd metoda organoleptica si metoda de ardere. Metoda organoleptica de identificare a fibrelor textile Metoda organoleptica se bazeaza pe utilizarea celor. cinci simturi, cea ce permite o apreciere simpla si orientativa a naturii fibrelor, Metoda Presupune determinarea cu ochiul liber a culori formei, lungimii si luciului fibrelor, iar contactul direct cu mana (tuseul) permite aprecierea finetii si ondulatiilor acestora. Caracterisicle organoleptice, care permit recunoastetea principalelortipuri de fibre textile, sunt pre- zentate in tabelul 1.2, er Culoare prezinta ondulati,tuseudela | difeiteculon: dela matasos (merino) la mat (turcans) /moale (merinos) la aspru (turcans) | alba, nesgra, (ana ina are luciu matasas lana oroasa ‘afeniv,roscaté | are un luciu aproape mat Dre eRe LAMM plécute la pipait, moliciune lucioase, dar prin operatia de matisare polimerinaturali EReaete} potfisi semimate 5 mate ete Pre ne Tabelui 1.2. Caracteristcile organoleptice ae fibrelor textileCTU a a a ag alti metoda de identificare a fibrelor este comportarea acestora in procesul de ardere. Ac metoda presupune observarea vitezei de ardere a fibrelor, topirea acestora inaintea arderi, asp: ziduului, mirosul degajat, aspectul lacéri. Ea permite o recunoastere destul de precisa a originii fb textile. Ea nu este totusi suficient de precisa in cazul analizei amestecurilor de fibre care contin catev componente. Pentru aplicarea metodei de ardere sunt necesare urmatoarele materiale de lucru: + cleste metalic sau pensete de prins frele; + lampé de spirt sau bec de gaze; creuzet din portelan in care se arde esantionul de fibre sau tesatura ‘Modul de lucr + din materialul respectiv se scot cateva fire care se rasucesc usor; + cu ajutorul clestelui sau @ pensetei, firele se plaseaza in apropierea flacarii, pentru a observa contractia si autoinflamabilitatea lor; + capetele fibrelor se introduc apoi in flacara si se scot, pentru a continua studiul acestora, Se vor lua in consideratie urmatoarele trei componente: Culoarea si structura reziduului In tabelul 1.3. sunt prezentate comportarea principalelor tipuri de fibre textile la proba de ardere. Pees ae La scoaterea cred Ere) Coe Creer) Cran arde mai lent, apar ‘umflatur se produc pacntur faci luminoass ‘nu se contracts ‘nu se autoaprinde sestinge dela sine, mitos de corn ars cenusa sferics, sfaramicioass; ‘culoare neagr’ ery iro ruse cont ru se autoay arde foarte rapid continua s8 ards, putina cenus3 alburie, ce ange miros de hértie ars friabila inde. ised se aprind greu, se inmoaie si se |se sting dela sine; topesc contractandu-se; rmirosneplécut, nespecific perle de topire dure; ‘uloare maron sau neagra fed Cees se topescrenede cy Ped forts acrilice TTSTM incep sa se topeasca | se topesc, formand perle negre | continua sa arda, careard cufum negra miros neplacut Tabelul 1.3. Comportarea fibrelor textile la proba de ardere are, cu aspect neregulat culoare brunéaye) ele al 1. Precizati varianta corecté de raspuns: 1. In functie de provenienta,fibrele textile se clasificd in a. fibrenaturale, sfibre chimice, fibre sintetice b, fibre sintetice, fibre minerale, s fibre artfcale fibre naturale si fore chimice 2. Sifonabiltatea fbrel este determinata de: a. _structura fibre, fnetea, continutul de umiditate din bri si numarul de ondulati pe fibré »,_ structura fibre, finetea, continutul de umiditate din fra, siluciul © structura fibre finefea,alungirea larupere, si nurnarul de andulagi pe fibra 3. Ladeterminarea origin fibrelor textile cu ajutorul metodel de ardere se vor lain calcul umatoarele variable: 2. viteza de ardete,topirea inaintea ardei,aspectul reziduului, aspectul acai . viteza de ardere, topirea inaintea arderii, aspectul reziduului, mirosul degajat, aspectul Mica .viteza de ardere,topirea inaintea arderi,mirosul degajat, aspectul facaril 4. Denierul Tden este determinat prin raportul dintre: masa (M), exprimata in grame, silungimea constants (L), de 9000 m b, lungimea firului(L), exprimata in metri si masa (M) a acestuia, exprimata in grame & masei (M)fibrei, exprimata in grame, si lungimea constants (L), de 100m 4. In coloana A sunt enumerate un si de termini de speciattate, iar In coloana B definitt ale acestora. Asociat cifrele din coloana A cu lterele corespunzétoare din coloana B, Sse Coat este proprietatea ce indicé gradul de suibtirime al fibrelor si se reds prin valoarea diametrului sectiunil transversale, | b. este un corp elastic, subrire si dur, al carui dimensiune transversalé este mult ‘mai mica in comparatie cu lungimea. _presupune utilizarea celor 5 simfurl, ce permite o apreciere simpla gi | orientativa a natuti fibrelor. este redata prin sarcina maxima pe care 0 suporta o fibra in momentul rupert Feprezinta proprietatea fibrelor de a absorbi apa sau vapori de apa din mediul | inconjurator sau de a ceda apa proprie intr-un mediu mai uscat a 1. Fibra textila 2. Finetea 3. Higroscopicitatea 4, Metoda organoleptics |. Rezistenta la tractiune M, Notat in dreptul fecdrui enunt litera A, daca apreciati cit afirmatia este adevératd, sau litera F, daca apreciati cd este fal, 1. Fibrele de origine vegetala se extrag din plante care cantin un procent ridicat de celulozd, care determina atat proprietatile chimice cat si proprietatile izice ale materialelor te Fibrele sintetice se obtin prin sinteza, filare sau topires polimerilor sintetici. Fibrele de sticia sunt elastice si pot f folosite in scopuri tehnice sila fabricarea tesaturilor decorative, Exista 0 legatura dintre luciu si proprietaile izice si mecanice ale fbrelor textile. Pentru masurarea finetel fibrelor se ia in cansiderare densitatea liniard, exprimata prin trei indici: Ttex, ‘faumarut metric (Nm), si denierul Tden, 6. Fibrele poliamidice au cel mai mic punctaj de rezistenta; respectiv, confectile realizate din tessturi fabri- cate din fibre poliamidice sunt cele mai putin rezistenteCE Maa 3 7. Imbracamintea din fibre de lana sau cele sintetice este putin sifonabil $i ea revine treptat revine la aspec- tl inifial fara a fi calcate sau aburite; in timp ce, tesaturile din fibre de origine vegetala (bumbac, viscoz8) se sifoneazs tare si is recapatd aspectul initial doar in urma calcdri-aburini 8. Fibrele sintetice au valori mai mari de higrascopicitate decat cele naturale, ceea ce le face sa fie placute la purtare. IV. Ordonaticrescator fibrele (de la fbra cea mai groasa la fibra cea mai subgire) a cairorfineje este: Nm=5000, Tde Ttex=0,5, Nm=40, Tden=40, Ttex=3. V._ Examinatiatentimaginile de mai jos siidentificatitipul de fibrd. Diferentiatifibra de bumbac de fibra dein side fibra de lana dupa proprietarile precizate in tabelul urmator. Completati rubricile mengionate in tabel. . foo Bumbac Culoare Luciu Lungime inejea | | Vi. Reatizatiactivitatile practice propuse in Fisa de lucru 9 ‘Termostabil (despre substante, materiale etc) ~ care nu este influentat usor de actiunea cdr Polimer - compus chimic macromolecular, obtinut prin imbinarea monomerilor mai multor molecule. Inflamabilitate ~ proprietatea unei substante, a unui corp de a se aprinde usor, de a lua foc sia arde repede. Pigment - substanta colorata naturals produsa de celulele plantelor si animalelor, care coloreazd in mod specific tesuturle Uzura - deteriorare, degradare a unui obiect (prin intrebuintare indelungata); uza), Un vierme de matase produce in medie 600-800 de metri de filamente de matase, der este nevoie de opt cas formeze lun fr de matase. Este nevoie de 30.000 de viermi de matase pentrua produce 5.4 kg de matase bruta. Spandex-ul este o fibra sintetics cu o elasticitate deosebits, mult mai durabila si mal elasticé decat cauciucul A fost inventar in 1958 de chimistul Joseph Shivers la DuPont Benger In combinatie cu alte fibre naturale, precum bumbacul, tana sou matases, le confer acestora o elasticitate extraordinard, Material este rezstent, confortabil elastic.Tema 2 CNT Nee Wed) ede) Bi an PENTRU IMBRACAMINTE Studiind aceasta temd, vei fi capabil: © sd clasifici materialele textile; © sdidetermini tipurile de legdituri ale tesdturilor si tricoturilor. La confectionarea imbracamintei se utilizeaza preponderent materiale textile care, in functie de me- toda de obtinere, se clasifica in: materiale tesute, materiale tricotate si materiale netesute. Materiale tesute Materiale tricotate Materiale netesute Figura 2.1. Tipuride materiale textile CARACTERISTICA TESATURILOR Tesatura este un produs textil obtinut prin impletitea unor sisteme de fire reciproc perpendicula- re, Firele agezate pe verticala, respectiv pe lungimea tesaturil, constituie sistemul de urzeala (U); firele asezate pe orizontala, respectiv pe latimea tesaturii, formeaza sistemul de batatur’ (B) (fig. 22), Flecare fir trece peste si pe sub celelalte fire, Portiunea de tesaturd in care firele unui sistem se suprapun peste firele altui sistem se numeste acoperire (fig. 2.2). Modul in care se incruciseaza firele de urzeala cu cele de batétura se numeste legaturd si se repre- zinta grafic printr-un desen pe hartie milimetrica, Pentrua prezenta conventional legaturile, se respect urmatoarele reguli + firul de urzeala se reprezinta firul de batatura cacoperire de baxatura grafic printt-un rand vertical de patratele.Firele se numero- teaza sub desen de la stanga ladreapta; + firul de batatura se reprezin- 8 print-un rand orizontal de patratele. Firele se numero- teaza in stinga desenului de Josin sus; | + locurile in care firul de urzeala se Incrucigeaza cu firul de ba- firul de urzeala J acoperire de urzeala Figura 2.2. Elemente ale fesaturii{2tura se numeste punct de legare, notat cu P; se reprezinta grafic printr-un patratel pe hartia milimetric’; + In cazulin cate firul de urzeala trece pe deasupra firului de batatur’, se obtine acoperire de urzea- 1d, care se prezinta printr-un patratel hagurat; + jar daca firul de bataturd trece pe deasupra firului de urzeala, acoperirea va fi de batdturd si se reprezinté grafic printr-un patratel gol, Hasurarea poate fi inlocuit’ prin culori Numarul de fire de urzeala si de batatura, dupa care felul de legare al firelor se repet identic, se numeste raport ce legare (pe urzeals Ru si pe batatura Rb). Evolutia reprezinta drumul parcurs de un fir in cadrul raportului de legare. Flotarile reprezinta trecerea unui fir dintr-un sistem peste sau pe sub mai multe fire din celalalt sis- tem (fig. 25 ~ 2.7) Modul de imbinare a firelor de urzeala si de batatura determina tipul de legatura a tessturi, de care depinde luciul, desenul si relieful fetei tesaturii, proprietatile mecanice, igienice si tehnologice. Legatu- ‘ile se clasifica in legaturi fundamentale, cu desen marunt, compuse si cu desene mascat. LeGATURI FUNDAMENTALE Din categoria legaturilor fundamentale fac part :legatura panza, legatura serj, legatura satin. La aceste tipuri de legatura, suprafata te- saturil este neteda si uniforma, iar raportul de urzeala Ru totdeauna este egal cu raportul de batatura Rb (Ru = Rb). in raport fiecare fir de urzeala acopera firul de batatura numaio singura data. Legatura panza este tipul cel mai simplu de legatura, in care fi- | rele de urzeala si de batatura alterneaza peste un fir. In reprezentare grafica (fig, 2.3), legatura panza se aseamana cu o tabla de sah, iar raportul de legatura este Ru = 2; Rb = 2 (doua fire de urzeala sidouad | @\a@e/*\e/@e/@ fire de batatura). In sectiune transversala, legatura este reprezentata. \ rin cerculete (de culoare rosie) care indica firele de urzeala,iarfirele Figura 2.3 Legatura panzd de bataturd se deseneaza prin linie continua ce trece peste si pe sub cerculete, in functie de evolutia lor in desenul legaturi. e Tesaturile realizate cu legatura panzé au cele mai multe puncte de legare cea ce confera tesaturii o rezistenta mare $i 0 asprime sporita, Tesaturile ,panza" se regasesc cel mai des la tesaturile din bumbac, in, canepé, poplin, muselina, iuta, land (legaturé postay) si matase sau tip matase (legatura tafta), Tesaturile cu legatura serj au un tiv orientat pe diagonala tesaturi (fig. | 2.4, 2.5). In functie de sensul diagonalu- CAPA Ay lui, legatura poate trece din stanga spre ————“dreapta, mai rar din dreapta spre stan- Figura2.4.legaturaserj2/1 ga, lar in functie de unghiul diagonalu- lui, acesta poate fi: diagonal normal (cu un unghi de inclinare al linilor de 45°) si diagonal culcat (cind unghiul de inclinare este mai mic de 45°). Raportul de legaturd a tesdturiitip ser] [7S Ae T Tey porneste de la 3, dar nu depaseste cifra 6. ——___—_ Figura 2.5. Legatura ser) 3/1CARACTERISTICA MATERIALELOR TEX Din legatura serj fac parte derivatele, in special legSturile incruci- gate (cu doua sau mai multe ridicari pentru firele de urzeala), legatura diagonal (cu efect oblic mai alungit) si armura striata (are efect oblic Ue WU in sensuri alternante). Legatura serj se intalneste la tesaturi cum ar fi serjul, casmirul,finetul, pichetul, docul, gabardina etc. Aceasta legaturé confera tesaturilor 0 elasticitate sporita, dar o rezistenta mai mica decat a celor de panza. in cazul densitatii mici, tesaturile cu legatura serj au 0 Ee extensbitate mart pe diagonals Legatura satin si atlaz da tesaturil SU un aspect neted silucios fig. 26 512.7). | Legatura satin Pe fata satinului se evidentiazé numai firele de batatura, iar pe fata atlazului - firele de urzeala. In raportul legaturilor satin si atlaz sunt cel putin 5 fire. | Punctele de legatura sunt dispuse dupa anumite reguli. In functie de | Figura 2. Paranteze. La satinul cu 5 fire, fiecare fir de urzeala din raport trece o singura data pe fat, apoi se introduce sub 4 fire de batatura. Legaturile atlaz se consituie analogic celor de satin, doar ca fiecare fir de urzeala acopera patru fire de batatura si trece sub un firde batatura. modul de realizare a punctului de legatura, atlazul poate fi cu urcare de doua fire sau de trel fire, numarul de fire de urcare find trecut intre { PessccsMe, Figura 2. Legatura atlaz Legéitura satin si atlaz se aplica la confectionarea satinului dublu, lasticului, semimatasei pentru CAptuseala. Tesaturile altaz/satin au firele feyei mai dese decit ale dosului, suprafata este mai lucioasa, ‘mai neteda si mai rezistenta la frecare, existand astfel o distinctie clara intre fata si dosul materialului, Legatura satin si atlaz confera tesaturilor stabilitate sporita la uzura. La capitolul deficiente, aceste fesaturi se caracterizeaza prin desirabilitate si alunecare in timpul procesului de confectionare a im- bracdmintei LeGATuRI CU DESEN MARUNT Legatura rips se obtine astfel, incat firele unui sistem acopera si sunt acoperite alternativ de mai multe fire din sistemul opus. Fiecare fir de urzeala in legatura rips poate trece prin doua, treii mai multe fire de bataturd, In acest mod, pe suprafata fesaturi se formeaza o dungé transversal (fig. 28 a). Atunci Cand fiecare fir de batatura trece prin doua, tei sau cateva fire de urzeala, se formeaz8 un tiv longitudi- nal (fig. 28 b). Prin metoda legaturii rips se produce ripsul,flaneaua etc, Legatura panama (derivata din legatura panza) este o legatura panzi, dubld sau tripla, care se consti- tuie prin marirea simetrica a flotarilor de urzeala si de bataturd (fig. 2.9). Panama poate fi executata si cu pa- Figura 2.8 a. Rips transversal Figura 2.8 6 Rips longitudinal Figura 2.9. Panamatru fire. In legatura panama desenul este reliefat mai viu decat in legatura panza: pe suprafata tesaturii se evidentiaza dreptunghiuri, dimensiunile arora depind de grosimea firelor si raportul legaturll, Legatura panama se aplica la obtinerea urmatoarelor tesaturi: panama, crepelle-grant etc. Legaturile serj derivate includ ser ~~ Jul tare, serjul fragil, serjul compus, ser- Julinversat. Serjul tare se deosebeste de el simplu prin faptul c& in raport nu | eATAe rr sunt flotari singulare, in rezultatul ci- "tora tesaturile au dungi late si evidente Figura 2.10. Serj tare (fig. 2.10}, Astfel, serjurile tari pot avea urmatoarele raporturi: 2/2, 3/2, 2/4, 2/3, 3/3 ett. Se foloseste la confectionarea stofei ecosez, casmirului, bosto- nului, seviotului, Legaturile serj compus formeazi. Figura 2.11. erjcompus pe tesaturi tivuri diagonale de latimi diverse care alterneaza (fig. 2.11). Serjul compus se caracterizeazé prin fractia care contine un numarator si un numitor din doua sau citeva fre, de exemplu, 1-3/2, 2-2/4-1 etc. Se aplica la confectionarea tesaturilor pentru rochil si paltoane. we Legitturile serj inversat se mai numeste legatura bradut, deoarece orientarea dungilor de serj se schimba periodic sub. unghiul de 90°. Serjul inversat se deosebeste de cel fragil (fig. 2.12) prin faptul cd in locul intre- Ls ruperii diagonalelor are loc micsorarea fasiilor de Serj. Aceste legaturi se Figura2.12.Serjfiagil__aplicalaconfectionarea tesdturilor pentru paltoane si costume LecAruri compuse Legaturile compuse se formeaza din trel si mai multe sisteme de fire. Legaturile cu 2 fete si in 2 straturi se aplica la confectionarea fesaturilor de bumbac (satin-tricot, fanela) si a drapului, Legaturile cu doua fete se formeaza din trei sisteme de fibre, care se impletesc strans:2 urzeli sio batatura sau invers. Legaturile in doud straturi se formeazs din patru sau cinci sisteme de fibre $ise pot constitui din doua tesaturi aparte. Legatura pichet se formeaza dintr-un sistem de bataturd, unul de urzeala al treilea trage firele celor doua sisteme, formind pe suprafata tesaturii un desen buclat/in relief. Legatura scimosata este formata din trl sisteme: sistem de urzeal, sistem de batatura 5i puf situ at pe suprafata tesaturil, Puful poate fi compact sau cu desen mascat, scamosat. Legaturile scamosate confera tesaturilor un aspect frumos, sporind insusirile lor termoprotectoare si stabilitatea la uzura, dar complica finisarea tesaturit in procesul de confectionare. In confectii puful va fi orientat de jos in sus. Legatura inerucigata (ajurata) se caracterizeaza prin prezenta spatillor (ochiulor) sieste formats din {rei sisteme de fire: doua sisteme de urzel sun sistem de batatura, Aceste legéturi se aplica la produce- rea fesaturilor de bumbac $i de matase pentru bluze, cémasi si rochii, perdele, tesaturi tehnice. LeGATuRI cu DESEN MASCAT Legaitura simpla cu desen mascat se constituie din dous sisteme de fire sise aplici la confectionarea fesaturilor de bumbac (satin, jacard, damasc) si de matase (aplaca, dudun).Legaturile compuse cu desen mascat se formeazé din trei si mai multe sisteme de fire si se utilizea- za la producerea goblenelor, covoarelor, tesaturilor decorative de mobile, plapumelor de pichet. INDICH DE DETERMINARE A DIRECTIE! FIRULU! DE URZEALA Urzeala este indreptata spre bordurile/lizierele tesaturii Daca tesatura are parul pieptanat, atunci directia parului coincide cu directia urzeli ‘Cand intindem tesatura, sistemul mai putin extensibil va indica directia urzelii La lumina se va observa ca firele de urzeala sunt plasate mai uniform: i mai reclinat. Directia urzelii coincide cu directia dungilor, care se deosebesc prin culoare sau grosime. Tesaturile de semimatase contin fire de matase in sistemul de urzeala. Tesaturile de bumbac sau lana sunt compuse dintr-un sistem torsionat, al doilea sistem fiind compus din fire simple; firele de urzeala sunt cele torsionate. 8. La tesaturile de matase care sunt constituite dintr-un sistem de matase-crep si al doilea din ma- tasa netorsionats, ful de urzeala este netorsionat. 9. Tesaturile de in sau lana in amestec contin, de regula, bumbac in sistemul de urzeal8, Structura fetei si dosul tesaturii Fata fesaturi este partea cu aspect mai frumos, care se datoreaza coloritului, legaturi si operatillor NOWeR YE de finisare la care a fost supusa aceasta, 1, Desenul imprimat pe fata are o culoare mai vie decat pe dosul tesaturi 2. In cazul tesaturilor netede, dosul este mai pufos, deoarece tesatura se flambeaza pe fata. Pentru 2 observa pufozitatea tesaturi, aceasta va fi privita la nivelul ochilor. 3. Unele defecte de tesut (noduri, bucle} se pot trece pe dos, de aceea numarul de defecte pe fata este mai redus, 4. Firele mai costisitoare, de reguls, se trec pe fata. De exemplu, la tesdturile din lana in amestec, pe fata predomina firele de lana, iar la cele din semimatase —firele de matase. 5. In cazul in care desenul legaturii din ambele parti este identic, acesta este mai clar pe fata, 6. La drapuri si postavuri plugate, puful este asezat mai regulat pe fata, iar pe dos, de reguls, are o suprafata impaslita. CARACTERISTICA TRICOTURILOR Tricotul este un produs textil, alcstult din ochiuri legate intre ele, aranjat sub forma de sirur si ran- duri, Elementul de baza al structurii tricotului este ochiul. Tipul si forma ochiurilor, precum si modul de legare a acestora, determina structura tricotului. Succesiunea de ochiuri inlanti fe pe directie orizontala formeaza rndul de ochiur' (A), iar pe directie verticala sirul de ochiuri(B) (fig. 2.11). Tricoturile se folosesc pe larg la confectionarea unei game vaste de produse in toate domeniile de activitate. Acestea se clasificé dupa mai multe criteri 1, Dupa destinarie, deosebim urmatoarele tipuri de tricoturi: + pentru articole de imbracdminte exterioara; + pentru articole de lenjeris + pentru articole mici (ciorapi, manusi, fulare, caciuli ete); + pentru articole tehnice (filtre, huse, plase de protectie, plase de pescuit etc);+ pentru articole medicale (bandaje, pansamente etc); + pentru articole decorative si de uz casnic (perdele, dantele, cuverturi, prosoape, covoare etc). ‘Ochiuri pe dos Figura 2.11. Structura tricotulut 2. Dupa materia prima din care sunt realizate, tricoturile pot fi: + din fire de bumbac si tip bumbac; + din fire de lana sitip lana; + din fire de matase si tip matase; i + din fire chimice siin amestec. 3. Dup forma obtinuta pe masinile de tricotat, se deosebesc: + tricoturi metraj: plane sau tubulare (fig. 2.12 a,b); + tricoturi in forma de panouri: plane si tubulare (fig. 2.12 ¢ - f) - bucati obtinute pe baza dimensiunilor viitorului produs; + produse tricotate integral care au un grad ridicat de asamblare prin tricotare (fig. 212g, h). |. Dupa modul de reatizare, se deosebesc dou tipuri de tricoturi (fig. 2.13): + tricoturi din batstura (simple) ~ firele evolueaz’ pe directia orizontala a randului de ochiuri; + ticoturi din urzeala - firele evolueaza pe directia verticala a si ochiuri, Figura 2.12, Forme de tricoturi Figura 2.13. Legdturile de bazAT Pee el eu a are Le WL Din punct de vedere al structurii, tricoturile se impart in trei grupuri de legaturi, a. Grupul legaturilor de baza (fig. 2.14) Legatura glat Legatura patent Legatura lines Figura 2.14. Tricoturi cu legeitura de boza Pentru tricoturi simple: + egatura glat, formata din ochiuri de tricot simplu, cu aspect de fata pe una din parti si cu aspect de spate pe cealalta parte; evolutia firului pe fiecare rand este identica; + egatura patent, formata printr-o altemanta de siruri de ochiuri cu aspect de fata si spate pe am- bele parti ale tricotului, intr-un anumit raport (1:1; 2:2; 2:1; 3:3); + legdtura lines, formata dintr-o altemanta de randuri de ochiuri cu aspect fata si spate intr-un anumit raport. Grupul legaturilor derivate: + pentru tricoturile simple ~ legatura glat derivat, legatura patent derivat, legatura lincs derivat; + pentru tricoturile din urzeala —legatura tricot derivat, legatura atlaz derivat. € Grupul legaturilor cu desene cuprinde legaturile de baza sau cele derivate, unde se regasesc ochiuri de diferite culori, evolutii modificate sau cu fire suplimentare (fig. 2.15): + legdituri cu desene de culoare, caracterizate prin ochiuri de diferite culori, dispuse pe suprafata tricotului, conform unui desen; + legaturicu desene de legeiturd, caracterizate prin ochiuri de aceeasi culoare si o evolutie modifica- 14 a firelor (ochiuri retinute, ochiuri duble, ochiuri incrucisate et); + legaturicu desene combinate, care prezinta carcaterisitci comune atat cu legaturile cu desene de culoare, precum si cu cele cu desene de legatura (tricoturi jacard) Legaturi cu desene Legaturi cu desene Legaturi cu desene de culoare de legatura ‘combinat Figura 2.15. Ticoturicu legatura cudesenePROPRIETATILE MATERIALELOR TEXTILE Proprietatile materialelor textile sunt foarte importante in evaluarea calitatil sin stabilirea cerintelor igienico-functionale 5 estetice, conditionate de destinatia lor. Materialele textile sunt caracterizate prin- 1-0 serie de proprietati:fizice, mecanice, igienico-functionale side aspect exterior. Proprietati fizice Lagimea si lungimea. Litimea este distanta dintre primul si ultimul fir de urzeala/ochi de tricot, masurata pe directia orizontala a bucatii de material. Lungimea reprezint8 distanta masurata sub ten- siunea zero, intre semnele de inceput si sfarsit ale bucati, sau intre extremitatile acestela. Consumul de material ca lungime va depinde de létimea materialelor. De exemplu, materialele cu o latime de 0,80.cm sau 1,10 cm necesita un consum mai mare de material ca lungime. Masa specifica se defineste ca fiind masa in grame a unei unitati de suprafata (m?)a materialului. De exemply, citul are masa de 90-109 g/m:, iar tesaturile de land - 200-800 g/m*. Cunoasterea masei speci fice a materialelor este necesara pentru aprecierea principalelor caracteristici igienice ale produselor de imbracaminte. in dependenta de masa specifica, tesaturile cu o masé specifics mai mica sunt utlizate la confectionarea imbracémintei de var8, pe cand cele cu o masa mai mare sunt utilizate la confectionarea imbracamintei de iarna, deoarece au proprietati termoizolatoare sporite. Grosimea este distanfa in milimetri dintre cele doua fete ale materialului textil, masurata sub o anu- itd presiune aplicata acestula. Cunoasterea grosimii materialului textil este necesara pentru stabilirea valorilor adaosurilor de grosime, utilizate in modelarea constructiva a produselor vestimentare. Pentru determinarea grosimii se foloseste instrumentul numit micrometru pentru feséturi Desimea fesaturilor reprezinta numarul de fire de urzeald si bataturd pe 1cm? sau pe 10 cm? de jesaturd, Desimea tricoturilor reprezint’ numarul de ochiuri pe orizontala si pe verticala pe o suprafata de 5 cm’ de tricot. Pentru determinarea desimilfirelor se foloseste Jupa textil. Proprietati mecanice Rezistenta si alungirea la rupere reprezinta capacitatea de intindere a materialului in conditile de aplicare a unei forte maxime, sub actiunea careia acesta se rupe. Aceasta proprietate este importanta atat la selectarea tesaturilor cu destinatie tehnicd (benzi transportoare, curele de transmisie, centuri de siguranté), cat sia tesaturilor si tricoturilor destinate produselor de imbracaminte. Rezistenta la frecare este una dintre proprietatile importante pentru aprecierea durabilitatii materiale- lor textile la exploatare, Unele materiale sufera la uzura modificri de aspect si de structura, precum sio dim nuare a rezistenfella actiuni de intindere. In urma frecari si purtarii, apare efectul piling, care se manifesta prin formarea pe fata materialului textil a unor agiomerari de fibre, conferindui acestuia un aspect neplacut. Proprietati mecanice specifice tricoturilor Elasticitatea este proprietatea tricoturilor de a-si modifica forma si dimensiunile sub actiunea unei forte exterioare si dea reveni a forma initiala atunci cand actiunea acesteia inceteazé. Gradul de elasticitate a unui ‘ricot depinde de structura lui. Astfl,tricoturile simple sunt mai elastice decat tricoturile din urzeala. Extensibilitatea este proprietatea tricoturilor de a-5i modifica dimensiunile sub actiunea une’ forte de intindere, Aceasta proprietate este conditionata de caracteristicile firului, de structura si desimea tricotului. Astfe, tricoturile simple au o extensibilitate mai mare decat tricoturile din urzeala. Desirabilitatea este determinata de ruperea unui element de structura a tricotului, atunci c&nd cestuia. Desirabilitatea este 0 propri- forta de intindere depaseste rezistenta firului sau din cauza uzurietate specific’ tricoturilor, care depinde de structura acestora. Astfel, tricotul din urzeala se desira mai greu decat tricotul simplu. Proprietati igienico-functionale Capacitatea de izolare termicd este copacitatea materialelor de aretine caldura corpului omenesc si dea proteja corpulimpotriva radiatillor calorice exterioare. Aceasta proprietate sea in cacicul atatla confectionarea imbracamintei exterioare destinate sezonului rece, cat sia pledurilor, cuverturilor, paturilor etc. Desimea aparenté sau masa volumetrica constituie factorul semnificativ ce caracterizeaza ca~ pacitatea de izolare termic’ a materialelor textile, cu care este in dependenta inversa, aerul fiind un conducétor rau de caldura. Determinarea desimil aparente este importanta pentru o serie de fesaturi scdmosate sau tricoturi din fire texturate. Permeabilitatea la aer este proprietatea tesaturii/tricotului dea permite circulatia aerulul intre corp simediu. Aceasta proprietate este foarte importanta la confectionarea produselelor de imbracaminte si se alege in functie de anotimp. imbracamintea de vara trebuie sa aiba un grad mai mare de permeabil tate la aer, in timp ce imbracamintea de iarna are 0 permeabilitate la aer scazuta, Permeabilitatea la apa este proprietatea tesaturii/tricotului de a absorbi umiditatea. Materialele textile destinate confectionarii corturllor, mantalelor de ploaie si umbreleloy trebuie sa fie impermea le. Impermeobilitatea este proprietatea materialului textil de afi rezistent la patrunderea apei si aerului. Dimensiat -Lungime,[m)time,(m) Maso specitia (an) Srasimea mm) Desinea Rezistenta la rupee Aluiea ta rupere Reristenta a uzur’ pri recare Bastitate Extensibiitate Dosiabiltate Speciice Spectcetricoturtor ftrcoturilor Sonata dite tics Proprietatile tesaturitor pcmeesiaeetaa Br. | sitieoturilor Se Hideascopcitate | Stabiltate dimensional Capacitata de evened ionare rapa Feobittate Transparent, cia Culoare, desen Grice Coasere “alamentul umidotermic Figura 2.16. Proprietatile fesdturior si trcoturilorProprietati de aspect exterior Stabilitatea dimensionala reprezinta proprietatea tesaturi/tricotului de a-si pastra forma sidimen- siunile in urma tratamentelor de intretinere (spalare, curatare, cdlcare). Stabilitatea dimensionala este determinata de: = natura materiei prime; = tipul produsului textil; ~ operatiile de finisare la care au fost supuse materialele textile (termofixare, tratamente chimice si mecanice), Tesaturile din fibre naturale, cum ar fi bumbacul si lana, suferé modifica dimensionale semnificative la spalare si cdlcare. In acest sens, trebuie respectate atent indicatille de intretinere specifice produselor vestimentare din aceste tesaturi. Capacitatea de revenire din sifonare (nesifonabilitatea) este proprietatea tesdturii/tricotului pre- sat si indoit de a reveni la forma initial, Materialele din fibre de celulozé au 0 capacitate mica de re- venire, cea ce explica sifonabilitatea sporita a acestora, in timp ce materialele din fibre sintetice sunt nesifonabile, Draparea este proprietatea tesaturi/tricotului de a forma falduri moi sub actiunea propriei qreutati. Aceasta proprietate este determinata de masa specifica a materialului si flexibilitatea acestuia, Flexibilitatea este proprietatea tesaturii/tricotului de a se ‘indoi, fara a se deforma. Gradul de flexibilitate este determinat de unghiul pe care il formeazS materialul atunci cand este prins la mijloc, iar capetele lui sunt lasate in jos, in dependenta de gradul de moliciune (tuseul) aacestuia, Transparenta este proprietatea fesaturii/tricotului de @ permite trecerea fasciculilor de lumina, fara ca acestea sd fie absorbite. Prin imbracamintea transparenta se poate vedea clar conturul corpului, Marenate nevesute Materialele textile netesute se obtin din fibre textil (tesatur,tricotaje, pelicula), fixate prin consolidare mecai za la confectionarea unei game largi de produse: + textile netesute pentru imbrécéminte (inlocuitori de bland, Intérituri, articole pentru plaja etc); + textile nesesute pentru incaltaminte (intarituri etc); + textile netesute pentru articole de uz casnic si decorative (stofe mol tapete etc); + textile netesute pentru articole tehnice (filtre, materiale fono- si termoizolante,articole sanitare ete), sisteme de fibre sau materiale de carcasa ‘4 sau chimica, Materialele textile se utilizea- la, lavete, prosoape, huse, Cresterea productiei de textile nefesute este determinata de utilizarea materiel prime mai iefti ne si mai putin deficitare, precum si de procesul tehnologic mai putin complex, dar mai productiy, in comparatie cu tehnologille clasice de tesere si tricotare.|. Precizati varianta corectd de raspuns: 1. Legaturileutilizate la confectionarea esaturilor se clasifica in: ‘a. legaturi fundamentale, legaturi cu desene mici, egaturi compuse, si egaturi cu desene mari b._ legaturifundamentale,legaturi cu desene compuse, si legaturi cu desene mari clegituri fundamentale, legaturi cu desene mari, si leqéturi compuse 2. Din punct de vedere al structuri,ticoturile se impart in urmatoarele grupuri de lagaturi: a. grupa legaturilor de baz, grupa leqaturilor derivate si grupa legaturilor cu desene de culoare b. grupa legaturilor de baz’, grupa legaturilor derivate si grupa legaturilor cu desene & _grupa legaturilor de baza, grupa legaturilor derivate si grupa legaturilor cu desene combinate 3. Din categoria legaturilor fundamental fac parte: a, legatura panzé, legatura ser, legatura satin b. legatura panzi, legstura rips, egatura satin &_legatura panz8, legatura ser legatura panama. UW. In-coloana A sunt enumerate un sir de termini de specialitate, iar In coloano B definiti ale acestora. Asociat cifrele din coloana A cu literele corespunedtoare din coloana B. Er ae a. este proprietatea tessturiltricotului de a permite circulatia aerului intre corp si mediu. | b. reprezinta trecerea unui fir dinte-un sistem peste sau pe sub mai multe fire din celalalt sistem. 1. Tricotul 2. Tesatura ‘G este un produs textil, alcatuit din ochiuri legate intre ele, aranjat sub forma 3, Desirabilitatea de sirurl si randuri tunci cand forta d. reprezinté ruperea unui element de structura a tricotului, fells de intindere depaseste rezistenta firului sau din cauza uzurii acestuia, act ‘e. este un produs textil obtinut prin impletirea unor sisteme de fire reciproc ioe perpendiculare, [6. Permeabilitatealaaer | f. este modul in care se incrucigeazé firele de urzeala cu cele de bataturd Ik. Notat in dreptul fiecarui enunt tera A, daca apreciated afirmatia este adevaraté, sau itera F, dacd apreciati ca este als. 1. Firele asezate pe orizontald, respectiv pe latimea fesaturi, constitule sistemul de urzeals;frele asezate pe verticala, respectiv pe lungimes tesaturi, formeaza sistemul de batatura, 2, Modul de imbinare a firelor de urzeala side batatura determina tipul de legatura a tesaturii, de care depin- de luciul, desenul, $i relieful fetei tesaturi, proprietatile mecanice, igienice si tehnolagice. 3. Tesaturile realizate cu legaturile fundamentale au suprafata tessturii neteda si uniforms; iar raportul de Uurzeala Ru totdeauna este egal cu raportul de bataturd Rb. : 4. esaturilerealizate cu legatura panza se caracterizeaza prin desirabilitate i alunecare in timpul procesulul de confectionare a imbracamintei5. Succesiunea de ochiurlinlantuite pe directie orizontala formeaza randul de ochiuri, jar pe directie vertica- 18- sirul de ochiur. 6 Draparea reprezinta proprietatea fesaturii/ricotulul de a se indol, fara a se deforma, IW, Identifcati din imaginite de mai jos tipul de legaturi. Argumentati aspunsul dvs EUZ= V._ Realizatiactvitatile practice propuse in Fisa de lucru 10, GLOSAR Buclat - cu bucle; cArliongat, ondulat. Impaslit - indesat ca pasla, cu aspect de pasl. Liziera ~ marginea longitudinalé a unei bucati de fesdturd, pe care se imprima marca fabriclisicalitatea essturi. ‘Scdmosat - fesaturé cu un aspect pufos si moale la atingere (prelucrata cu ajutorul unei masini speciale). Termoizolator care impiedicd transmiterea calduril,care izoleaza céldura; izolant termic, Jachetele impermeabil au fost inventate la inceputulanilor 1800 de chimistul scotian Charles Macintosh. In urma lunor teste de laborator, ela descoperitca dacé aplied cauciuclichid pe un material text, apa nu mai poate patrunde in fesaturaTema 3 MATERIALE PENTRU IMBRACAMINTE Studiind aceasta tema, vei fi capabil: © sd descrii materialele de baza si utilitatea acestora; © sd descrii materialele auxiliare si utilitatea acestora. Materialele textile necesare confectionaril unui produs vestimentar se impart in doua grupe: ma- teriale de baza si materiale auxiliare, Materialele de baza formeaza stratul superior al produsului. In industria usoard se foloseste un sortiment vast de materiale de bazé: tesaturl,tricoturi, blanuri, piel (ig. 3.1), Acestea se clasifica conform urmatoarelor criter 1. Dupa natura materie prime: + materiale din fire naturale; + materiale din fire artificiale; + materiale din fire sintetice; + materiale din fire in amestec. 2. Dupa destinatie: + pentru confectii(rochii, jachete, paltoane etc); + pentru uz casnic (prosoape, draperi, cuverturi lenjerie de pat etc); + pentru uz industrial (filtre, tesaturi ignifuge, impermeabile etc.) + pentru sport (maiouri, malete, treninguri, costume sportive etc). 3. Dupa aspect: + fesdturi crude, care nu necesita finisal + tesatur albite, care au fost supuse operatiei de albire; + fesdturi,uni" care are o singura culoare ~ albe sau vopsite; + _teséturiimprimate, care contin desene complicate si o cromaticé variats + tesdturi cu efecte de culori, obtinute din fire colorate in urzeala si bataturd, formand dungj, carouri sau diferite figuri; + Sesaturi cu bucle, care contin bucle pe una din parti sau pe am- bele parti: + testuri scémosate, care prezinta un strat de fibre omogen la su- prafata, pe una din parti sau pe ambele parti; + Tesdturi cu doua fete, care nu contine vreo diferent de aspect dintre fata si dos, putand fi folosite pe ambele feye; +. fesdturi Jacard, care au desene complexe, realizate prin combi- Figura 3.1. Sortiment narea modului de legare a firelor cu efectele de culori, de materiale textileMaterialele auxiliare sunt utilizate atat in interiorul, cat si pe fata produsului de imbracaminte. Alegerea materialelor auxiliare se face in functie de produs, materialele de baza si model. Din categoria materi- alelor auxiliare fac parte: captuseli, intarituri, dubluri, furnituri (age de cusut, nasturi, copci, capse, fermoare) si gamituri (dantele, panglici, bro- deri, sireturi, piele, blanur) Captuselile au rolul de a dubla detalille produselor de imbracamin- te, marindu-le rezistenta la purtare, sifonare, contribuind a pastrarea for mei si dimensiunilor lor. Acestea se plaseaza in interiorul imbracamintel, au suprafata lucioasa, cea ce permite imbracarea usoara a produsulul siajustarea acestuia pe corp. Captuselile sunt confectionate din tesaturi din fire de bumbac, fire artificiale sau fire sintetice. Cele mai cunoscute sunt tesaturile cu urmatoarele denumiri comerciale: + atlazul este o fesaturs lucioass, plina, are o desime si rezistenta mare, cea ce permite pastrarea formelor detalilor produsului. Este utilizata la céptusirea imbracamintei exterioare pentru fe- mei si barbati (pardesie, paltoane etc); + serjul este o tesatura de matase artificiala,utilizata pentru cdptu: sirea imbracamintei exterioare (rochii, sacouri, paltoane, parde- sie etc.); + satinul este 0 yesaturd de matase artificiala, utilizata, in special, pentru céptusirea imbracamintei exterioare pentru femei (ja- chete, taioare, mantouri ete. satinul vérgat este o tesatura lucioas de matase artificalé, de culoare deschisa cu dungi in nuante inchise, asortate, utilizata pentru céptusirea manecilor la sacouri, a vestei si a beteliei pan- talonilor pentru barbat; + fesatura golfeste procusa din fire sintetice sie utllizeaza la pele- rine de ploaie, scurte ete. Intariturile sunt materialele auxiliare care dubleaza atat unele deta- livale imbracémintel (de exemplu, qulerul sau reverul), ct si p&rtiintregi ale acesteia. Intariturile maresc rezistenta la purtare, la sifonare, ceea ce confer un grad inalt de confort si favorizeaza ajustarea imbracamintei pecorp. Intariturile se obtin din materiale tesute si netesute, pe suprafota carora exista granule de acleziv (termoadezive sau termocolante) sau fara granule de adeziv (traditionale). Din categoria materialelor tesute se utilizeaz’ Figura 3.2. Sortiment de captuseli + panza vatir, care se obtine din fire groase de bumbac in urzeala si fire de cdnepa sau in in batatu- 3, Aceasta se aplica la intarirea reverelor sia gulerelor, | braicaminte exterioara; + canafasul, care este o tesaturé obtinuta din deseuri de bumbac, bine apretata. Se foloseste pen- tru dublatea vatirului la repere, precum fata, buzunarele, manecile, beteliile de pantaloni etc. + panza tare, care se obtine din fire de bumbag, in sau canepa, si serveste ca intariturd la jachete, revere etc. + rosharul, care are in urzeala fire de bumbac, iar in batatura fire de par de cal sau fire artificiale, Se utilizeaza ca intaritura pentru elementele fafa ale costumelor.NEU OLS Ur ae Din categoria materialelor netesute fac parte filzelina, proclamelina, filgul (siuntuf) ete. Flizelina reprezinta 0 compozitie din fibre de bumbac si capron cu o structura omogena. Proclamelina este 0 compoziie din fibre de viscoza gi nitron cu o structurd omogena. Filtul reprezinté o compozitie omoge- na din nitron, capron si viscoza Materialele termoizolante reprezinta materiale textile netesute care se folosesc la confectionarea imbracamintei exterioare de iarna si au rolul de izolare termica. Printre materialele termoizolante se enumera: vatelina, sinteponul, holofiberul, thinsulate-ul, puful natural. Vatelina este un material termo- izolant care este folosit la dublarea imbracamintei exterioare pentru anotimpul rece (paltoane, sube) si se monteaza intre c&ptuseala si fata produsului. Se obtine dintr-un strat subtire de fibre, cons coasere, tricotare sau lipire. Figura 3.3. Sortiment de materiale termoizolante Aga de cusut este un material auxiliar folosit la confectionarea, pre- lucrarea, asamblarea si finisarea imbracamintei. Ata se alege in functie “de materialul utilizat si de modul de coasere (manual sau mecanic). Ata trebuie sd corespunda urmatoarelor cerinte: + ea trebuie s8 fie dintr-o fib’ similara cu cea a materialului folo- sit (aja de bumbac pentru tesatura din bumbac, ata de poliester pentru mterialele din fibre sintetice etc,); + finetea firului de ata trebuie s& fie similara grosimii straturilor de ‘material folosit; pentru un aspect mai plicut se recomandé util: zarea unei ate de cusut mai subtire; + ea trebuie sa corespunda ca rezistenté materialului folosit: + culoarea atei se alege intr-o nuanté mai inchisé decat cea a materialului de baza, Pentru realiza- rea cusaturilor decorative, se utilizeazé o culoare contrastanta Ata de cusut se clasifica dupa urmatoarele criter Dupa origine: + din bumbac; + dinin sicdnepa; + din matase naturals; + din matase artifciala; + din fibre sintetice (PES, PA); + din fibre in amestec. Dupa finete: + ata subtire: Nm 100/3;85/3; + afd de finege medie: Nm 60/3; 54/2;CER Mea eos + af groasé (pentru materiale groase si butoniere): Nm 40/4; $4/2/3; 85/2/3; 100/2/3; + at foarte groasa (pentru articole din piele): Nm 40/3; 40/3/3; 54/3, Informatia despre compozitia atei de cusut este de reguld indicata pe conuri sau bobine, specifican- du-se cele mai importante proprietati ale acesteia precum: rezistenta firului, elasticitatea, uzura materi- alului (la coasere, la crosetare manuala etc). In ultimi ani, utilizarea atei de cusut din fibre sau filamente sintetice (poliesterice, poliamidice, poli- nitrilacrilice) a luat amploare tot mai mare. Contextura atei de cusut Firul este compus dintr-un filament sintetic continu, cu sau fara elasticitate, cu sau fara torsiune, avand un aspect voluminos, care rezul- 8 dintr-o microincretire (ondulatie sau o buclé a flamentului de baza). Acest tip de fir prezinté o extensibilitate mai mare decat alte fire si o mai mica glisare in tesatura, utilizandu-se pentru operatii de surfilare sau pentru cusaturi de acoperire In functie de contexturafirelor, acestea pot firésucitein doua, in tel sau Pot fi cablate. Directia torsiuni variaza, astfel firele se impartin (fg. 3.4) — + fire rasucite spre stanga, in torsiune S; Figura 3.4. Contextura firului + fire rasucite spre dreapta, in torsiune Z. Pentru a evita defectele de coasere si pentru a produce un tighel calitativ, este important sa se ia in consideratie tipul de torsiune la diverse masini de cusut industriale. Firele in torsiune Z se adapteaza bine la sensul de rotatie, in cazul crogetarii sau la masinile de cusut industriale. La maginile cu doua ace, in aceeasi directie de rotatie, un fir va fi torsionat in Z, iar celalalt fir - in S. Garniturile sunt materiale auxiliare folosite in scop functional sau ormamental. Din aceasta grup’ fac parte: dantela, snutul, coltisorul sialte articole de pasmanterie, Furniturile folosite pentru incheierea si ornamentarea produselor sunt: + nasturii- din material plastic, lemn, metal, os, stila, piele etc + copcile metalice; + capsele metalice; + cataramele — din material plastic, lemn, metal si 0s; + fermoarele ~ din material plastic si metal. + banda velcro — bands textila utlizata ca sistem de inchidere a produselor sport, marochinare, Nasturii se intrebuinteaza la imbracaminte atat in scop functional, pentru inchiderea si pozitionarea corecta a imbracdmintei, cat si in scop decorativ. Nasturii pot fi confectionati din: + materie prima naturals sidef, 0s, com, lenin, piele,sticl, ceramics + materiale plastice; + metale sialiaje de metal tel, aluminiu, bronz etc. Este important de retinut ca culoarea nasturilor vopsiti poate si mi- {greze pe materialul textil in timpul operatilor de calcat sau intretinere (curatare). De aceea se vor alege nasturi calitativi, culoarea cérora este rezistenta la spalare, la curdtare uscata sila vapor de apa, Nasturii pot fi de diferite forme si culori, avand dous, trei sau patru orificii, Pentru a permite fixarea nasturilor manual sau la masina de cu-1 Tema 3. MATERIALE PENTRU IMBRACAMINTE orifculut nce imPunséturi de ac pe tesaturs trebuie s fie carelat cu finefea afl de cusut sidiametrut ovfciulul nasturelui. In caz contra, existariscul ruperiafei in urma efecelul sbvasre conditionat de ™marginile orificiului nasturelui, Fermoarul este un accesoriu pentru inchiderea detalilor im- bracamintei, format dintr-un ansamblu de zim, numitgiisierd, pe care se deplaseaza un cursor. Una din extremitatile fermoarului Rate blocata prin limitatoare, iar ceatalté extremitate — printr-un | i limitator sau sistem de separare, care permite ca ambele parti ale | a | Lu gisie | + fermoarului sa fie total separate dupa deschiderea lui (hg. 3.5) Ansamblul compus din banda textila si zimtiifxati pe ea se nu- este semilant, lantul complet flind obtinut prin imbinarea celor doua parti Benzile textile sunt in general jesute din fire de bumbac, din fire poliesterice texturate, din amestecul acestor fire (PES si bum bad). Ele trebuie sa fie dimensional stable, s8 nu se alungease = Pentru a asigura o durabilitate a zimtilor. In afara de robustete, Figura 3.8. Structura fermoarului Culoarea benzilor vopsite trebuie sa fie rezistentd, pentru a evita Patarea produselor in timpul curatarii sau spalarit _limitatoare Furniturile produsetor de imbricaminte sunt materiale auxiiare cu functi multiple: méresc rezis- {nla Produselor faciliteaza ajustarea produselor pe corp si sporese aspectuleetorc at produselor. Prin- Gipalele furnituri sunt: *_Petnitele pentru umeri ~ semifabricate confectionate din sintepon, vatelind sau spuma poliu- provetnen castea $€ monteazd in zona umerals, ludnd forma umérulul, usor arcoits Pentru aati a attamar in timpul purtari, pernifa se monteazd pe un suport tentl ein panza subtire (fig. 3.6 a); *_13/ansa~o banda folosts la intarirea si sustinerea produselor cu sprifn pe talie (fig. 3.6. ); * banda de protectie— o panglicé ingusta, cu un fir de intarire la ‘margine, Se foloseste pentru pro- {ejarea tivului la pantaloni (fg, 3.6 c); * _lastcul se produce sub forms de banda cu lstimea de 0,5-10 cm si este folosit la ajustarea pe Corp a unor produse de lenjerie, sport ete. fg. 3.6 d) Panda de retentieesteofesatura din material text ce contine freaderente, Se. aplica la captusirea betelilor de pantaloni, pentru a preveni alunecarea acestora pe camasa (fig, 36.) ane e's Figura 3.6. Sortiment de furnituriCr Musa eo Te WL Pentiu confectionarea unui articol vestimentear, se vor lua in calcul nu doar proprietatile si destinatia materialulul textil, dar si potrivirea acestuia cu tipul sigrosimea atei de cusut, cu gradul de contractie a me- terlalulul de baza sia captuselii,cu materialele termoadezive, culoarea benzii de fermoar sia nasturilor. Ww ' see ee a3 1. Precizati varianta corectd de rspuns: 1. Din categoria materiale auxilare fac parte: ‘8, cBptuseli,Intartur, furnitue, panglic si garnitur b. céptusel,intaritur age de cusut,nastuei, gi fermoare © captuseli intdrituri, dubluri furituri si garnitur 2. Feemoarul este format din 3. alisiera, cursor, imitatoare, lang cu zimgi b, glisier, cursor limitatoare, banda text, lant cu zimti glisiera,limitatoare, banda textili lant cu zimti 3. Furniturile produselor de imbracaminte sunt materiale auxiliare cu functii multiple: ‘a. _maresc rezistenta produselor, facliteazé ajustarea produselor pe corp si sporesc aspectul estetic al produselor 1b. mérese rezistenta produselor faciliteaza inchiderea corecta a produselor, precum si sporesc aspectul estetic al produselor © maresc rezistenta produselor,facilteaza preluctarea, asamblarea $I finisarea imbrac&mintei 1. Incoloana A sunt enumerate un diferit tipur de materiate auxilare, iar in coloana B defini ale acestora, Asoctati ciffele din coloana A cu lterele corespunzétoare din coloana B. ee Sito 2, este un accesoriu pentru inchiderea detalilor imbracaminte, format dintr-un ansamblu de zimti sun cursor », au rolul de a dubla unele detalile produselor de imbricaminte, marindu- 2. lntariturile lerrezistenta la purtare, sifonare, ceea ce confera un grad inalt de confort | i favorizeazaajustarea imbracémintel pe corp. ‘© este un material auxiliarfolosit in timpul confectionsri la prelucrarea, |= Gariturile ele asamblarea si finisarea Imbracamintei as eka [6 sunt materialele auxilire care dubleazd atét unele detall ale imbracamintei (de exemplu gules, ever) it si par intregl ale acesteia, (5. Captuselie 2. sunt materiale auxiiare folosite in scop functional sau ornamental ‘Mi. Notatiin dreptul fecdrul enunt litera A, daca apreciati ca afrmatia este adevarata, sau litera F, dacé apreciati cd este fas. 1. Materialele de bazé formeaza stratul superior al produsului, 2. Materialele auxiliare sunt utilizate atat in interiorul, cit si pe fata produsului de imbréicéminte, 3. Materialele termoizolante reprezinta materiale de baz netesute care se foloses¢ la canfectionarea imbra- Ccamintei exterioare de iama s) au ral de izolare termicé.SNe ECL Ce Wd 4. Finetea fru de ata trebuie s8 fe similaré grosimi straturilor de material folost; pentru un aspect mai placut se recomands utiizarea unei aje de cusut mai subtie. 5. La confectionarea produsului, culoarea atei se alege intr-o nuanta mai deschisa decat cea a materialulul de baza, IM. Examinati modelele prezentate mai jos. ldentficati garniturile si furniturte utilizate la confectionarea articolelor vestimentare, A apreta (rufe, tesaturi sau fire textile) ~ a clati cu apret, pentru a da rigiditate si aspect; a scrobi, Betelie - fasie ingusta, cusutd in partea de sus.a pantalonilor, a fustei etc, Surfila - a intari marginile unei teséturi cu o custurd rara, pentru a impiedica destrimarea firelor. Tee imaraine a unul obiect de stofd, de panza etc, indoitS si xata printr-o cusatur’, pentru a impiedica destramarea fesaturi ‘Rast, apical! pe mansetele cémasilor si sacourilor au avut inital scopul de a stopa un obicel prost al brbatilor. P2iulapornit dels Napoleon Bonaparte care nu mai suport sé vada soldat stergandu i nasul de mangete at eg ‘xdonat coitorilrs8 aplice pe manec ctiva nasturi Desigur, pe atuncl nasturii nu indeplingau un rol deccratis ect ‘nu aveau un design menits3infrumuseteze haina,Tema 4 VERIFICAREA CALITATII MATERIALELOR TEXTILE Studiind aceasta temé, vei fi capabil: © sd aplici metade de verificare a materialelor textile; © sd distingi tipurile de defecte ale materialelor textile. Materialele textile necesare confectionaril imbracamintel la comanda sunt achizitionate de ateliere sau sunt oferite de catre client, Atat materialele de baz, cat si cele auxiliare, sunt verficate in timpul receptionari, pentru a determina calitatea si cantitatea acestora. Verificarea consta in controlul aspec- tulul exterior al materialelor, privind tuseul, uniformitatea culoril, defectele evidente de pe suprafata ‘materialului etc. Croitorul examineaza fiecare bucata de tesatura primita, identifica defectele si le mar- cheaza cu ata de culoare contrastanta pe marginea tesaturil. Pe langa aceasta, fiecare defect se contu- reazé cu creta sau cu sapun. Materialul cu defecte se aranjeazé apoi pe masa de croit si se verificd daca toate elementele produsului vestimentar solicitat se incadreaza si daca lungimea panzei este suficienta pentru confectionarea acestuia. Defectele sunt imperfectiunile unui produs de imbracminte, cauzate de patarea materialului textil sau din diverse alte motive. Acestea pot apatea local, adica sunt defecte vizibile de fir, de confectie sau de culoare, si se pot intinde pe o portiune a materialului sau pe toata suprafata acestuia, Defectele se clasifica in: + defecte de tesere sau tricotare, cum ar fi fire ips din batatura sau urzeald, identificate ca fire trase (duse};imbinarea gresitd a firelor de urzeala sau de batatur’; ochiuri deformate - ochi inclinat de la directia sa corecta, de obicei, dreapta; ochiuri rare — ochiuri la care nu este pastrata desimea necesara; formarea de nopeuti - aparitia de aglomerari de bucle si capete de fibre incélcite sub forma unor bilute pe suprafata unui material; biezare ~ tendinta unui material textil plan de 2 se deforma, atunci cand este intins liber pe o suprafatd, prin abaterea de la perpendicularitatea elementelor constituente, respectiv a firelor de urzeali fata de cele de batatura, a sirurilor fata de randurile de ochiur + defectede fnisare, de exemplu, neuniformitati de vopsire locale - portiuni deschise sau inchise la culoare; colorare neregulata; scdmosare si latime neuniforma; + defecte de ambalare si transportare, cum ar fi rupturi, pete de ulei, gauri etc. Controlul materialelor textile se efectueaza minutios, acordandu-se atentie deosebita urmatoa- relor aspecte: > diferenta de culoare @ unui reper sau dintre repere diferite, inclusiv diferenta de intensitate a cu- lori! intre marginea si centrul materialului; > neregularitatea carourilor sau dungilor pe toata lungimea bucatilor de tesaturi; controlul se re- alizeaza masurand dimensiunile mai multor carouri sau dungi, amplasate in diferite locuri pe lungimea tesaturi > departari unghiulare (bieziri): rele de bataturd la tesdturi nu sunt perpendiculare pe cele de urzeala, iar la tricot — sirurile de ochiuti nu sunt perpendiculare pe randurile de ochiur; * dungiin urzeald, mentinute pe lungimi mai mari, generate de greseli de urzire sau navadire, sau de amestecul de fire, vopsite diferit;Tema 4 VERIFICAREA CALITATII MATERIALELOR TEXTI >» scdmosari neuniforme, care apar pe diferite port uni in executia operatiei respective; 7 latimea totald si laximea util ~ distanta dintre margini cu si fard lzierd. luni ale aceleiagi tessturi, din cauza unor defecti- Nopeuri | i eee Ingrojerepeurzeals—~ Locurineimprimate = | Nopeuri Dungi transversale Figura 4.1. Tipuride defecte 7 ta4. Ml, Completeazi matvicea pentru conceptul DEFECT. yes eae Precizati varianta corecta de raspuns: 1. Defectele se clasifica in: 2. defecte de fesere sau tricotare, defecte de colorare, defecte de ambalalare si transport b. defecte de tesere sau tricotare, defecte de finisare, defecte de ambelalare si transport defecte de tesere sau tricotare, defecte de finisare, defecte de prelucrare si asamblare 2. Nopeurile sunt: 1a. scémasare neuniform8, care apare pe diferite portiun ale aceleeasi tessturi ', ochi inclinat de a directia sa corectd, de obicei dreapta .aglomerari de bucle si capete de fibre incalcite sub forma unor bilute de pe suprafata unui material 3. Neuniformitatile de vopsire locale sunt: ‘a. portiuni deschise sau inchise la culoare dung deschise sau inchise la culoate pe material, in directie longitudinals sau transversala ‘c. culoriinegale pe portiuni de material deteriorate sau insuficient pregatite, Notati in dreptul flecarul enunt litera A, daca apreciati cd afirmopia este adevaratd, sau litera F, daca opreciati c& este fala, 1, Croitorul examineaza fiecare bucata de qesaturd pri culoare contrastanta pe marginea tesaturi 2. Materialul cu defecte se aranjeaza pe masa de croit si se verifica dacs toate elementele produsului vesti- ‘mentar solicitat se incadreaza si daca lungimea panzel este suficienta pentru confectionarea acestuia. 3. Defectele pot aparea local, adic sunt defecte vizibile de fir, de confectie sau de culoate, care se intind pe © portiune a materialului sau pe tot material 4. Pentru a verifica neregularitatea carourilor sau dungilor se masoara dimensiunile mai multor carouri saul dungi, amplasate intr-un singur loc de pe lungimea tesaturil. itd, identificd defectele si le marcheaza cu até de ——[V—r Definitie ne puridedefecte eee oe Princuvinte | pati cateva exemple de defecte. | _Exempleautentice dedefecte _- Metode de verificare a defectelor | Dati cel putin 3 exemple de defect Explicd metoda de verificare a : depistate pe produse vestimentare materialelor textile a INavadire -trecerea firelor urzelii prin ife si spata, in ordinea ceruta de modelul fesaturi Urzire - pregativea 51 asezarea urzelilin rézboiul de tesut.Tema 5 TW Mo ee Sa i PRODUSELOR DE IMBRACAMINTE Studiind aceasta temd, vei fi capabil: © sa stabilesti parametrii de intretinere a produselor de imbrdcaminte; © sd identifici parametril regimurilor tratamentului umidotermic pentru diverse materiale. Este foarte important ca croitorul s8 poatd oferi clientului informagii utile despre tratamentul de intretinere (spalare, calcare, curatarea chimicé si uscarea la masina de spalat), specific produsului ves- timentar confectionat. Intretinetea corecta a imbracdmintei va contribui la pastrarea mai indelungata a aspectului initial al acesteia, La fel de importante sunt aceste cunostinge sin situatile in care apare necesitatea inlaturarii petelor aparute pe material. De aceea, pentru a evita 0 posibila deteriorare a ma- terialului textil, croitorul trebuie s& poata determina continutul fibros al acestula si modul caracters de utilizare, spalare sau célcare. In continuare sunt descrise cateva practici de intretinere a produselor textile, recomandate la spala- re, eliminarea petelor, pastrarea culorii si calcare. In functie de culoarea tesaturilor, se distin« cromatice si (3) spalarea articolelor colorate. ) spailarea articoleloralbe, (2) spdlarea articolelor mono- Produsele vestimentare de culoare alba pot fi spalate la temperaturlinalte. Cele din materiale vop- site intr-o culoare (care nu se decoloreazi la spalat) pot fi spalate in acelasi mod ca gi articolele albe, dar se spala de obicel la temperaturi mai scézute. Produsele vestimentare din materiale colorate (articolele vopsite), care se decoloreaza la spalat, nu se recomanda a fi spalate impreund cu articolele albe. Inainte de a spala un articol vestimentar este necesar si ne asiguram ca culoarea este rezistenta la apd si nu va migra pe alte produse. Pentru verificarea rezistentei culorii la apa, poate fi efectuat urmato- tul test: 0 mostra sau o portiune mica de material textil (5e va alege o portiune care nu va fi vizibild) este umezita cu apa, apoi acoperita cu o bucata de material alb si cilcata cu fierul de cdlcat, care se seteaza la temperatura medie. Daca materialul alb nu preia culoarea tesaturii, atunci aceasta este rezistenta la apa si poate fi spalata impreuna cu alte articole vestimentare. Unele materiale pot prezenta totusi usoare pierderi de colorant la prima operatie de spélare, dup care colorantul devine rezistent la urmatoarele interventi Pentru @ menfine rezistenfa colorantilor sau a mari intensitatea culoril, materialul sau produsul vestimentar poate fi spalat cu solutie acida (de exemplu, 0 solutie de apa cu otet), concentratia caruia variaza in functie de compozitia fibroasa a produsului. Pentru fesaturi din in, bumbac si flbre artificiale se va adauga o lingura de ofet la 5 ltri de apa, iar pentru tesaturile din lana si matase naturala se va res- pecta un raport de 2 linguri de otet la 5 litri de apa. Eliminarea petelor se efectueaz8 cu ajutorul produselor de albire si oxigenare. Tratarea cu hipoclo- rit alcalini afost considerata multa vreme ca cea mai sigura metoda de indepartare a petelor. Indeparta- rea petelor se realizeaza numai in cazul, cand acestea rman dupa spalarea produsului de Imbracaminte sau in cazul, cand spalarea produsului este strict interzisa. Este important sa se folaseasca un solvent po- trivit pentru orice produs vestimentar, deoarece fiecare fibra reactioneaza diferit la acelasi solvent. Tra-tarea cu solutii de hipoclort alcalin este recomandat& pentru albirea teséturilor din fibre vegetale, dar este interzisa pentru tesaturile din fibre de origine animala (lana sau matase), precum si pentru marea majoritate a fibrelor sintetice, deoarece la imbibarea lor cu solutil de hipoclorit acestea se ingalbenesc. In cazurile in care este permisa folosirea solutiilor de hipoclorit, este necesara respectarea riguroasa a recomandarilor indicate pe ambalajul produsului chimic. Daca totusi nu este permisa folosirea acesto- 12, pot fi utilizate doar produse sigure care nu decoloreaza. In cazurile cand nu este permisa folosirea substantelor chimice, este preferabil ca eliminarea petelor sa fie efectuata la unitati specializate de cura- tare a hainelor, evitandu-se in acest mod 0 deteriorare posibil’ a produsului vestimentar. Un exercitiu util, pentru imbogatirea cunostintelor despre selectarea tratamentului de intretinere corespunzator diferitor tipuri de materiale textile, este studierea etichetelor de pe produsele vestimen- tare achizitionate in magazine. Etichetele de ingrijire ale hainelor ofera un scurt ghid despre modul de utilizare, spalare si cAlcare, care prezinta urmatoarele simboluri (vezi figura 5.1) Spalarea (cu indicarea —Albirea(cuindicarea Ceara (cu indicarea _—_Curatarea chimica cu temperaturil) inalbitorului) regimuluitermic de _solventi (de ex. benzina,, caleare) petrosinul, percloretilena) Figura 5.1. Simbolurile operatilor principale de intrefinere a produselor textile Aceste semne au fost introduse pentru prima data din initiativa Asociatiei Internationale pentru Etichetarea Textilelor (GINETEX), dupa care au devenit semne conventionale internationale. Spalare interzis& "Spalare manuala |= spalare cu mana [+ temperatura maxima 30-40°C + timp scurt de spalare | + nuse freaca, nu se rasuceste Spalare automata + temperatura 40°C |r sclune mecanicsreduse clatire la temperatura descrescand Spalare automata temperatura 40°C + setiune mecanica normal + catire la temperatura descrescind gE & g ‘Spalare automata ‘Spalare automata + actiune mecanica normala |+ actiune mecanica normala + stoarcere normala |+ stoarcere normala Este permisa folosirea inalbitorilor . VAlbite interzisa ‘Se poate folost inalbitor fara clor | (pe baza de oxigen) SbaE) DUO Lay Tae ae Curatare chimic’ Pot fi folosite produse pentru indepartarea petelor, dar se va curdta uscat Produsul poate fi uscat in uscator, dar la temperatura cea mai scézuta Nu se curata chimic [Curatare uscata profesionista, fara produse pentru indepartarea petelor Produsul se usucé la temperaturs mic, folosind un program delicat Produsul se poate usca normal in uscator | Produsul se usucd in uscator, la temperatura ridicata Nu se usuca in uscétor ‘Agatati pentru uscare (nu stoarceti Nu stoareeti Lsati la uscat pe o suprafata plata Calcatul interzis ‘Temperatura maxima de 150°C Temperatura maxima de 110% Temperatura maxima de 200°C | | a ca Figura 5.2. Semnifcatia simbolurilor conventionale de intretinere PARAMETRII TRATAMENTULUI UMIDOTERMIC Tratamentul umidotermic este procesul de prelucrare a confectillor textile, in conditii de tempera- itate, presiune si timp. Tratamentul umidotermic se realizeaza pe tot parcursul procesulul de confectionare, Umiditatea (W) este cantitates de apa necesara materialelor in procesul umidotermic. Sub influen- ta vaporilor de apa si a caldurii fibrele tesaturii trec din starea solida sticloasa in stare supraelastica, ceea ce favorizeaza executarea calcatului. Cantitatea de apa se stabileste in functie de natura materialului, de higroscopicitatea acestuia, precum si de specificul operatiei de prelucrare (operatii de calcat, operatii de intindere, operatii de aburire si operatii de presare). Temperatura (t°C) este determinata de natura tesaturi, felul operatiel (daca se calcd direct cu fierul sau se utilizeaz’ o panza protectoare), timpul 5i presiunea de calcare. De exemplu, daca se calcd fara panzé protectoare, temperatura fierului sau a presei trebuie sa fie mai mica; daca se foloseste 0 panza protectoare, temperatura este mai mare. Pentru materialele din fire sintetice, ¢ se stabileste in functie de compozitia fibroasa, in general, acestea se expun la temperaturi mult mai scazute decat fibrele naturale. Cu cat procentul de fibre sinte- tice este mai mare, cu atat temperaturé trebule redusa cu ajutorul termoregulatorulu.Tema 5 CURATAREA, PASTRAREA SI INTRET! eC Regula generala la intretinerea materialelor textile (spalarea, cdlcarea) este selectarea temperatu- rilor sub valorile recomandate, pentru a evita degradatea acestora. Fibrele expuse la temperaturi mal mare decat cele recomandate incep sa se plastifieze ori s8 se descompund, de aceea temperatura de lucru trebuie si fie mai mica decat cea indicata. Presiunea (p) este forta de presare pe suprafata materialului, care urméreste modelarea produsulul sialungirea anumitor portiuni de cusstura. Presiunea pe unitatea de suprafata este stabilita in functie de modul cum se efectueaza operatia de calcat (manual sau cu ajutorul presei) si de tipul operatiel (presat canturl, gulere, cusaturi ete). In functie de operatile de prelucrare, valorile presiunilor variaza, De exemplu, pentru realizarea operatiilor de calcare simpla valorile presiunii vor varia de lap = 0,15 -0,5 kgf/cm, Durata (T), Durata este perioada de timp pe parcursul cdreia materialele sunt expuse la tratamentul umidotermic. Durata este determinata de complexitatea operatiilor de prelucrare, tipul materialului si al compozitiei fibroase: Y operatii de calcat T=5-20sec. Y operatii de intindere T=10-25 sec. Y operatii de aburire T= 5-10 sec. ¥ operat de presare T=20-30sec. Tabelul 5.3. prezinta comportarea fibrelor textile in procesul tratamentului umidetermic. Duratade — Presiunea fierului u pcre) : rey power] Cong Pur lana, lana continand iba reaeiale 180-190 | Printr-o panzé umeda 30 Fibre de viscoza gi Printr-o panz’ putin as aunt) i Printr-o panza uscata sau putin umeda Tabelul 5.3. Comportarea fbrelor textile la temperaturi . W TEST DE AUTOEVALUARE |. Precizati varianta corecté de réspuns 1. Infunctie de culoarea tesaturilor, se distinge: 2. spalarea articolelor albe, spélarea articolelor policrome, si spalarea articolelor colorate b. spalarea articolelor albite, spalarea articolelor monacromatice, si spélarea articolelor colorate © spalarea articolelor albe, spalarea articolelor monocromatice, si spalarea articolelor colorateu. m. In timpul operatillor de calcat, se vor lua in calcul urmatori factor ‘a. umiditatea, temperatura, presiunea, si durata b. umiditatea, presiunea, si durata <_umiditatea, temperatura, si presiunea 3. Alegerea temperaturel de calcat este determinata de: a. natura fesaturi, cdlcarea direct cu fierul sau utilizarea panzei protectoare, durata de timp, si presiune bo. natura tesaturi, durata de expunere @ fesaturila temperature, si presiune natura tessturi,nivelul de higroscopicitate, durata de timp, si presiune Notay in dreptul fecdrui enunt litera A, daca apreciat cd afirmatia este adevérata, sau litera F, daca apreciati ca este fas 1a. Produsele vestimentare din materiale monocrome (care nu se decoloreaza la spélat) pot fi spalate in acelasi mod ca siarticolele alle, dar se spala de obicei la temperaturi mai scézute. bi. Pentru 2 mentine rezistents colorantilor sau a mar intensitatea culori, materialul sau produsul vestimentar poate fi spalat cu solutie alealina, concentratia caruia variaza in functie de compozitia fibroasa a produsulu &. Tratarea cu solutii de hipoeloritalcalin este recomandata pentru albirea tesaturilor din fibre vegetale, dar este interzisa pentru tesdturile din fibre de origine animals, precum si pentru marea majoritate a fibrelor sintetice. 4d. Regula generals la intretinerea materialelor textile (spalarea, célcarea) este selectarea temperaturilor sub valorile recomandate, pentru a evita degradarea acestora. fe. Modul de utilizare, spalare sau calcare a produselor vestimentar este conditionat de compozitia fibroasa a acestora. {,_ Indepértarea petelor se ealizeaza numal in cazul, cAnd acestea raman dupé spalarea produsuluid ccaminte sau in cazul, cand spalarea produsulul este strict interzis. bra Examinati atent imaginile de mai js. Cittiatent simbolurile de pe etichetele s/ explcati care este tratamentul de Inteepinere recomandat pentru fiecare produs. Plastifiere - marire a plasticitatii unui material (cu ajutorul plastifantilor sau prin incalzire). ‘Termoplastic (despre materiale solide) ~ care nu-si modifica structura, cand este incélzit pana la inmuiere siapol racit.