Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A EFICIENŢEI ENERGETICE
AL MUNICIPIULUI BRAILA
- 2013-
CUPRINS
1. REALIZAREA PROGRAMELOR PROPRII DE EFICIENŢĂ
ENERGETICĂ -
1.1.. Introducere
1.2. Cadrul legislativ
1.3. Resursele energetice
1.4.. Echipamente utilizate
1.5. Fundamentarea investiţiilor
1.6.. Locul Programului propriu de eficienţă energetică în cadrul Strategiei
energetice Locale
1.7. Analiza prevederilor Directivei nr. 32/2006
2. IDENTIFICAREA PRINCIPALELOR BARIERE ÎN DOMENIUL
CREŞTERII EFICIENŢEI ENERGETICE LA SERVICIILE PUBLICE
LOCALE
2.1. Aspecte legislative şi instituţionale
2.2. Managementul energetic
2.3. Conştientizare şi informare
3. ELABORAREA Programului propriu de creştere a eficienţei energetice
4. REZULTATE scontate ale Programului propriu de creştere a eficienţei
energetice
5. MĂSURI AFERENTE ÎMBUNĂTĂŢIRII PERFORMANŢEI
ENERGETICE PENTRU SERVICIILE PUBLICE
Alimentare cu energie termică
Alimentare cu apă şi canalizare
Drumuri şi transport
Circulaţie şi transport public
Iluminat public
Salubrizare
Clădiri publice şi condominii
ANEXA 1: Program propriu de creştere a eficienţei energetice pentru
autoritatea locala
2
Termeni şi definiţii
3
k) finanţare de către terţi - acord contractual care implică, suplimentar faţă de
furnizorul de energie şi beneficiar, un terţ care furnizează capital pentru măsura
respectivă. Valoarea financiară a economiei de energie generată de îmbunătăţirea
eficienţei energetice determină plata terţului. Acest terţ poate sau nu să fie o SSE;
l) instrumente financiare pentru economii de energie - orice instrument
financiar, precum fonduri, subvenţii, reduceri de taxe, împrumuturi, finanţare de către
terţi, contracte de performanţă energetică, contracte de garantare a economiilor de
energie, contracte de externalizare şi alte contracte de aceeaşi natură care sunt făcute
disponibile pe piaţă, de către instituţiile publice sau organismele private, pentru a
acoperi parţial sau integral costul iniţial al măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei
energetice;
m) îmbunătăţirea eficienţei energetice - creşterea eficienţei energetice la
consumatorii finali ca rezultat al schimbărilor tehnologice, comportamentale şi/sau
economice;
n) management energetic - ansamblul activităţilor de organizare, conducere şi de
gestionare a proceselor energetice ale unui consumator;
o) manager energetic - persoană fizică sau juridică prestatoare de servicii
energetice atestată, al cărei obiect de activitate este organizarea, conducerea şi
gestionarea proceselor energetice ale unui consumator;
p) măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice - orice acţiune care, în mod
normal, conduce la o îmbunătăţire a eficienţei energetice verificabilă şi care poate fi
măsurată sau estimată;
q) mecanisme de eficienţă energetică - instrumente generale utilizate de Guvern
sau organisme guvernamentale pentru a crea un cadru adecvat sau stimulente pentru
actorii pieţei în vederea furnizării şi achiziţionării de servicii energetice şi alte măsuri
de îmbunătăţire a eficienţei energetice;
r) programe de îmbunătăţire a eficienţei energetice - activităţi care se
concentrează pe grupuri de consumatori finali şi care, în mod normal, conduc la o
îmbunătăţire a eficienţei energetice verificabilă, măsurabilă sau estimabilă;
s) serviciu energetic – activitatea care conduce la un beneficiu fizic, o utilitate sau
un bun obţinut dintr-o combinaţie de energie cu o tehnologie şi/sau o acţiune eficientă
din punct de vedere energetic care poate include activităţile de exploatare, întreţinere şi
control necesare pentru prestarea serviciului, care este furnizat pe bază contractuală şi
care, în condiţii normale, conduce la o îmbunătăţire a eficienţei energetice şi/sau a
economiilor de energie primară verificabilă şi care poate fi măsurată sau estimată;
t) surse regenerabile de energie – conform definiţiei prevăzută în Directiva
2001/77/CE a Parlamentului European şi a Consiliului;
4
1. REALIZAREA PROGRAMELOR PROPRII DE EFICIENŢĂ
ENERGETICĂ
1.1 Introducere
5
siguranţa în alimentarea cu energie şi de a răspunde în acelaşi timp cerinţelor de
mediu (în special în problema schimbărilor climatice şi a încălzirii planetei), sunt:
- reducerea emisiilor
- creşterea eficienţei energetice în paralel cu creşterea economică;
- utilizarea resurselor energetice regenerabile;
- utilizarea combustibililor curaţi.
6
ca cererea tarilor cu economii in dezvoltare a evoluat de la 22% in 1970 la 39% in
2003, prognozele indicand ca aceste state, la orizontul anilor 2030, ar putea sa
domine cererea de energie.
Se estimează că cererea totala de energie in 2030 va fi cu circa 50% mai
mare decat in 2003, iar pentru petrol va fi cu circa 46% mai mare. Rezervele certe
cunoscute de petrol pot sustine un nivel actual de consum doar pana in 2040, iar cele
de gaze naturale pana in 2070, în timp ce rezervele mondiale de huilă asigură o
perioadă de peste 200 de ani chiar la o creştere a nivelului de exploatare.
Previziunile indica o crestere economica, ceea ce va implica un consum sporit de
resurse energetice.
Din punct de vedere al structurii consumului de energie primara la nivel
mondial, evoluţia si prognoza de referinta realizata de Agentia Internationala pentru
Energie (IEA) evidenţiaza pentru următoarea decadă o crestere mai rapida a
ponderii surselor regenerabile, dar si a gazelor naturale (care va depăşi carbunele).
Se estimează că, aproximativ un sfert din nevoile de resurse energetice
primare, la nivel global, vor fi acoperite în continuare de cărbune.
In conformitate cu obiectivele stipulate in Carta Alba a Uniunii Europene,
energia electrică produsă din surse energetice regenerabile (SRE) la nivel european
în anul 2010, a fost urmatoarea :
Potenţialul de resurse energetice regenerabile la nivelul Uniunii Europene
Energie electrică
TWh/an
Energia eoliană 80,0
Hidro 355,0
- de mare putere 300,0
- de mică putere 55,0
Fotovoltaică 3,0
Biomasă 230,0
Geotermală 7,0
Total 675,0
7
Resursele de huilă din România cunoscute sunt de 705 mil. tone din care
exploatabile în perimetre concesionate 105 mil. tone.
Resursele de lignit din România sunt estimate la 1490 mil.tone, din care
exploatabile în perimetre concesionate 445 mil.tone. Resursele amplasate în perimetre
noi, neconcesionate, sunt de 1045 milioane tone.
Principalele resurse de energie regenerabilă ale României sunt energia
solară, eoliană, biomasă şi energia geotermală. În prezent România îşi produce cea mai
mare parte din energia regenerabilă din resurse hidroenergetice.
8
este de la sine înţeleasă. La nivel local, rezolvarea problemelor energetice trebuie să
constituie o prioritate a politicilor de dezvoltare socială şi economică.
9
1.7. Analiza prevederilor Directivei nr. 32/2006
10
Directivei 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004
privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de
lucrări, de bunuri și de servicii.
Având în vedere faptul că structurile administrative diferă foarte mult între statele
membre, diferitele tipuri de măsuri pe care le poate lua sectorul public trebuie adoptate
la nivelul național, regional și/sau local corespunzător.
11
Asigurarea securităţii alimentării cu energie;
Creşterea competitivităţii;
Reducerea impactului activităţilor economice
asupra mediului înconjurător.
Legislaţie primară
- Legea 13/2007 a energiei electrice, cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea serviciului public de alimentare cu energie termică 325/2006;
- Legea 220/2008 privind pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii
energiei din surse regenerabile de energie cu completarile si modificarile ulterioare;
- OUG 44 din 16 aprilie 2008 (*actualizata*) privind desfasurarea activitatilor
economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si
intreprinderile familiale cu modificarile si completarile ulterioare;
- HG 540/2004 privind aprobarea Regulamentului pentru acordarea licenţelor şi
autorizaţiilor în sectorul energiei electrice, cu modificările şi completările ulterioare;
- HG 90/2008 privind aprobarea Regulamentului privind racordarea
utilizatorilor la retelele electrice de interes public.
Legislaţie secundară
12
- Norma tehnică privind delimitarea zonelor de protecţie şi siguranţă aferente
capacităţilor energetice, aprobată prin Ordinul ANRE 4/2007, cu modificările şi
completările ulterioare;
- Norma tehnică ,,Condiţii tehnice de racordare la reţelele electrice de interes
public, pentru centralele electrice eoliene”, aprobată prin Ordinul ANRE 51/2009.
Deşi în România cadrul legislativ care stabileşte politica în domeniul
eficienţei energetice pe termen lung a fost elaborat şi permanent îmbunătăţit, există
încă unele carenţe care se traduc în practică prin:
- lipsa de fermitate în privinţa interzicerii utilizării echipamentelor poluante,
atât la nivelul legislaţiei naţionale, cât şi la cel al reglementărilor locale, în special
în domeniul furnizării de energie termică;
- lipsa unui program naţional care să stimuleze introducerea de soluţii
alternative (utilizarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de
energie).
Impactul prezenţei unor astfel de prevederi din punct de vedere energetic ar
fi deosebit, reducerea consumului de combustibil convenţional având efect direct şi
asupra reducerii emisiilor.
13
• gãsirea celor mai bune cãi de a spori economiile bãnesti rezultate din
investiþiile în eficientizarea energeticã a proceselor specifice de productie, prin
aplicarea celor mai performante solutii cunoscute la nivel mondial;
• asigurarea siguranþei în alimentare a instalaþiilor energetice.
14
În procesul de elaborare a unei strategii energetice locale, o etapă importantă
este reprezentată de elaborarea unei viziuni pe termen lung care să definească
evoluţia viitoare a comunităţii, ţinta spre care se va orienta întregul proces de
planificare energetică pe termen lung.
- Misiunea municipiului: reflectă rolul autorităţilor locale în contextul
energetic local;
- Viziunea municipiului: modalităţile prin care comunitatea locală îşi va
îndeplini misiunea asumată;
- Obiectivele municipiului pe termen mediu şi lung necesare pentru punerea
în practică a viziunii definite.
Misiunea municipiului este aceea de a furniza energie consumatorilor în condiţii de
siguranţă, egalitate de tratament şi cu costuri minime.
Viziunea municipiului trebuie să pornească de la misiunea asumată şi să definească
acţiunile necesare pentru a câştiga încrederea consumatorului local de energie,
păstrând în permanenţă grija faţă de mediul ambiant..
Obiectivele municipiului se referă la:
- asigurarea continuităţii şi siguranţei în alimentare, a consumatorilor finali de
energie la parametrii stabiliţi prin contracte;
- realizarea investiţiilor necesare pentru respectarea criteriilor de performanţă
ale serviciilor;
- realizarea investiţiilor necesare pentru promovarea măsurilor de eficienţă
energetică în instalaţiile aflate în administrarea autorităţilor locale;
- realizarea investiţiilor necesare pentru utilizarea resurselor energetice
regenerabile locale;
- organizarea permanentă de campanii de informare a utilizatorilor serviciilor
publice etc.
15
obiectivele generale ale strategiei
energetice locale OBIECTIVE GENERALE
MISIUNEA
VIZIUNEA
16
Strategia energetică locală furnizează liniile directoare pentru emiterea – de
către autorităţile publice locale – a hotărârilor legate de condiţiile locale de
producere şi de utilizarea eficientă a energiei de către consumatorii municipiului. Toate
acţiunile care se vor întreprinde şi deciziile care vor fi luate de Consiliul Local vor trebui
să fie corelate cu obiectivele pe termen lung incluse în acest document.
Strategia energetică locală, prin obiectivele sale pe termen lung, contribuie la creşterea
capabilităţii departamentelor şi structurilor de execuţie aflate sub autoritatea Consiliului
Local al Municipiului de a gestiona problematica energetică şi, în acelaşi timp, de a adopta
o abordare flexibilă, orientată către piaţă şi către consumatorii de energie, în scopul de a
asigura dezvoltarea economică a municipiului şi de a asigura protecţia corespunzătoare a
mediului.
Programul propriu de creştere a eficientei energetice este prezentat în Anexa 1.
17
5. MĂSURI AFERENTE ÎMBUNĂTĂŢIRII PERFORMANŢEI
ENERGETICE PENTRU SERVICIILE PUBLICE
18
somajul ridicat. Locatarii îsi gestionează confortul termic după
posibilitătile financiare, eventualele restanţe la plata gazului nu
afectează vecinii buni platnici, iar municipalitatea nu trebuie să
cheltuie din bugetul local pentru subventionarea energiei termice.
În acest context, autoritatea publică locală consideră necesară şi
oportună realizarea unei/ unor surse de energie în cogenerare, care să
garanteze preţuri competitive si să suplinească avantajele centralelor
de apartament.
Astfel, din vara anului 2012 s-a demarat procedura pentru
delegarea gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termica
catre un potential investitor care sa realizeze o sursa/ surse noi de
producere a energiei termice in cogenerare de inalta eficienta.
19
- reducerea impactului negativ asupra mediului.
20
- reabilitare captare Chiscani, reabilitare 2 rezervoare de 20.000 mc,
reabilitare staţii de pompare Chiscani, reabitare 7 staţii de pompare apă uzată;
- reţea apă: reabilitare - 20.241ml, extindere – 17.361 ml;
- reţea canalizare: reabilitare – 12.893 ml, extindere – 74.877 ml.
21
Brăila: 160 km;
- Extindere Staţie de epurare( tratare avansată a azotului şi a
fosforului, inclusiv deshidratarea nămolului până la 40%);
- Laborator SEAU Brăila;
- Laborator mobil probe;
Pentru preluarea apelor uzate la SE din colectoarele care descarcă direct în
emisarul Dunărea:
- maşini şi echipamente curăţire şi întreţinere canalizare;
- staţii descărcare vidanje în reţeaua de canalizare;
- grup electrogen Staţie Pompare Ape uzate Brăila Sud.
Reabilitarea şi modernizarea uzinei de tratare a apei potabile Chiscani nu are în
vedere mărirea capacităţii de tratare, ci creşterea calităţii apei tratate.
Deşi numărul utilizatorilor a crescut prin furnizarea apei din capacităţile de tratare
ale municipiului şi comunelor Chiscani, Cazasu, T. Vladimirescu, Siliştea şi Vădeni, prin
realizarea contorizării s-a ajuns la un consum raţional, eliminându-se risipa de cca.80%,
transpusă de altfel şi în diminuarea consumului energetic.
Totodată, operatorul CUP Dunărea Brăila aplică permanent măsuri pe termen
scurt, pentru acţionarea tuturor pompelor prin variatoare de frecvenţă şi controlul
presiunilor în reţea, pentru reducerea pierderilor.
22
Transportul durabil reprezintă un sistem complex destinat să asigure necesităţile
de mobilitate pentru generaţiile actuale, fără a deteriora factorii de mediu şi sănătate. Prin
eficientizarea consumurilor energetice şi materiale, el trebuie să facă posibilă satisfacerea
în condiţii optime, din perspectiva economico – ecologico – socială, a necesităţii de
mobilitate pentru generaţiile următoare.
Sistemul de transport durabil se realizează, în principal, prin moduri de transport
nepoluante sau care au un impact scăzut asupra mediului şi sănătăţii, prin creşterea
eficienţei energetice a carburanţilor şi scăderea consumului de carburanţi.
Realizările din prezent, admirabile în termeni de mobilitate, au condus la costuri
de mediu, sociale şi economice considerabile.
Extinderea, reabilitarea şi modernizarea unor mijloace de transport public urban
„curate”, precum troleibuzele şi tramvaiele, sunt promovate şi susţinute de U.E.şi deţin
un loc principal în Strategia Municipiului Brăila pentru dezvoltarea serviciului de
transport public local.
Transportul public poate substitui transportul cu autoturismul personal,
contribuind astfel la reducerea emisiilor provenite din alte forme de transport. Serviciile
„curate” de transport public ar trebui extinse, astfel încât să fie disponibile unui segment
de populaţie cât mai mare. Pentru a fi utilizat de cât mai mulţi călători, transportul public
trebuie să fie „atractiv”.
De asemenea, este esenţial ca transportul public să fie cât mai eficient energetic,
astfel încât numărul de kilometri / pasager pe o unitate de transport să fie maximizat
deoarece, deşi au fost luate o serie de măsuri de încurajare a cetăţenilor pentru a
folosi transportul public în locul autoturismelor personale, precum gratuităţile şi
reducerile pentru anumite categorii de persoane, subvenţii guvernamentale pentru
transportul public de persoane, numărul utilizatorilor de transport public la nivel naţional
scade constant.
Primăria Municipiului Brăila şi-a orientat strategia de dezvoltare a serviciului de
transport local de călători pe cele două direcţii principale: infrastructură şi parcul
mijloacelor de transport.
În prezent, în ceea ce priveste infrastructura de transport, autoritatea
administratiei publice locale implementează o serie de proiecte privind infrastructura de
23
drumuri precum:
24
Managementul traficului s-a analizat în cadrul Studiului de trafic general la nivelul
municipiului Brăila, elaborat în anul 2012 şi monitorizat de Serviciul de Transport Public
Local de Călători şi Administrare Portuară.
25
- gestionarea si optimizarea consumului de energie electrica aferenta
iluminatului public si serviciul de intretinere a sistemului de iluminat public, prin
reducerea consumului specific pe punct luminos, conform detaliilor din oferta tehnica;
- intretinerea si mentinerea echipamentelor aferente sistemului de iluminat
public;
- programarea si finantarea lucrarilor si serviciilor aferente modernizarii,
mentinerii si exploatarii sistemului de iluminat public;
- extinderea sistemului, conform auditului tehnic pentru zonele in care nu
exista iluminat public;
26
Avantajele acestor solutii, in afara duratei mari de viata si consumului foarte redus
de energie sunt: eliminarea sistemelor clasice, ledurile functionand in conditii optime la
variatii mari ale tensiunii de alimentare, aprindere instantanee, nu emit ultraviolete, sunt
rezistente la socuri, vibratii, temperaturi scazute sau ridicate, nu contin substante
poluante, etc.
Durata de viata a ledurilor este marita si datorita sistemului de racire optimizat
pentru eficienta maxima, ce poate fi montat in orice tip de corp de lampa stradala.
Solutiile de iluminat stradal cu LED-uri pot fi utilizate ca inlocuitori ai becurilor
cu mercur, sodiu sau halogen, fara a necesita achizitionarea separata a unor adaptoare,
dulii, etc.
5.5. Salubrizare
27
Muchea, situate pe amplasamentul comunei Vadeni cu o suprafata de 25.000 mp,
identificat prin tarlaua 260, parcela 1799, langa depozitul conform Muchea;
Constructia unui depozit nou de deseuri (compus din 3 celule) cu o capacitate
de 72.357 m3 pentru prima celula si a unei statii de sortare cu o capacitate de
5.000 tone/an, pentru zonele 2 si 3, situate pe amplasamentul orasului Ianca, cu o
suprafata de 77 500 mp, identificat prin tarlaua 17, parcela 60/2;
Constructia unei statii de transfer cu o capacitate toatala de 5.000 tone/an,
pentru zona 3, situata pe amplasamentul orasului Insuratei, cu o suprafata de
7000 mp, identificat prin tarlaua 101/1, parcela 733/1;
Inchiderea depozitului de deseuri neconform situat pe amplasamentul orasului
Ianca, cu o suprafata de 11.600 mp; identificat prin tarlaua 71, parcela 478/1;
Achizitionarea de echipamente pentru colectarea deseurilor pentru toate
localitatile din judetul Braila
Beneficiarii investitiilor din cadrul acestui proiect sunt autoritatile locale membre ale
ADI ECO Dunărea Brăila.
28
- reducerea cantitatii de deseuri depozitate;
- cresterea cantitatii de deseuri reciclate si valorificate;
- infiintarea unor structuri eficiente de management al deseurilor.
Scopul proiectului este reprezentat de completarea infrastructurii si a
echipamentelor existente cu investitii care sa conduca la asigurarea unui sistem de
management integrat al deseurilor la nivel de judet, prin care se va realiza atingerea
standardelor minime pentru conformarea cu cerintele legislative ale UE referitoare la
sectorul de mediu, precum si respectarea angajamentelor Romaniei asumate prin Tratatul
de Aderare la Uniunea Europeana
Termen de implementare: 32 luni ( 2013 – 2016)
Asemenea multor alte oraşe din România, Brăila prezintă structura urbană tipică
perioadei producţiei / expansiunii industriale, reprezentată prin alăturarea de blocuri şi
zone industriale. Această structură urbană trebuie să fie complet revizuită prin
actualizarea Planului Urbanistic General în care să capete un contur clar delimitarea
zonelor de dezvoltare industrială a municipiului.
În prezent se elaborează noul Plan Urbanistic General în care se va reflecta
viziunea de dezvoltare pentru viitor.
Majoritatea clădirilor cu vechime de peste 55 de ani necesită
lucrări de reparaţii capitale. Clădirile, blocuri de locuit cu vechime de
peste 20 de ani necesită în general reparaţii ale sistemelor de
alimentare cu utilităţi şi ale faţadelor.
29
În ultimii 2 ani au fost realizate mai multe investiţii ale
proprietarilor în domeniul termoizolării (anvelopării termice)
locuinţelor.
Reabilitarea termică pentru fiecare bloc în parte are
particularităţi specifice, de la fundaţie până la compoziţie sau
structură. Unele pot fi într-o stare mai bună decât altele. Alături de
reabilitarea termică, proprietarii blocurilor vechi vor trebui să se
orienteze şi către realizarea unei reabilitări din punct de vedere
structural.
Noul concept al dezvoltării durabile determină o abordare diferită
de cea clasică, cu care suntem obişnuiţi, atunci când este vorba de o
clădire. În prezent, clădirea este considerată ca un organism într-o
evoluţie continuă, care în timp trebuie tratat, reabilitat şi modernizat
pentru a corespunde exigenţelor stabilite de utilizator într-o anumită
etapă. De mare actualitate sunt analizele şi intervenţiile legate de
economia de energie în condiţiile asigurării unor condiţii de confort
corespunzătoare..
În paralel cu reducerea necesarului de energie, se realizează
două obiective importante ale dezvoltării durabile, şi anume, economia
de resurse primare şi reducerea emisiilor poluante în mediul
înconjurător.
Sporirea eficienţei energetice se poate realiza pe mai multe căi,
de la educarea utilizatorilor clădirii în spiritul economiei de energie, la
intervenţii ce sunt la îndemâna multora şi până la efectuarea unei
expertize şi a unui audit energetic în urma cărora experţii recomandă o
serie de soluţii tehnice de modernizare.
Reabilitarea termică înseamnă şi implementarea de măsuri de
eficienţă energetică în toate activităţile de renovare şi reparaţii ale
clădirii.
Municipiul Brăila participă la Programul Naţional de Reabilitare Termică a unor
clădiri de locuit multietajate si a obtinut finantare în cadrul Programului privind
30
instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea
sau completarea sistemelor clasice de încălzire (Programul "Casa Verde") pentru
completarea sistemelor clasice de încălzire şi producere apă caldă cu sisteme ce utilizează
energie solară pentru un cămin de persone vârstnice, proiect pilot ce va fi multiplicat la
nivelul tuturor instituţiilor sociale aparţinând municipiului.
31
Proiectele propuse pentru perioada 2014 – 2020 ale Municipiului Brăila
privesc reabilitarea şi modernizarea unor unităţi de învăţământ şi instituţii publice,
precum Şcoala „Fănuş Neagu”, Şcoala „Ion Creangă”, Liceul de Artă, etc.
32
1. „Restaurarea si consolidarea clădirii Teatrului Maria Filotti Brăila„ - au fost finalizate
procedurile de atribuire a contractelor de audit financiar, publicitate, dirigentie de santier
si este în desfasurare achizitia de lucrări; sursa de finantare - POR 2007-2013 AXA 1 –
’’Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere”, Bugetul local si
Bugetul de stat.
33
ANEXA 1: Programul propriu de creştere a eficienţei energetice al Municipiului Braila
Termen de Surse de
Obiectiv specific Responsabili
realizare finanţare
1. Municipalitatea – iniţiator de reglementări şi proiecte de dezvoltare locală
1.1. Reorganizarea structurilor responsabile cu coordonarea, monitorizarea şi controlul activităţii
serviciilor publice locale
1.1.1. Crearea Comitetului de Coordonare (CdC) CL 2013 Buget Local,
1.1.2. Crearea Compartimentului Energetic (CE) în
cadrul căruia îşi va desfăşura activitatea Echipa de CL 2013 Buget Local
Monitorizare (EdM)
1.1.3. Creşterea capacităţii profesionale a EdM, CE prin
CL permanent Buget Local
training
1.1.4. Implementarea unui Sistem de Management
Integrat al Calităţii, Mediului, Sănătăţii şi Securităţii CL 2014 Buget Local
Ocupaţionale (SMI)
1.2. Fundamentarea politicii energetice locale
1.2.1. Actualizare PUG CL 2013 Buget Local
1.2.2. Definitivarea regimului de proprietate pentru
infrastructura edilitară a municipalităţii şi finalizarea CL 2014 Buget Local
procesului de inventariere
1.2.3. Elaborare Program de gestiune integrată a CL Buget Local
resurselor energetice locale operatori 2014 Operatori
cf. PUG şi
Buget Local
1.2.4. Stabilirea Zonelor unitare de încălzire CL HCLM
Buget Local.
1.2.5. Elaborare Program de Eficienţă Energetică în CL (CE), Buget Central,
clădirile publice şi rezidenţiale operatori 2014 Asociatii
proprietari
34
1.2.6. Elaborare Program de protecţie a mediului CL (CE), Buget Local,
pentru activităţile şi serviciile poluante operatori 2014 Buget operatori
1.2.7.Elaborare Program de modernizare a Buget Local.
infrastructurii de circulaţie urbană cu includerea CL permanent Buget Central,
pistelor ciclabile Surse atrase.
1.3. Elaborarea, implementarea şi monitorizarea Strategiilor de Dezvoltare şi Modernizare a
Serviciilor Publice (SP) locale, corelate cu dezvoltarea urbană, economică, socială a municipiului şi cu
protejarea mediului
CJ, CL , Buget local,
1.3.1. Master - Plan SP Apă şi canalizare 2006 - 2026 REALIZAT
ADI Alte surse
1.3.2. Strategie SP Energie termică 2007 - 2017 CL 2014 Buget local
Buget local,
1.3.3. Strategie SP Salubrizare 2007 – 2017 CJ,CL, ADI REALIZAT
Alte surse
1.3.4. Strategie SP Iluminat public 2007 – 2017 CL (CE) 2014 Buget local
1.3.5. Strategie SP Transport public local 2007 - 2017 CL (CE) 2014 Buget local
1.4. Elaborarea de reglementări fiscale locale care să favorizeze direcţiile de dezvoltare stabilite de
strategiile locale
Buget Local.
1.4.1. Subvenţii, ajutoare sociale CL permanent
Buget Central
1.4.2. Facilităţi fiscale CL permanent Buget local
1.4.3. Impozite, taxe, contravenţii CL permanent Buget local
1.5. Evaluarea performanţelor operatorilor prin definirea exactă a indicatorilor de calitate a serviciilor
prestat în cadrul contractelor de concesiune
1.5.1. Elaborarea indicatorilor de performanţă ai
fiecărui serviciu public, a programului de realizare şi a
CL Realizat Buget Local.
sistemului de penalizări în cazul neîndeplinirii nivelului
convenit în contract al indicatorilor
1.5.2. Evaluarea nivelului actual al indicatorilor CL anual Buget Local.
1.6. Exercitarea unui control riguros asupra nivelului tarifelor/preţurilor serviciilor publice locale
1.6.1. Elaborarea metodologiei de ajustare şi modificare Conf.
Buget Local.
a tarifelor/preţurilor practicate de operatori (condiţii CL prevederilor
Buget operatori
actualizare etc.) legale
1.6.2. Elaborarea procedurii de aprobare a Conf. Buget Local.
tarifelor/preţurilor practicate de operatori (termene, CL prevederilor
responsabilităţi etc.) legale
2. Municipalitatea – producător şi distribuitor de energie
2.1. Energie termică: Strategia de dezvoltare a surselor de energie termică şi sistemului de
transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice, în condiţii de creştere a eficienţei energetice cu
respectarea condiţiilor de protecţie a mediului
2.1.1. Identificarea soluţiilor viabile din punct de vedere
tehnic, economic şi al mediului, pentru modernizarea Buget local,
CL ,
sistemului de transport, distribuţie şi furnizare a energiei
Operator 2013 Buget central,
termice în oraş, corelate cu Programul de reabilitare Buget operator
Termică a clădirilor
Buget central,
CL (CE),
2.1.2. Identificarea soluţiilor de finanţare a proiectelor semestrial Buget operator,
Operator
de investiţii Surse atrase
CL
cf.PUG Buget local
2.1.3. Stabilirea Zonelor unitare de încălzire Operator
2.1.4. Rezolvarea problemei creanţelor operatorului CL Buget central
serviciului public de alimentare cu energie termică faţă Operator Buget local
35
de furnizorii de combustibil Buget operator
CL (CE), Buget operator
2.1.5. Implementarea Planului de Acţiuni al Strategiei Operator 2014 Surse atrase
Buget central
•Finalizarea contorizării individuale
Operator 2014 Surse atrase
•Elaborarea balanţei energetice şi crearea bazei de
Buget operator
date energetice necesară pentru evaluarea raportului Operator anual Surse atrase
cerere - ofertă în domeniul energiei
•Încheierea convenţiilor individuale cu fiecare
consumator din condominiu
Operator 2014 Buget operator
2.1.6. Elaborarea şi implementarea Strategiei de
comunicare cu clienţii serviciului centralizat de
Buget operatori,
alimentare cu energie termică, în scopul creşterii Operator 2014 Surse atrase
încrederii şi sprijinului acestora, creşterii ratei de
încasare a facturilor şi descurajării debranşărilor
•Monitorizarea implementării Strategiei de comunicare EdM, CdC trimestrial Buget operator
36
Buget central
CL, APM, semestrial Buget operator,
•Deşeuri Operatori Surse atrase
Buget central
CL, APM, semestrial Buget operator,
•Alte surse regenerabile Operatori Surse atrase
3. Municipalitatea – consumator de energie
3.1. Energie electrică pentru alimentarea cu apă şi canalizare
Buget Consiliul
3.1.1. Prognoza evoluţiei consumului de energie Judeţean, Buget
electrică, în contextul dezvoltării urbane în următorii 10 CUP 2013 local, Buget
ani Dunărea operator
3.2. Energie termică şi combustibil pentru încălzire şi apă caldă
3.2.1. Prognoza evoluţiei consumului de energie
termică, în contextul dezvoltării urbane în următorii 10 2013 Buget operator,
ani operatori
3.2.2. Prognoza evoluţiei consumului de carburant
pentru energie termică şi apă caldă, în contextul 2013 Buget operator,
dezvoltării urbane în următorii 10 ani operatori
3.3. Combustibil pentru salubrizare
37
4.1. Elaborarea Strategiei de comunicare cu locuitorii oraşului
CL (CE), Buget local
CJ, Buget operatori
•elaborare Strategie de comunicare Operatori 2014 Surse atrase
•aprobare Strategie de comunicare CL, CdC 2014 Buget local
•monitorizare implementare Strategie de comunicare EdM, CdC semestrial Buget local
4.2. Asumarea rolului de mediator şi de arbitru al
Buget local
conflictelor dintre utilizatori şi operatori CL (CE) permanent
•elaborare Program de urmărire şi rezolvare a CL, Buget local
reclamaţiilor Operatori 2014 Surse atrase
•aprobare Program de urmărire şi rezolvare a
reclamaţilor CL, CdC 2014 Buget local
•monitorizare implementare Program EdM trimestrial Buget local
4.3. Continuarea organizării de campanii de
informare Buget local
a publicului CL (CE) permanent Surse atrase
•elaborare Program de informare 2014
CL,
Operatori Buget local
Surse atrase
•aprobare Program de informare CL 2014 Buget local
•monitorizare implementare Program informare EdM trimestrial Buget local
Buget local,
4.4. Consultarea utilizatorilor la stabilirea Buget
semestrial
politicilor şi strategiilor locale şi a modalităţilor de operatori Surse
organizare şi funcţionare a serviciilor publice CL (CE) atrase
Notă: CL= Consiliul Local, CJ= Consiliul Judeţean, APM= Agenţia Protecţia Mediului,
EdM = Echipa de Monitorizare, CdC = Comitet de Coordonare, CE =Compartiment
Energetic, RES = resurse energetice regenerabile
38