Ninge-afară, ninge. Pe la geamuri, flori a pus, Mulţi copii afară sunt, Parc-aduse-n dar, Laudă colinde. Iar pe la streşini, pe sus, Ţurţuri de cristal. Doar bunica stă în casă, Spune o poveste. Despre marele Iisus, Iarna Spune o poveste. Stau în casă şi privesc, Micii fulgi ce strălucesc. Ei cad, se-aştern uşor, Gerul La noi au venit cu dor. Ei în cor ne desenează, Astă noapte gerul Iarna albă, luminoasă. A bătut la geam. A venit iarna voioasă, În veşmântul luminos, Cine să-l audă? Dacă eu dormeam. Şi-l aduce pe Hristos. A căzut zăpadă Toată lumea-i mulţumeşte, Că aduce pe Hristos, și s-a luminat… Mesia Chip Luminos. Vai! Ce flori frumoase Gerul a pictat. Iarna
Primii fulgi Iarna cea geroasă A sosit acum. Iarna scutură zăpadă Bulgări de zăpadă Peste pomi, câmpii și case. Îşi fac loc pe drum.
Cad fulgi mari, cât porumbeii Veselia-i mare Și fulgi mici, cât ghioceii. Pentru noi cei mici, C-alergăm pe stradă Ca nişte voinici. Ninge, ninge tot mai des! Fulgii albi perdele ţes. Iarnă mult frumoasă, Vine-o vrabie la geam La noi să mai vii, Şi mă-ntreabă: pâine am? Căci tu-ntotdeauna Nu doar pâine, chiar şi mei Ne-aduci bucurii. Va mânca azi dumneaei, Ba îi dau şi felul trei. Iarna
Iarnă albă cu ninsoare, Iarna cea de daruri plină Lasă-ne un pic de soare A venit la noi. Şi căldură, că acuş’ Şi-a adus cu ea lumină Vom porni la săniuş! Şi fulgi albi şi moi.
Copacii i-a-mpodobit Cu hăinuţe albe, Iarna
Este frig şi este ger, Cad fulgi albi, de sus din cer. Vâjiie şi suflă vântul. Iarna a cuprins pământul.
2.Bogdănel a strâns din stradă
Guguloaie de zăpadă. Şi în curte, lângă pom, A făcut din ele-un om.
Omul de zapadă
În gradină, lângă stradă,
Şade omul de zăpadă. L-am făcut cu mâna mea Din covorul alb de nea.
Chiar de ninge, chiar de-i ger,
Eu mă jos frumos cu el. Însă, când afară-i soare, E topit de supărare.