Gradul de informare al studenţilor cu privire la situaţia

economică actuală a României

Prof. coordonator: Dumitrascu Alina Mihaela

Liviu Stelian Begu Costoiu Ioana Maria
REI, Seria A, Grupa 922

Academia de Studii Economice Bucuresti, Facultatea de Relatii Economice Internationale

Aprilie 2011

1
Cuprins: Pag

I. Introducere 3
II. Scurtă prezentare a situaţiei economice din România în anul 2011 4
III. Prezentarea rezultatelor anchetei statistice 18
IV. Concluzii 19

V. Bibliografie

2
 I. Motivarea alegerii temei

Situația economică actuală a țării noastre ar trebuie să ne intereseze pe toți, nu doar pe cei care au
și-au ales ca domeniu de activitate economia. Motivul principlal pentru care am hotărât să abordăm
acest subiect a fost lipsa de interes a studenților în ceea ce privește situația economica României.
Necunoscând unele aspecte, cum ar fi: PIB/loc sau rata șomajului, studenții, viitori ofertanți de pe piața
muncii vor întâmpina greutăți în căutarea și găsirea locului de muncă potrivit pentru fiecare dintre ei.

Pentru a arăta gradul de informare al studenților cu privire la situația economică actuală a României
am desfășurat o anchetă în rândul studenților din Academia de Studii Economice și din alte universități.
Pentru a afla măsura în care studenții sunt informați am ales mai multe întrebari cu iz economic cum ar
fi: rata șomajului, salariul minim brut pe locuitor, rata inflației sau ponderea deficitului bugetar în PIB.

Profilul respondenților

Majoritatea studenților care au răspuns la

anchetă fac parte din Academia de Studii Economice,
fiind în proporție de 66%, iar restul de 34% fiind din
afară. Dintre studenții respondenți 88% provin din
mediul urban și 12% din mediul rural.

3
 II. Scurtă prezentare a situaţiei
economice din România în
2011

Conform datelor Eurostat România a

înregistrat o creștere cu 2,1% a PIB,
creștere ce o poziționează pe locul 5 în UE-
20 (pentru care există date disponibile) în ultimul trimestru al anului 2011, față de aceeași
perioadă a anului trecut.

Ritmul de creștere a exporturilor de 23% pozitionează România pe locul 6 în UE-27 iar cel de
crestere a importurilor de 18%, plasează țara noastră pe locul 5 în UE-27, în primele 11 luni din
2011, față de perioada corespunzătoare a anului trecut.

La ce stam bine

Punctele la care România stă bine conform Eurostat sunt:

- Creșterea venitului real pe lucrător în agricultură cu 43,7% în anul 2011 față de anul anterior
poziţionează România pe primul loc în UE-27. Creşterea medie la nivel european a fost de 6.7%;
- Dinamica anuală în sectorul construcţiilor plasează România pe primul loc în UE-14 (pentru
care există date disponibile) în luna noiembrie 2011 comparativ cu luna noiembrie a anului
trecut, cu o creștere de 16.9%, mult mai accentuată decât media europeană de 0.7%.
- Dinamica trimestrială în sectorul construcţiilor plasează România pe locul 8 în UE-27 în
trimestrul al treilea din anul 2011 faţă de trimestrul anterior. România a înregistrat o creştere
cu 2.8%, peste media europeană de 0.1%.
- Datoria publică guvernamentală, exprimată ca procent din PIB, poziţionează România pe locul
4 în UE-27, în anul 2010, fiind de numai 31% din PIB, faţă de media europeană de 80.2% din PIB.
- Comerţul cu amănuntul plasează România pe locul 5 în UE-21 (pentru care există date
disponibile), în luna decembrie 2011 faţă de aceeaşi lună a anului trecut. România a înregistrat
o creștere a comerţului cu amănuntul cu 3.9%, comparativ cu media europeană de 0.1%.
- Dinamica lunară a comerţului cu amănuntul plasează România pe locul 7 în UE-21 în luna
decembrie faţă de luna precedentă a anului 2011. Creșterea înregistrată a fost egală cu media
europeană, și anume de 0,3%;
- Dinamica anuală a producţiei industriale plasează România pe locul 6 în UE-23 (pentru care
există date disponibile) în luna decembrie din anul 2011 faţă de luna decembrie a anului

4
precedent, creşterea înregistrată fiind de 1.9%, cu 2.8 puncte procentuale peste medie negativă
la nivel european de 0.9%;
- Creşterea valorii adăugate brute din industrie plasează România pe locul 7 în UE-26 (pentru
care există date disponibile), în trimestrul III anul 2010 faţă de trimestrul anterior. Valoarea
adăugată brută a crescut cu 2.4%, faţă de media europeană de 0.6%;
- Rata şomajului poziţionează România pe locul 7 în UE-27, în luna decembrie a anului 2011,
fiind printre ţările europene cu cele mai mici rate ale şomajului.
România a înregistrat o rată a şomajului de 6%, cu aproape 4 puncte procentuale sub media
europeană, de 9.9%. Slovacia (13.4%), Bulgaria (11.2%), Ungaria (10.9%), Polonia (9.9%) şi
Slovenia (8.2%) au înregistrat rate ale șomajului mai mari decât România;
- Inflaţia anuală de 5.8% poziţionează România pe locul 14 în UE-27 în luna decembrie din anul
2011 faţă de luna decembrie a anului trecut. Media europeană s-a situat la 3.0%.

La ce stăm prost

Conform aceleeași surse România are următoarele puncte slabe:

- PIB-ul pe locuitor, la paritatea puterii de cumpărare, plasează România pe penultimul loc în
UE-27, în anul 2010. Acesta s-a situat la 46% din media europeană;
- Peste un sfert din totalul cheltuielilor realizate de români a fost destinat produselor
alimentare în anul 2009. România se află pe primul loc în UE-27, cu o pondere de 26.6%, alături
de Lituania (23.3% în anul 2007), Bulgaria (21% in anul 2005) şi Estonia (20.9%). Media
europeană se menţine la un nivel mult mai redus, de aproximativ 12% din totalul cheltuielilor
gospodăriilor;
- Dinamica anuală a cantităţii de bunuri manevrate în porturile maritime poziţionează România
pe ultimul loc în UE-22 (ţări care au porturi maritime).
- România are a doua cea mai mare pondere a populației supuse riscului de sărăcie și
excluziune socială din UE-25, aceasta fiind de 41.4%, faţă de media europeană de 23.4%;
- Investiţiile plasează România pe locul 25 în UE-27, în trimestrul III faţă de anul anterior.
Scăderea înregistrată a fost de 5.4%, faţă de media europeană pozitivă de 0.3%.
- Dinamica ratei de ocupare a forţei de muncă poziţionează România pe locul 23 în UE-24
(pentru care există date disponibile), în al treilea trimestru din anul 2011 faţă de trimestrul
corespunzător al anului trecut, scăderea înregistrată fiind de 4.6% faţă de scăderea medie
europeană de 0.1%;
- Dinamica consumului guvernamental poziţionează România pe locul 6 în UE-27, în trimestrul
III, faţă de trimestrul anterior, fiind printre ţările cu dinamică ridicată a consumului
guvernamental. Acesta a crescut cu 1.8%, de 6 ori mai mult decât media europeană de 0.3%.

Ce ne aşteaptă

Deşi punctele pozitive sunt numeroase, acestea nu influenţează economia în ansamblu la fel de
mult ca cele negative. Comisia Europeană a revizuit prognoza privind creşterea Produsului
Intern Brut al României pentru acest an la 1,6%, faţă de estimarea de 2,1% înaintată în toamnă,
în principal din cauza efectelor negative generate de turbulenţele de pe pieţele financiare şi de

5
criza din zona euro.
CE anticipează că principalul motor de creştere economică al României va fi în acest an cererea
internă, deşi populaţia va continua să treacă printr-o perioadă de ajustare financiară în primul
semestru.
Totodată, executivul european a revizuit estimarea privind evoluţia PIB în zona euro în acest an
de la plus 0,5% la minus 0,3%, subliniind impactul crizei datoriilor de stat, care a determinat
multe state să implementeze măsuri de austeritate nefavorabile creşterii economice.

III. Prezentarea rezultatelor anchetei statistice

Care a fost Produsul Intern Brut pe locuitor în

2011(în euro) ?

Răspunsul corect este 6900 €, putându-se observa

că doar 23% din studenţi au răspuns în mod
corespunzător.

Din răspunsurile primite am ajuns la următoarele

concluzii:

A)Se poate observa că studenții din cadrul A.S.E-ului au răspuns într-o proporție mai mare decât cei din
afară, 28% față de doar 12%.

B) În ceea ce privește anul de studiu se observă că

studenții din anul al II-lea au obținut punctajul cel
mai mare, 32%, fiind urmați de cei de la master cu
25%.

6
 C) În funcție de prezența săptămânală: 27% din
studenții care frecventează cursurile mai mult de
15 ore pe săptămână au raspuns correct, 25%
dintre cei cu 10-15 ore de frecvență
săptămânală.

D) În funcție de media obținută în anul anterior

studenții cu medii mai mici de 9 au raspuns
corect în proporție de 31%, iar cei cu și doar
13% din cei cu medii mai mari de 9 au raspuns corect la
această întrebare.

E) În funcție de profilul liceului absolvit ambele categorii analizate au răspuns corect într-o proporție de
25%.

Care a fost rata șomajului în 2011?

La această întrebare 57% dintre studenți au

răspuns corect, rata șomajului în 2011 fiind de
5.8%.

7
După analizarea rezultatelor am ajuns la concluziile următoare:

A) În funcție de universitatea frecventată: 60% din studenții de la A.S.E. au răspuns corect la

această întrebare, iar doar 17% cei din alte universități.

B) În funcție de anul de
studiu de poate
obesrva că 75% din
masteranzi au raspuns
corect, fiind urmați de
studenții din anul al II-
lea care au răspuns
corect în proporție de
60%.

C) În funciție de frecvența
săptămânală la cursuri:
64% din cei care petrec

8
 peste 15 ore la facultate au raspuns corect, iar 53% din cei care pretrec mai putin de 10 ore la
curs au raspuns corect.

D) În funcție de media obținută în anul anterior procentele obținute sunt apropiate, situându-se în
jurul valorii de 60%.

E) În funciție de profilul urmat în timpul liceului se poate obesrva că cei de la profilul real au
răspuns în proporție de 58%, iar cei de la alte profile cu 4% mai puțin.

Care este salariul minim brut pe locuitor?

Salariul minim brut pe cap de locuitor este de

700 de lei. La această întrebare 45% dintre
studenți au răspuns corect, iar o altă mare parte au răspuns 600 de lei.

9
În urma anchetei la această înrtebare răspunsurile au fost următoarele:

A) În funcție de universiatea la care studiază, 53% dintre studenții din cadrul A.S.E-ului au răspuns
corect, iar dintre cei care studiază în alte universități au răspuns corect doar 29%.

10
B) În funcție de anul de studiu:
60% din studenții de anul I au
răspuns corect, pe când
masteranzii au avut ponderea
cea mai mică, 25%.

C) În funcție de fecvența
săptămânală la cursuri:
59% din studenții care
frecventează mai mult de
15 ore au răspuns corect,
iar cei care participă la
cursuri în mai puțin de 15
ore pe săptămână au
răspuns corect în proporție
de 33%.

D) În funcție de mediile obținute în anul precedent: 57% din studenții cu medii mai mari de 9 au
răspuns corect și 35% dintre cei cu medii sub 9.

11
E) În funcție de profilul liceului absolvit: 42% din studenții care au terminat un profil real au
răspuns corect la această întrebare, iar 54% dintre cei care au absolvit alte profile au raspuns
corect.

Care este rata inflaţiei în 2011?

La această întrebare doar 17% dintre

răspunsurile primate au fost corecte, rata
inflaţiei în 2011 fiind de 5.8%

Din răspunsurilor am colectat următoarele

date:

A) În funcţie de universitatea studiată: doar 12% dintre studenţii de la ASE au ştiut rata
inflaţiei, spre deosebire de colegii de la alte universităţi care au răspuns corect în
proporţie de 23%.

ASE Alte universitati

13% 6% 12%

13%

3,50%
3,50%
5,80%
5,80%
9,30%
9,30%
nici unul
nici unul
24% 59%
13% 63%

12
 B) În funcţie de anul de
studiu: studenţii de la
master au răspuns în cel
mai mare procentaj la
această întrebare (50%),
urmaţi de cei de anul I
(20%), anul II (16%) si
anul III (6.67%)

C) În funcţie de frecvenţă
săptămânală la cursuri: cea
mai mare acurateţe au avut-
o cei care petrec între 10 şi
15 ore la facultate pe
săptămână.

D) În funcţie de media anului

anterior: putem observa că
rata de răspuns a celor cu
medie peste 9 este mai mare
decât a celorlalţi, deşi diferenţa de 2% nu este semnificativă.

medie sub 9 medie peste 9

12% 13%
12% 9%

3,50% 3,50%
5,80% 5,80%
9,30% 9,30%
nici unul nici unul

15% 62% 17% 61%

E) În funcţie de profilul liceului absolvit: la această întrebare absolvenţii unui profil real au
avut un procent mai mare de răspunsuri corecte, dar din nou, diferenţa nu este
semnificativă.

13
 profil real alte profile
14%
15% 8%
8%

3,50%
3,50%
5,80%
5,80%
9,30%
9,30%
nici unul
nici unul

17% 61% 15% 62%

Care este ponderea deficitului bugetar în PIB în 2011?

La această întrebare avem un procent

mai optimist, 45% dintre cei chestionaţi
alegând răspunsul corect de 4,4%.

A) În funcţie de universitatea studiată:

diferenţa dintre cele 2 categorii este de
12 puncte procentuale.

ASE Alte universitati

19% 3% 13% 6% 12% 12%

2%
2%
3% 4,40%
4,40%
6,80%
6,80%
10% 18% 10%
15%
nici unul
nici unul

41%
22%
53%

B) În funcţie de anul de studiu: bobocii ne surprind, 60% dintre aceştia răspunzând corect spre
deoasebire de cei de anul 3 care au răspuns correct doar în procent de 40%.

14
C) În funcţie de frecvenţă săptămânală la cursuri: cei care stau între 0 şi 5 ore pe sptamana la
facultate au un procent aproape dublu de răspunsuri corecte decât cei care stau într 10 şi
15 ore.

D) În funcţie de media anului anterior: observăm că în ambele cazuri valorile sunt la 1 punct
procentual diferenţa faţă de medie.

medie sub 9 medie peste 9

12% 12% 13% 13%
8% 4%

4%
4%
2% 2%
4,40% 4,40%
6,80% 6,80%
10% 10%
15% 15%
nici unul nici unul

19% 22%
46% 43%

E) În funcţie de profilul liceului absolvit: în acest caz studenţii absolvenţi de profil real au avut
cu 10 puncte procentuale mai multe răspunsuri corecte.

profil real alte profile

8% 23%
14% 8% 8% 8%

2%
2.00%
3% 4,40%
4.40%
6,80%
6.80%
10%
23% 10.00%
15%
15.00%
nici unul

47%
19%
38%

15
Care este valoarea datoriei externe în 2011?

Doar 27% dintre studenţii chestionaţi au

ştiut că în 2011 datoria externă a României era
de 96.1 milioane de euro.

A) În funcţie de universitatea studiată: 28%

dintre studenţii de la ASE au ştiut valoarea
datoriei externe, cu 10% mai mult decât cei
de la alte universităţi.

ASE Alte universitati

13% 6% 6% 6% 18%

28%
15,7mil 15,7mil
22% 28,3 mil 35% 28,3 mil
47,5 mil 47,5 mil
75,2 mil 75,2 mil
96,1 mil 96,1 mil
nici unul nici unul
12%

24%
13% 19%

B) În funcţie de anul de studiu:

studenţii de anul 3 au avut cel mai
mare procent de răspunsuri corecte
(33.3%).

C) În funcţie de frecvenţă săptămânală la

cursuri: din ancheta reiese faptul că cei
care petrec peste 15 ore săptămânal la
cursuri au avut cel mai mic procent de
răspunsuri corecte (25%).

16
 D) În funcţie de media anului anterior: se remarcă cei cu medie peste 9, alegând aproape
de 2 ori mai mulţi varianta 96.1 mil.

medie sub 9 medie peste 9

15% 15% 13%
4%
26%

15,7mil
28,3 mil
28,3 mil
47,5 mil
19% 47,5 mil
75,2 mil
75,2 mil
96,1 mil
96,1 mil
nici unul
27% nici unul
35%

9%
13%
23%

E) În funcţie de profilul liceului absolvit: e rândul absolvenţilor de alte profile (majoritar

economice) să îi depăşească pe cei de profil real cu 6%.

profil real alte profile

14% 3% 22% 15%
31%

15,7mil
15,7mil
28,3 mil
28,3 mil
47,5 mil
47,5 mil
25% 75,2 mil
75,2 mil
96,1 mil
96,1 mil
nici unul
31%

17%
8%
19% 15%

Care este ponderea exporturilor în PIB în 2011?

Aproape una din două persoane chestionate au ştiut că în 200 ponderea exporturilor în PIB era
de 30%.

A) În funcţie de universitatea studiată:

pentru această întrebare procentele au
fost foarte apropiate între universităţi.

17
 ASE Alte universitati
13% 3% 12% 18%
3% 31% 6%

15% 15%
30% 30%
45% 45%
60% 18% 60%
nici unul nici unul

50% 47%

B) În funcţie de anul de studiu: procentele

au fost destul de apropiate între ani,
cele mai multe răspunsuri corecte
avându-le studenţii de anul 2 (56%).

C) În funcţie de frecvenţă săptămânală

la cursuri: toate cele 4 categorii au
valori apropiate de media generală de
50% (grad foarte scăzut de dispersie).

D) În funcţie de media anului anterior: din nou se observă o diferenţă considerabilă între
cei cu medii peste 9 (61%) şi ceilalţi (38%).
Medie sub 9 Medie peste 9
12% 27% 9% 26%
4% 4%

15%
15%
30%
19% 30%
45%
45%
60%
nici unul
nici unul

38% 61%

18
 E) În funcţie de profilul liceului absolvit: deşi proporţia raspunsurilo corecte este foarte
apropiată, la răspunsurile absolvenţilor de prfil real se observă un grad mai ridicat de
fragmentare al răspunsurilor.

profil real alte profile

6% 22% 8%
6% 8%

17% 38%

pondere 15%
pondere 15%
pondere 30%
pondere 30%
pondere 45%
pondere 45%
pondere 60%
pondere 60%
nici unul

50%
46%

IV. Concluzii

Pe baza graficului
alăturat putem observa
că nici unul dintre
studenţii chestionaţi nu
a răspuns correct la
toate cele 7 întrebări
legate de situaţia
economică actuală a
României.
În procente cvasiegale (26% -
22%) avem participanţii care
au ştiut 1,2 sau 3 răspunsuri
corecte.
Un singur student a răspuns
correct la 6 întrebări, după cum un singur student le-a greşit pe toate.

Aceste observaţii evidenţiază faptul că studenţii sunt slab informaţi sau dezinteresaţi când
vine vorba de ce se întâmplă, din punct de vedere economic, în jurul lor.

Posibile cauze ale acestei probleme

· Lipsa de transparentă a mass-mediei care duce la dezinformare;
· Accesibilitate redusă a datelor instituţiilor competente (site-uri neactualizate sau greu
de accesat);
· Lipsa de interes (aceste date considerându-se inutile sau neinteresante).

19
 Aceste concepţii folosite adesea ca scuze sunt, în cea mai mare parte, greşite. Informaţiile
se pot găsi cu puţină perseverenţă şi se pot analiza şi de cei care au cunostiinte economice de
bază.

Cum ne afectează gradul scăzut de informare

Pe termen scurt:
Ø Urmărind cursul valutar putem observa stabilitatea monedelor şi cât de convenabile
sunt chiriile, ratele sau salariile în monede străine (de ex euro sau franc elveţian).
Ø În momentul angajării este important să fi la curent cu politica fiscală pentru a şti cât din
salariul tău ajunge la stat precum şi ce obligaţii are angajatorul faţă de tine. De
asemenea este important să ştim riscurile şi dezavantajele asociate muncii la negru şi
metodele propuse de unii angajatori pntru reducerea sumelor impozitabile (astfel nu ne
vom lăsa păcăliţi).

Pe termen lung
Ø Neavând cunostiinte minime privind economia ţării nu putem face previziuni, iar asta ne
poate costa scump. Urmărind aceste date putem afla, de exemplu, când scad preţurile şi
este favorabil să cumperi (imobile sau alte bunuri) sau când şi cu cât va creşte rata
dobânzii (în cazul în care dorim un credit).
Ø Imposibilitatea de a lua decizii obiective atunci când votăm. Nu putem înţelege ce se
promite în campaniile electorale şi dacă aceste măsuri ar fi posibile şi benefice cât timp
nu ştim ce se întâmplă în prezent.

V. Bibliografie
http://www.ziare.com/articole/crestere+economie+romania+2011

http://www.ziare.com/articole/raport+eurostat+romania

http://www.scribd.com/doc/69498633/57/Dezinformare-%C5%9Fi-suprainformare-forme-de-
manifestare-cauze-implica%C5%A3ii

20