Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
5 - Bilanţul Contabil PDF
5 - Bilanţul Contabil PDF
contabilităţii
Noţiuni privind bilanţul şi importanţa lui
În scopul formării unei imagini complete, clare şi precise asupra activităţii economice desfăşurate de
întreprindere, apare necesitatea întocmirii bilanţului contabil. Cu ajutorul bilanţului contabil se realizează
principala trăsătură a metodei contabilităţii care este dubla reprezentare a averii.
Bilanţul contabil reflectă în expresie valorică, la un moment dat, echilibrul dintre bunurile economice şi
sursele de finanţare a acestora. Bilanţul se prezintă sub forma unui tabel, format din două părţi: partea
stîngă, denumită activ, care reflectă bunurile economice şi partea dreaptă, denumită pasiv care reflectă
sursele de finanţare a bunurilor economice reflectate în activ.
În forma cea mai simplă bilanţul contabil se prezintă astfel:
1
Bilanţul contabil reprezintă gruparea mijloacelor întreprinderii pe tipuri şi surse de formare a acestora în
expresie bănească la un moment dat.
2
următoarele capitole: capital propriu, datorii pe termen lung şi datorii pe termen scurt. După cum s-a
menţionat în temele precedente pasivul reprezintă sursele de finanţare a întreprinderii şi poate fi privit ca
datoriile întreprinderii faţă de fondatori, instituţii financiare, furnizori, salariaţi, buget etc.
Gradul de exigibilitate a unei datorii exprimă termenul de scadenţă, adică termenul de achitare a acestei
datorii. De exemplu: capitalul propriu are cel mai mic grad de exigibilitate, deoarece aporturile fondatorilor
se repartizează între aceştea doar la lichidarea întreprinderii. Pe de altă parte, datoriile faţă de personal
privind retribuirea muncii au un grad de exigibilitate înalt, deoarece salariile se achită, de regulă, lunar.
De menţionat, că activele se grupează în sensul creşterii termenului de utilizare, iar pasivele – în sensul
descreşterii gradului de exigibilitate.
Din cele menţionate mai sus rezultă că bilanţul contabil constă di cinci capitole: două de activ – active pe
termen lung şi active curente; şi trei de pasiv – capital propriu, datorii pe termen lung şi datorii pe termen
scurt.
Capitolele bilanţului contabil se divizează în subcapitole. De exemplu: capitolul datorii pe termen lung se
divizează în următoarele subcapitole: datorii financiare pe termen lung şi datorii pe termen lung calculate.
Fiecare subcapitol conţine anumite posturi. De exemplu: subcapitolul mijloace băneşti conţine următoarele
posturi: casa, contul current în valută naţională, cont valutar şi alte mijloace băneşti.
Bilanţul contabil se prezintă în felul următor:
Bilanţul contabil la___________________
(lei)
3
Active materiale în curs de 3.2 Rezerve
execuţie
4
Avansuri acordate Datorii pe termen lung
5
2.2 Creanţe pe termen scurt Alte datorii pe termen lung
calculate
Total capitolul 4
6
Investiţii pe termen scurt în 5.3 Datorii pe termen scurt
părţile nelegate calculate
Total capitolul 5
Gruparea elementelor activului şi pasivului bilanţului contabil permite de a calcula uşor indicatorii care
caracterizează situaţia financiară a întreprinderii şi de a efectua analiza acestora.
7
Modificările bilanţiere sub influenţa operaţiilor
economice
În procesul activităţii economice are loc un flux permanent de mijloace care determină anumite modificări
în structura şi volumul activului şi pasivului bilanţului contabil.
După modul cum influenţează activul şi pasivul bilanţului contabil operaţiile economice se clasifică în patru
tipuri.
Primul tip de modificări are loc în cazul cînd valoarea unui activ creşte, iar valoarea altui activ scade. De
exemplu: din casă a fost eliberat un avans spre decontare. În acest caz are loc majorarea posturii de activ
„Creanţe pe termen scurt ale personalului” şi micşorarea posturii de activ „Casa”. Dacă să notăm valoarea
activului cu „A”, valoarea pasivului cu „P” şi valoarea modificării cu „a”, atunci, pornind de la egalitatea
bilanţieră A = P, operaţiunea economică menţionată anterior poate fi reprezentată în felul următor:
A+a–a=P
Aceasta înseamnă că nu a avut loc modificarea totalul activului şi pasivului, ci doar modificarea structurii
activului.
Al doilea tip de modificări se produce atunci cînd valoarea unui pasiv creşte, iar valoarea altui pasiv
descreşte. De exemplu: din contul unui credit bancar pe termen scurt a fost achitată datoria faţă de un
furnizor. Această operaţie este analogică primului tip de modificări, numai că ea afectează pasivul bilanţului.
Dacă vom nota valoarea modificării cu „p” şi vom păstra notările anterioare, atunci egalitatea bilanţieră va
fi:
A = P +p –p
Cel de-al treilea tip de modificări are loc atunci cînd se majorează atît posturile de activ cît şi cele de
pasiv. De exemplu: la întreprindere au intrat materiale, plata pentru care încă nu a fost efectuată. În cazul
dat are loc majorarea posturilor „Materiale” şi „Datorii privind facturile comerciale” ale bilanţului contabil.
Dacă e să notăm suma acestei operaţiuni cu „c”, ecuaţia bilanţieră va avea forma:
A+c=P+c
Al patrulea tip de modificări se produce atunci cînd, în urma unei operaţii economice se micşorează atît
activele, cît şi pasivele întreprinderii. De exemplu: din contul curent în valută naţională se achită datoria
faţă de furnizor. În acest caz se diminuează postura de activ „Conturi curente în valută naţională” şi postura
de pasiv „Datorii privind facturile comerciale”. Dacă vom nota suma acestei operaţiuni cu „d”, atunci
egalitatea bilanţieră va avea forma:
A–d=P–d
Din cele expuse rezultă că, indiferent de tipul de operaţiei economice care are loc la întreprindere,
întotdeauna se păstrează echilibrul dintre active şi pasive: A = P.