Lab 14 - Circuite Secventiale

LABORATORUL 14
CIRCUITE LOGICE SECVENTIALE
Obiectivele cursului
 Circuite basculante bistabile de tipul RS
o Proiectarea si functionarea circuitelor cu zavorare (latch)
o Influenta nivelului semnalelor asupra CBB statice
o CBB RS extinse
o circuite basculante bistabile RS cu reset dominant
 Circuitele basculante bistabile de tipul JK
o Diferenta dintre bistabilii RS si JK tinand cont de tip si modul de setare si resetare
o Avantajele bistabilului JK Master-Slave in calitate de bistabil JK special
 Numaratoare (asincrone, sincrone, reversibile)
o Descrierea modului de functionare al numaratoarelor sincrone
o Studiul unui numarator sincron prin analiza functionarii sale
o Descrierea modului de functionare al numaratoarelor asincrone
o Analiza unui numarator asincron prin analiza funtionarii sale
o Identificarea caracteristicilor distincte ale numaratoarelor sincrone si asincrone
o Aplicarea cunostintelor acumulate despre numaratoarele sincrone si asincrone pentru

rezolvarea unei probleme
 Registrii
o Generarea si descrierea raspunsului obtinut pentru un registru cu deplasare cu un anumit

numar de celule
o Proiectarea unui registru cu deplasare si testele de functionare efectuate
o Determinarea diferentei dintre iesirea seriala si cea paralela
o Identificarea relatiei dintre numarul de iesiri si tipul registrului cu deplasare
ECHIPAMENTE UTILIZATE
Acest modul prezinta circuite secventiale printre care numaratoare, divizoare si registrii.
Plasati cursorul pe suprafata figurii pentru a vedea o scurta descriere a fiecarei componente a placii.
Date tehnice SO4201-9T:
Tensiunea de alimentare:
 + 5V
Dimensiuni:
 Eurocard 160 x 100 mm
Grupe de circuite:
 4 circuite basculante JK Master-Slave
 4 porti SI-NU
 8 inversoare
 2 simulari de defecte
Descriere
Circuitele basculante bistabile (CBB) JK Master-Slave sunt componentele de baza. Prin combinarea CBB cu
portile SI-NU si inversoarele existente pe placa, puteti realiza diverse numaratoare (sincrone, asincrone,
reversibile etc.), registrii (paraleli, seriali sau cu deplasare) si divizoare de frecventa.
Semnalele Q de stare ale CBB sunt semnalizate prin intermediul LED-urilor. Starile intermediare nu se mai
semnalizeaza, deoarece se doreste focalizarea cursului asupra depanarii CBB si totodata urmarirea acestor
semnale prin intermediul echipamentelor de masura. Alte semnale sunt afisate prin intermediul
instrumentelor virtuale regasite in cadrul interfetei UniTrain-I.
Daca CBB si portile SI-NU sunt neconectate, atunci intrarile acestora se afla in stare HIGH prin intermediul
unor rezistoare pull-up.
Intrarile circuitelor inversoare (NU) sunt dotate cu rezistoare pull-down (cand nu sunt conectate intrarile
sunt setate pe LOW).
Circuitul este echipat si cu doua simulari de defecte ce pot fi activate.
Experimental 1
In experimentele ce urmeaza este analizat un bistabil RS simplu, alcatuit din doua porti SI-NU.
Modul de lucru
1. Conectati o platforma Experimenter la interfata UniTrain-I, iar Conexiuni

apoi inserati placa SO4201-9T.
Conectati placa cu interfata UniTrain-I conform figurii De la Catre
urmatoare si a tabelului alaturat:
Borna SI-NU
Digital Out 1
E1
Borna SI-NU
Digital Out 0
E4
Borna SI-NU
Digital In 1
Q1
Borna SI-NU
Digital In 0
Q2
Borna SI-NU Borna SI-NU

E2 Q2

E3 Q1
2. Alegeti urmatorul instrument virtual din meniul Instruments:

- Digital Inputs and Outputs (Panou cu intrari si iesiri digitale) Setari
Digital a se vedea
outputs Tabelul
3. Utilizati varabilele de intrare pentru generarea starilor initiale
precizate in tabel, iar apoi notati valorile variabilelor de iesire.
Qn reprezinta nivelul inainte de aplicarea unei noi combinatii

de intrari. / /
Qn+1 reprezinta nivelul dupa aplicarea noii combinatii de S R Qn Qn+1 Qn+1

intrari.
Q1 Q0 I1 I1 I0
0 0 0
0 0 1
0 1 0
0 1 1
1 0 0
1 0 1
1 1 0
1 1 1
4. Demonstrati capabilitatea circuitului de a memora (zavorare /

latching) , iar apoi sintetizati rezultatele obtinute in tabelul
alaturat. S R Qn+1 Qn+1
5. Enumerati functiile (rolurile) individuale ale bistabilului RS a). 1 1

simplu:
b). 0 1
a).
b). c). 1 0
c).
d). 0 0
d).
6. Ce concluzii puteti trage din tabela de adevar, cu privire

la aplicatiile practice realizabile cu un bistabil RS simplu ?
Experimentul 2
In experimentul urmator se analizeaza un bistabil RS extins, alcatuit din doua porti SI-NU interconectate si
doua inversoare.
Modul de lucru
1. Conectati placa cu montajul experimental la interfata Conexiuni

UniTrain-I dupa cum se arata in figura si in tabelul alaturat.
De la Catre
Digital Out 1 Borna NU E1
Borna SI-NU
Borna NU Q1
E1
Borna SI-NU
Borna NU Q2
E4

E2 Q2

E3 Q1
Borna SI-NU
Digital In 1
Q1
Digital In 0 Borna SI-NU

Q2
2. Deschideti urmatorul instrument virtual din

meniul Instruments:
Setari
- Digital inputs and outputs (Panou cu intrari si iesiri digitale)
Digital a se vedea
outputs Tabelul
3. Utilizati varabilele de intrare pentru generarea starilor initiale

precizate in tabel, iar apoi notati valorile variabilelor de iesire.
Qn reprezinta nivelul inainte de aplicarea unei noi combinatii

de intrari. / /
Qn+1 reprezinta nivelul dupa aplicarea noii combinatii de S R Qn Qn+1 Qn+1

intrari.
Q1 Q0 I1 I1 I0
0 0 0
0 0 1
0 1 0
0 1 1
1 0 0
1 0 1
1 1 0
1 1 1
4. Demonstrati capabilitatea circuitului de a memora (zavorare /

latching) , iar apoi sintetizati rezultatele obtinute in tabelul
alaturat. S R Qn+1 Qn+1
5. Enumerati functiile (rolurile) individuale ale bistabilului RS a.) 0 0

extins:
a). b.) 0 1
b).
c.) 1 0
c).
d). d.) 1 1
6. Descrieti raspunsul circuitului extins latch.
Experimentul 3
In experimentul urmator se analizeaza un bistabil RS cu reset dominant, alcatuit din trei porti SI-NU si un
inversor.
Modul de lucru
1. Conectati placa cu montajul experimental la interfata Conexiuni

UniTrain-I dupa cum se arata in figura si in tabelul
alaturat De la Catre
Digital Out 1 Borna SI-NU E5
Borna NU Q1 Borna SI-NU E4
Borna NU Q1 Borna SI-NU E6
Borna SI-NU Q3 Borna SI-NU E1
Borna SI-NU E2 Borna SI-NU Q2

Borna SI-NU E3 Borna SI-NU Q1
Digital In 3 Borna SI-NU E1
Digital In 2 Borna SI-NU E4
Digital In 1 Borna SI-NU Q1
Digital In 0 Borna SI-NU Q2

meniul Instruments:
- Digital inputs and outputs (Panou cu intrari si iesiri
Setari
digitale)
Digital outputs a se vedea Tabelul
3. Utilizati varabilele de intrare pentru generarea starilor

initiale precizate in tabel, iar apoi notati valorile
variabilelor de iesire.
Qn reprezinta nivelul inainte de aplicarea unei noi S R Qn Z1 Z2 Qn+1 Qn+1

combinatii de intrari.
Q1 Q0 I1 I3 I2 I1 I0
Qn+1 reprezinta nivelul dupa aplicarea noii combinatii
de intrari. 0 0 0
0 0 1
0 1 0
0 1 1
1 0 0
1 0 1
1 1 0
1 1 1
4. Introduceti rezultatele obtinute in tabelul alaturat.
5. Descrieti functiile individuale ale acestui tip de S R Z1 Z2 Qn+1 Qn+1

bistabil RS:
a). 0 0
a).
b). b). 0 1
c).
c). 1 0
d).
6. Care este avantajul acestui bistabil? d). 1 1
Observatie: Completati campurile prin intermediul tastaturii
7. Precizati concluziile experimentelor cu bistabilii

RS subliniind semnficatia urmatorilor doi termeni:
Zavorare (Latching) :
Nedefinit :
Experimentul 4
Un bistabil JK este un multivibrator temporizat.
Termenul "temporizat" semnifica faptul ca starile iesirilor pot fi modificate cu ajutorul semnalului de ceas
(clock). Acest lucru genereaza o imunitate a bistabilului la interferente, dar totodata si o schema mai
complicata.
Un bistabil temporizat potate raspunde, de exemplu, la frontul descrescator al semnalului de ceas.
In cazul bistabilului JK master-slave, varabilele de intrare sunt verificate pe frontul crescator, iar cele de
iesire sunt modificate pe frontul descrescator al aceluiasi tact de ceas.
Ecuatia booleana caracteristica a bistabilului JK:
Un bistabil JKare urmatoarea tabela de adevar. Schimbarea starii iesirii se produce de abia dupa un tact
complet de ceas (front crescator si descresator). Semnalele J si K trebuie aplicate inainte de sosirea frontului
crescator al ceasului.
J K Qn Qn+1 Qn+1 Harta Karnaugh:

0 0 0 0 1 Qn
0 0
0 0 1 1 0
]K
1 0
0 1 0 0 1 ]J
1 1
0 1 1 0 1
0 1
1 0 0 1 0
Ecuatia logica pentru Qn+1:
1 0 1 1 0
Qn+1 = J ˇ Qn + K ˇ Qn
1 1 0 1 0
1 1 1 0 1
Qn reprezinta iesirea inainte de urmatorul tact de ceas.

Qn+1 reprezinta iesirea dpa tactul de ceas.
Qn+1 reprezinta intrarea inversorului dupa tactul de ceas.
Urmatoarele experimente au ca scop studiul modului de functionare al bistabilului JK master-slave.
Modul de lucru
1. Conectati placa cu interfata UniTrain-I conform figurii si Conexiuni

tabelului alaturat.
De la Pana la
Digital Out 4 Borna CBB R1
Digital Out 3 Borna CBB K1
Digital Out 2 Borna CBB C1

Digital Out 1 Borna CBB J1
Digital Out 0 Borna CBB S1
Digital In 1 Borna CBB Q1
2. Deschideti urmatorul instrument virtual din Setari

meniul Instruments:
- Digital inputs and outputs (Panou cu intrari si iesiri
Q1,Q2,Q3
digitale)
mereu LOW
Digital
outputs
Q0 si Q4 conform
tabelului
3. Resetarea si setare statica

Prin setarea variabilelor de intrare (S si R ), realizati starile
initiale din tabel, iar apoi notati iesirile obtinute (mentineti
J, C si K pe nivel logic LOW).
S J C K R Qn Qn+1 Qn+1
Qn reprezinta nivelul inainte de aplicarea unei noi
combinatii de intrari. Q4 Q3 Q2 Q1 Q0 I1 I1 I0
Qn+1 reprezinta nivelul dupa aplicarea noii combinatii de

1 0 0 0 1 0
intrari.
1 0 0 0 1 1
0 0 0 0 1 0
0 0 0 0 1 1
1 0 0 0 0 0
1 0 0 0 0 1
0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 1
4. Sintetizati rezultatele obtinute in tabela de adevar alaturata.
5. Descrieti functiile statice ale bistabilului JK. S R Qn+1 Qn+1
a). a.) 1 1
b).
b.) 0 1
c).
d). c.) 1 0
6. Descrieti comportamentul static al bistabiluluiJK master-
slave. d.) 0 0
Observatie: Pentru completarea campurilor utilizati tastatura
Experimentul 5
In experimentele urmatoare se va studia un bistabil JK master-slave.
Modul de lucru
1. Conectati placa la interfata UniTrain-I conform figurii si Conexiuni

tabelului alaturat.
De la Catre
Digital Out 4 Borna CBB R1
Digital Out 3 Borna CBB K1
Digital Out 2 Borna CBB C1
Digital Out 0 Borna CBB S1

meniul Instruments:
- Digital inputs and outputs (Panou cu intrari si iesiri Setari
digitale)
Digital dupa cum se
outputs precizeaza
3. J = low ; K = low (Setati atat J cat si K pe LOW)
Daca bistabilul nu este setat, atunci setati S=0 ; R=1 . Dupa

aceea, refaceti setarile la valorile S=1 ; R=1 .
o Generati un singur impuls de ceas si observati

efectul asupra iesirii.
o Apoi, generati mai multe serii de impulsuri unice Ce observati?

de ceas.
4. Resetati bistabilul prin S=1 ; R=0 . Dupa aceea, setati din

nou S=1 ; R=1. Cum se comporta bistabilul in acest caz?
o Generati un impuls de ceas si observati efectul
asupra iesirii.
o Apoi, generati mai multe serii de impulsuri unice

de ceas.
5. J = high ; K =low (Setati J pe HIGH, iar K pe LOW)
Daca bistabilul este setat, resetati-l prin perechea S=1 ; R=0 .

Dupa aceea, refaceti configuratia S=1 ; R=1 .
o Generati un singur impuls de ceas si observati Ce observati?


de ceas.
Cum se comporta bistabilul in aceasta situatie?
6. J = low ; K = high (Setati J pe LOW, iar K pe HIGH)
Daca bistabilul nu este setat, setati S=0 ; R=1 . Dupa aceea,

refaceti urmatoarea setare: S=1 ; R=1.
o Generati un singur impuls de ceas si observati Ce observati?


de ceas.
7. J = high ; K = high (Setati atat J cat si K pe nivelul

HIGH)
o Generati un singur impuls de ceas si observati

efectul asupra iesirii. Ce observati?
de ceas.
8. Completati ambele J K C Qn Qn+1 Qn+1 J K C Qn+1 Qn+1

tabele cu
rezultatele 0 0 0 0 0
obtinute.
0 0 1 0 1
Qn reprezinta
nivelul logic 0 1 0 1 0
inainte de sosirea
unui nou tact de
0 1 1 1 1
ceas.
Qn+1 reprezinta 1 0 0
nivelul logic dupa
sosirea noului tact 1 0 1
de ceas.
1 1 0
1 1 1
9. Ce se intampla daca generati un impuls de ceas cu front

pozitiv, modificati valoarea lui J sau K, iar apoi generati
frontul negativ al impulsului de ceas?
NUMARATOARE
Experimentul 1
Numaratoarele sunt circuite destinate numararii continue a semnalelor electrice. In general, numararea se
efectueaza prin operatii de adunare si memorare a valorilor. Numaratoarele sunt realizate in principal cu
bistabili JK.
Cel mai simplu numarator de impulsuri este un bistabil JK master-slave (denumit in continuare bistabil) ale
carui intrari J si K sunt setate pe nivelul logic 1. Frecventa aplicata la intrarea C are ca factor de divizare
2:1.
In cazul bistabililor conectati, starile numarabile se calculeaza astfel:
m = 2n
Ţ n = log2m
Astfel, maximul numarabil este:

k=m-1
n Numarul de bistabili
m Stari numarabile
k maximul numarabil
Prin urmare, 3 bistabili au 23 = 8 stari numarabile si maximul numarabil k = m - 1 = 8 - 1 = 7.
In prezent, numaratoarele cu un maxim numarabil mare nu sunt realizate pe baza componentelor discrete,
precum majoritatea modulelor integrate destinate acestui scop. Circuitele discrete pentru numarare sunt
insa foarte des folosite pentru analiza si intelegerea circuitelor digitale.
Intrarile bistabilui influenteaza iesirile Q1 si Q1 dupa cum urmeaza:
Intrarea pentru ceas

: Controleaza raspunsul dinamic al bistabilului.
C1
Intrarile JK : Controleaza iesirile Q1 si Q1
Impulsul nu poate schimba starea iesirilor

J=0,K=0 :
Q1 sau Q1
J = 1 , K = 0 , Q1 = 0 ,
: Impulsul poate schimba starea iesirilor
Q1= 1
J = 0 , K = 1 , Q1 = 1 ,
: Impulsul poate schimba starea iesirilor
Q1= 0
J = Q1 , K = Q1 : Impulsul nu poate schimba starea iesirilor
J=1,K=1 : Orice impuls poate schimba starea iesirilor
Intrare pentru setare : Are prioritate. Valoarea 0 a acesteia seteaza iesirea opusa Q1 (indiferent de
S1 C1 , J1 , K1).
Intrare pentru : Are prioritate. Valoarea 0 a acesteia seteaza iesirea Q1 pe 1 (indiferent de C1 ,

resetare R1 J1 , K1).
S1 si R1 nu trebuie sa fie 0 simultan niciodata.
Tipuri de numaratoare:
In principal, configuratiile bistabililor si ale circuitelor de numarare se clasifica astfel:
 Dupa impulsul de control (numaratoare sincrone si asincrone)
 Dupa directia de numarare (numaratoare crescatoare, descrescatoare si reversibile)

 Dupa cod / sistemul de numeratie (sistem binar, cod Aiken, cod BCD)
In acest experiment se analizeaza functionarea unui numarator asincron cu 16 stari numarabile.
Numaratoare asincrone (m = 16)
Calculati numarul de bistabili JK necesari pentru realizarea unui numarator capabila sa numere 16
impulsuri.
=2 Ţ = log
n = log =
Care este valoarea maxima numarabila a circuitului?
k=
k= =
, adica numaratorul poate numara pana la valorea zecimala .
Schema de montaj
Q1 Q2 Q3 Q4
S Q1 S Q2 S Q3 S Q4
J1 Q J2 Q J3 Q J4 Q
1J 1J 1J 1J
C1 C1 C1 C1
K1
1K K2
1K 1K 1K
Q Q K3 Q K4 Q
C R R R R
Retineti principiul de baza al numaratorului asincron.

Intrarile J si K ale fiecarui bistabil sunt pe nivelul logic . Prin urmare, bistabilii sunt in modul
de .
Modul de lucru
1. Conectati placa la interfata UniTrain-I in conformitate cu Conexiuni

figura si tabelul alaturat.
De la Catre
Interfata S Borna CBB C1

S1
DI 0
J1 Q1 E1
(C) DO 0 C1 Q1
E2
K1 Q1
DI 1
R1

E3
S2 Q2
E4
J2 Q2
C2
E5
K2 Q2 Q3
R2 E6
S3

E7
J3 Q3 Q4
DI 2
C3 E8
K3 Q3
R3 E1 Q1
S4 E2 Q2
J4 Q4 E3 Q3
DI 3
C4 E4 Q4
K4 Q4
E5 Q5
R4
E6 Q6
k l m n o
E7 Q7
E8 Q8
p q r s t
0V 0V
SO4201-9T
Faceti clic pe figura pentru a vedea conexiunile necesare
Observatie: Intrarile neconectate (de exemplu, intrarile J si K) sunt

setate pe
nivel HIGH prin intermediul unor rezistoare pull-up
2. Deschideti urmatoarele instrumente virtuale din meniul

Instruments:
- Function generator (Generator de functii) Setari
- Digital inputs (Panou cu intrari digitale)
Amplitude:
50% at 1:1
Function
Frequency:
generator
1Hz Logic
Power ON
3. Porniti generatorul de functii si urmariti afisajul Binar Dec Oct Hex

panoului intrarilor digitale. Comutati formatul de afisare
intre decimal/zecimal (dec), octal/octal (oct) 0000 D O H
si hexadecimal/hexazecimal (hex), iar apoi completati tabelul
alaturat.
0001 D O H
4. Ce observati dupa pornirea circuitului?
0010 D O H
0011 D O H
0100 D O H
0101 D O H
0110 D O H
0111 D O H
1000 D O H
1001 D O H
1010 D O H
1011 D O H
1100 D O H
1101 D O H
1110 D O H
1111 D O H
Experimentul 2
Proiectarea numaratoarelor sincrone
Urmati urmatorul mod de lucru pentru proiectarea acestui tip de numarator:
1. Analiza problemei
2. Determinarea numarului de bistabili in functie de ecuatia de implementat
3. Pregatirea tabelei de adevar in conformitate cu problema de rezolvat
4. Pregatirea hartilor Karnaugh
5. Identificarea functiilor implicate in problema
6. Configurarea numaratorului
Dupa cum s-a prezentat in capitolele anterioare, urmatoarea ecuatie logica reprezinta conditia de setare a
bistabilului JK:
Qn+1 = J ˇ Qn + K ˇ Qn
Urmatoarele precizari se aplica in mod special pentru proiectarea numaratoarelor sincrone.
Ecuatia de functionare a unui numarator sincron trebuie sa aiba urmatoarea forma:

Q1n+1 = ( G1n ˇ Q1n ) + ( H1n ˇ Q1n )
Q2n+1 = ( G2n ˇ Q2n ) + ( H2n ˇ Q2n )
Q3n+1 = ( G3n ˇ Q3n ) + ( H3n ˇ Q3n )
... = ... + ...
Gi si Hi sunt reprezentarile logice ale combinatiilor functiilor de iesire

(Qi si Qi ; i = 1..n) ale bistabilului respectiv.
Functiile de intrare ale bistabililor JK sunt:
K1 = G1n si J1 = H1n
... etc.
F Daca tabela de adevar a problemei de rezolvat necesita mai putine combinatii decat este posibil, atunci
este indicat a fi notate cu X (adica, valoare posibila este 0 sau 1).
Termenii ecuatiei de functionare, care nu apar in functia dedusa initial, vor fi considerati ca
avand valoarea logica 0
n acest experiment se analizeaza functionarea numaratorului sincron cu 4 stari numarabile.
Montajul experimental
1 Q1 Q2
S S
1J 2J
C1 C2
1K 2K
R R
C
Precizati tabela de adevar pentru acest Care numere zecimale pot fi codate binar cu ajutorul
numarator acestui numarator?
pentru tn pentru tn+1
Cclock 21 20 21 20
Q2n Q1n Q2n+1 Q1n+1

0 0 0
1 0 1
2 1 0
3 1 1
Minimizati functia acestui circuit utilizand harta Karnaugh
Functia minimizata este:

Q1n+1
Q2n Q2n Q1n+1 =
Q1n = ˇQ1n + ˇQ1n
Q1n ⇒ ;
J1 = K1 =
Functia minimizata este:

Q2n+1
Q2n Q2n Q2n+1 =
Q1n = ˇQ2n + ˇQ2n
Q1n ⇒ ; K2 =
J2 =
Observatie: Campurile se completeaza prin

intermediul tastaturii
Prin urmare:
J1 si K1 vor fi setate pe nivelul logic .
J2 si K2 vor fi conectate cu .
Comparati si comentati rezultatele circuitului obtinut.
Modul de lucru
1. Conectati placa la interfata UniTrain-I conform tabelului din Conexiuni

partea dreapta.
DI 1
S1
J1 Q1 E1
De la Catre
C1 Q1
E2
K1 Q1
R1
E3
S2 Q2
E4 DI 0
Borna CBB
J2 Q2
C2
E5
Dig-Out 0
K2 Q2 Q3
R2 E6
(C) DO 0
S3
J3
C3
Q3
E7
E8
Q4 C1,C2
K3 Q3
R3 E1 Q1
S4 E2 Q2
J4 Q4 E3 Q3
Borna CBB Q1 Borna CBB J2

C4 E4 Q4
K4 Q4
E5 Q5
R4
E6 Q6
k l m n o
E7 Q7
E8 Q8
p q r s t
0V 0V
SO4201-9T
Borna CBB Q2 Borna CBB K2
Faceti clic pe imagine pentru a vedea conexiunile necesare. Digital In 0 Borna CBB Q2
Observatie: Intrarile neconectate (exemplu, intrarile J si K), Digital In 1 Borna CBB Q1

sunt setate pe stare HIGH prin rezistoare pull-up.
2. Activati Logic analyzer (Analizorul logic) si incarcati fisierul

denumit
'Synchronous counter m=4'.
Daca iesirile CBB sunt pe nivel HIGH, resetati CBB (conectati

R la masa/ground ^). Logic analyzer
3. Porniti masuratoarea si urmariti rezultatul.

Transferati rezultatul obtinut pe foaia de lucru.
4. Comparati diagrama cu tabela de adevar.
REGISTRI
Notiuni de baza
In domeniul prelucrarii informatiilor Registrii sunt unitati de memorie in miniatura care au un numar redus
de biti. Acestia servesc la stocarea informatiilor pentru durate scurte de timp. Cel mai simplu registru
este bistabilul D (Latch). O inseriere a mai multor bistabili, excitati simultan de acelasi semnal de ceas, se
numeste Registru cu deplasare (Shift Register). Registrii cu deplasare pot fi alcatuiti si din bistabili JK,
astfel putand fi folositi ca numaratoare in unele aplicatii.
Registrii cu deplasare au de obicei urmatoarele intrebuintari:
1. Ca buffer (memorie tampon) si ca memorie (de capacitate redusa si viteza sporita);

2. Pentru conversia datelor seriale in date paralele si vice-versa;
3. Pentru sincronizarea si intarzierea datelor:
In realitate se folosesc numai registrii sincroni cu deplasare. Procedeul de proiectare al registrilor cu

deplasare se axeaza pe aceleasi proceduri utilizate si la realizarea numaratoarelor sincrone, numai functiile
de intrare ale lui J si K fiind determinate. Functiile de intrare ale bistabililor posteriori sunt aceleasi cu
variabilele de iesire anterioare.
Modul de functionare
Modurile de intrare, procesare si iesire a datelor pentru registrii cu deplasare au la baza urmatorele trei
principii:
a. Introducerea seriala a datelor (semnalele intra in registrii secvential si sunt transferate catre iesire bit
cu bit).
b. Introducerea paralela a datelor (semnalele intra in registrii in paralel sau secvential si ajung la iesire
simultan, in secvente).
c. Registrii cu deplasare circulara (datele se deplaseaza in bucla continua prin registrii cu deplasare).
Toti bistabilii memoreaza informatiile in acelasi timp pe acelasi front al ceasului, iar apoi transfera simultan
datele memorate catre urmatorii bistabili, stocand informatiile. Astfel, datele stocate sunt transportate mai
departe cu fiecare front de ceas activat.
Prin verificarea numarului de intrari si iesiri, se poate determina modul de functionare (serial sau paralel) al
registrului cu deplasare.
Intrarea/iesirea seriala presupune o intrare, respectiv o iesire,

Intrarea/iesirea paralela presupune n - intrari, respectiv n - iesiri.
Experimentul 1
Scopul acestui experiment este de a prezenta si analiza modul in care functioneaza un registru cu
deplasare pe 4 biti cu intrare seriala si iesire seriala.
Q4
E S Q1 S Q2 S Q3 S
1J 2J 3J 4J
C2 C3 C4
1 1K 2K 3K 4K
R R R R
C
Modul de lucru

partea dreapta.
De la Catre

S1 DI 3
(E) DO 0 J1 Q1 E1
C1 Q1
E2
K1 Q1
Borna CBB
Digital Out 1
R1
E3
S2 Q2
J2 Q2
E4
DI 2
C1,C2,C3,C4
C2
E5
K2 Q2 Q3
R2 E6
DI 1
Borna CBB
S3
E7
J3 Q3
Borna NU Q1
Q4
C3 E8
K3
R3
Q3
E1 Q1
K1
S4 E2 Q2
DI 0
J4 Q4 E3 Q3
C4 E4 Q4
K4 Q4
E5 Q5 Borna
Borna CBB J2
R4
(C) DO 1 E6 Q6
k l m n o
E7
E8
Q7
Q8
CBB Q1
p q r s t
0V 0V
SO4201-9T
Borna Borna CBB
CBB Q1 K2
Faceti clic pe imagine pentru a vedea conexiunile necesare. Borna

Borna CBB J3
CBB Q2
Observatie: Intrarile neconectate (de exemplu, intrarile J si K),
sunt setate pe nivel HIGH prin rezistoare pull-up.
Borna Borna CBB
CBB Q2 K3
Borna
Borna CBB J4
CBB Q3
Borna Borna CBB

CBB Q3 K4
Borna CBB
Digital In 0
Q4
Borna
Digital In 1
CBB Q3
Borna
Digital In 2
CBB Q2
Borna
Digital In 3
CBB Q1
2. Introduceti in tabelul alaturat starile obtinute la citirea Data Tact ceas

secventiala a codului binar (1010) corespunzator numarului Q1 Q2 Q3 Q4
E C
zecimal 10.
1 010
0 010
1 010
0 010
0 010
0 010
3. Activati Logic analyser (Analizorul logic) si incarcati

fisierul
' 4 bit shift register '.
Daca iesirile bistabilului sunt setate pe nivel HIGH, resetati

bistabilii (conectati R la masa ^). Logic analyser
4. Incepeti masuratoarea si urmariti rezultatele.

Notati rezultatele in foaia de lucru.
5. Cate impulsuri trebuie aplicate lui C pentru a putea citi serial combinatia binara a numarului 10D
pe iesirea Q4 ?
Registrul cu deplasare circulara
In cadrul unui registru cu deplasare circulara, o anumita secventa de cifre este 'deplasata prin' registru in
permanenta, astfel incat ultima cifra binara sa fie mutata de la un capat la celalalt al registrului, dupa care
este afisata starea.
Q1 Q2 Q3 Q4
S S S S
1J 2J 3J 4J
C1 C2 C3 C4
1K 2K 3K 4K
R R R R
C
Modul de lucru
5. Modificati circuitul original pentru a realiza unul mai Conexiuni

complex.
DECONECTATI
S1 DI 3
J1
C1
Q1 E1
E2
Q1 De la De la
K1 Q1
R1
E3
S2 Q2
E4

J2 Q2
DI 2
C2
E5
K2 Q2 Q3
R2 E6
S3 DI 1
E7
J3 Q3 Q4

C3 E8
K3 Q3
R3 E1 Q1
S4 E2 Q2
J4 Q4 E3 Q3
DI 0
C4 E4 Q4
(C) DO 1
K4
R4
Q4
E5
E6
Q5
Q6
Borna NU Q1 Borna CBB K1
k l m n o
E7 Q7
E8 Q8
p q r s t
0V 0V RECONECTATI
SO4201-9T
De la La
Faceti clic pe imagine pentru a vedea conexiunile necesare.
Borna
Borna CBB J1
Observatie: Intrarile neconectate (de exemplu, intrarile J si K), CBB Q4
Borna Borna CBB
CBB Q4 K1

fisierul
' Circular shift register '
Logic analyser
7. Folosind butoanele S (Set) si R (Reset) aplicati la intrarea celor 4 bistabili un set de biti cu valori
aleatoare (de exemplu Q1=1, Q2=0, Q3=0, Q4=0 or Q1=1, Q2=0, Q3=1, Q4=0 ).
Incepeti apoi masuratorile si urmariti rezultatele. Modificati setul de biti ori de cate ori doriti si
apoi repetati masuratorile. Studiati cele doua variante prezentate aici.
Atentie:
Pentru a evita stergerea setului de biti, nu opriti alimentarea.
Temporizati secventa de biti cu ajutorul registrului cu deplasare circulara.
Experimentul 2
In acest experiment se foloseste registrul cu deplasare din studiul anterior, dar cu functionare in paralel.
Q1 Q2 Q3
E S S S
1J 2J 3J
C2 C3
1 1K 2K 3K
R R R
C
Modul de lucru

dreapta.
De la Catre
S1 DI 2
(E) DO 0 J1 Q1 E1
Q1 Borna CBB
Digital Out 0
C1
E2
K1 Q1
R1
S2
E3
Q2
J1
E4
J2 Q2
DI 1
C2
E5
K2 Q2 Q3
Borna NU
R2 E6
Digital Out 0
S3 DI 0
E7
J3 Q3 Q4
C3
K3 Q3
E8 E1
R3 E1 Q1
(C) DO 1
S4 E2 Q2
J4 Q4 E3 Q3
C4 E4 Q4
Borna CBB
Digital Out 1
K4 Q4
E5 Q5
R4
k l m n o
E6
E7
Q6
Q7
C1,C2,C3
E8 Q8
p q r s t
0V 0V
Borna CBB
SO4201-9T Borna NU Q1
K1
Faceti clic pe imagine pentru a vedea conexiunile necesare.
Borna CBB
Borna CBB Q1
Observatie: Intrarile neconectate (de exemplu, intrarile J si K), J2
Borna CBB
Borna CBB Q1
K2
Borna CBB
Borna CBB Q2
J3
Borna CBB
Borna CBB Q2
K3
Borna CBB
Digital In 0
Q3
Borna
Digital In 1
CBB Q2
Borna
Digital In 2
CBB Q1

fisierul
' Shift Register SP 1 '.
Daca iesirile bistabilului sunt setate pe nivel HIGH, resetati

bistabilii (conectati R la masa ^). Logic analyser
3. Incepeti masuratorile si notati rezultatele in foaia de lucru.

Completati tabelul alaturat folosind diagrama.
Puneti la intrare combinatia de biti "100" :
Tabelul 1.
dupa
tactul Numar
Q1 Q2 Q3
#1 #2 #3 #4 #5 #6 #7 #8 #9 #10 de zecimal
ceas
#1
#2
#3
#4
4. Incarcati fisierul ' Shift Register SP 2 '.

Incepeti masuratorile si notati rezulatele in foaia de lucru.
Completati tabelul alaturat cu ajutorul diagramei.
Tabelul 2.
dupa
tactul Numar
Q1 Q2 Q3
de zecimal
ceas
#1
#1 #2 #3 #4 #5 #6 #7 #8 #9 #10
#2
#3
#4
#5
5. Incarcati fisierul ' Shift Register SP 3 '.

Incepeti masuratorile si notati rezultatele in foaia de lucru.
Folositi diagrama pentru a completa tabelul alaturat.
Tabelul 3.
dupa
tactul Numar
Q1 Q2 Q3
#1 #2 #3 #4 #5 #6 #7 #8 #9 #10 de zecimal
ceas
#1
#2
#3
#4
#5
#6
6. Descrieti modul in care functioneaza registrul cu deplasare. De cate tacturi de ceas este nevoie
pentru a obtine la iesire semnalul dorit?

Lab 14 - Circuite Secventiale

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lab 14 - Circuite Secventiale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LABORATORUL 14

CIRCUITE LOGICE SECVENTIALE

 Circuite basculante bistabile de tipul RS

o Proiectarea si functionarea circuitelor cu zavorare (latch)

o Influenta nivelului semnalelor asupra CBB statice

o circuite basculante bistabile RS cu reset dominant

 Circuitele basculante bistabile de tipul JK

o Diferenta dintre bistabilii RS si JK tinand cont de tip si modul de setare si resetare

o Avantajele bistabilului JK Master-Slave in calitate de bistabil JK special

 Numaratoare (asincrone, sincrone, reversibile)

o Descrierea modului de functionare al numaratoarelor sincrone

o Studiul unui numarator sincron prin analiza functionarii sale

o Descrierea modului de functionare al numaratoarelor asincrone

o Analiza unui numarator asincron prin analiza funtionarii sale

o Identificarea caracteristicilor distincte ale numaratoarelor sincrone si asincrone

o Aplicarea cunostintelor acumulate despre numaratoarele sincrone si asincrone pentru

o Generarea si descrierea raspunsului obtinut pentru un registru cu deplasare cu un anumit

o Proiectarea unui registru cu deplasare si testele de functionare efectuate

o Determinarea diferentei dintre iesirea seriala si cea paralela

o Identificarea relatiei dintre numarul de iesiri si tipul registrului cu deplasare

 Eurocard 160 x 100 mm

 4 circuite basculante JK Master-Slave

Circuitul este echipat si cu doua simulari de defecte ce pot fi activate.

1. Conectati o platforma Experimenter la interfata UniTrain-I, iar Conexiuni

Borna SI-NU Borna SI-NU

Borna SI-NU Borna SI-NU

2. Alegeti urmatorul instrument virtual din meniul Instruments:

Qn reprezinta nivelul inainte de aplicarea unei noi combinatii

Qn+1 reprezinta nivelul dupa aplicarea noii combinatii de S R Qn Qn+1 Qn+1

4. Demonstrati capabilitatea circuitului de a memora (zavorare /

5. Enumerati functiile (rolurile) individuale ale bistabilului RS a). 1 1

6. Ce concluzii puteti trage din tabela de adevar, cu privire

1. Conectati placa cu montajul experimental la interfata Conexiuni

Digital Out 1 Borna NU E1

Digital Out 0 Borna NU E2

Borna SI-NU Borna SI-NU

Borna SI-NU Borna SI-NU

Digital In 0 Borna SI-NU

2. Deschideti urmatorul instrument virtual din

3. Utilizati varabilele de intrare pentru generarea starilor initiale

Qn reprezinta nivelul inainte de aplicarea unei noi combinatii

Qn+1 reprezinta nivelul dupa aplicarea noii combinatii de S R Qn Qn+1 Qn+1

4. Demonstrati capabilitatea circuitului de a memora (zavorare /

5. Enumerati functiile (rolurile) individuale ale bistabilului RS a.) 0 0

6. Descrieti raspunsul circuitului extins latch.

1. Conectati placa cu montajul experimental la interfata Conexiuni

Digital Out 1 Borna SI-NU E5

Digital Out 0 Borna NU E1

Borna NU Q1 Borna SI-NU E4

Borna NU Q1 Borna SI-NU E6

Borna SI-NU Q3 Borna SI-NU E1

Borna SI-NU E2 Borna SI-NU Q2

Digital In 3 Borna SI-NU E1

Digital In 2 Borna SI-NU E4

Digital In 1 Borna SI-NU Q1

Digital In 0 Borna SI-NU Q2

2. Deschideti urmatorul instrument virtual din

Digital outputs a se vedea Tabelul

3. Utilizati varabilele de intrare pentru generarea starilor

Qn reprezinta nivelul inainte de aplicarea unei noi S R Qn Z1 Z2 Qn+1 Qn+1

5. Descrieti functiile individuale ale acestui tip de S R Z1 Z2 Qn+1 Qn+1

6. Care este avantajul acestui bistabil? d). 1 1

Observatie: Completati campurile prin intermediul tastaturii

7. Precizati concluziile experimentelor cu bistabilii