Sunteți pe pagina 1din 2

Regiunea gleznei este impartita in doua regiuni :

-Regiunea maleolara anterioara – situate anterior de articulatia talocrurala


-Regiunea maleolara posterioara – formata din structurile situate medial , lateral si dorsal de
articulatia talocrurala
Structurile osoase care participa la formarea regiunii gleznei sunt : talusul si extremitatile
distale ale tibiei si peroneului (fibulei).
Extremitatea distala a tibiei este reprezentata prin epifiza inferioara , care are forma
neregulata , cuboidala , careia ii sunt descrise sase fete: superioara , inferioara , anterioara ,
posterioara , laterala , mediala ( prelungita cu maleola medial ).
Extremitatea distala a fibulei este constituita din epifiza sa inferioara. Acestei maleole i se
descriu: un varf , o fata laterala subcutanata si o fata mediala.
Talusul sau astragalul este interpus intre oasele gambei si oasele tarsiene (calcaneu si
navicular), descriindu-se un corp , col si cap

Calcaneul este cel mai voluminos os al talusului, avand forma prismatica , alungita
anteroposterior cu sase fete.
Practic însă, în majoritatea covârşitoare a cazurilor avem de a face cu o leziune a ligamentului
colateral lateral.

Ligamentul colateral lateral este format din 3 componente

- Ligamentul talofibular anterior

- Ligamentul calcaneofibular

- Ligamentul talofibular posterior


Mecanismul de producere al entorsei de gleznă este prin inversiunea forţată a piciorului.
Entorsa de gradul II si III:
Atunci când nu există o patologie asociată sau entorse repetate în
antecedentelesportivului, tratamentul conservativ s-a dovedit suficient. Obiectivele includ:
- diminuarea durerii
- diminuarea tumefactiei
- imobilizare potrivită pentru repausul fibrelor ligamentare - orteze
- recuperarea muschilor peronieri
- restaurarea miscării normale a gleznei

Tratamentul contine următoarele faze:


a) faza I de tratament :
tratează echimoza si edemul prin:
- repaus (mers cu cârjele)
- gheată
- pansament compresiv - (imobilizarea prin bandaj compresiv elastic, rulat in forma de
"8"), sau cizmă gipsată sau orteze reglabile
- pozitie proclivă

b) faza II de tratament :
Consta în începerea recuperării propriu zise. Aceasta fază începe la 1-3 săptămâni de
la traumatism, atunci când edemul a diminuat mult. Recuperarea este activă. Caută să
restaureze proprioceptia, soliditatea peronierilor si mobilitatea articulară. În afara
miscărilor active, se execută si miscări pasive atente, graduale:
- exercitii pentru degete (extensii si flexii active, cu si fără rezistentă).
- exercitii pentru sensibilitatea proprioceptivă (cu ajutorul unei mingi: pacientul cu
piciorul pe minge, o roteste, îsi plimbă piciorul pe ea, o loveste usor, etc., ca un
fotbalist la antrenament).
- exercitii pentru întărirea muschilor peronieri: eversii repetate izotonice si izometrice.
Această etapa durează între 4 si 10 săptămâni, după care pacientii pot progresa spre faza a
III-a.
c) faza III de tratament :
Este important ca înaintea începerii exercitiilor să se pună o gleznieră. Ea oferă
stabilitate mai bună iar contactul cu pielea ameliorează activitatea proprioceptorilor. Vor
fi continuate exercitiile pentru recuperarea eversiei gleznei prin eversii repetate împotriva
unei rezistenţe (elastice, scripeti).
Recuperarea este completă atunci când pacientul poate să sară pe piciorul traumatizat
fără durere sau instabilitate.

S-ar putea să vă placă și