1.

Circumstantele cauzei

Acest caz de studiu are la baza cauza Kutzner impotriva Germaniei, ce a fost
inaintat de catre domnul Ingo Kutzner si doamna Annette Kutzner pe 5 iulie 1998
Curtii Europene a Drepturilor Omului si se bazeaza pe incalcarea articolului 8 al
Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, potrivit caruia le-au fost ingradite pe
nedrept drepturile parintesti.

Reclamantii, respectiv domnul si doamna Kutzner, s-au nascut in Germania in

1966 si 1968, si locuiesc in Badbergen. Acestia sunt casatoriti si au impreuna 2 fiice,
Corinna, nascute pe 11 septembrie 1991, si Nicola, nascuta pe 27 februarie 1993. De
la nasterea fiicelor, cei doi soti locuiesc impreuna la ferma parintilor domnului
Kutzner, impreuna cu acestia si fratele lui burlac. Ingo Kutzner muncea la o ferma de
pasari , in timp ce Annette Kutzner , deoarece isi pierduse locul de munca , a ales sa
stea acasa sa aiba grija de fiice si de gospodarie. Cei doi soti au participat amandoi la
scoli pentru copii cu nevoi special in tinerete.

Observand ca fiicele acestor, respective Corinna si Nicola au avut probleme in

dezvoltarea fizica si psihica, reclamantii au decis sa ceara ajutor de la autoritatile
statului in vederea sprijinilui acestora , In urma unor analize efectuate, la sfatul
doctorilor, fiicele au primit asistenta educationala si au participat la o cresa pe timpul
zilei pentru copii cu nevoi speciale.

De asemenea, familia Kutzner era vizitata de catre o asistenta sociala,

cunoscuta ca doamna Klose in fiecare saptamana. Desi pe raportul acesteia, doamna
Klose figura cu 10 ore de asistenta sociala, familia Kutzner a reclamat faptul ca
aceasta petrecea doar 3 ore acasa la acestia, aceasta motivand ca restul de 7 ore
constau in drumul dus-intors catrea acestia. Astfel, s-a ivit o neintelegere intre familia
Kutzner si doamna Klose, ceea ce a rezultat intr-un raport negativ din partea acesteia.
In acest raport doamna Klose a relatat ca sotii Kutzner nu sunt capabili de a avea grija
de cele 2 fetite si ca exista relatii conflictuale in familie. In urma acestui raport, s-au
efectuat mai multe analize din care au reiesit ca sotii Kutzner nu au capactiatea
intelectuala necesara pentru a-si creste copiii la un nivel acceptabil de trai. Astfel,
Biroul Protectiei Copilului le-a retras drepturile parintesti sotilor Kutzner. Nicola si
Corinna au intrat astfel in protectia statului, iar apoi au fost trimise in familii adoptive
separate. Ulterior, mai multe procese intre familia Kutzner si statul German pentru
recapatarea drepturilor parintesti, s-a decis ca fetele vor ramane in continuare in
protectia statului, intrucat acesta poate satisfice mai bine nevoile psihologice si
sociale ale fetelor decat parintii ori bunicii lor.

2.Rezolvarea data de Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Sotii Kutzner au inaintat cazul impotriva Republicii Federale Germane catre

Curtea Europena a Drepturilor Omului pe 5 iulie 1998, acestia fiind reprezentati de
avocatul H. Brückner in timp ce Republica Federala Germana a fost reprezentata de
avocatul lor, K. Stoltenberg. Reclamantii sustin ca prin retragere drepturilor parintesti
si impunerea unor restrictii privind vizitarea copiilor, le-a fost incalcat art.8 din
Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cat si art. 6 referitor la un proces just.

Desi reprezentatul statului German a incercat sa motiveze actiunile luate de

autoritatile publice ca fiind legale, motivand cu existenta a unor rapoarte si analize
efectuate de experti, reclamantii au atacat legitimitatea acestor rapoarte, deoarece
concluzia fiecarui raport era diferita, neexistand un motiv temeinic pentru retragerea
drepturilor parintesti.

De asemenea, reclamantii au expus faptul ca experienta separarii copiilor de

parinti i-ar fi traumatizat , suferind de sindromul alienarii de parinti. Astfel, Curtea a
considerat ca in acest caz nu au existat destule motive suficiente pentru a separa copii
de parinti. Mai mult, Curtea a mentionat faptul ca fetitele au fost separate , nu numai
de parinti ci si una de cealalta, fiind plasate in familii adoptive diferite.

Astfel, Curtea a decis incalcarea drepturilor familiei Kutzner, respective art. 8

din DUDO, de catre statul German, si l-a obligat pe acesta la plata catre reclamanti a
15 000 de euro daune morale si 8000 de euro in despagubiri de judecata.