RADU DORIAN

CLASA A-XI

Mănăstirea Hurezi
cod LMI VL-II-a-A-09884, anul înscrierii 1993, COD 597

Satul Romanii de Jos, aparținător Orașului Horezu, județul Vâlcea

Complexul monahal Hurezi [Hurez, Hurezu, Horez], de la Romanii de Jos, este

situat în nordul provinciei Olteniei, În depresiunea subcarpatică Hurezu, la cca. 5 km N de
drumul național DN 67 ce face legătura între orașele capitală de județ Râmnicu Vâlcea și
Târgu-Jiu, pe malul stâng al văii Romanilor, la cca. 570 m altitudine. Mănăstirea Hurezi este
cel mai vast şi cel mai dezvoltat ansamblu monastic din Tara Româneasca. Prin elementele de
ordin arhitectural şi artistic este un unicat nu doar în arhitectura româneasca, ci şi în cea a
sud-estului Europei, o sinteză post-bizantina, fidelă tradiției ortodoxe, edificata atât după
principiile ordonatoare ale Renașterii italiene cât şi după tipicul marilor mănăstiri de la
Muntele Athos.
Mănăstirea Hurezi, ctitoria domnitorului Constantin Brâncoveanu (1688-1714) a fost
începuta în 1690, completată şi extinsă de egumenii mănăstirii în mai multe etape: 1734
-1735, 1829 - 1854 şi 1854 - 1873.
Hurezii pun în evidentă un program complex, nou, niciodată reluat în Tara
Româneasca, conceput potrivit unor trasee regulatoare renascentiste, după o axă orientată est-
vest, cu o incinta principală de plan dreptunghiular - în centrul căreia se află "Biserica mare",
catholiconul și patru schituri subordinate ansamblului major, amplasate în afară incintei mari,
spre cele patru puncte cardinale.
"Biserica Mare", cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena, era destinată să
devină necropola a familiei lui Constantin Brâncoveanu. În epoca, Hurezii devin un mare
centru artistic în jurul căruia s-a născut "stilul brâncovenesc", model de referință, cu o mare
varietate de interpretări, până după 1800. Ansamblul de la Hurezi a încununat procesul de
elaborare a unui ordin muntenesc, denumit de urmași "stilul brâncovenesc"