Atacul de la Smârdan de Nicolae Grigorescu

Am ales acest tablou pentru ca in opinia mea el reprezintă curajul, dârzenia si hotărârea românului
in realizarea visurilor sale.

Tabloul a intrat definitiv în conștiința publicului fiind una din reprezentările emblematice a efortului
militar al tinerei armate române pentru câștigarea independenței naționale.

Tabloul redă o scenă din asaltul executat de trupele Regimentului VI de Linie, din Tecuci asupra
satului Smârdan, la 12/24 ianuarie 1878, ca parte a operației de cucerire a Vidinului.

Tabloul este impresionant prin senzația de mișcare pe care o redă în raport cu monumentalitatea și
dimensiunile lui. Imaginea înfățișată este de un puternic dramatism, ea având în primul plan două
leșuri în mărime naturală: un turc care zace pe spate în zăpadă cu mâinile întinse, simbolizând
renunțarea, și în dreapta lui un român căzut cu mâinile încleștate pe pușcă. Pe lângă aceștia trec în
fugă infanteriștii români cu baioneta la armă, într-o avântată poziție de atac. Atitudinea soldatului
din prim-plan este reluată la fiecare soldat român, fapt care amplifică motivul inițial ca într-o
simfonie, sporind astfel efectul eroic de ansamblu. Capelele căzute în zăpadă, flacăra exploziilor,
cenușiul mantalelor, sumbrul cer hibernal și roșul fesurilor, întregesc atmosfera pâcloasă și
plumburie a câmpului din zorii dimineții de 13 ianuarie 1878.