Nicolae Grigorescu este primul dintre fondatorii picturii române modern.

Nicolae
Grigorescu a devenit un simbol pentru tinerele generații de artiști care, în primele decenii ale
secolului al XX-lea, căutau să identifice și să aducă la lumină valorile spiritualității românești.
Tabloul este impresionant prin senzația de mișcare pe care o redă în raport cu
monumentalitatea și dimensiunile lui. Imaginea înfățișată este de un puternic dramatism, ea
având în primul plan două leșuri în mărime naturală: un turc care zace pe spate în zăpadă cu
mâinile întinse, simbolizând renunțarea, și în dreapta lui un român căzut cu mâinile încleștate
pe pușcă. Pe lângă aceștia trec în fugă infanteriștii români cu baioneta la armă, într-o avântată
poziție de atac. Atitudinea soldatului din prim-plan este reluată la fiecare soldat român, fapt
care amplifică motivul inițial ca într-o simfonie, sporind astfel efectul eroic de ansamblu.
Capelele căzute în zăpadă, flacăra exploziilor, cenușiul mantalelor, sumbrul cer hibernal și
roșul fesurilor, întregesc atmosfera pâcloasă și plumburie a câmpului din zorii dimineții de 13
ianuarie 1878.
Atacul de la Smârdan este o pictură de mari dimensiuni, realizată de pictorul român Nicolae
Grigorescu în perioada 1878-1885. Lucrarea a fost comandată de Primăria București în anul
1878, contractul de execuție prevăzând realizarea sa într-un termen de trei ani de zile.
Termenul a fost cu mult depășit, Grigorescu terminând pictura în anul 1885. Prin prezența
continuă și substanțială în spațiul public, tabloul a intrat definitiv în conștiința publicului, ca
una din reprezentările emblematice a efortului militar al tinerei armate române pentru
câștigarea independenței naționale.
Nicolae Grigorescu a luat parte, ca reporter, la Războiul de Independență din 1877-1878,
observând și înregistrând în sute de desene, adevărate stenograme, desfășurarea luptelor și a
vieții zilnice de pe front. În acest fel, pictorul a realizat o documentare amplă, care i-a permis
ulterior să realizeze unele din cele mai izbutite picturi istorice din arta plastică românească, în
special cele consacrate scenelor de înalt dramatism și eroism, la care au luat parte soldații
români.
Tabloul redă o scenă din asaltul executat de trupele Regimentului VI de Linie, din Tecuci
asupra satului Smârdan, la 12/24 ianuarie 1878, ca parte a operației de cucerire a Vidinului.
Tabloul de la Muzeul Național de Istorie este considerat de critica de artă ca fiind cel mai
bine realizat, fapt pentru care fost clasat în Patrimoniul cultural național al României, secțiunea
Tezaur.