Fișa peronalității

1) Numele, Prenumele: Pantelimon Halippa sau Pan Halippa

2) Anii de viață: Născut- 1 august 1883, Cubolta, ținutul Soroca

Decedat- 30 aprilie 1979, București

3) În fucție: • de Președintele Sfatului Țării - 25 noiembrie – 27 noiembrie 1918

4) Viața personală și acțiuni concrete: A fost un publicist

și om politic român basarabean, unul dintre cei mai
importanți militanți pentru afirmarea spiritului românesc
în Basarabia și pentru unirea acestei provincii cu
România.A urmat școala primară în satul natal, la
Cubolta, apoi cursurile Școlii Spirituale din Edineț și ale
Seminarului Teologic din Chișinău. După ce a absolvit
seminarul în 1904, s-a înscris la Facultatea de Fizică și
Matematică a Universității din Dorpat (astăzi Tartu,
Estonia). Un an mai târziu a izbucnit revoluția și Halippa
s-a văzut nevoit să renunțe la studii. Apoi a participat, ca
student, la revoluţia rusă burgheză din 1905 – 1907. În
1906 a reprezentat ţărănimea basarabeană la Congresul
ţărănimii ruse din Imperiul ţarist, desfăşurat la Moscova.
Încă din acei ani, tânărul Pantelimon Halippa s-a
remarcat ca activist pentru drepturile naţionale, politice,
sociale, economice, culturale, religioase ale românilor
basarabeni, devenind ulterior conducătorul grupării radicale basarabene, care punea
accentul pe reforme social – economice (agrară, financiară etc.). Revenit la Chișinău, s-a
apropiat de tinerii intelectuali români, colaborând la „revista Basarabia”, prima publicație
română a epocii, în paginile căreia a tipărit imnul revoluționar Deșteaptă-te, române, fapt
pentru care a fost urmărit de autoritățile țariste. S-a refugiat la Iași și s-a înscris la
facultatea de litere și filosofie, a cărei cursuri le-a urmat între 1908 și 1912. În această
 perioadă a colaborat la revista „Viața românească”, în care a publicat “Scrisorile din
Basarabia”. În 1908 a tipărit la Chișinău, cu caractere chirilice, „Pilde și povețe”, prima carte
literară din Basarabia, iar în 1912 lucrarea „Basarabia, schiță geografică”. Revenit la
Chișinău în 1913, publică împreună cu Nicolae Alexandri și cu ajutorul lui Vasile Stroescu,
ziarul „Cuvânt moldovenesc”, al cărui director a fost. În scrierile sale, Halippa nu a contenit
să militeze pentru unirea Basarabiei cu România.
Pantelimon Halippa a fost întemeietorul Universității Populare din Chișinău (1917), al
Conservatorului Moldovenesc, al Societății Scriitorilor și Publiciștilor Basarabeni, al
Societății de Editură și Librărie “Luceafărul” din Chișinău (1940). În 1932 a editat și a
condus revista “Viața Basarabiei” și ziarul cotidian omonim.
A scris peste 280 poezii, articole, schițe, traduceri, memorii, reușind să editeze în timpul
vieții doar un singur volum, Flori de pârloagă (1921, Iași), prefațat de Mihail Sadoveanu. A
scris și câteva studii istorice: Bessarabia do prisoedineniâ k Rossii (1914), Basarabia inainte
de sub dominatia Rusă (1812-1825), B. P. Hasdeu (1939). Postum i se publică în revista
„Patrimoniu” din Chișinău Povestea vieții mele (1990) și un volum de publicistică (2001). În
colaborare a mai semnat și cartea Testament pentru urmași (1991). Membru corespondent al
Academiei Române (1918). Exclus în 1948, Halippa a fost repus în drepturi în 1990 ca
membru corespondent al Academiei Române.

5) Preocupări în politica internă: Activitatea sa politică s-a intensificat, iar în 1917 a înființat
Partidul Național Moldovenesc. Anul 1918 l-a găsit pe Halippa în fruntea curentului pro-
unire, drept pentru care a fost ales vicepreședinte, apoi președinte al Sfatului Țării,
adunarea care la 27 martie 1918, a votat Unirea Basarabiei cu România. A avut, ulterior, un
rol important în proclamarea Republicii Democratice Moldoveneşti (2 decembrie 1917),
formarea şi activitatea primului guvern al RDM, numit Sfatul (Consiliul) Directorilor
Generali (7 decembrie 1917), proclamarea Independenţei RDM şi ruperea oricăror relaţii de
dependenţă cu Rusia bolşevică (24 ianuarie 1918: dată simbolică: aniversarea Unirii
Moldovei cu Ţara Românească în 1859!).A participat și la adunările de la Cernăuți și de la
Alba-Iulia care au proclamat Unirea Bucovinei și, respectiv, a Transilvaniei cu România.
După 1918 a deținut mai multe funcții: ministru, secretar de stat pentru Basarabia (1919-
1920), ministru al Lucrărilor Publice (1927), ministru al Lucrărilor Publice și Comunicațiilor
(1930), ministru ad-interim la Ministerele Muncii, Sănătății și Ocrotirii Sociale (1930),
ministru secretar de stat (1928-1930, 1932, 1932-1933), senator și deputat în Parlament
(1918-1934), urmărind constant propășirea culturală a Basarabiei. În anul 1923 devine
membru emerit al Suveranului Sanctuar al României și, în același an, la 29 decembrie,
reprezenta Loja Libertatea, din Chișinău, la Conventul anual al Marii Loji Naționale din
România (MLNR).
6) Preocupări în politica externă: În 1925 a făcut parte din Comisia de relații externe a MLNR.

7) Calități: perseverent (în luptă pentru unirea Basarabiei), muncitor, patriot adevărat,
luptător

8) Ce calități aș vrea să am: Patriotismul de care a dat dovadă Pan Halippa e ceva
impresionant. E o calitate, pe care puțini o pot arăta prin acțiunile sale, și nu prin vorbe. De
aceea aș vrea să preiau această calitate, să fiu la fel de patriotă pentu țara mea, căci de
aceasta depinde viitorul nostru, pentru care trebuie să luptăm și să depunem efort.
9) Ce au spus alții (citate) : „Pantelimon Halippa: un om care n-a vrut să fie sub vremi” de
Nicolae Nitreanu
 „Pantelimon Halippa a fost Apostolul Basarabiei, Tribunul Basarabiei în 1917 – 1918 şi în
perioada României Mari” de Ion Constantin şi Ion Negrei

10) Spuse de Pan Halippa: În Cuvântarea sa la Şedinţa de inaugurare a Sfatului Ţării, de la

21 noiembrie 1917, Pan Halippa a precizat că „Partidul Naţional nu urmăreşte scopuri
şoviniste, ci vrea să intre în contact strâns cu restul naţionalităţilor mici ale ţării, ca
împreună cu ele să muncească la reclădirea ţării pe principii noi. Noi dorim să trăim în
înţelegere frăţească cu toate naţionalităţile şi de aceea noi le propunem să se organizeze.
Declar că Partidul Naţional reprezintă naţiunea moldovenească. Dar odată cu aceasta declar
că noi suntem departe de gândul de a subjuga pe alţii; dimpotrivă, dorim să lucrăm în Sfatul
Ţării pentru binele tuturor naţionalităţilor din Basarabia, care au dreptul să trăiască pe
pământul ei ospitalier.”
În Declaraţia Sfatului Ţării de independenţă a Republicii Democratice Moldoveneşti, de
la 24 ianuarie 1918, la Chişinău, document oficial la redactarea căruia Pantelimon
Halippa a avut un rol important, s-a statuat: „Proclamarea neatârnării este o cerinţă
politică a vremii, căci Republica Moldovenească nu mai poate aştepta de la nimeni
orânduirea vieţii sale şi popoarele Republicii trebuie să înţeleagă că viitorul lor atârnă numai
de dânsele şi că acest viitor poate să fie înfăptuit numai prin aşezământul înalt de ocârmuire
– Sfatul Ţării şi stăpânirea pusă de el – Sfatul Miniştrilor. Republica Moldovenească
neatârnată îşi pune ca scop pacea şi înţelegerea prietenească în viaţa politică şi economică
cu toate ţările îndepărtate şi vecine, socotind războiul ca cel mai vrăjmaş duşman al
noroadelor şi ţărilor. Deci, în politica sa din afară Republica Moldovenească neatârnată va
urmări încheierea cât mai grabnică a păcii obşteşti democratice în înţelegere cu toţi
întovărăşită. În politica sa lăuntrică, Republica Moldovenească neatârnată, chezăşluind
drepturi depline tuturor naţiilor, va urma mai departe cu întărirea slobozeniilor câştigate
prin revoluţie şi vestite prin declaraţia Sfatului Ţării de la 2 decembrie anul 1917”

11) Informații suplimentare: * Pe 23 august 2010, președintele interimar al Republicii Moldova

și președintele Parlamentului Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, i-a conferit post-mortem
„Ordinul Republicii” lui Pantelimon Halippa, alături de un grup de luptători împotriva
regimului totalitar comunist de ocupație.
* O stradă și o mică piață din sectorul Centru al orașului Chișinău îi poartă numele.

12) Opinia personală: Pe plan politic, Pantelimon (Pan) Halippa a activat constant şi ferm
pentru promovarea intereselor românilor basarabeni în cadrul statului multinaţional rusesc,
pentru cristalizarea conştiinţei naţionale româneşti basarabene, pentru trasarea viitorului
politic basarabean: afirmarea personalităţii politice a Basarabiei şi unirea ei cu România.
Viziunea şi concepţia politică ale lui Pan Halippa susţineau necesitatea şi rolul unui ziar şi al
unui partid politic care să fie magnetul şi liantul mişcării politice, naţionale, sociale,
ideologice, religioase a românilor basarabeni în timpul şi la sfârşitul Primului război
mondial. Tânărul Pantelimon Halippa s-a remarcat ca activist pentru drepturile naţionale,
politice, sociale, economice, culturale, religioase ale românilor basarabeni, devenind ulterior
conducătorul grupării radicale basarabene, care punea accentul pe reforme social –
economice (agrară, financiară etc.). De aceea, consider că e o personalitate importantă, care
a depus un efort mare și a dat dovadă de un patriot bun, ce a luptat pentru patria-mama,
Basarabia, pentru binele și dezvoltarea ei. Pantelimon Halippa a fost unul dintre făuritorii
importanţi ai României Mari, prin componenta Basarabia, pe care, revoluţionarul unionist
basarabean a apărat-o cu forţele şi cu mijloacele sale până la moarte.