Dmitri Ivanovici Mendeleev s-a nascut in Tobolsk, din Siberia la 8 februarie 1834.

Copilăria lui Mendeleev reprezintă o ilustrare a inteligenţei şi a ambiţiei de a reuşi în

Rusia secolului al XIX-lea. La liceul din Tobolsk, tânărului Mendeleev i-au displăcut
limba latină şi clasicii, dar a manifestat un viu interes pentru fizică şi matematică. Când
mamei lui Dmitri i s-a vorbit despre inteligenţa excepţională a fiului său, ea a plecat cu el
la Sankt Petersburg, unde Dmitri s-a înscris la Institutul Pedagogic. La scurt timp după
aceea, mama lui a murit.
V.-A devenit profesor in 1855 si a fost trimis la sud de Odessa pentru a-si continua
studiul în chimie.

Mendeleev însuşi a fost atins de aripa morţii când s-a îmbolnăvit de tuberculoză, iar un
doctor faimos i-a prezis că nu mai are mult de trăit. Mendeleev i-a cerut părerea şi lui
Nikolai Pirogov, un medic chiar mai renumit, care i-a spus că, dimpotrivă, va trăi mai
mult decât toţi doctorii care l-au consultat. Sănătatea s-a îmbunătăţit simţitor în 1856,
acelaşi an în care îşi lua licenţa în chimie.

Tabloul periodic al elementelor

Pe 6 martie 1869, Mendeleev a prezentat Societăţii Ruse de Chimie o lucrare denumită
Dependenţa între proprietăţile masei atomice a elementelor, care propunea folosirea
masei şi a valenţei pentru a descrie elementele.
Tabelul periodic al elementelor, numit şi tabelul periodic al lui Mendeleev, cuprinde într-
o formă tabulară elementele chimice aranjate în funcţie de proprietăţile fizice şi chimice
ale acestora.
1. Actinidele şi lantanidele se numesc împreună "pamânturi rare."
2. Metalele alcaline, metalele alcalino-pământoase, metalele de tranziţie şi de post-
tranziţie, actinidele şi lantanidele se numesc împreună "metale."
3. Halogenii şi gazele nobile sînt şi ele nemetale.
Starea de agregare la condiţiile normale de temperatură şi presiune
* cele cu numărul atomic scris în roşu sunt gaze;
* cele cu numărul atomic scris în albastru sunt lichide;
* cele cu numărul atomic scris în negru sunt solide.
Răspândirea elementelor în natură
* cele cu chenar continuu au izotopi mai vechi decît Pămîntul;
* cele cu chenar întrerupt provin din dezintegrarea altor elemente şi nu au izotopi mai
vechi decât Pamântul;
* cele cu chenar punctat sunt obţinute artificial (elemente sintetice);
* cele fără chenar au fost prezise teoretic, dar nu au fost descoperite încă.
Periodicitatea tabelului periodic Cea mai mare valoare a tabelului periodic este abilitatea
de a preciza proprietăţile chimice ale elementelor bazându-ne pe poziţia lor in tabelul
periodic.
De-a lungul secolului al XIX-lea, pe măsură ce tot mai multe elemente noi erau izolate şi
descrise, chimiştii au manifestat preocupări sporadice în direcţia clasificării lor.
 Deşi între diversele metale, nemetale şi gaze păreau să existe relaţii profunde, caracterul
acestora a rămas multă vreme un mister. Totuşi, în anii 1860, după ce descoperiseră
aproape şaptezeci de elemente şi dobândiseră o mai bună înţelegere a proprietăţilor lor,
chimiştii erau pregătiţi să facă un pas înainte în direcţia unei mai profunde generalizări.
Dmitri Mendeleev, un impunător chimist rus, a realizat acest deziderat în 1869, prin
crearea tabelului periodic al elementelor.