Universitatea Transilvania

Facultatea de Silvicultura si Exploatari

Forestiere

Proiect Poduri Forestiere

Indrumator: Prof.dr.ing. Gheorghe Ignea

Nume

Grupa:5251

2017-2018
 Tema Proiectului

Sa se proiecteze un pod de beton armat prefabricat pe drumul forestier magistral Paltinul la intersectia
cu paraul Paltinu km 1+100

Podul se va dimensiona la clasa a 2-a de incarcare (conform stas 3221 din 1974) si va avea o banda de
circulatie.

Proiectul va cuprinde:

 Piese desenate:
 Dispozitia generala a podului
 Planul de armare a grinzilor principale
 Planul infrastructure
 Piese scrise:
 Calculul hidraulic al podului
 Calcul grinzilor principale
 Calculul infrastructure

 Date personale:
 Nr. de grupa: ng=1
 Nr. in grupa: n=14
 Panta longitudinal a curbei: i=(0,6+ng/2) % -> I=0,009
 Coeficientul de rugozitate a curbei: η=0,5+ng/100=0,053
 Debitul de calcul: Qc=45+n+5*ng, mᶟ/s Qc=15,2
 Debitul de verificare: Qv=66+n+4*ng mᶟ/s Qv=112
 Latimea clasei: b=12+0,2*n-0,5*ng=11,4
 Inclinarea malului sau taluzului: 1/ng=0,5

ng=1 Qc=65
n=14 Qv=112
i=0,009 b=11,4
η=0,053 h=0,5
 Capitolul I
1.Calculul hidraulic al podului

Spatiul pentru curgerea apei sub poduri se dimensioneaza la debite maxime cu probabilitati de
aparitie mai mari sau mai mici in functie de clasa de importanta in care se incadreaza acestea. Podurile
si podetele de pe drumurile forestiere se dimensioneaza din punct de vedere hidraulic la acelasi grad
de aparare (asigurare) ca si drumurile pe care le deservesc.

Gradul de aparare normat (probabilitatea teoretica anuala  de depasire a debitelor) pentru

drumurile forestiere, conform STAS 4273-75 si Normativul PD 95-2002.

Se considera ca un pod functioneaza in conditii normale atunci cand scurgerea apei are loc cu
asigurarea spatiului corespunzator pentru trecerea flotantilor. Functionarea in aceste conditii o
perioada lunga de timp, nu pune in pericol circulatia pe pod.

Debitul de calcul Qc, este debitul la care se calculeaza elementele dimensionale ale podului
(deschiderea, cota de amplasare a tablierului, adancimea de fundare, etc.) si are probabilitatea teoretica
de depasire egala cu gradul de aparare normat pentru conditii normale de exploatare.

Debitul de verificare Qv, este un debit mai mare decat cel de calcul si la acest debit se face verificarea
solutiei adoptate. Are probabilitatea de depasire egala cu gradul de aparare normat pentru conditii
speciale de exploatare. Functionarea podului la acest debit este admisa pe perioade scurte de timp.
Atunci cand debitul de verificare se determina prin metode indirecte, valoarea acestuia se majoreaza
cu 20%.

1.1.Determinarea nivelului și vitezei apei în albie în regim natural

Prin construirea unui pod peste un curs de apă se modifică regimul natural de curgere a
acesteia. Reducerea secțiunii prin obturarea parțială a albiei apei de către culei determină creșterea
vitezei apei sub pod și a nivelului acesteia în amonte de pod. Creșterea vitezei apei în regim modificat,
față de regimul natural, trebuie să fie moderată pentru a nu affect brutal echilibrul natural al albiei,
pentru a nu determina afuieri periculoase pentru fundațiile podului sau alte amenajări din aval.

Debitul și viteza apei la un moment dat se determină cu relațiile:

Q=V A

V=c√ RI

c=Ry/ η

R=Au/Pu, unde:

Q - debitul apei (m3/s);

V- viteza de curgere a apei (m3/s);

A- aria sectiunii tansversale a apei;

c- coeficientul lui Chezy;

r- raza hidraulica;

n- rugozitatea albiei;

y- coeficient in functie de zona (pentru munte y=1/4)

1.1.1 Determinarea nivelului si viteza apei la debitul de calcul Qc

Pentru dimensionarea deschiderii si verificarea finala a solutiei adoptate este necesar sa se

cunoasca nivelul si viteza apei la debitul de calcul si la cel de verificare. Nivelul apei intr-o albie
naturala, la un debit dat, se determina prin incercari. Pentru diferite nivele, respectiv inaltimi ale apei
hi, se determina aria sectiunii Ai, perimetrul udat Pi, raza hidraulica Ri si apoi debitul corespunzator Qi.
Daca din trei incercari nu se determina nivelul cautat, se reprezinta graficul Q i=f(hi), pe baza datelor
obtinute din cele trei incercari, dupa care se afla inaltimea cautata din grafic.

H B A Pu R C V Qc

1,4 63,84 4,52 5,382622 0,839739 0,023512 0,000138 0,000625

1,5 68,4 4,5 5 0,9 0,019224 0,098618 0,44378

1,6 72,96 5,12 5,122499 0,999512 0,140334 1,066016 5,458003

23.284 20.903219 1,1139336 34.244716 2.7996185 65.18855

1,32 20.28 8 5 7 7 9 9

1,8 82,08 7,18 5,88145 1,220787 0,033194 0,000284 0,002037

1.2. Calculul elementelor dimensionale ale podului

1.2.1.  Calculul deschiderii

La stabilirea deschiderii se admit urmatoarele ipoteze:

      Nivelul apei sub pod in regim modificat este acelasi ca si in regim natural;

      Viteza apei sub pod Vp este mai mare decat viteza in regim natural V;

Vp = E V, unde E este coeficientul de afuiere al albiei, E = 1.2; Vp = m/s;

      Albia nu este afuiata;

      Cresterea vitezei sub pod se face pe baza cresterii nivelului acesteia in amonte de pod.

Aria necesara pentru scurgerea apei sub pod Ap, masurata intre culei, nivelul apei in regim
natural si patul neafuiat al albiei, se determina cu relatia:

Vp=E*V=3,42596
 Qc
Ap= μ∗V p = 19,7623

Ap=L*h= Ap = 19,7623

L=Ap/h = 19,7623/1,77 => L =14,1975

Unde:

L – deschiderea podului

h – nivelul apei calculat

Qc - debitul de calcul;

 - coeficient de obstruiere a albiei de catre pile si culei ( =  e);

 - coeficient de contractie hidraulica;

e - coeficient ce tine cont de suprafata ocupata de pile (e=1).

fiind extras din normativ in functie de deschidere L calculat trebuie sa fie aproximativ egal
cu deschiderea de unde a fost extras daca nu operatia se repeta pana ce ales pentru o
anumita deschidere va determina L aproximativ egal cu deschiderea aleasa.(0.9)

Lc –lungimea de calcul a podului este egala cu deschiderea podului (lumina) la care se aduna
0.60 m (60 cm). 0.60 m reprezinta locul pe care grinzile se reazama pe culee, cate 30 cm pe
fiecare culee, pe cea din dreapta si din stanga.

1.2.2 Calculul deschiderii sau lungimii de calcul Lc

Pentru ca intre cele doua culei deschiderea (lumina) L=14,19, iar lungimea de calcul Lc=14,8975

1.2.3 Determinarea cotei de amplasare a tablierului

Cota tablierului se stabileste astfel incat nivelul apei la debitul de calcul, respectiv cel de
verificare si partea cea mai de jos a grinzilor sa se asigure inaltimea normata de libera trecere pentru
plutitor

H=h+1+∆z = 1,77+1+0,182978 => H=2,95

materialului din patul albiei (Va), la viituri, albia se adanceste prin afuiere. Afuierile generale
(afg), sunt afuieri ce se produc pe intreaga sectiune a albiei si sunt proportionale cu
adancimea

1.2.4.  Calculul afuierilor generale

Daca viteza medie de sub pod (Vp), este mai mare decat viteza medie de antrenare a apei (h).
 afg = ha-h = h(E-1) = 1,77*(1.2-1) => afg= 0.354

ha=E*h => ha=1.2*1,77=2,97 E=1.2 coeficient care tine cont de materialul de pe

patul albiei in cazul nostru pietris cu nisip mare

Datorita curentilor locali in jurul pilelor si culeilor apar afuieri suplimentare, numite afuieri
locale. Evaluarea prin calcul a afuierilor locale este insotita adesea de erori mari datorita dependentei
acestora de o multitudine de factori cu aparitie intamplatoare, dificil de stapanit prin formule.

1.2.5.  Calculul suprainaltarii de nivel

Reducerea sectiunii de scurgere a apei prin obturarea partiala a albiei de catre pile si culei
duce la cresterea nivelului apei in amonte de pod, crestere ce se mai numeste remuu ( z). Valoarea
remului este necesar a fi cunoscuta pentru a se preveni revarsarea apei peste maluri.

Valoarea suprainaltarii de nivel se poate calcula aproximativ cu relatia:

V p 2−V 2
∆ z= =¿0,182978
2g

unde:

Vp - viteza medie in sectiunea podului;

V - viteza in regim natural;

g - acceleratia gravitationala (g=9.8).

Lungimea pe care se intinde suprainaltarea de nivel (L z) se determina acoperitor cu relatia:

2Δ
Lz= Ι Lz=43,97787

unde:
 I - panta suprafetei libere a apei ce se poate aproxima cu panta patului albiei.

Capitolul II
Calculul grinzilor principale

1.cale 2*2,5cm-------------------------------------------beton asfaltic;

2.sapa protectie 2cm------------------------------------beton de ciment;

3.hidroizolatie 1cm------------------------------------- 3 straturi carton asfaltic lipite cu bitum;

4.beton de panta si sapa de egalizare, min.2 cm-----beton de ciment;

Sectiuni transversale prin grinda si antretoaza:

hg – inaltimea grinzii hg= Lc/16= 14,89754/16= 0,93109
b1 – latimea grinzii in parte de jos b1=Lc/100+0.02=0.148975
b2 – latimea grinzii in partea de sus b2= b1+0.15 =0.3913
Grosimea placii este de 12 cm
dg - distanta intre grinzi dg=1.2 m
c distanta de la mijlocul primei grinzi pana la margine bordurii c= 40 cm
inclinarea grinzii intre partea de jos si cea de sus 1/2
latimea podului rezulta 4.1 m

2.1. Evaluarea incarcarilor

2.1.1. Coeficientul coeficientului dinamic (ψ)

Lc=14,89754 → ψ=1,3-0,3(Lc-5)/40 => ψ=1.3-0.3(14,89754-5) /40= 1,225768

 2.1.2. Incarcari permanente

Incarcari
Nr. Denumire γ V V*γ n
de calcul

1 Cale 22 0,21 4,62 1,5 6,93

2 Hidroizolatie 18 0,045 0,81 1,5 1,215

3 Beton de panta 22 0,09 1,98 1,5 2,97

4 Placa pod 25 0,6834 17,085 1,1 18,7935

5 Grinda 25 1,3187 32,9675 1,1 36,26425

6 Antretoaze 25 0,044 1,1 1,1 1,21

7 Trotuar 18 0,3 5,4 1,5 8,1

8 Bordura 22 0,1 2,2 1,5 3,3

9 Parapet 1 0,11 0,11 1,5 0,165

Total 78,94775

n = coeficienti de supraincarcare
ϒ = greutate volumetrica
gn = incarcarea normala
gc = incarcare de calcul
Incarcarea permanenta totala : gc =78,94775

2.1.3. Incarcari utile

Incarcarile utile sunt date de incarcarea din oameni, convoaiele de autovehicule A10 si
vehiculele pe senile S40. Incarcarea din oameni se calculeaza cu formula:

unde pn = 3 kN/m2, iar T = 0,75 m. Asadar, po=6.3 kN m

pn – incarcarea normala
po – incarcarea din oameni

Vehicule:
Caracteristicele convoiului A10:

Normal Supraincarcat
greutatea normala, kN 100 130

incarcarea pe osia din fata, kN 30 35

incarcarea pe osia din spate,kN 70 95

latimea bandajului rotii sin fata, cm 15 15

latimea bandajului rotii din spate, cm 30 40

lungimea de contact a bandajului cu partea carosabila, cm 20 20

distanta dintre axele bandajelor, cm 170 170

distanta intre osii, cm 400 400

latimea sasiului, cm 270 270

lungimea sasiului, cm 800 800

Caracteristicele convoiului S40:

greutatea totala a vehiculului, kN 40

incarcarea pe unitatea de lungime a suprafetei de contact a senilei, kN/m 50

latimea suprafetei de contacta senilei 60

 lungimea de contact a senilei 400

distanta dintre axele senilelor 270

Convoiul A10 cu 3 Forte incadrate in Lc

Lc=14,89m
X1=0 P1=35Kw
X2=4 P2=95KW
X3=8 P3=30Kw

R∗l
+0,2
2
RA= =81,3425
l
RA∗l
∑ MA= ( 2 )
+0,2 −( P1∗x 2 ) =487,81

Convoiul A10 cu 4 Forte incadrate in Lc

Lc=14,89m

X1=0 P1=35Kw

X2=4 P2=95Kw

X3=8 P3=30Kw

X4=12 P4=70Kw

R∗l
+0,6
2
RA= =115,0404
l

l
( 2 + 0,6))− ( P 1∗x 1)−( P 2∗x 2)=256,5103
∑ MA= RA∗ (
Convoiul S40 dispus central pe lungimea Lc
 a∗b 0,5∗ls
Mcmax=
l
∗Q 1− ( l
=¿ )
7,448∗7,448 0,5∗4
Mcmax=
14,89
∗400∗ 1− (
14,89
=1289 )

Q=400 kN greutate convoi

ls=4m lungimea senilei

l=14,89m lungimea grinzii

2.1.4.  Calculul repartitiei transversale a incarcarilor

Calculul repartitiei transversale presupune calculul coeficientului de rigiditate al retelei de

grinzi, in functie de care se vor scoate din tabele liniile de influenta ale reactiunilor pentru reteaua cu
trei grinzi simplu rezemate. Coeficientul de repartitie Z se calculeaza cu formula:

      Ia - momentul de inertie al antretoazei;

      Ig - moment de inertie al grinzii principale;
      Lc - deschiderea de calcul;
      dg - distanta intre grinzi.
r=1,1

Calculele acestor elemente sunt redate in cele ce urmeaza.

Calculul coordonatelor centrelor de greutate

Calculul Ig

nr crt I Ai (Yg-Yi)^2 Igi

1 0.00256113 0.1685 0.357937 0.05675625

2 0.0133417 0.2423 0.0004516 0.01246165

3 0.00226332 0.1747 0.416308 0.0579150

Total 0.128132910

Yg 0.0754085

Ia 0.179478957

Z 165.231
C1=R1/P C2=R2/P Coeficientii de repartitie se afla ca raport intre reactiunea

grinzii si sarcina pe osie P R=ΣPi*η Rezulta Ci=o.5( ηs+ ηd) ceia ce reprezinta

semisuma ordonatelor din linia de influenta corespunzatoare rotilor.

Pe baza liniilor de influenta se calculeaza coeficientii de repartitie pentru incarcarile utile (convoiul
A10 si vehiculele cu senile S40). Acesti coeficienti de repartitie sunt prezentati mai jos.
Convoiul S40

Cr1 0.529

 stanga 0.668

 dreapta 0.39

Cr2 0.286

 stanga 0.39

 dreapta 0.182

Cr3 0.088

 stanga 0.182

 dreapta -0.006

Oameni

CrO1 0.38

 stanga 0.39

 dreapta 0.37

CrO2 0.289

 stanga 0.37

 dreapta 0.208

0.154
CrO3 5

 stanga 0.208

 dreapta 0.101

Convoiul A10

Cr1 0.195

 stanga 0.182

 dreapta 0.208

0.214
Cr2 5

 stanga 0.208

 dreapta 0.221

Cr3 0.214
 5

 stanga 0.221

 dreapta 0.208

Coeficientul de repartitie pentru sarcini permanente este 1/ numarul de grinzi (5).

Unde:
      Cr1 – coeficientul de repartitie a incarcarilor din convoiul A 10 (S40) pentru linia 1;
      Cr2 – coeficientul de repartitie a incarcarilor din convoiul A 10 (S40) pentru linia 2;
In general coeficientul de repartitie al incarcarilor este dat de formula:

, unde ηs si ηd se calculeaza in functie de liniile de influenta, extrase din tabele.

Pentru a surprinde cat mai exact modul in care sunt solicitate grinzile,acestea se vor impartii in
sectiuni. Din cauza faptului ca, valorile sunt simetrice, calculele se vor efectua numai pentru prima
jumatate din sectiunile grinzii. In cele ce urmeaza se prezinta desenul ipotezei de calcul.
 Pentru calculele tabelare de mai sus, s-au folosit urmatoarele formule de calcul:

- formula generala a momentului, unde p reprezinta sarcina, S suprafata,

Cr coeficientul de repartitie si  coeficientul dinamic pentru vehiculele pe senile S 40 care este egal cu
1,179. Incarcarile normate pentru camioane se determinaprin interpolare liniara intre valorile
echivalentilor, din STAS 3221, pentru marginea deschiderii, mijlocul deschiderii si sfertul deschiderii.
In cazul vehiculului S40 avom o singura valoare in orice sectiune a grinzii.

Acesti echivalenti se mai inmultesc cu coeficientii de supraincarcare (1,4 pentru convoiul A 10 si
1,2 pentru vehiculele pe senile S40).
 - suprafata liniei de influenta.   - suprafata liniei de influenta pentru
incarcarea utila.

- formula generala a momentului, unde p reprezinta sarcina, S suprafata,

Cr coeficientul de repartitie si  coeficientul dinamic.Pentru o examinare mai profunda, se grupeaza
momentele si fortele in doua categorii astfel:

prima categorie cuprinde incarcarile permanente si cele de la vehiculele cu senile S 40, iar cea de-a doua
categorie cuprinde incarcarile permanente, incarcarile din oameni si cele din convoiul A 10.
 2.3. Calculul de rezistenta al sectiunilor
2.3.1.  Calculul la momente incovoietoare

Pentru calculul la momente incovoietoare se adopta  betonul cu marca B300 care are rezistenta
la rupere Rb = 140 daN/cm2. Se mai adopta armatura PC52 care are rezistenta la intindere R a = 29
kN/cm2. Grinda se trateaza ca o sectiune in forma de "T". Pentru aceasta din latimea maxim
disponibila pentru o grinda (bk) se ia numai o portiune (bp) care se calculeaza astfel: bp = mc*bk, unde
mc este un coeficient ce depinde de raportul dintre b k si deschiderea de calcul. Valorile lui mc se dau in
tabele in functie de acest raport. Calculele pentru aceasta sectiune au fost facute in Excel si arata
astfel:

bp=26.5473 hp=32.5833 a = 7 cm h0=63.3333 ,se aleg bare cu diametrul db=25 mm, si

aria unei bare fiind 4,9087 cm2.

Mp=bph02Rb(h0-0,5hp)=576056365

M=(bp-b0)hpRb(h0-0,5hp)=28076765

B=Mi/(bph02Rb) ξ=1-√(1-2*B) ϒ=1-0,5*ξ Aai=Mi/(ϒh0Ra) nb=Aai/db

Grinda 1
Nr.crt. Mi B Ξ ϒ Aai nb nb adoptat

1 0 0 0 1 0 0 0

2 102.48 8.37E-06 8.37E-06 0.999996 0.000558 0.000114 0.0027389

3 177.6881 1.45E-05 1.45E-05 0.999993 0.000967 0.000197 0.004749

4 227.3115 1.86E-05 1.86E-05 0.999991 0.001238 0.000252 0.0060752

5 253.0369 2.07E-05 2.07E-05 0.99999 0.001378 0.000281 0.0067628

6 256.5513 2.1E-05 2.1E-05 0.99999 0.001397 0.000285 0.0068567

Grinda 2

Nr.
Crt. Mi B Ξ ϒ Aai nb nb adoptat

1 0 0 0 1 0 0 0

2 100.6886 8.22E-06 8.22E-06 0.999996 0.000548 0.000112 0.002691

3 179.002 1.46E-05 1.46E-05 0.999993 0.000975 0.000199 0.0047841

4 234.9402 1.92E-05 1.92E-05 0.99999 0.001279 0.000261 0.0062791

5 268.503 2.19E-05 2.19E-05 0.999989 0.001462 0.000298 0.0071761

6 279.6907 2.28E-05 2.28E-05 0.999989 0.001523 0.00031 0.0074751

 2.3.2.  Calculul sectiunilor inclinate

Pentru a mari rezistenta grinzii la efectul fortelor taietoare se vor folosi etrieri si armatura
inclinata. Armatura inclinata se constituie prin ridicarea a cel mult 70% din armatura longitudinala de
rezistenta, pe masura ce aceasta nu mai este necesara pentru preluarea momentelor incovoietoare.
Restul de 30% si cel putin 2 bare raman drepte, pana dincolo de reazem.
Distributia fortelor taietoare si a momentelor incovoietoare, arata astfel:

Calculele au fost facute tabelar in Excel si sunt prezentate in tabelul 2.3.2.1. Pentru efectuarea
calculelor se fac urmatoarele consideratii:
      Etrierii se vor adopta din OB37 cu Retr = 2100 daN/cm2;
      Distanta intre etrieri, ae = 20 cm, respectand conditiile impuse;
      Diametrul etrierilor, d = 10 mm;
      Marca betonului B300 cu Rt = 10 daN/cm2.

Tabelul numarul 2.3.2.1. - Calculul sectiunilor inclinate

Sectiunea T, kN M, kN*m K Qeb, kN Aai n

A-1' 265,3289783 687,6124 28,20581 0,574554 3705,771 0 0
1'-2' 276,4326142 1325,978 20,57081 0,847532 27539,96 0 0
2'-3' 164,8021061 1605,096 15,61429 0,989861 17626,14 0 0
3'-4' 111,334558 1798,967 8,626947 1,096373 14936,31 0 0
4'-5' 53,02774884 1905,59 4,34535 1,075763 10076,2 0 0
 ;  ;  ; 

;  ;  .
Unde:
Aetr - aria sectiunii transversale a ramurilor de etrieri;
qetr - forta taietoare preluata de etrier pe unitatea de lungime a grinzii;
p - procentul de armare longitudinal;
Qeb - forta taietoare preluata de etrieri si beton;
Rt - rezistenta de tractiune a betonului;
Ra - rezistenta armaturii;
T - forta taietoare; M - momentul incovoietor; Aai - aria armaturii inclinate.

3.     Calculul placilor

Placa podului este incarcata din greutatea proprie si a stratelor aflate deasupra placii (cale,
hidroizolatie, beton de panta) cat si din incarcarile utile (vehicule, oameni). Calculul placii in consola
este diferit de calculul placii centrale, comune fiind incarcarile.

3.1. Calculul placii in consola

Incarcarea din parapet este o actiune concentrata. Incarcarea din placa si straturile de protectie
poate fi distribuita uniform sau neuniform, dar in calcule pentru simplificare, se lucreaza cu incarcare
uniforma pentru trotuar si o alta incarcare pentru cal
 Experimental s-a constatat ca solicitarea determinata de forta concentrata se distribuie in placa
dupa unghiuri de aproximativ 45o, astfel numai o parte din placa este supusa la incarcari. Plecand de la
aceasta constatare, se calculeaza si placile in consola de la podurile pe grinzi. Roata transmite incarcari
pe o suprafata mica de forma eliptica care in calcule se ia sub forma de dreptunghi echivalent cu
laturile a0 si b0. Suprafata pe care se transmite incarcarea din roata la nivelul placii, se obtine din
repartizarea  incarcarii la 45o si se considera un dreptunghi cu laturile a si b, unde a = a0+2s si b =
b0+2s, "s" fiind grosimea stratelor din cale.

Latimea de placa care preia

momentul este a1 si se obtine
conform figurii de mai jos:

Calculele placii in consola au fost facute in Excel. Mai jos sunt prezentate aceste calcule.

3.2. Calculul placii centrale

Placa centrala este solicitata din incarcarea directa cu vehicule si incarcarea permanenta cat si
din conlucrarea cu grinzile principale. Solicitarea dominanta rezulta din incarcarea directa. Intrucat
raportul dintre lungimea si latimea panoului este mult mai mare decat 2, placa se calculeaza si se
armeaza numai pe directia laturii scurte.

Pentru A10 Pentru S40 Momente finale

A 0,85B1 0,76M0 Mc 18,14369
Q 184,6177471q 78,94737 35,23677Mr -22,8436
qc 7,08975MS40 17,4525
b1 0,56
lc 1,5435
Mperm 2,110427285
MA10 32,12634559
lc1 1,5435
lc2 1,69

4. Culeea
4.1. Predimensionarea culeii
B ht Ht
6,693 4,6 5,361
 4.2. Calculul culeii

Culeea se calculeaza dupa metoda starilor limita, in principal la rezistenta si la stabilitate.

Acest calcul este reglementat de STAS 10111/1-1997. Calculul este prezentat tabelar.

Tabelul numarul 4.2.1. - Calculul culeii

Simbol
Incarcarea   Forte Distante Momente
  verticale orizontale fata de O1 fata de O2 fata de O1 Fata deO2
Greut pr g1 458,6324  0,025 -0,725 11,29079 -327,433
Greut pr g2 214,7313  -0,475 -0,275 -100,112 -57,9594
Greut pr g3 78,17835  -1,79133 -2,54133 -138,25 -196,133
Greut pr g4 314,744  -2,337 3,087 -735,557 971,6148
Greut pr g5 11,96504  -1,987 -2,737 -25,7615 -35,4853
Greut pr g6 905,628  0 -0,75 0 -680,724
Greut pr g7 340,362  1,75 1 595,6335 340,362
EpVe EpVe 205,2574  -1,3 -2,05 -266,835 -420,778
EpVf EpVf 112,4904  -1,6 -2,35 -179,985 -264,352
EpHe EpHe   563,9401 1,366667 4,366667 770,7182 2462,538
EpHf EpHf   309,0647 -1,5 1,5 -463,597 463,5971
EpsVe EpsVe 31,9757  -1,3 -2,05 -41,5684 -65,5502
EpsVf EpsVf 15,41245  -1,6 -2,35 -24,6599 -36,2193
EpsHe EpsHe   87,85252 2,05 5,05 180,0977 443,6552
EpsHf EpsHf   42,34537 1,5 1,5 63,51805 63,51805
VA10+O+ VA10+O+
p p 277,0368  0,975 0,225 270,1109 62,33328
VS40+p VS40+p 408,0089  0,975 0,225 397,8087 91,802
H H   39 5,474 8,474 213,486 330,486
 Diagrama impingerii din pamant arata astfel:

4.3.  Verificarea culeii

Obisnuit se verifica talpa elevatiei si talpa fundatiei. Verificarile care se fac sunt:

 verificarea la alunecare;
 verificarea la rasturnare;
 verificarea la rezistenta terenului de fundare;
 Verificarea sectiunilor de beton.

Verificarea la alunecare
  
 

Verificarea la rasturnare

Conditia de
echilibru

este:  , unde m ia valoarea 0,12 cand talpa se sprijina pe pamant si 0,16 cand
talpa se sprijina pe beton sau stanca.

;  , unde ea este excentricitatea aditionala,  .

            In practica, unul din termenii expresiei de echilibru este mult mai mic decat celalalt. Obisnuit
la podurile cu una sau doua benzi, ax este mult mai mic decat ay si ca urmare, relatia

devine:  .

Verificarea la rezistenta terenului de fundare

 

A - suprafata
talpii; 

pc - presiunea
conventionala