Prof. univ. dr.

Vasile V~NTU

CULTURA PAJI{TILOR {I A
PLANTELOR FURAJERE
SUPORT DE STUDIU I.D.
AGRICULTUR|
 PROGRAMA ANALITIC|

1. PRODUCEREA FURAJELOR PE PLAN MONDIAL {I ~N }ARA

NOASTR|
1.1. Furajele: defini]ie, clasificare, surse
1.2. Paji[tile: defini]ie, clasificare, r\spândire, importan]\ [i produc]ii;
vegeta]ia
2. PRINCIPALELE TIPURI DE PAJI{TI DIN }ARA NOASTR|
2.1. Paji[ti zonale
2.2. Paji[ti intrazonale
3. TEHNOLOGIA ~MBUN|T|}IRII PAJI{TILOR
3.1. Lucr\ri de suprafa]\
3.2. Lucr\ri radicale
4. ~NFIIN}AREA PAJI{TILOR TEMPORARE
4.1. Paji[ti temporare `n locul paji[tilor permanente degradate
4.2. Paji[ti temporare `n teren arabil
5. FOLOSIREA PAJI{TILOR
5.1. Folosirea paji[tilor prin p\[unat
5.2. Folosirea paji[tilor prin cosit
5.3. Folosirea mixt\-alternativ\ a paji[tilor
6. GRAMINEE ANUALE FURAJERE
6.1. Porumbul furajer; 6.2. Iarba de Sudan; 6.3. Sorgul
6.4. Raigrasul aristat; 6.5. Meiul, dughia [i ciumiza; 6.6. Alte graminee
7. GRAMINEE PERENE FURAJERE
8. LEGUMINOASE ANUALE FURAJERE
8.1. Maz\rea furajer\;
8.2. M\z\richile; 8.3. Bobul; 8.4. Latirul [i lupinul; 8.5. Soia [I fasoli]a
9. LEGUMINOASE PERENE FURAJERE
9.1. Lucerna; 9.2. Trifoiul ro[u [i trifoiul alb
9.3. Sparceta; 9.4. Ghizdeiul; 9.5. Sulfina
10. R|D|CINOASE {I TUBERCULIFERE FURAJERE
10.1. Sfecla furajer\; 10.2. Gulia furajer\
10.3. Morcovul furajer; 10.4. Topinamburul
11. CUCURBITACEE {I ALTE PLANTE FURAJERE
11.1. Cucurbitacee
11.2. Alte plante furajere suculente
11.3. Plante melifere
12. CONVEIERUL VERDE
12.1. Defini]ie, tipuri, principii de organizare
12.2. Tehnica `ntocmirii conveierului verde
13. ~NSILOZAREA FURAJELOR
13.1. Importan]a `nsiloz\rii; 13.2. Procesele biochimice din timpul `nsiloz\rii
13.3. Tehnologii de `nsilozare; 13.4. Tipuri de silozuri
13.5. Aprecierea calit\]ii nutre]ului murat
 MODULUL I
PRODUCEREA FURAJELOR PE PLAN
MONDIAL {I ~N }ARA NOASTR|

FURAJELE: defini]ie; clasificare; surse

• Furajele- produse de origine vegetal\, animal\, mineral\ sau de sintez\
folosite `n hrana animalelor.
• Clasificare:
-dup\ origine:
- valoarea nutritiv\: concentrate, voluminoase
- con]inutul `n ap\: suculente, >55%; uscate, 15-17%
- modul de producere: naturale, cultivate, industriale
Dup\ con]inutul `n ap\, substan]e nutritive [i origine: 8 grupe de furaje:
• fibroase
• suculente
• grosiere
• concentrate
• substan]e energetice
• substante minerale
• aditivi furajeri
• preparate furajere

Surse de furaje:
• paji[tile permanente (3,44 mil ha pa[uni + 1,51 mil ha fâne]e) 79%;
• - paji[tile temporare;
• - culturile furajere perene;
 • - culturile furajere anuale;
• - culturile furajere succesive
Paji[tile : defini]ie, clasificare, importan]\, r\spândire
Paji[tea reprezint\ suprafa]a de teren acoperit\ cu vegeta]ie ierboas\,
alc\tuit\ `n cea mai mare parte din plante perene, ce apar]in diferitelor
familii botanice, a c\ror produc]ie este utilizat\ `n alimenta]ia animalelor
prin p\[unat sau cosit.
Importan]a economic\ [i ecologic\.
Paji[tile reprezint\:
- surs\ important\ de nutre]uri suculente [i fibroase pentru animalele
domestice. ~n România, se apreciaz\ c\ paji[tile permanente asigur\ circa
40% din masa verde [i 25% din fânul necesar alimenta]iei animalelor;
- habitat [i surs\ de hran\ pentru animalele s\lbatice
- mijloc de prevenire [i combatere a eroziunii solului
- mijloc de `mbun\t\]ire a structurii [i fertilit\]ii solului
- surs\ de elemente minerale, stoc de germoplasm\, locuri de recreere;
contribuie la conservarea unor ecosisteme naturale `n scop [tiin]ific, la
p\strarea unor frumuse]i naturale.
Clasificarea paji[tilor:
• Dup\ origine: paji[ti naturale [i temporare.
• Paji[tile naturale sunt reprezentate de suprafe]e pe care vegeta]ia ierboas\
s-a instalat spontan. La rândul lor ele se `mpart `n paji[ti naturale primare
[i paji[ti naturale secundare .
• Paji[tile naturale primare. Acestea sunt reprezentate de pampa
argentinian\, stepa ruseasc\, savana african\, marile câmpii americane cu
ierburi scunde, preeria cu ierburi `nalte, tundra nordic\ [i tundra de
altitudine. ~n România, paji[tile naturale primare sunt reprezentate prin
ochiurile de step\ din sud-estul ]\rii [i prin paji[tile alpine, suprafa]a lor
fiind aproximativ 100.000 hectare.
• Paji[tile naturale secundare, formate pe locul fostelor p\duri defri[ate de
om, supuse `n continuare influen]ei activit\]ii omului [i factorilor naturali,
fapt ce a dus la o mare diversificare sub aspect floristic, ocup\ cea mai
mare parte a paji[tilor naturale. ~n ]ara nostr\, paji[tile din aceast\ categorie
sunt r\spândite de la nivelul m\rii pân\ `n etajul subalpin, pe o suprafa]\ de
peste 4,7 milioane hectare.
 • Paji[tile temporare (artificiale, cultivate sau sem\nate) sunt suprafe]e de
teren, de regul\ arabile, care se `ns\mân]eaz\ cu specii furajere perene
(graminee [i leguminoase) `n amestec sau solitare.
• Dup\ modul de folosire: paji[tile permanente [i temporare pot fi `mp\r]ite
`n p\[uni [i fâne]e.
R\spândire
Din suprafa]a total\ a Terrei, dup\ datele existente `n Production
Yearbook (vol. 47/1993), suprafa]a arabil\ era de 1,2 miliarde hectare, de
paji[ti circa 3,4 miliarde hectare [i de p\duri circa 3,5 miliarde hectare.
~nsumând suprafa]a ocupat\ de arabil, paji[ti [i p\duri, rezult\ 8,1 miliarde
hectare, reprezentând 69,5% din suprafa]a uscatului,
Dup\ suprafa]a total\ a paji[tilor, ordinea continentelor este urm\toarea:
Africa cca 24,8%, Oceania [i Australia 24,8 %, Asia 23,3%, America de
Sud 14,4%, America de Nord 10,6% [i Europa 2,3%.
~n unele ]\ri din lume, ca Algeria, Mexic, USA, Argentina, Brazilia,
Elve]ia, Grecia [i Marea Britanie, suprafa]a paji[tilor permanente este mai
mare decât suprafa]a ocupat\ de arabil.
~n România suprafa]a paji[tilor permanente este de 4,949 mil. ha (3,442
mil. ha p\[uni [i 1,507 mil. ha fâne]e), ponderea lor fa]\ de suprafa]a total\
reprezint\ 20,8%, fa]\ de suprafa]a uscatului 21,6%, iar fa]\ de suprafa]a
agricol\ 33,3% .

3.6

33.3

63.1

pajisti arabil vii+pomi

– Ponderea paji[tilor din suprafa]a agricol\

 Tabelul 1
Jude]ele `n care ponderea paji[tilor permanente reprezint\ peste 35% din
suprafa]a agricol\
Suprafa]a din care paji[ti permanente
Jude]ul agricol\ Suprafa]a (mii
%
(mii ha) ha)
Harghita 406 312 76,8
Hunedoara 348 255 73,3
Maramure[ 311 218 70,1
Cara[-Severin 400 259 64,8
Bistri]a-N\s\ud 285 171 60,0
Sibiu 308 183 59,4
Bra[ov 298 176 59,1
Alba 324 186 57,4
Cluj 424 239 56,4
Vâlcea 252 142 56,3
Covasna 186 98 52,7
Gorj 250 126 50,4
Suceava 350 164 46,9
S\laj 239 109 45,6
Arge[ 345 144 41,7
Neam] 283 108 38,2
Prahova 279 104 37,3

Productivitatea paji[tilor: scazut\; cauze:

- terenuri cu fertilitate redus\, erodate, accidentate;
- 3-5 luni perioad\ de vegeta]ie la cca 50% din paji[ti;
- folosire nera]ional\;
- cheltuieli minime de produc]ie;
- `ntre]inere necorespunz\toare.
Posibilit\]i de sporire a productivit\]ii paji[tilor :
• `mbun\t\]irea regimului trofic;
• `mbun\t\]irea regimului hidric;
• `nnobilarea covorului vegetal;
• refacerea radical\ ;
• folosirea ra]ional\;
• efectuarea unor lucr\ri minime de `ntre]irere
VEGETA}IA PAJI{TILOR PERMANENTE
• Num\rul speciilor de plante din paji[tile permanente depinde de condi]iile
ecologice [i modul de folosire.
 • ~n România s-au identificat pe paji[ti circa 750 specii, valoarea lor
economic\ fiind cuprins\ `ntre limite foarte largi.
• Speciile de plante din paji[ti s-au `mp\r]it pe baza criteriului botanic [i
valorii economice `n: graminee, leguminoase, rogozuri [i plante din alte
familii botanice
1. Gramineele
• au dominan]a cea mai mare `n paji[ti, > 30-50% (uneori chiar 80-90%).
• `n paji[tile din ]ara noastr\ se `ntâlnesc 226 specii, care apar]in la 71
genuri (Flora R.S.România, vol. XII);
• pe glob sunt descrise 869 specii de graminee, care apar]in la 155 genuri
(Flora Europaea, vol. V - )
• valoarea furajer\ a gramineelor depinde de specie, de condi]iile de cre[tere,
faza de dezvoltare `n momentul consumului etc.
• dup\ Larin (1950), con]inutul mediu `n substan]e nutritive brute al
gramineelor din paji[ti este de: 10,9% protein\ brut\, 46,8% substan]e
extractive f\r\ azot, 8,0% cenu[\, 27,5% celuloz\ brut\.
Particularit\]i morfologice [i biologice:
• Sistemul radicular: r\d\cinile embrionare (primare), (câteva zile - 3-4
luni); r\d\cinile adventive ce formeaz\ un sistem radicular fasciculat;
• unele graminee au r\d\cini groase, de regul\ neramificate, cu rolul de a
aproviziona planta cu ap\ ; la cele cu tuf\ deas\ se `ntâlnesc [i r\d\cini mai
groase, albicioase;
• la unele graminee, r\d\cinile tr\iesc `n simbioz\ cu ciuperci, formând
micorize (Holcus lanatus, Molinia coerulea, Nardus stricta, Festuca
ovina); la Alopecurus pratensis, sunt semnalate \ nodozit\]i..
• Cre[terea r\d\cinilor - la temperatura de 150C, iar la temperatura de 26-
270C (la suprafa]a solului), cre[terea sistemului radicular `nceteaz\.
• Masa de r\d\cini cre[te puternic prim\vara [i toamna; Recolt\rile repetate
diminueaz\ sau uneori frâneaz\ cre[terea r\d\cinilor;
• Indicii privind masa de r\d\cini o d\ produc]ia p\r]ii aeriene a
gramineelor. Se admite `n general coeficientul de 0,60 `ntre masa de
r\d\cini [i fitomasa aerian\. .
• ~ntre adâncimea sistemului radicular [i `n\l]imea gramineelor exist\ o
corela]ie pozitiv\.
 • r\d\cinile gramineelor – capacitate de solubilizare a compu[ilor greu
solubili din sol de 2-3 ori < ca a leguminoaselor
Tulpina (l\starii) gramineelor, numit\ pai (culm);
• Stolonii [i rizomii - tulpini modificate (metamorfozate);
Frunzele gramineelor sunt sesile, alc\tuite din teac\ (vagin\) [i limb (lamin\);
• Ligula este o prelungire membranoas\ a epidermei interne a tecii.
• Urechiu[ele (auricule) sunt prelungiri ale bazei limbului, cu rolul de a
`nchide teaca ;
• Prefolia]ia reprezint\ modul de a[ezare individual\ a frunzelor `n mugure.;
poate fi: conduplicat\ (cutat\), când limbul este `ndoit `n lungul nervurii
mediane [i cele dou\ jum\t\]i de limb se suprapun (Lolium perenne,
Dactylis glomerata) [i convolut\ (r\sucit\), când limbul este r\sucit `n
form\ de sul spre interior (Lolium multiflorum, Festuca pratensis, Phleum
pratense).
Inflorescen]a gramineelor : spic compus, panicul spiciform [i panicul.

- Structura unui spicule]: a-glume ; b-palee ; c-androceu ; d-gineceu

Dezvoltarea [i cre[terea gramineelor - dou\ cicluri succesive sau

perioade: vegetativ ( germina]ia semin]elor, `nfr\]irea [i formarea l\starilor);
generativ ( alungirea l\starilor [i formarea inflorescen]elor, a fructelor [i
semin]elor).
• ~nfr\]irea - formarea de l\stari numi]i fra]i, din nodurile de `nfr\]ire
situate la baza l\starilor mam\.
• Factori favorizan]i: temperatura de 200C; umiditatea optim\ a solului ,
fertilitatea (`n special con]inutul ridicat `n azot); modul de folosire a
paji[tii, de `n\l]imea la care se face prima recoltare(`nl\turarea apexului) –
criza `nfr\]irii;
• prin procesul de `nfr\]ire gramineele perene formeaz\ l\stari scur]i,
forma]i numai din frunze (sterili, vegetativi) [i l\stari alungi]i , forma]i din
frunze [i tulpini ( fertili sau generativi);
• Diferen]ierea l\starilor este determinat\ de specie, condi]iile de mediu [i
modul de folosire; unele graminee ca: Arrhenatherum elatius, Lolium
perenne, L. multiflorum formeaz\ l\stari generativi chiar `n primul an .
- dup\ raportul dintre cele dou\ tipuri de l\stari, gramineele se `mpart `n
trei grupe:
• - graminee de talie `nalt\ sau de etaj superior ( graminee de fânea]\):
Arrhenatherum elatius, Agropyron repens, Agropyron intermedium,
Bromus inermis, Dactylis glomerata, Lolium multiflorum, Phleum
pratense, Festuca arundinacea etc.
• - graminee de talie mijlocie sau de etaj mediu ( cosit sau p\[unat): Agrostis
stolonifera, Agropyron pectiniforme, Agrostis tenuis, Cynosurus cristatus,
Holcus lanatus, Poa pratensis, Puccinellia distans etc.
• - graminee de talie joas\ sau de etaj inferior (de p\[une): Cynodon
dactylon, Agrostis rupestris, Festuca pseudovina, Festuca valesiaca,
Nardus stricta, Festuca rupicola, Poa bulbosa etc
Dup\ modul cum se formeaz\ tufa prin `nfr\]ire, gramineele perene se
`mpart `n patru grupe:
• graminee stolonifere. : Bromus inermis, Agropyron repens, Glyceria
maxima, Beckmannia eruciformis, Phragmites communis, Poa compressa,
Brachypodium pinnatum [.a. cu stoloni subterani, iar cu stoloni
supratere[tri: Cynodon dactylon [i uneori Agrostis stolonifera.
• graminee cu tuf\ rar\. : Phleum pratense, Dactylis glomerata,
Arrhenatherum elatius, Lolium perenne, Cynosurus cristatus, Agropyron
pectiniforme, Trisetum flavescens etc.
• graminee cu tuf\ mixt\. : Poa pratensis, Alopecurus pratensis [i Festuca
rubra ;
• Graminee cu tuf\ deas\. : Nardus stricta, Festuca pseudovina, F.
amethystina, F. valesiaca, Stipa lessingiana, S. capillata, S. pennata, Poa
violacea, Molinia coerulea, Deschampsia caespitosa etc. .
Acumularea biomasei vegetale supraterestre
• ~nflorirea gramineelor - etape:
• - induc]ia floral\ ( de natur\ biochimic\);
• - formarea inflorescen]ei [i a componentelor florii;
• - `nspicarea;
• - `nflorirea-fecundarea (marcheaz\ `nceputul form\rii semin]elor)
• Ot\virea gramineelor este `nsu[irea specific\ gramineelor de a-[i reface
masa organelor aeriene dup\ folosire prin p\[unat sau cosit. Procesul de
ot\vire se caracterizeaz\ prin vitez\, energie [i capacitate de ot\vire:
• dup\ viteza [i energia de ot\vire, gramineele pot fi grupate astfel:
• - graminee cu ot\vire rapid\ - 2-3 coase pentru fân sau 4-5 cicluri de
p\[unat: Arrhenatherum elatius, Dactylis glomerata, Lolium perenne,
Lolium multiflorum;
• - graminee cu ot\vire moderat\ - 2 coase pentru fân sau 3-4 cicluri de
p\[unat: Festuca pratensis, Phleum pratense, Alopecurus pratensis,
Trisetum flavescens etc.;
• - graminee cu ot\vire lent\ - o singur\ coas\ sau 2 cicluri de p\[unat:
Agrostis stolonifera, Agrostis tenuis, Bromus inermis, Festuca rubra .
• Ot\virea depinde de: regimul de ap\ [i de aer din sol; cantitatea de
substan]\ de rezerv\, con]inutul solului `n elemente nutritive, de `nsu[irile
speciilor, faza de cre[tere `n momentul utiliz\rii [i de modul de folosire .

Ritmul de dezvoltare [i vivacitatea gramineelor

• Ritmul de dezvoltare reprezint\ timpul necesar parcurgerii tuturor
fenofazelor, de la r\s\rire pân\ la coacerea semin]elor.
• Vivacitatea este durata vie]ii de la germina]ie pân\ la moartea celui din
urm\ l\star al tufei, rezultat\ dintr-o s\mân]\.
• la un ritm rapid de dezvoltare corespunde o vivacitate scurt\ [i invers -
mai multe grupe:
• - Graminee cu ritm de dezvoltare rapid [i vivacitate scurt\-fructific\ `n
anul sem\natului, dau produc]ii maxime `n anii 2-3 [i tr\iesc 2-4 ani:
Lolium multiflorum (tr\ie[te 1-2 ani), Lolium perenne (2-4 ani),
Arrhenatherum elatius (3-4 ani) [.a. .
• - Graminee cu ritm de dezvoltare mijlociu [i vivacitate mijlocie- fructific\
`n 2, dau produc]ii maxime `n anul 3 [i tr\iesc 5-8 ani: Dactylis glomerata,
Cynosurus cristatus, Festuca pratensis, Phleum pratense [.a. .
• - Graminee cu ritm de dezvoltare lent [i vivacitate mare- fructific\ `n anii
2-3, dau produc]ii maxime `n anii 3-4, tr\iesc 10 ani sau mai mult: Bromus
inermis, Poa pratensis, Festuca rubra, Agrostis stolonifera, Alopecurus
pratensis [.a. .
• - Graminee cu ritm de dezvoltare foarte lent [i vivacitate foarte mare-
formeaz\ mai târziu l\stari generativi, dau produc]ii maxime `n anii 5-8 [i
tr\iesc zeci de ani: Nardus stricta, Deschampsia caespitosa, Festuca
rupicola [.a. .
• Precocitatea gramineelor - perioada de timp de la pornirea `n vegeta]ie
pân\ la `nspicare. Sub acest aspect, gramineele se `mpart `n urm\toarele
grupe:
• - timpurii (precoce), care `nspic\ la circa 30-40 zile de la pornirea `n
vegeta]ie: Arrhenatherum elatius, Alopecurus pratensis, Anthoxanthum
odoratum, Poa pratensis, P. bulbosa;
• - semitimpurii (intermediare), `nspic\ dup\ 50-60 zile de la pornirea
vegeta]iei: Dactylis glomerata, Festuca pratensis, Lolium perenne,
Agropyron pectiniforme;
• - târzii (tardive), `nspic\ dup\ 60-70 zile de la pornirea `n vegeta]ie:
Phleum pratense, Bromus inermis, Agrostis stolonifera, Agropyron repens,
Bothriochloa ischaemum.
• Prin lucr\ri de ameliorare s-au ob]inut soiuri cu precocit\]i diferite, `n
cadrul aceleia[i specii, dând posibilitatea de a se realiza “conveiere verzi
de paji[ti” cu scopul asigur\rii ritmice a nutre]ului verde.
Acumularea substan]elor de rezerv\, pentru:
• - perioadele de repaus;
• - refacerea dup\ cosit sau pa[unat
Depunerea substan]elor de rezerv\:
• la baza l\starilor (Ph. p; P. b; A. e);
 • la baza frunzelor (P.p; L.p; F.p; D.g);
• `n internodiile scurte de la baza lastarilor;
• `n stoloni [i rizomi;
• `n r\d\cini

Cerin]ele gramineelor fa]\ de ap\

• gramineele perene sunt mari consumatoare de ap\. Coeficientul de
transpira]ie este de 1,5-2 ori mai mare decât la cereale, oscilând `ntre 500
[i 1000.
• Dup\ cerin]ele fa]\ de ap\ :
• - graminee xerofile, adaptate la condi]ii de secet\ de lung\ durat\,
r\spândite `n paji[ti de step\, silvostep\ [i pe coastele uscate `nsorite din
zona de p\dure: Bothryochloa ischaemum, Festuca valesiaca, Bromus
erectus, Cynodon dactylon, Stipa sp.;
• - graminee mezofile, cu cerin]e moderate fa]\ de ap\, ce sunt r\spândite `n
paji[tile din zona de p\dure sau `n luncile râurilor din zona de step\ [i
silvostep\: Arrhenatherum elatius, Dactylis glomerata, Festuca pratensis,
Phleum pratense, Poa pratensis etc.;
• - graminee higrofile, cu cerin]e mari fa]\ de ap\, cresc `n sta]iuni umede
sau foarte umede: Alopecurus ventricosus, Glyceria maxima, G. fluitans,
Poa palustris, Typhoides arundinacea, Beckmannia eruciformis, Agrostis
stolonifera, Alopecurus pratensis
• - graminee hidrofile, cresc `n mediul acvatic: Phragmites australis.

Cerin]ele fa]\ de aerul din sol

• gramineele au cerin]e diferite, `n func]ie de tipul `nfr\]irii:
- cerin]e mari – gramineele stolonifere;
- cerin]e moderate – gramineele cu tuf\ mixt\ [i rar\;
- cerin]e reduse – gramineele cu tuf\ deas\.

Cerin]ele fa]\ de temperatur\

• Gramineele perene- adaptate la temperaturi f. variate (mai sensibile-L.p;
L.m.; tinerele plante);
• Temperatura – are influen]\ mare asupra `nfr\]irii, dar [i asupra cre[terii
( temp. optim\ 15-210C). Rezisten]\ mai mare la temperaturi sc\zute au
 gramineele care `[i `nceteaz\ cre[terea toamna mai devreme. Cositul [i
p\[unatul pân\ toamna târziu reduc rezisten]a la `nghe]..
• ~n func]ie de cerin]ele fa]\ de c\ldur\ - 6 grupe:
• graminee criofile: Nardus stricta, Festuca ovina ;
• - graminee microterme: Phleum pratense, Festuca rubra;
• - graminee mezoterme: Arrhenatherum elatius, Dactylis glomerata,
Cynosurus cristatus, Bromus erectus;
• - graminee termofile: Bromus inermis, Koeleria cristata, Puccinellia
distans etc.;
• - graminee megaterme: Stipa sp, Bothryochloa ischaemum, Festuca
valesiaca etc..
Cerin]ele fa]\ de lumin\
• Gramineele perene din paji[ti - cerin]e diferite fa]\ de lumin\.
• G. care suport\ bine umbrirea : Bromus mollis, Poa trivialis, Molinia
coerulea;
• G. care suporta o umbrire moderat\: Dactylis glomerata, Holcus
lanatus, Brachypodium s., Agrostis stolonifera;
• G. care nu suport\ umbrirea: Festuca rubra, Agrostis tenuis,
Arrhenatherum elatius etc..
• Folosirea paji[tilor prin p\[unat asigur\ plantelor mai mult\ lumin\.
• Se poate interveni pentru modificarea acestui factor de vegeta]ie prin:
fertilizare, schimbarea modului de folosire a paji[tii, alegerea speciilor
la alc\tuirea amestecului de ierburi pentru `nfiin]area paji[tilor temporare,
frecven]a cosirilor, etc.

Cerin]ele gramieelor fa]\ de sol

• Textura [i reac]ia solului determin\ produc]ia, calitatea furajului [i
r\spândirea gramineelor.
• Pe soluri u[oare: Bromus inermis, Agropyron repens, Cynodon dactylon
etc., pe soluri grele [i umede: Deschampsia caespitosa, iar pe solurile
mijlocii se `ntâlnesc graminee cu tuf\ rar\ [i mixt\: Lolium perenne,
Dactylis glomerata, Festuca pratensis, Festuca rubra, Poa pratensis etc. .
• Gramineele perene sunt, `n majoritate, adaptate la o reac]ie slab acid\-
neutr\ (pH = 5,8-7,2).
 • Dup\ adaptarea gramineelor fa]\ de reac]ia solului:
• - graminee acidofile, cresc pe soluri cu pH<5,5: Nardus stricta,
Deschampsia caespitosa, D. flexuosa, Festuca rupicola etc.;
• - graminee neutrofile, `ntâlnite pe soluri cu pH=6,5-7,2: Bromus erectus,
Dactylis glomerata, Arrhenatherum elatius, Festuca valesiaca etc.;
• - graminee bazifile, cresc pe soluri cu pH>7,2: Alopecurus ventricosus,
Beckmannia eruciformis, Festuca pseudovina, Puccinellia distans etc.;
• - graminee indiferente, `ntâlnite pe soluri de la slab acide la cele bazice:
Agropyron repens, Agrostis tenuis, Agrostis stolonifera, Cynodon dactylon.
• Cerin]e fa]\ de elementele nutritive. Gramineele perene de paji[ti sunt
mari consumatoare de elemente nutritive, `n special azot.
• Dup\ modul cum `[i procur\ hrana din sol:
- graminee autotrofe [i micotrofe;
• Micotrofismul este caracteristic gramineelor cu tuf\ deas\, care
reac]ioneaz\ mai slab la aplicarea `ngr\[\mintelor.
• Dup\ cerin]ele fa]\ de con]inutul solului `n elemente nutritive:
• - graminee oligotrofe: Bothriochloa ischaemum, Nardus stricta, Festuca
pseudovina, Molinia coerulea, Anthoxanthum odoratum etc.;
• - graminee mezotrofe: Phleum pratense, Festuca rubra, Cynosurus
cristatus, Agrostis tenuis, Alopecurus pratensis etc.;
• - graminee eutrofe: Arrhenatherum elatius, Dactylis glomerata, Lolium
perenne, Trisetum flavescens, Festuca pratensis etc.

Valoarea economic\ a gramineelor

• Depinde de mai mul]i factori: specie, condi]ii de cre[tere, lucr\ri de
intre]inere, mod de folosire, faz\ de recoltare etc.
• Valoarea economic\ se apreciaz\ prin : produc]ie [i prin valoarea furajer\
a plantelor.
• Produc]ia gramineelor este determinat\ de particularit\]ile morfo-
biologice, de condi]iile de mediu [i de modul de folosire.
• Pe paji[tile de munte descre[terea produc]iei, pe m\sur\ ce cre[te
altitudinea (la fiecare 150-200 m < cu 10-15%).
• Produc]ia este neuniform\ `n cursul perioadei de vegeta]ie, fiind influen]at\
de regimul de precipita]ii [i de c\ldur\.
 • Valoarea furajer\ a gramineelor din paji[ti se apreciaz\ dup\ compozi]ia
chimic\, gradul de consumabilitate [i digestibilitatea substan]elor
nutritive din plante.
• Compozi]ia chimic\ a gramineelor depinde de specie, condi]iile de
cre[tere, faza de dezvoltare `n momentul folosirii.
• ~n mod obi[nuit se ia `n considera]ie con]inutul plantelor `n PB [i CB, Ca,
P, precum [i raportul dintre ele. Sunt valoroase speciile: Agrostis
stolonifera, Bromus inermis, Festuca pratensis, F. rubra, Lolium perenne,
L. multiflorum, Dactylis glomerata, Phleum pratense, Poa pratensis,
Arrhenatherum elatius, etcc.
• Gradul de consumabilitate difer\ de la o specie la alta, fiind influen]at de
starea de satura]ie a animalelor, faza de dezvoltare `n care se g\se[te planta
`n momentul folosirii, compozi]ia floristic\ a paji[tii etc.
• Dup\ gradul de consumabilitate: 3 grupe:
• - graminee cu grad ridicat de consumabilitate: Lolium perenne, Festuca
pratensis, Phleum pratense, Lolium multiflorum, Arrhenatherum elatius,
Dactylis glomerata, Poa pratensis, Alopecurus pratensis etc.;
• - graminee cu grad mijlociu de consumabilitate: Agropyron pectiniforme,
Phleum phleoides, Agrostis tenuis etc.;
• - graminee cu grad sc\zut de consumabilitate: Nardus stricta,
Deschampsia caespitosa, Calamagrostis arundinacea, Stipa capillata,
Brachypodium pinnatum etc. .
• ~n paji[ti se g\sesc pu]ine specii de graminee neconsumate sau toxice:
Anthoxanthum odoratum, Deschampsia flexuosa, Stipa pennata, Glyceria
maxima .
• Digestibilitatea substan]elor nutritive difer\ de la o specie la alta [i
variaz\ foarte mult `n func]ie de stadiul de cre[tere [i dezvoltare, modul de
folosire a paji[tii .
• `ntre digestibilitate [i consumabilitate este o corelare direct\.
Valoarea furajer\ a gramineelor
Valoarea furajer\ a gramineelor a fost studiat\ de numero[i cercet\tori, care
au f\cut [i clasificarea lor dup\ aceast\ `nsu[ire. Pentru ]ara noastr\ Csüros
{t. [i col., 1970 au stabilit o scar\ de apreciere cu opt trepte:
 plante toxice ………………………………………….. nota -2
plante d\un\toare …………………………………….. nota -1
plante f\r\ valoare furajer\ …………………………... nota 0
plante cu valoare furajer\ slab\ …………………….... nota 1
plante cu valoare furajer\ mic\ …………………….... nota 2
plante cu valoare furajer\ mijlocie ………………...… nota 3
plante cu valoare furajer\ bun\ ………………………. nota 4
plante cu valoare furajer\ foarte bun\ …………...…... nota 5

R\spândirea gramineelor
• Gramineele perene se `ntâlnesc `n toate zonele naturale din ]ar\ [i pe toate
tipurile de paji[ti, datorit\ plasticit\]ii ecologice mari.
• ~n zonele de step\ [i silvostep\ sunt r\spândite gramineele xerofile:
Bromus inermis, Festuca valesiaca, Agropyron pectiniforme, A. repens,
speciile genului Stipa, Koeleria cristata, Poa bulbosa, Bothriochloa
ischaemum, Cynodon dactylon, Bromus erectus etc., iar `n regiuni mai
umede se `ntâlnesc specii mezofile ca Lolium perenne, Poa pratensis,
Dactylis glomerata etc. .
• ~n etajele zonei forestiere: Phleum pratense, Festuca pratensis, F. rubra,
Lolium perenne, Arrhenatherum elatius, Trisetum flavecens, Holcus
lanatus, Agrostis tenuis, Deschampsia caespitosa.
• ~n etajul subalpin [i alpin : Nardus stricta, Festuca supina, Deschampsia
flexuosa, Phleum alpinum, Poa alpina, Agrostis rupestris, etc. .
• ~n luncile râurilor [i pe terenuri cu exces de umiditate: Alopecurus
pratensis, A. ventricosus, Agrostis stolonifera, Agropyron repens, Poa
pratensis, P. palustris, Thyphoides arundinacea, Lolium perenne, Glyceria
maxima, G. fluitans.
• Pe solurile slab pân\ la mijlociu salinizate : Festuca pseudovina, Poa
bulbosa, Agropyron pectiniforme, Beckmannia eruciformis, Puccinellia
distans, Crypsis aculeata etc. .
• Pe nisipuri: Cynodon dactylon, Elymus arenarius, Festuca vaginata,
Koeleria glauca, Chrysopogon gryllus [i speciile anuale Vulpia myuros,
Apera spica venti, Setaria glauca, Eragrostis minor.
 • Pe turb\rii: Molinia coerulea, Deschampsia caespitosa, iar `n t\ieturi de
p\dure, Brachypodium sylvaticum, Calamagrostis epigeios, Melica
uniflora etc. .

2. Leguminoasele
• reprezint\ 5-10% din vegeta]ia paji[tilor [i numai `n cazuri deosebite ajung
la >30-40% .
• vivacitatea [i plasticitatea ecologic\ a leguminoaselor < decât a
gramineelor, sunt mai preten]ioase fa]\ de condi]iile de cre[tere [i la
preg\tirea fânului.
• valoare furajer\ deosebit\ .
• sunt considerate plante fertilizante, care nu fac concuren]\ gramineelor din
paji[ti.
• O paji[te este valoroas\, când leguminoasele reprezint\ 20-25% din
vegeta]ie.
• Unele specii de leguminoase, prin p\[unat, produc meteoriza]ii, iar altele
au gust amar datorit\ cumarinei [i pot produce intoxica]ii la animale.

Particularit\]i biomorfologice
• Sistemul radicular: pivotant, profund; masa principal\ de r\d\cini se
g\se[te la adâncimea de 0,50-0,75 m.
Dup\ profunzimea r\d\cinilor:
• - L. cu `nr\d\cinare superficial\, cu masa de r\d\cini la adâncimea de
0,4-0,5 m: Trifolium repens, T. hybridum, Lathyrus pratensis, Vicia cracca
etc.;
• - L. cu `nr\d\cinare medie, cu masa de r\d\cini ce se dezvolt\ la
adâncimea de 0,50-0,75 m: Trifolium pratense, T. pannonicum, T. alpestre,
Astragalus onobrychis etc.;
• - L. `nr\d\cinare adânc\, la care masa de r\d\cini se g\se[te la 1,75-2,0
m adâncime, pivotul principal al r\d\cinii putând ajunge pân\ la 8-10 m:
Medicago sativa, M. falcata, Onobrychis viciifolia, Lotus corniculatus etc.
La nivelul solului sau la adâncimea de 1-2 cm, `ntre r\d\cin\ [i partea aerian\
a leguminoaselor, se g\se[te coletul.
• R\d\cina principal\, `mpreun\ cu coletul tr\iesc tot timpul vie]ii plantei,
asigurându-i astfel perenitatea.
• R\d\cinile leguminoaselor prezint\ o mare putere de solubilizare a
substan]elor mai greu solubile din sol, datorit\ acidit\]ii secre]iilor
radiculare.
• Pe r\d\cini se formeaz\ nodozit\]i, datorit\ simbiozei cu bacteriile aerobe
din genul Rhizobium, care fixeaz\ azotul din aerul solului (100-200
kg/ha/an).
• 1% trifoi alb 3,5 Kg N/ha/an; fixare intens\: mai-iunie; stratul de sol: 0-
15 cm.
• R\d\cinile leguminoaselor prezint\ o sensibilitate fa]\ de adâncimea
apelor freatice.

• Tulpinile leguminoaselor care se formeaz\ din mugurii de pe colet sunt

pline cu m\duv\ sau uneori fistuloase (Galega officinalis, Lotus
corniculatus); erecte (Melilotus albus); ascendente (Trifolium alpestre);
repente (Trifolium repens) sau ag\]\toare (Lathyrus pratensis).
• L\st\rirea la leguminoase este un proces analog cu `nfr\]irea la
graminee, `ns\ nu identic [i const\ `n formarea l\starilor ramifica]i, din
mugurii de pe colet.
Depinde: de specie [i de condi]iile de mediu, fiind stimulat\ de aera]ia
solului, de aprovizionarea cu ap\ [i elemente nutritive din sol, de folosirea
ra]ional\ prin cosit [i p\[unat.
• Pe m\sur\ ce plantele `mb\trânesc, coletul se m\re[te, partea din mijloc
r\mâne aproape goal\, l\starii se formeaz\ la periferia tufei [i produc]ia
scade.
• Ca [i gramineele, leguminoasele, formeaz\ l\stari scur]i [i alungi]i.
Speciile care formeaz\ l\stari scur]i `n propor]ie mai mare (Lotus
corniculatus, Medicago lupulina, Trifolium repens, T. fragiferum) sunt
plante de talie joas\, mai potrivite pentru p\[une, iar speciile la care
predomin\ l\starii alungi]i (Onobrychis viciifolia, Trifolium pratense, T.
hybridum, Lathyrus pratensis, Vicia cracca etc.) sunt plante de talie `nalt\
[i se preteaz\ la folosirea prin cosit.
Dup\ pozi]ia l\starilor (forma de cre[tere):
• - leguminoase cu tuf\, la care l\starii cresc mai mult sau mai pu]in
vertical; se pot folosi prin cosit sau p\[unat, `n func]ie de talie: Trifolium
pratense, T. hybridum, Medicago sativa, M. falcata, Onobrychis viciifolia,
Lotus corniculatus, Melilotus albus etc.;
• - leguminoase cu tulpini târâtoare, cu l\stari care cresc pe sol [i se
transform\ `n tulpini târâtoare, iar de la nodurile acestora se formeaz\
r\d\cini adventive fasciculate [i l\stari verticali scur]i. Ele nu suport\
umbrirea, au o mare rezisten]\ la p\[unat [i se refac repede `n condi]iile
unui p\[unat ra]ional: Trifolium repens [i Trifolium fragiferum;
• - leguminoase cu tulpini ag\]\toare, cu ]esutul de sus]inere slab
dezvoltat, sunt plante de talie `nalt\, care cresc `n fâne]e [i au nevoie de
mult\ lumin\: Lathyrus pratensis , L. tuberosus, Vicia cracca, etc.
• Frunzele: sunt compuse, rar simple (genul Genista); frunzele compuse
pot fi: trifoliate (Medicago, Trifolium, Melilotus), penate, cu num\r par de
foliole (Vicia) sau cu num\r impar de foliole (Onobrychis), palmate
(Lupinus). La baza pe]iolului frunzei se g\sesc stipelele.
Floarea este pe tipul 5.
• Florile pot fi: solitare (Vicia sativa) sau grupate `n inflorescen]e, de tip
racem (Medicago, Melilotus), capitul (Trifolium) [i umbel\ (Lotus,
Coronilla).
• Fructul este o p\staie, monosperm\ sau polispem\, indehiscent\ sau
dehiscent\. La Coronilla varia fructul se nume[te loment\.
• S\mân]a este exalbuminat\.
Ritmul de dezvoltare [i vivacitatea.
Leguminoasele au o vivacitate mai scurt\ decât gramineele, `ns\ ritmul de
dezvoltare este mai rapid.
• Dup\ aceste `nsu[iri : 3 grupe:
• leguminoase cu ritm de dezvoltare rapid [i vivacitate mic\, tr\iesc 1-3
ani, dar se men]in `n paji[ti prin auto`ns\mân]are: Melilotus albus, M.
officinalis, Trifolium pratense, T. arvense, T. resupinatum, T. incarnatum,
Medicago lupulina ;
• - leguminoase cu ritm de dezvoltare mijlociu [i vivacitate mijlocie, tr\iesc
5-10 ani, dau produc]ii mai mari `n anii 2-3: Medicago sativa, Onobrychis
viciifolia, Trifolium repens, T. montanum, Lotus corniculatus, Anthyllis
vulneraria etc.;
 • - leguminoase cu ritm de dezvoltare lent [i vivacitate mare, tr\iesc 10-15
ani, dau produc]ii mai mari dup\ 3-4 ani Trifolium fragiferum, Lathyrus
pratensis, Vicia cracca etc. .
• Dup\ precocitate: L. timpurii (Medicago lupulina, Trifolium hybridum, T.
pratense, Onobrychis viciifolia); L. tardive (Medicago falcata, Trifolium
alpestre, T. pannonicum, T. fragiferum, Lathyrus pratensis, Vicia cracca
etc.); L. intermediare: Medicago sativa, Lotus c.

Ot\virea
• este mai rapid\, comparativ cu gramineele, când solul este umed [i paji[tile
sunt ra]ional folosite.
• Dup\ viteza [i energia de ot\vire se disting:
• - leguminoase cu ot\vire rapid\, care dau 3-5 recolte pa an: Medicago
sativa, Trifolium pratense, T. repens, T. hybridum;
• - leguminoase cu ot\vire moderat\, de la care se ob]in 2 recolte pe an:
Medicago falcata, M. lupulina, Lotus corniculatus, Onobrychis viciifolia,
Trifolium pannonicum etc.;
• - leguminoase cu ot\vire slab\, care nu ot\vesc sau se refac o singur\ dat\
`ntr-o perioad\ de vegeta]ie: Anthyllis vulneraria, Astragalus onobrychis,
Trifolium montanum etc. .

Cerin]e fa]\ de ap\ [i aer a leguminoaselor:

• mai pu]in preten]ioase fa]\ de ap\.
• sunt [i specii cu cerin]e foarte mari fa]\ de ap\, care nu suport\ seceta
(Trifolium pratense, T. repens, T. hybridum, Lathyrus pratensis, Galega
officinalis) [i specii mai pu]in preten]ioase, unele fiind foarte rezistente la
secet\ (Onobrychis viciifolia, Lotus corniculatus, Medicago falcata,
Melilotus officinalis etc.).
• Nu suport\ excesul de ap\; unele leguminoase pot cre[te pe soluri cu exces
de umiditate, chiar când aceasta se men]ine 40-50 zile sau mai mult, ca
Trifolium repens, T. hybridum, T. fragiferum, Galega officinalis.
• cerin]e mai mari fa]\ de aerul din sol, deoarece aceste specii tr\iesc `n
simbioz\ cu bacteriile fixatoare de azot, care sunt aerobe; mugurii de
l\st\rire pe colet.
Cerin]e fa]\ de c\ldur\ :
• L. suport\ destul de bine atât temperaturile sc\zute din timpul iernii, cât [i
cele ridicate din timpul verii, dar sunt mai sensibile la oscila]iile bru[te de
temperatur\ din sol [i de la suprafa]a solului, care au loc prim\vara.
• Cre[terea cea mai intens\ la 18-270 .
• Specii rezistente la `nghe]: Lotus corniculatus, Onobrychis viciifolia,
Medicago falcata, M. sativa, mai pu]in rezistente: Trifolium pratense, T.
hybridum, Lathyrus pratensis.
• Cerin]e fa]\ de lumin\ sunt mai mari ca la graminee, fapt ce determin\
existen]a lor `n propor]ie mai redus\ pe paji[tile cu vegeta]ie `nalt\.
Speciile cele mai preten]ioase fa]\ de lumin\ sunt: Trifolium repens, T.
fragiferum, Onobrychis viciifolia, Medicago falcata etc. [i suport\
umbrirea: Lathyrus pratensis [i Lotus corniculatus.

Cerin]e fa]\ de sol [i substan]ele nutritive

• L. prefer\ solurile mijlocii cu textur\ lutoas\, luto-argiloas\ [i nisipo-
lutoas\, bogate `n calciu, f\r\ exces de ap\, bine aerisite, cu reac]ie slab
acid\ (pH = 6-6,5); nu suport\ o aciditate f. pronun]at\
• Trifolium repens cre[te pe terenuri foarte acide (pH = 4-4,5);
• Lotus tenuis, Trifolium fragiferum cresc pe terenuri s\r\turoase (pH = 8-
8,5).
• Leguminoasele au cerin]e mici fa]\ de azot, dar mari fa]\ de fosfor,
calciu, potasiu [i unele microelemente (bor, molibden; sulf) care
stimuleaz\ activitatea bacteriilor simbiotice, l\st\rirea, m\resc rezisten]a la
`nghe].
• Dup\ cerin]ele fa]\ de substan]ele nutritive L. pot fi: eutrofe (Trifolium
pratense), mezotrofe (Lotus corniculatus), oligotrofe (T. medium).

Valoarea economic\
• Leguminoasele au o valoare economic\ mare datorit\ compozi]iei
chimice, produc]iilor mari, gradului ridicat de consumabilitate [i
digestibilitate.
• ~n perioada premerg\toare `nfloritului, leguminoasele con]in `n medie: 18-
20% protein\ [i 23-25% celuloz\ [i cantit\]i mari de vitamine.
• Leguminoasele au [i un con]inut mai mare de calciu [i fosfor, raportul
Ca/P este mai ridicat decât la graminee. De ex.: Medicago sativa con]ine
14-16 g Ca/kg s.u. (F.p.=2-3 g/kg s.u.), dar are un con]inut mai sc\zut `n
magneziu, cupru [i cobalt decât gramineele.
• Gradul de consumabilitate este foarte ridicat la majoritatea
leguminoaselor, atât `n stare verde, cât [i sub form\ de fân. Unele
leguminoase ca Lotus corniculatus, Melilotus albus, M. officinalis etc., au
un grad mijlociu de consumabilitate, datorit\ gustului amar.
• Corelare `ntre talie, ot\vire [i productivitate.
• Gradul de digestibilitate - ridicat, > dacât la graminee

R\spândirea leguminoaselor
• se `ntâlnesc `n toate zonele ]\rii, fiind `ns\ mai r\spândite `n zonele de
silvostep\ [i nemoral\ [i mai pu]in r\spândite `n regiunile uscate [i zona
alpin\.
• ~n zonele de step\ [i silvostep\: Medicago sativa, M. falcata, M. lupulina,
Onobrychis viciifolia, O. gracilis, O. arenaria, Lotus corniculatus [i unele
leguminoase anuale ca Medicago minima, Trifolium arvense, T. campestre,
Vicia hirsuta, V. tetrasperma etc..
• ~n zona nemoral\ [i etajele nemoral [i boreal: Trifolium pratense,
Medicago falcata, Lotus corniculatus, Lathyrus pratensis, Onobrychis
viciifolia, Astragalus onobrychis, Vicia cracca, Anthyllis vulneraria.
• ~n etajele subalpin [i alpin: Onobrychis transsilvanica, Trifolium repens,
T. alpestre, Genista oligosperma, Anthyllis vulneraria, Lotus corniculatus
etc. .
• ~n lunci, pe terenuri drenate: Medicago lupulina, Trofolium repens, T.
hybridum, Galega officinalis, Lathyrus pratensis, Vicia cracca.
• Pe soluri salinizate: Lotus tenuis, Trifolium fragiferum, T. striatus, T.
parviflorum, M. officinalis.
• Pe nisipuri: Medicago minima, M. marina, M. rigidula, Onobrychis
arenaria, Trifolium arvense, Vicia hirsuta, Melilotus albus
Ciperacee [i Juncacee
• Familia Cyperaceae cuprinde 75 genuri cu aproximativ 4000 specii, fiind
plante ierboase, perene, pu]ine anuale, cu rizomi sau stoloni subterani, cu
tuf\ rar\ [i deas\, tulpina aerian\ la majoritatea speciilor este trimuchiat\
, frunze sesile cu limbul liniar, plan sau cilindric; flori actinomorfe,
hermafrodite, unisexuate, dispuse `n spice, raceme sau capitule, fructul
achen\.
• Sp. r\spândite `n paji[tile cu exces de umiditate, `n b\l]i, mla[tini [i
apar]in genurilor: Cyperus, Carex, Scirpus, Heleocharis. Astfel, `n mla[tini
[i b\l]i se `ntâlnesc speciile: Carex riparia, C. acutiformis, C. vulpina, C.
caespitosa, Heleocharis palustris; `n lunci umede: Carex hirta, C.
leporina, Scirpus sylvatica, Cyperus fuscus; `n zona forestier\: Carex
sylvatica, C. caryophyllea; `n paji[ti subalpine: Carex curvula.
• Specii mai pu]in preten]ioase fa]\ de umiditate sunt: Carex precox, C.
caryophyllea [i C. humilis.
• pot produce intoxica]ii (Carex brevicolis) datorit\ unor ciuperci ustilaginee
(Ustilago grandis) .
• au un con]inut ridicat de celuloz\ [i de siliciu, ceea ce le reduce
consumabilitatea, producând uneori [i r\niri ale mucoaselor;
• con]inutul redus de calciu [i fosfor determin\ boli de caren]\ la animale.
• pot fi `ndep\rtate din paji[ti prin drenarea terenului, pentru eliminarea
excesului de ap\ care favorizeaz\ cre[terea lor.
• Familia Juncaceae, cuprinde circa 220 specii, ierboase, perene sau
anuale, cu tulpini cilindrice, pline cu m\duv\ spongioas\. Frunzele sunt
cilindrice sau plane, florile actinomorfe, hermafrodite, trimere, grupate `n
cime terminale cu aspect de capitul sau umbel\. La unele specii
inflorescen]a este aparent lateral\, deoarece frunza bracteant\ este
terminal\. Florile prezint\ un perigon din 6 tepale membranoase, androceul
din 6 stamine, iar gineceul din 3 carpele; fructul este capsul\.
• nu sunt consumate de animale;
• invadeaz\ paji[tile umede, cresc sub form\ de vetre, `n\bu[\ vegeta]ia
valoroas\ [i provoac\ denivel\ri ale terenului.
• sunt f\r\ valoare economic\ , unele dintre ele sunt d\un\toare
animalelor, provocându-le deranjamente digestive, anemii, afec]iuni ale
aparatului urinar.
 • apar]in la 2 genuri: Juncus (circa 160 specii) [i Luzula (circa 60 specii),
mai r\spândite fiind: Juncus effusus, J gerardi, J bufonius, Luzula pilosa, L
silvatica, L. multiflora, L. campestris etc.:
• Combaterea ruginilor se poate face pe cale chimic\ prin tratarea cu 2,4 D
(5-10 kg/ha `n 500 l ap\) la `nflorirea plantelor, metod\ asociat\ cu
fertilizarea paji[tilor pentru stimularea dezvolt\rii plantelor valoroase.

Plante din alte familii botanice

• participarea `n covorul ierbos de 20-60%, uneori [i mai mult.
• Mai r\spândite sunt speciile din familiile: Asteraceae, Brassicaceae,
Chenopodiaceae, Apiaceae, Rosaceae, Liliaceae, Ranunculaceae.
• Sp. din aceast\ grup\, `n general, ac]ioneaz\ nefavorabil asupra calit\]ii
furajului [i productivit\]ii paji[tilor;
• cu cât sunt mai prezente `n covorul ierbos, paji[tea este mai degradat\;
• multe specii din acest\ grup\ sunt d\un\toare fie vegeta]iei valoroase
paji[tilor, fie produselor ob]inute de la animale, iar unele sunt toxice;
• sunt `ns\ [i unele specii consumate de animale, având valoare furajer\
bun\, iar cercet\rile au eviden]iat c\ participarea lor pân\ la o anumit\
limit\ `n covorul ierbos al paji[tilor permanente, este de dorit, deoarece,
prin microelementele pe care le acumuleaz\ `n masa vegetal\ contribuie la
prevenirea unor boli de nutri]ie la animale.
• Valoarea furajer\ [i, `n special, consumabilitatea variaz\ foarte mult `n
raport cu faza de cre[tere. Majoritatea sunt mai bine consumate prim\vara,
la `nceputul vegeta]iei, când con]inutul lor `n celuloz\ este sc\zut. Unele
(Artemisia absinthium, Salsola ruthenica, etc.) sunt ocolite de animale `n
faza tân\r\, pentru ca mai târziu, s\ fie consumate de c\tre animale.
• Dup\ importan]a economic\, speciile diverse au fost separate `n [ase
subgrupe:
• specii consumate bine de c\tre animale,
• specii neconsumate sau slab consumate,
• specii d\un\toare vegeta]iei valoroase,
• specii d\un\toare produselor ob]inute de la animale,
• specii v\t\m\toare s\n\t\]ii animalelor,
• specii toxice.
• - Specii cu valoare estetic\, ocrotite (Leontopodium a., Nigritella
rubra, Trollius e., Rhododendron k., Peonia penegrina, Dianthus sp. ,
Fritillaria meleagris, Gentiana lutea, Cypripedium calceolus, Polygala
sibirica).
Specii consumate de animale
• ~n aceast\ subgrup\ intr\ numeroase specii de plante, care au un grad
ridicat de consumabilitate [i digestibilitate, fiind consumate de animale
mai ales `n primele faze de cre[tere, dar [i `n fân: Achillea millefolium
(coada [oricelului); Achillea setacea (coada [oricelului); Alchemilla
vulgaris (cre]i[oar\); Carum carvi chimen); Cichorium inthybus (cicoare);
Daucus carota (morcov); Galium verum (sânzâiene); Plantago major
(patlagin\ mare); Plantago lanceolata (p\tlagin\ `ngust\); Polygonum
aviculare (troscot); Salvia nemorosa (jale[ de câmp); Sanguisorba
officinale (sorbestrea); Symphytum officinale (t\t\neas\); Taraxacum
officinale (p\p\die); Thymus collinus (cimbri[or); Tragopogon orientalis
(barba caprei) .
Specii neconsumate sau slab consumate de animale
Aceast\ subgrup\ cuprinde specii de plante care datorit\ con]inutului
ridicat de celuloz\ [i sc\zut de protein\, sunt slab consumate de animale sau sunt
ocolite de acestea atât pe p\[une cât [i atunci când se g\sesc `n fân, numite [i
buruieni de balast: Capsella bursa-pastoris (traista ciobanului);
Chrysanthemum leuchanthemum (margareta); Echium vulgare (iarba [arpelui);
Geranium pratense (greghetin); Cardaria draba (urda vacii); Potentilla argentea
(scrântitoare); Prunella vulgaris (busuioc s\lbatic); Veronica chamaedrys
([opârli]\) ect.

Specii d\un\toare vegeta]iei paji[tilor

• ~n afara speciilor de plante lemnoase care se instaleaz\ pe paji[tile
secundare, multe specii ierboase sunt d\un\toare prin concuren]a ce o fac
gramineelor [i leguminoaselor valoroase, datorit\ rozetelor de frunze ce acoper\
solul, portului `nalt, tulpinilor târâtoare sau ag\]\toare, semiparazitismului sau
parazitismului:
• Specii lemnoase: Abies alba (brad); Alnus glutinosa (anin negru); Betula
nana (mesteac\n pitic); Crataegus monogyna (p\ducel); Juniperus communis
(ienup\r); Picea abies (molid); Pinus mugo (jneap\n); Prunus spinosa
(porumbar); Rhododendron kotschyi (smârdar); Rosa canina (m\ce[); Vaccinium
myrtillus (afin); Vaccinium vitis-idaea (meri[or);
• Specii ierboase: cu talie `nalt\: Tanacetum vulgare (vetrice); Dipsacus
laciniatus (scaiete); Limonium gmelini (sic\); Onopordon acanthium (scai
m\g\resc); Verbascum phlomoides (lumân\ric\); cu tulpini târâtoare: Ajuga
reptans (vineri]\); Arnica montana (arnic\); Carlina acaulis (turt\); Glechoma
hederacea (silnic); Lysimachia nummularia (g\lb\joar\, duminecu]\); Potentilla
anserina (coada racului); semiparazite: Melampyrum nemorosum (sor-cu-frate),
Odontites serotina (din]ur\); Pedicularis verticillata (vârtejul p\mântului);
Rhinanthus minor (clocotici); parazite: Cuscuta campestris (tor]el); Cuscuta
europaea (tor]el); Cuscuta trifolii (g\lbeaz\); Orobanche gracilis (lupoaie).

Specii d\un\toare produselor ob]inute de la animale

• ~n aceast\ categorie sunt incluse unele specii, care `n timpul p\[unatului
impurific\ lâna oilor sau când sunt consumate de animale schimb\ culoarea [i
gustul laptelui, depreciaz\ calitatea c\rnii: Arctium lappa (brustur); Bidens
tripartita (denti]\); Carduus acanthoides (spin); Eryngium campestre (scaiul
dracului); Eryngium planum (scai vân\t); Xanthium spinosum (holer\);
Xanthium strumarium (cornu]i); Allium ursinum (leurd\); Artemisia
austriaca (pelini]\); Matricaria chamomilla (romani]\); Rumex acetosella (m\cri[
m\runt); Sinapis arvensis (mu[tar de câmp); Thlaspi arvense (punguli]\),
Chelidonium majus (rostopasc\); Lepidium ruderale (p\ducherni]\).

Specii v\t\m\toare pentru animale

• Unele specii de plante din paji[ti afecteaz\ s\n\tatea animalelor provocând
r\ni, sl\bind capacitatea de munc\ [i de produc]ie. Astfel, produc r\niri la animale:
Tribulus terrestris [i Trapa natans (provoc\ r\ni la copite), Avena sterilis,
Cynosurus echinatus, Hordeum murinum, Setaria glauca (produc leziuni
bucale [i oculare), specii ale genului Stipa sp. (produc r\nirea pielii [i a mucoasei
bucale).

Specii toxice
• Un num\r mare de specii din paji[ti provoac\ intoxica]ii cu consecin]e mai
mult sau mai pu]in grave. Dintre speciile de animale, cele mai sensibile sunt
cabalinele [i suinele [i mai pu]in sensibile sunt bovinele, ovinele [i iepurii de cas\.
• La `nceputul sezonului de p\[unat, sensibilitatea animalelor este mai mare,
iar plantele au toxicitate mai pronun]at\ `n primele faze de vegeta]ie,.
• Principalele substan]e toxice: alcaloizi, toxalbumine, glicozizi, saponine,
uleiuri eterice, r\[ini etc. .
• Substan]ele toxice sunt r\spândite `n toate organele plantei, dar
concentra]ia poate fi mai mare `n frunze, `n stare verde, la Ranunculus acris,
Anemone nemorosa, `n semin]e, la Datura stramonium, `n bulbo-tuberculi, la
Colchicum autumnale etc. .
• Toxicitatea poate fi absolut\ - `n orice stare [i pentru toate speciile de
animale (Veratrum album, Conium maculatum, Datura stramonium) sau
condi]ionat\ de felul nutre]ului (verde, fân, murat) [i specia de animale:
Ranunculus sceleratus este toxic\ numai `n stare verde, Euphorbia cyparissias
`n stare verde [i numai pentru taurine, Stachys annua, `n fân [i numai pentru
cabaline.
 • Numeroase specii de plante toxice cresc `n sta]iuni cu umiditate excesiv\
[i `n locuri umbrite, condi]ii care le m\resc gradul de toxicitate.
• Specii toxice: Adonis vernalis (ruscu]\ pr.); Aconitum toxicum, A.
tauricum (omag); Caltha palustris (calcea calului); Helleborus purpurascens
(spânz); Ranunculus acris (floare bro[teasc\); R. sceleratus (boglari); Thalictrum
minus (ruti[or); Colchicum autumnale (brându[\ de t-n\); Veratrum album
(steregoaie); Paris quadrifolia (dalac); Cicuta virosa (cucut\ de ap\); Conium
maculatum (cucut\); Hyosciamus niger (m\s\lari]\); Datura stramonium
(cium\faie); Atropa belladona (m\tr\gun\); Euphorbia cyparissias
(alior); Equisetum arvense (coada calului); Digitalis grandiflora, D. lanata
(degetar); Gra]iola officinalis (veninari]\); Stellaria graminea
(roco]ea); Vincetoxicum officinale (iarba fiarelor) .

TEME:
1. Defini]i [i clasifica]i furajele.
2. Care este importan]a paji[tilor `n balan]a furajer\?
3. Care sunt principalele deosebiri biomorfologice dintre graminee [i
leguminoase?
4. Ce este ot\virea? Ce este l\st\rirea? Care sunt principalele lor `nsu[iri?
5. Clasifica]i [i caracteriza]i principalele grupe de specii ce apar]in altor familii
botanice.
6. Care sunt cerin]ele gramineelor [i leguminoaselor fa]\ de factorii de
vegeta]ie?
 MODULUL 2
PRINCIPALELE TIPURI DE PAJI{TI
Paji[tile permanente sunt alc\tuite din unit\]i structural-func]ionale de
vegeta]ie ierboas\ numite fitocenoze elementare, care reprezint\ grup\ri de plante
omogene din punct de vedere al compozi]iei floristice
• Totalitatea fitocenozelor cu `nsu[iri asem\n\toare, reprezint\ tipul
de paji[te, pe care se pot aplica acelea[i tehnologii, `n urma c\rora s\ se ob]in\
rezultate de produc]ie apropiate pe toat\ suprafa]a.
• Suprafa]a minim\ de identificare [i caracterizare a unui tip de
paji[te se consider\ a fi 1 hectar.
• ~n natur\, f\r\ interven]ia omului, s-au creat `n decursul timpului
tipuri fundamentale de paji[ti, a c\ror vegeta]ie reflect\ condi]iile naturale
specifice fiec\rei zone (exemplu, paji[ti de Festuca rubra).
• Sub influen]a tehnologiilor aplicate, se schimb\ compozi]ia
floristic\ a paji[tii, rezultând astfel un alt tip de paji[te, denumit tip derivat.

Unit\]i zonale [i intrazonale de vegeta]ie

• Datorit\ zonalit\]ii latitudinale [i altitudinale a vegeta]iei din ]ara
noastr\, determinat\ de varia]ia factorului climatic, de relief [i de sol, tipurile de
paji[ti se grupeaz\ `n cadrul unit\]ilor zonale [i intrazonale de vegeta]ie, dup\ cum
urmeaz\ :
• A. Paji[ti zonale: zona stepei, zona silvostepei, zona nemoral\ (al
p\durilor de stejar), etajul nemoral (al p\durilor de foioase), etajul boreal (al
p\durilor de molid), etajul subalpin (al jnepeni[urilor) [i etajul alpin (al paj.
alpine);
• B. Paji[ti intrazonale: paji[ti din lunci [i depresiuni, paji[ti de s\r\turi
(halofile) [i paji[ti de nisipuri (psamofile).
• ~n România s-au stabilit:
• - 10 unit\]i zonale [i intrazonale, cuprinzând 72 tipuri (52 zonale [i 20
intrazonale) [i 88 subtipuri (71 zonale [i 17 intrazonale) de paji[ti

Paji[ti zonale
• Zona stepei: 90 000 ha
 • Cuprinde B\r\ganul de est (20-100 m altitudine), sudul Moldovei [i
Centrul Dobrogei (100-200 m altitudine), cu temperaturi medii de 10,4-11,50C,
precipita]ii anuale 350-500 mm, solurile predominante fiind cernoziom, b\lane [i
litice (`n Dobrogea). S-au identificat 4 tipuri [i 7 subtipuri de paji[ti:
• Tipuri de paji[ti:
• 1. Festuca valesiaca-Stipa ucrainica
1. a. Stipa capillata ; 1. b. Stipa lessingiana; 1. c. Bothriochloa i.
• 2. Thymus zygioides-Agropyron brandzae
• 3. Poa bulbosa-Artemisia austriaca
• 4. Bothriochloa ischaemum
4. a. Euphorbia nicaeensis; 4. b. Cynodon dactylon; 4. c. Festuca valesiaca; 4. d.
Agropyron pectiniforme

Zona silvostepei: 250 000 ha

• R\spândit\ `n Câmpiile periferice ale Carpa]ilor (Silvostepa nordic\ cu
Depresiunea Jijiei [i Silvostepa sudic\ cu Podi[ul Bârladului [i Piemontul R`mnic-
Buz\u, Podi[ul Dobrogei, Câmpiile B\r\ganului de Vest, Burnasului, Olteniei,
Timi[ului [i Cri[urilor). Altitudinea este de 50-150 m `n regiunile de câmpie [i 50-
250 m `n Podi[ul B`rladului, Podi[ul Dobrogei, solurile caracteristice sunt
cernoziomuri cambice, cernoziomuri argiloiluviale, litosoluri [i rendzine;
temperaturi medii 9,0-10,50 C; precipita]iile `nsumeaz\ 470-550 (600) mm. Sunt
identificate 7 tipuri [i 8 subtipuri de paji[ti.
• Tipuri de paji[ti: 1. Festuca valesiaca-Medicago falcata (1.a. Festuca
pseudovina 1.b. Stipa lessingiana 1.c. Stipa tirsa 1.d. Euphorbia nicaeensis ); 2.
Stipa capillata; 3. Festuca valesiaca-Festuca rupicola; 4. Festuca pseudovina-
Achillea setacea (4.a. Lolium perenne ); 5. Chrysopogon gryllus; 6. Bothriochloa
ischaemum (6.a. Euphorbia nicaeensis 6.b. Festuca valesiaca 6.c. Agropyron
cristatum ssp. pectiniforme); 7. Poa bulbosa-Artemisia austriaca.

Zona nemoral\: 400 000 ha

• Suprafa]a paji[tilor este repartizat\ `n 2 subzone cu 11 tipuri [i 19
subtipuri de paji[ti.
• a. Subzona p\durilor de stejari mezofili. Se g\se[te `n Depresiunea
Transilvaniei (Câmpia Transilvaniei [i Podi[ul T`rnavelor) cu altitudini de 250-400
m [i nordul Podi[ului Moldovei (Podi[ul Sucevei) cu altitudini de 200-350 m.
Temperaturi medii de 8,5-10,00C, suma precipita]iilor 550-700 mm, solurile sunt
brune argiloiluviale, brune luvice, brune eumezobazice, pseudorendzine,
luvisoluri, cenu[ii.
• Tipuri [i subtipuri de paji[ti: Câmpia Transilvaniei 1. Festuca rupicola-
Carex humilis (humilis1.a. Stipa lessingiana1.b. Stipa tirsa 1.c. Stipa pulcherrima )
2.Festuca rupicola-Brachypodium pinnatum (2.a. Danthonia provincialis 2.b.
Bromus erectus 2.c. Chrysopogon gryllus ) 3. Brachypodium pinnatum-Carex;
Podi[ul T`rnavelor 4. Festuca rupicola-Agrostis tenuis (4.a. Lolium perenne 4.b.
Festuca pratensis 4.c. Festuca rubra) Podi[ul Sucevei 5. Festuca valesiaca-
Brachypodium pinnatum (5.a. Anthoxanthum odoratum 5.b. Lolium perenne 5.c.
Poa pratensis) 6. Bothriochloa ischaemum (6.a. Thymus p.)
• b. Subzona p\durilor de steajari submezofili-termofili
• R\spândit\ `n Câmpia Munteniei [i Olteniei, Piemonturile din Banat [i
Cri[ana, cu altitudini de 100-300 m. Temperaturi medii de 9,0-10,50C, suma
precipita]iilor 500-700 mm, solurile sunt cernoziomuri argiloiluviale, brune
argiloiluviale, brune-luvice (`n vestul ]\rii), brun-ro[cate, brune luvice, vertisoluri
(`n sudul ]\rii).
• Tipuri [i subtipuri de paji[ti: 7. Poa pratensis ssp. angustifolia-Festuca
valesiaca (7.a. Lolium perenne 7.b. Festuca pseudovina 7.c. Agrostis tenuis) 8.
Festuca valesiaca-Festuca rupicola (8.a. Lolium perenne 8.b. Festuca pseudovina
8.c. Agrostis tenuis) 9.Chrysopogon gryllus-Danthonia provincialis 10.
Bothriochloa ischaemum 11. Cynodon dactylon
Etajul nemoral: 2 600.000 ha
• Paji[tile sunt grupate `n 2 subetaje cu 16 tipuri [i 17 subtipuri de paji[ti.
• a. Subetajul p\durilor de gorun [i de amestec
• Paji[tile ocup\ 1 000 000 ha pe dealurile piemonte subcarpatice [i Podi[ul
Moldovei, cu altitudini de (200) 300-600 (700) m, temperaturi medii 7,5-9,00C,
suma precipita]iilor (550) 650-750 (850) mm, solurile sunt brune argiloiluviale,
brune, luvice, brune eumezobazice, luvisoluri, rendzine, pseudorendzine, cenu[ii.
• Tipuri [i subtipuri de paji[ti: 1. Agrostis tenuis-Festuca rupicola (1.a.
Brachypodium pinnatum 1.b. Carex humilis 1.c. Sesleria heufleriana 1.d. Lolium
perenne 1.e. Festuca rubra 1.f. Nardus stricta) 2. Festuca rupicola-Danthonia
provincialis 3. Festuca rupicola-Onobrychis viciifolia 4. Festuca valesiaca 5.
Agrostis tenuis-Poa pratensis 6. Bothriochloa ischaemum 7. Crysopogon gryllus
• b.Subetajul p\durilor de fag [i de amestec de fag cu r\[inoase
 • Suprafa]a ocupat\ de paji[ti este de 1 600 000 ha, r\spândit\ pe dealuri
`nalte [i mun]i mijlocii (Subcarpa]ii, Depresiunea Transilvaniei [i Podi[ul
Moldovei), cu altitudini de (300) 600-1350 (1450) m, temperaturi medii de 4,5-
7,50C, suma precipita]iilor 750-1100 (1200) mm, soluri brune, brune luvice, brune
acide [i local brune feriiluviale.
• Tipuri [i subtipuri de paji[ti: 8. Agrostis tenuis-Festuca rubra (8.a.
Lolium perenne 8.b. Poa pratensis 8.c. Poa annua 8.d. Holcus lanatus 8.e.
Polygonum bistorta 8.f. Juncus effusus 8.g. Nardus stricta 8.h. Deschampsia
caespitosa) 9. Cynosurus cristatus 10. Danthonia provincialis-Festuca rubra 11.
Festuca pratensis 12. Arrhenatherum elatius 13. Trisetum flavescens 14. Nardus
stricta (14.a. Bruekenthalia spiculifolia 14.b. Achillea ptarmica 14.c. Juniperus
communis) 15. Deschampsia caespitosa 16. Rumex alpinus
Etajul boreal (p\duri de molid): 1 000 000 ha
• R\spândit `n partea mijlocie [i superioar\ a Mun]ilor Carpa]i, paji[tile
grupate `n 8 tipuri [i 11 subtipuri de paji[ti. Altitudini (1300) 1200-1600 (1750)
m `n nord [i 1300-1850 m `n sud, temperaturi medii 0,5-4,50C, suma precipita]iilor
1000-1200 mm, solurile sunt brune feriiluviale, podzoluri, brune acide, brune,
rendzine, regosoluri, litosoluri.
• Tipuri [i subtipuri de paji[ti: 1. Festuca rubra (1.a. Agrostis tenuis 1.b.
Poa pratensis 1.c. Poa annua 1.d. Juncus effusus 1.e. Nardus stricta 1.f. Veratrum
album) 2. Festuca ovina 3. Festuca rubra ssp. commutata 4. Festuca rubra
ssp.commutata-Nardus stricta (4.a. Vaccinium myrtillus 4.b. Juniperus communis)
5. Nardus stricta (5.a. Calluna vulgaris 5.b. Hieracium pilosella 5.c. Deschampsia
caespitosa) 6. Deschampsia caespitosa-Festuca rubra 7. Festuca rupicola ssp.
saxatilis 8. Rumex alpinus
• Etajul subalpin (jnepeni[uri): 66 000 ha
• R\spândit `n mun]ii `nal]i, altitudini 1700 (1800)-2100 (2200) m,
temperaturi medii 0,50C pân\ la -1,50C, suma precipita]iilor peste 1200 mm,
solurile caracteristice sunt podzoluri brune feriiluviale, rendzine, litosoluri. Sunt
identificate cu 4 tipuri [i 5 subtipuri.
• Tipuri [i subtipuri de paji[ti 1. Festuca ovina ssp. sudetica (1.a. Poa
alpina 1.b. Agrostis rupestris 1.c. Tuf\ri[uri de Ericaceae [i Pinus mugo-soluri
scheletice) 2. Festuca rubra ssp. commutata-Nardus stricta (2.a. Tuf\ri[uri de
Ericaceae - humus brut turbos.) 3. Nardus stricta-Potentilla ternata (3.a. Tuf\ri[uri
de Ericaceae - humus brut turbos) 4. Festuca amethystina-Festuca versicolor
 • Etajul alpin: 40 000 ha
• R\spândit `n mun]ii `nal]i, cu altitudini peste 2000 m `n nord [i 2100-2200
`n sud, temperaturi medii -1,50C pân\ la -2,50C, suma precipita]iilor 1300-1400
mm, solurile sunt humicosilicatice, rendzine, litosoluri. Se `ntâlnesc 2 tipuri [i 4
subtipuri de paji[ti.
• Tipuri [i subtipuri de paji[ti: 1. Carex curvula (1.a. Festuca ovina ssp.
Sudetica 1.b. Sesleria coerulans 1.c. Elyna myosuroides ) 2. Juncus trifidus-
Agrostis rupestris (2.a. Festuca ovina ssp. sudetica)

Paji[ti intrazonale
Paji[ti din lunci [i depresiuni: 400 000 ha
• sunt grupate `n 11 tipuri [i 9 subtipuri, r\spândite `n Lunca Dun\rii,
Oltului, Siretului, Mure[ului, Some[ului, Jiului, T`rnavelor etc., depresiuni intra [i
submontane. Solurile sunt aluviale, cernoziomuri, cernoziomoide, brune, negre
clinohidromorfe, l\covi[ti gleice.
• Tipuri [i subtipuri de paji[ti: 1. Lolium perenne-Trifolium repens (1.a.
Festuca rupicola ) 2. Festuca pratensis-Poa pratensis 3. Arrhenatherum elatius-
Dactylis glomerata 4. Agrostis stolonifera-Agropyron repens (4.a. Deschampsia
caespitosa 4.b. Poa trivialis 4.c. Poa silvicola 4.d. Agrostis canina ) 5. Alopecurus
pratensis 6. Agropyron repens-Rumex crispus (6.a. Festuca arundinacea ) 7.
Agrostis tenuis-Festuca rubra (7.a. Poa pratensis) 8. Deschampsia caespitosa-
Festuca rubra (8.a. Juncus effusus 8.b. Sesleria uliginosa ) 9. Nardus stricta 10.
Agrostis canina 11. Molinia coerulea
Paji[ti de s\r\turi (halofile): 50 000 ha
• R\spândite `n Câmpia Român\ (luncile Buz\ului, C\lm\]uiului, Ialomi]ei
[i Câmpia aluvial\ a Siretului), Câmpia de vest (Banat, Cri[ana), Podi[ul
Moldovei, local `n Transilvania, soluri aluviale, vertisoluri, l\covi[ti ( salinizate
sau alcalizate), solone]uri [i solonceacuri. Paji[tile sunt grupate `n 5 tipuri [i 7
subtipuri.
• Tipuri [i subtipuri de paji[ti: 1. Puccinellia limosa (1.a. Puccinellia
convoluta 1.b. Puccinellia transsilvanica 1.c. Trifolium fragiferum 1.d. Carex
distans 1.e. Crypsus aculeata 1.f. Juncus gerardi ) 2. Festuca pseudovina-Artemisia
maritima (2.a. Limonium gmelini ) 3. Beckmannia eruciformis-Agrostis
stolonifera 4. Salicornia europaea-Suaeda maritima 5. Halimone verrucifera
Paji[ti de nisipuri (psamofile): 10 000 ha
• r\spândite `n Câmpia Careiului, Câmpia Olteniei (B\ile[ti, Romana]i),
Câmpia Tecuciului, Câmpia Român\ (interfluviul C\lm\]ui-Ialomi]a), Delta
Dun\rii, Litoralul M\rii Negre. Solurile sunt nisipuri semifixate [i psamosoluri;
cuprind 4 tipuri [i 1 subtip: 1. Festuca vaginata 2. Bromus tectorum (2.a.
Cynodon dactylon) 3. Carex colchica 4. Elymus giganteus

Paji[ti de Stipa capillata (n\gar\)

• R\spândite `n sta]iuni `nsorite, pe versan]i puternic `nclina]i, pe soluri
mijlociu dagradate de eroziune, cu apa freatic\ la mare adâncime, `n zona de step\
din sud-estul ]\rii [i `n silvostepa din Moldova. Specia dominant\ (Stipa capillata)
poate agunge la o acoperire de 40%.
• Alte specii caracteristice acestui subtip de paji[te sunt Bothriochloa
ischaemum, Agropyron pectiniforme, Festuca valesiaca, Koeleria cristata
Medicago lupulina, M. falcata, Astragalus onobrychis, Salvia nemorosa, Salsola
ruthenica, Eryngium campestre. Valoarea economic\ a paji[tilor de n\gar\ este
mic\, specia dominant\ fiind consumat\ numai `n primele faze de cre[tere, de
c\tre oi.
• Produc]ia este de 3-4 t/ha m.v., cu valoare nutritiv\ sc\zut\. Paji[tile
respective pot fi `mbun\t\]ite prin fertilizare cu `ngr\[\minte minerale (50-60
kg/ha N + 60-80 kg/ha P2O5) [i organice (târlire), prin supra`ns\mân]are (Dactylis
glomerata 5 kg/ha + Bromus inermis 8 kg/ha + Lotus corniculatus 4 kg/ha +
Medicago sativa 5 kg/ha + Onobrychis viciifolia 25 kg/ha) sau regenerare total\ cu
`ns\mân]area aceluia[i amestec la care se majoreaz\ cantitatea de s\mân]\/ha cu
25-30%.
Paji[ti de Bothriochloa ischaemum (b\rboas\)
• cel mai r\spândit tip de paji[te derivat\, ca efect al p\[unatului abuziv,
nera]ional [i al eroziunii solului. Se formeaz\ prin degradarea paji[tilor de
Festuca valesiaca [i Festuca rupicola. Se `ntâlnesc `n Podi[ul Moldovei, Podi[ul
Dobrogei, Depresiunea Transilvaniei, dealurile Subcarpatice ale Banatului [i
Olteniei.
• Paji[tile de Botriochloa ischaemum se instaleaz\ pe coaste `nsorite cu
expozi]ie sudic\, sud-estic\, sud-vestic\, erodate. B. i. particip\ `n compozi]ia
floristic\ a paji[tii, cu un grad de acoperire de 60-90%.
• alte graminee: Festuca valesiaca, Festuca rupicola, F. pseudovina, Poa
bulbosa, Koeleria cristata, Cynodon dactylon, Stipa capillata; leguminoasele nu
dep\[esc 3-4% acoperire, Medicago falcata, M. minima, Trifolium repens, T.
arvense, Lotus corniculatus, Astragalus onobrychis; plantele diverse ocup\ 10-
15%, mai des: Achillea setacea, Daucus carota, Cichorium intybus, Plantago
media, Potentilla argentea, Artemisia austriaca, Eryngium campestre.
• Aceste paji[ti se folosesc prin p\[unat [i produc]ia este de 1,5-4,0 t/ha
mas\ verde, de slab\ calitate furajer\.
• ~mbun\t\]irea paji[tilor se poate face prin lucr\ri antierozionale, fertilizare
cu 60 kg/ha N, 60-80 kg/ha P2O5, târlire, supra`ns\mân]are (D. g., B. i., L. c., O.
v.) sau refacere radical\.
• Paji[ti de Poa bulbosa + Artemisia austriaca (firu]\ cu bulbi + pelini]\)
• r\spândite pe versan]ii sudici din step\ [i silvostep\, fiind un tip derivat,
rezultat ca efect al p\[unatului abuziv, nera]ional al paji[tilor de Festuca valesiaca.
Gramineele ocup\ circa 50%: Poa bulbosa, Bromus tectorum, Bothriochloa
ischaemum, Cynodon dactylon; leguminoasele reprezint\ 1-2%, reprezentate de
Medicago falcata, M. lupulina; speciile diverse 35-40%: Euphorbia stepposa,
Cardaria draba, Carduus nutans, Artemisia austriaca, Polygonum aviculare.
• Produc]iile acestor paji[ti sunt mici, de 2,5-4 t/ha mas\ verde, slabe din
punct de vedere furajer.
• Se impune des]elenirea acestor paji[ti [i `nfiin]area paji[tilor temporare .
 - Paji[te de Bothriochloa ischaemum

Paji[ti de Festuca valesiaca (p\iu[ stepic)

• R\spândite `n zona de step\ din sud-estul ]\rii [i `n zona de silvostep\ din
nord-estul Moldovei, dar de `ntâlnesc [i `n zona nemoral\ sau `n etajul nemoral
(subetajul p\durilor de gorun) pe versan]i cu pante mari, pân\ la altitudinea de
600-800 m. Din punct de vedere floristic, paji[tile de Festuca valesiaca sunt
formate din specii xerofite [i mezoxerofite, care asigur\ o acoperire de 70-90%,
din care speciei dominante (F. v.) `i revin 35-50%.
• gramineele 40-60%: Festuca pseudovina, Agropyron pectiniforme, Stipa
pennata, Poa pratensis, P. bulbosa, Bromus inermis, Agropyron repens, Cynodon
dactylon, Koeleria cristata;
• leguminoasele 4-5%: Medicago lupulina, M. falcata, Astragalus
onobrychis, Lotus corniculatus, Onobrychis viciifolia, Trifolium arvense, T.
repens; speciile diverse 10-15%: Achillea setacea, Taraxacum officinale,
Cycorium inthybus, Galium verum, Plantago media, Achillea milefolium, Daucus
carota, Carduus nutans, Eryngium campestre etc. .
• Sunt paji[ti slab productive, ob]inându-se 3-5 t/ha mas\ verde [i se flosesc
mai mult prin p\[unat.
• ~mbun\t\]irea paji[tilor de Festuca valesiaca se poate face prin fertilizare,
supra`ns\mân]are sau prin regenerarea total\.
 - Tuf\ de Festuca valesiaca
Paji[ti de Agrostis tenuis (iarba câmpului)
• Sunt r\spândite `n zona nemoral\ [i `n etajul nemoral, ocupând mari
suprafe]e de la altitudini de aprox. 300 m pân\ la 1200 m.
• Gramineele 50-70%, specia dominant\ (Agrostis tenuis 20-45%). Alte
graminee: Festuca pratensis, Dactylis glomerata, Poa pratensis, Festuca rubra,
Phleum pratense, Cynosurus cristatus, Lolium perenne, Arrhenatherum elatius,
Festuca rupicola, F pseudovina
• Modificarea unor factori sta]ionali (fertilitatea [i umiditatea solului) poate
determina subtipuri de paji[ti valoroase din punct de vedere productiv, ca: Agrostis
tenuis + Festuca pratensis `n depresiunile subcarpatice; Agrostis tenuis + Dactylis
glomerata; Agrostis tenuis + Festuca rubra, `ntâlnit `n subetajul f\getelor, pe
versan]i; Agrostis tenuis + Lolium perenne, pe soluri revene, eutrofe.
• Leguminoasele 5-15%, `n func]ie desubtipul format, mai des `ntâlnite fiind
speciile: Trifolium pratense, T. montanum, T. campestre, T. ochroleucum,
Medicago falcata, M. lupulina, Lotus corniculatus.
• Speciile diverse, sunt relativ pu]ine la num\r [i au un grad mediu de
acoperire de 25-30%: Achillea millefolium, Taraxacum officinale, Galium verum,
Plantago lanceolata, Daucus carota, Cichorium inthybus, Filipendula vulgaris,
Knau]ia arvensis, Prunella vulgaris, Salvia pratensis etc.
• Ciperaceele [i juncaceele sunt slab reprezentate, nedep\[ind 4-5%
acoperire, mai frecvente fiind: Carex caryophyllea, C. montana, Luzula
campestris, Juncus effusus, J. articulatus.
 • Produc]iile cele mai mari [i de bun\ calitate (6-10 t/ha mas\ verde) se
ob]in de pe paji[tile ce apar]in subtipurilor de Agrostis tenuis [i Festuca pratensis,
cu Dactylis glomerata, cu Festuca rubra.
• ~mbun\t\]irea paji[tilor de Agrostis tenuis se poate face prin fertilizare,
supra`ns\mân]are [i folosire ra]ional\.

Paji[ti de Arrhenatherum elatius (ov\scior)

• R\spândite `n etajul nemoral, subetajul p\durilor de fag [i de amestec de
fag cu r\[inoase, pe soluri fertile, bine aprovizionate cu apa.
• predomin\ gramineele mezofile de talie `nalt\, cu o acoperire de 40-50%:
Arrhenatherum elatius, Trisetum flavescens, Dactylis glomerata, Phleum pratense,
Festuca pratensis, Cynosurus cristatus, Anthoxanthum odoratum; leguminoasele,
cu pondere de 5-8%, din care mai r\spândite sunt Trifolium pratense, T. hybridum,
Lathyrus pratensis, Lotus corniculatus, Vicia cracca etc.;
• speciile diverse 20-35%, reprezentate de: Achillea millefolium, Carum
carvi, Angelica silvestris, Daucus carota, Cichorium intybus, Chrysanthemum
leucanthemum.
• Paji[tile de Arrhenatherum elatius se folosesc ca fâne]e, produc]iile de
mas\ verde fiind de 15-20 t/ha. Paji[tile sunt cunoscute [i sub denumirea de
“fâne]e grase”, deoarece se instaleaz\ numai pe soluri fertile.
 Paji[te cu Arrhenatherum elatius

Paji[ti de Festuca rubra (p\iu[ ro[u)

• r\spândire: etajul boreal, cunoscut [i sub denumirea de etajul p\durilor de
molid, pe versan]i de la moderat pân\ la puternic `nclina]i. La limita inferioar\ a
etajului boreal, paji[tile de Festuca rubra se `ntrep\trund cu cele de Agrostis tenuis
.
• Graminee 55-70%, Festuca rubra contribuie `n cea mai mare parte la
formarea produc]iei [i a stratului de ]elin\; graminee `nso]itoare sunt: Cynosurus
cristatus, Agrostis tenuis, Phleum alpinum ssp. commutatum, Agrostis rupestris,
Anthoxanthum odoratum, Poa annua P. pratensis, Briza media, Nardus stricta.
• Leguminoasele 4-6%, Trifolium pratense, T. alpestre, T. repens, Lotus
corniculatus.
• Diversele sunt pu]ine la num\r, cu un grad mic de acoperire: Taraxacum
officinale, Alchemilla vulgaris, Prunella vulgaris, Plantago media, P. lanceolata,
Pimpinella saxifraga, Polygonum bistorta, Rumex alpinus, Veronica chamaedris,
Hypericum maculatum, Scorzonera rosea etc. .
• Vegeta]ia lemnoas\ sub form\ de arbu[ti este reprezentat\ de Vaccinium
myrtillus, V. vitis-idaea, Juniperus sibirica, Pinus mugo.
• Paji[tile de Festuca rubra ocup\ suprafe]e `ntinse [i se folosesc mai mult
ca p\[uni, produc]iile fiind de 5-8 t/ha mas\ verde.
• Ameliorarea acestor tipuri de paji[ti se poate face `ndep\rtând vegeta]ia
lemnoas\; fertilizare cu `ngr\[\minte minerale [i organice (gunoi de grajd 30-40
t/ha la 3-4 ani sau târlire) [i prin supra`ns\mân]are Dactylis glomerata, Festuca
pratensis, Phleum pratense , Lolium perenne, Poa pratensis, Trifolium repens.

Paji[ti de Nardus stricta (]epo[ic\)

• Se `ntâlnesc `n etajul nemoral, boreal [i `n cel subalpin, de la altitudinea de
200 pân\ la 2200 m, `n special `n etajul molidului, ocupând o suprafa]\ total\ de
200 000 ha. R\spândirea acestei specii pe o suprafa]\ a[a de mare se explic\ prin :
• - `nsu[irea de a folosi azotul organic cu ajutorul micorizelor (plant\
micotrof\);
• - adaptarea de a tr\i pe soluri cu aciditate pronun]at\ [i unde substan]ele
organice se acumuleaz\ `n cantit\]i mari;
• - exploatarea nera]ional\ a paji[tilor cu un num\r mare de ovine, care
determin\ tasarea solului, `nr\ut\]e[te regimul de aer [i accentueaz\ procesele
anaerobe din sol.
• Nardus stricta poate ajunge la o acoperire de >90%.
• Speciile `nso]itoare se diversific\ `n func]ie de condi]iile orografice [i
ecologice, pot deveni codominante, formând subtipuri de paji[ti: Agrostis tenuis [i
Nardus stricta, Festuca rubra [i Nardus stricta.
• Leguminoasele sunt slab reprezentate, circa 1%.
• Alte specii: Agrostis tenuis, Festuca rubra, Anthoxanthum odoratum,
Deschampsia flexuosa, Cynosurus cristatus, Trifolium repens, Arnica montana,
Potentilla erecta, Vaccinium myrtillus.
• La altitudini mai mari: Agrostis rupestris, Festuca supina, Trifolium
repens, Ranunculus montanus, Pinus mugo, Juniperus sibirica, Rhododendron
kotskyi, Vaccinium myrtillus, V. vitis-idaea, Salix reticulata, S. herbacea.
• Produc]iile variaz\ de la 2 la 7 t/ha mas\ verde, cu 30-40 kg/ha P.D.
Calitatea furajului este slab\ sau foarte slab\. Specia dominant\ nu este consumat\
dup\ `nspicare, iar folosirea ei are o durat\ scurt\, de 4-9 s\pt\mâni.
• `mbun\t\]ire - `ndep\rtarea speciei dominante. Se folosesc amendamente,
doze mari de `ngr\[\minte cu azot, tratamente cu erbicide, târlire etc.
 - Paji[te cu Nardus stricta

Paji[ti de Lolium perenne - Trifolium repens

• R\spândire: `n luncile râurilor, depresiuni intracolinare, pe terenuri plane
sau slab `nclinate; condi]ionat\ de soluri revene [i fertile.
• Alte specii: Poa pratensis, Agrostis stolonifera, Alopecurus pratensis,
Dactylis glomerata, Trifolium pratense, T. hybridum, T. fragiferum, Medicago
falcata, M. minima, [i specii cu valoare furajer\ mic\: Plantago lanceolata,
Taraxacum officinale etc. . Produc]iile sunt de 6-10 t/ha mas\ verde, cu un ridicat
grad de consumabilitate, iar prin fertilizare, produc]iile > 15-16 t/ha mas\ verde;
folosire: prin p\[unat.
Paji[ti de Festuca pratensis - Poa pratensis
• R\spândire: pe terenuri plane din lungul v\ilor umede, dar [i pe platouri [i
pante line, pe soluri aluvionare, cernoziomuri, l\covi[ti, fertilizate [i revene. Sunt
paji[ti derivate, foarte valoroase, `n care speciile componente au un grad ridicat de
consumabilitate: Festuca pratensis, Poa pratensis, Alopecurus pratensis, Dactylis
glomerata, Lolium perenne, Trifolium repens, T hybridum, Cichorium inthybus,
Prunella vulgaris etc. .
• Se folosesc `n regim mixt sau numai prin p\[unat, cu produc]ii de 5-7 t/ha
mas\ verde [i pot fi `mbun\t\]ite prin fertilizare [i folosire ra]ional\.
 Paji[ti de s\r\turi (halofile) - 50 000 ha
• Vegeta]ia paji[tilor de pe solurile s\r\turate este reprezentat\ de pu]ine
specii, se caracterizeaz\ prin grad mic de acoperire a solului [i valoare economic\
redus\.
• Intensitatea s\r\turii influen]eaz\ compozi]ia floristic\
• pe soluri puternic s\r\turate: Salicornia europaea, Suaeda maritima [i
paji[ti de Halimione verrucifera;
• pe s\r\turi moderate: Puccinellia limosa;
• pe s\r\turi slabe: Festuca pseudovina, Beckmannia eruciformis.
• Paji[tile de Salicornia europea - Suaeda maritima, r\spândite pe
solonceacuri, prezint\ o compozi]ia floristic\ f. slab\: Bassia hirsuta,
Camphorosma annua, Halimione verrucifera, Salsola soda, Limonium gmelini,
Aster tripolium, Spergularia salina, Petrosimonia triandra, Atriplex litoralis etc.
• Produc]ia este de 4-5 t/ha mas\ verde, de foarte slab\ calitate.
Paji[ti de nisipuri (psamofile) - 10 000 ha
• Vegeta]ia este rar\, cu pu]ine specii [i cu slab\ valoare furajer\. Pe
nisipurile continentale domin\: vegeta]ia paji[tilor Festuca vaginata (p\iu[ de
nisipuri) [i Bromus tectorum, iar pe nisipurile martime se `ntâlnesc paji[ti `n care
speciile dominante sunt Elymus giganteus [i Carex colchica. Specii cu valoare
furajer\, care cresc `n paji[tile psamofile: Festuca vaginata, Cynodon dactylon,
Medicago falcata, M. minima, Trifolium arvense, Melilotus albus, iar dintre
speciile f\r\ valoare furajer\: Tragus racemosus, Vulpia myuros, Polygonum
arenarium, Tribullus terestris, Anthemis ruthenica, Centaurea arenaria, Eryngium
campestre, Salsola kali, Plantago indica etc. Produc]iile paji[tilor psamofile sunt
mici (1-3 t/ha mas\ verde) cu valoare furajer\ sc\zut\.
• ~mbun\t\]irea lor se poate face prin regenerare total\ [i `ns\mân]area unui
amestec alc\tuit din Dactylis glomerata + Festuca pratensis + Bromus inermis +
Lotus corniculatus + Medicago sativa .

TEME:
1. Caracteriza]i principalele tipuri din zona de silvostep\.
2. Caracteriza]i principalele tipuri din etajul nemoral.
3. Caracteriza]i principalele tipuri din etajul boreal.
4. Preciza]i principalele m\suri de `mbun\t\]ire a paji[tilor de Nardus stricta.

MODULUL 3

TEHNOLOGIA ~MBUN|T|}IRII PAJI{TILOR

• Se pot aplica 2 categorii de lucr\ri:
• lucr\ri de suprafa]\ (m\suri de suprafa]\);
• lucr\ri radicale (m\suri radicale).
1. Lucr\rile de suprafa]\ (tehnico-culturale)
• Prin aceste lucr\ri se urm\re[te: realizarea unor condi]ii mai bune de via]\
pentru plantele valoroase de pe paji[ti, f\r\ a se distruge covorul vegetal
existent; cre[terea gradului de acoperire a solului cu vegeta]ie ierboas\ [i
`mbun\t\]irea compozi]iei floristice;
• cur\]irea de resturi vegetale [i de pietre;
• distrugerea mu[uroaielor;
• gr\patul paji[tilor;
• combaterea vegeta]iei lemnoase;
• distrugerea buruienilor;
 • `mbun\t\]irea regimului de ap\;
• `mbun\t\]irea regimului de hran\;
• prevenirea [i combaterea eroziunii solului;
• supra`ns\mân]area.
• Lucrari u[or de aplicat, economice;
1. Cur\]irea de resturi vegetale [i de pietre
• se face manual sau mecanizat `n func]ie de panta terenului [i gradul de
acoperire a paji[tii cu aceste materiale.
• Pe paji[tile de deal [i munte - este o lucrare obligatorie.
• ~n etajul alpin [i pe terenurile `n pant\ lucrarea este contraindicat\,
• Cioatele [i buturugile: se scot manual, mecanizat sau cu ajutorul
explozivilor.
• Lucr\rile se fac de regul\ prim\vara devreme, dar [i toamna târziu.
• 2. Distrugerea mu[uroaielor
• Mu[uroaiele se formeaz\ pe paji[tile ne`ngrijite, folosite nera]ional [i pot
avea o pondere de 70-80%, `ngreunând astfel efectuarea unor lucr\ri de
`mbun\t\]ire [i diminuiaz\ suprafa]a utilizabil\.
• Mu[uroaiele pot fi de origine animal\, provenite din p\mânt scos de
cârti]e, furnici, mistre]i, popând\i, p\[unatul pe teren cu umiditate ridicat\ [i `n
general sunt lipsite de vegeta]ie [i de origine vegetal\, care se formeaz\ pe tufele
dese ale unor graminee, rogozuri, pe cioate, mu[chi, acestea fiind par]ial acoperite
cu vegeta]ie ierboas\ nevaloroas\.
• `n faza ini]ial\ sunt mici [i de regul\ ne`n]elenite, `ns\ cu timpul pot atinge
dimensiuni de 60-80 cm `n diametru [i 30-40 cm `n\l]ime [i se `n]elenesc.
• Mu[uroaie `n]elenite mari, r\spândite pe paji[tile de munte, se numesc
marghile [i provin din tufele de Nardus stricta [i Deschampsia caespitosa.
• Mu[uroaiele anuale, de origine animal\, se distrug relativ u[or manual sau
folosind grape cu col]i; mu[uroaiele `n]elenite pot fi distruse cu ma[ini de
cur\]at paji[ti (MCP-1,5 sau MCP-2) sau cu grederul semipurtat pentru paji[ti.
• când mu[uroaiele ocup\ >30-40% din suprafa]a paji[tilor, iar panta
terenului este <200, se recomand\ des]elenirea [i `nfiin]area paji[tilor temporare.
 - Mu[uroaie de origine animal\

3. Gr\patul paji[tilor
• pe paji[tile de lunci, dominate de specii stolonifere sau `n cazul
depunerii unui start de aluviuni.
• se face numai `n complex cu lucr\rile de fertilizare, amendamentare,
distrugerea mu[uroaielor [i supra`ns\mân]area, deoarece aceast\ lucrare poate
avea unele efecte negative prin r\nirea nodurilor de `nfr\]ire la graminee, a
coletului la leguminoase, distrugerea unor muguri, l\stari, r\d\cini.
4. Combaterea vegeta]iei lemnoase
• Speciile lemnoase se instaleaz\ mai ales pe suprafe]ele de paji[ti la care nu
se aplic\ lucr\ri curente de `mbun\t\]ire [i `ngrijire [i `n cazul folosirii nera]ionale,
reducându-se suprafa]a util\.
• vegeta]ia lemnoas\ favorizeaz\ cre[terea unor specii ierboase, slabe din
punct de vedere furajer [i stânjene[te exploatarea paji[tilor.
• defri[area vegeta]iei lemnoase se face pe baza unor studii [i documenta]ii
`n care se prev\d toate detaliile privind organizarea [i efectuarea lucr\rii.
• Se elaboreaz\ astfel proiecte, denumite amenaj\ri silvopastorale, `n care
se ]ine cont de prevenirea eroziunii solului, de crearea zonelor de refugiu pentru
animale, de ocrotirea speciilor lemnoase rare.
• Vegeta]ia lemnoas\ se `ndep\rteaz\:
• total - pe pante < 100 (18%); par]ial -pe pante de 10-300.
• Nu va fi defri[at\ vegeta]ia lemnoas\ din:
• - paji[tile situate pe terenuri cu panta > 300,
• - paji[ti cu sol mai sub]ire de 10 cm,
 • - vecin\tatea ravenelor, oga[elor.
• Pe paji[tile cu panta de 10-300 (18-58%) defri[area vegeta]iei lemnoase se
face `n benzi late de 40-120 m, paralel cu curbele de nivel, acestea alternând cu
benzi antierozionale nedefri[ate, late de 5-25 m, `n func]ie de pant\.
• Sunt excluse de la defri[are speciile lemnoase rare [i cele declarate
monumente ale naturii, care sunt ocrotite de lege, ca: Pinus cembra (zâmbru),
Taxus baccata (tis\), Larix decidua ssp. carpatica (larice, zad\), Rhododendron
kotschyi (bujor de munte), Pinus mugo (jneap\n), care protejeaz\ grohoti[urile,
coastele erodate.
• Defri[area vegeta]iei lemnoase se poate efectua:
• - manual, mecanizat sau chimic.
• Defri[area manual\ se aplic\ mult `n ]ara noastr\, `ns\ este costisitoare.
Speciile lemnoase care nu l\st\resc se taie ras la suprafa]a solului, cele cu drajoni
din colet, se `ndep\rteaz\ `mpreun\ cu coletul, iar cele cu drajonare din r\d\cini,
se reteaz\ de mai multe ori `n perioada de vegeta]ie.
• Unelte: toporul coas\, sapa de defri[at, coasa de arbu[ti, cosorul de
defri[are etc.
• Materialul lemnos rezultat din cur\]ire se adun\ `n gr\mezi numite
martoane, cu dimensiuni de 4-6 m lungime, 2-3 m l\]ime [i 1,5-2,0 m `n\l]ime,
aranjate pe direc]ia general\ a curbelor de nivel.
• Defri[area pe cale mecanic\ se face cu ma[ini speciale, `n func]ie de
natura vegeta]iei lemnoase.
• Tufele lemnoase cu diametrul pân\ la 2,2 cm se distrug cu ma[ina de
cur\]at paji[ti MCP-1,5 m, iar cele cu diametrul pân\ la 4 cm cu ma[ina MCP-2.
Arboretul cu diametrul tulpinilor la sol pân\ la 15 cm se distruge cu echipamentul
de t\iere a arboretului ETA-3, iar arborii cu diametrul pân\ la 70 cm se scot cu
r\d\cini, cu ajutorul `mping\torului pentru defri[are, ac]ionat de tractorul S-1500.
• Cioatele r\mase dup\ t\ierea arboretului se scot din sol cu ajutorul
echipamentului EEC-1,2, purtat `n spate pe tractoare cu [enile.
• Adunarea arboretului t\iat, a cioatelor [i a r\d\cinilor scoase, se face cu
echipamentul de strâns arboret [i cioate ESAC-3,6.
• Distrugerea vegeta]iei lemnoase pe cale chimic\
• Folosirea arboricidelor se impune pentru eliminarea l\starilor tineri ce
apar din coletele [i r\d\cinile r\mase `n sol dup\ defri[are, prin stropirea pe frunze
cu amestec de 50% sare de amin\ (2,4 D) [i 50% Tordon 225 (Picloram). Dozele
[i num\rul de tratamente sunt determinate de vârsta l\starilor dup\ defri[are [i de
sensibilitatea speciilor lemnoase.
• la un tratament, dozele variaz\ de la 3 l/ha din fiecare arboricid `n primii 3
ani dup\ defri[are, pân\ la 5-15 l/ha `n anul al 4-lea [i al 5-lea de la defri[are.
Dozele de arboricid, recomandate se aplic\ diluat `n 600-800 l ap\/ha `n func]ie
de volumul frunzi[ului.
• Speciile cele mai sensibile (Alnus glutinosa, Betula pendula, Corylus
avellana, Rubus caesius) se combat prin 1-2 tratamente `n primul an dup\
defri[are. Speciile lemnoase rezistente (Carpinus betulus, Crataegus monogyna,
Prunus spinosa, Quercus cerris, Q. robur) se combat numai `n primul [i al doilea
an de la defri[are, prin 4-5 tratamente.
• Perioada optim\ pentru efectuarea tratamentului este luna iulie, când
suprafa]a foliar\ este maxim\. Dup\ aplicarea tratamentelor se interzice p\[unatul
timp de 8-10 zile.
• Vegeta]ia lemnoas\ se mai poate `nl\tura `n totalitate cu: Roundup (6-10
l/ha), Velpar (2-10 l/ha), Garlon (3-6 l/ha), Krenite (5-12 l/ha)
• tratamentele se repet\ 1-2 ani, `ns\ se distruge [i o parte din vegeta]ia
ierboas\ (`n totalitate la folosirea Roundupului [i numai leguminoasele la folosirea
celorlalte produse).
• Dup\ tratament - p\[unatul se interzice 3 s\pt\mâni.

- Paji[te cu tufe de Rosa canina

 5. Combaterea buruienilor
• Metodele de combatere a buruienilor din paji[ti difer\ `n func]ie de
cauzele care au dus la apari]ia lor, de gradul de `mburuienare, de biologia
speciilor, de modul de folosire a paji[tii [i de posibilit\]ile organizatorice [i
financiare.
• Se cunosc: metode preventive, metode indirecte [i metode directe.
• Metodele preventive constau `n aplicarea unor m\suri simple de `ngrijire
[i respectarea regulilor folosirii ra]ionale a paji[tilor:
• - `ndep\rtarea prin cosit a speciilor neconsumate de animale, de mai
multe ori `n perioada de vegeta]ie;
• - folosirea la fertilizarea paji[tilor a gunoiului de grajd fermentat, pentru
distrugerea capacit\]ii de germinare a semin]elor de buruieni;
• - `mpr\[tierea dejec]iilor r\mase de la animale;
• - folosirea de semin]e cu puritate mare la supra`ns\mân]area paji[tilor;
• - recoltarea fâne]elor la epoca optim\, `nainte ca majoritatea buruienilor
s\ ajung\ la maturitate [i s\-[i scuture semin]ele;
• - schimbarea modului de folosire a paji[tilor, la fiecare 3-4 ani.
• Metodele indirecte:
• lucr\rile de `mbun\t\]ire [i folosire ra]ional\ a paji[tilor;
• `mbun\t\]irea regimului de umiditate;
• aplicarea `ngr\[\mintelor [i amendamentelor;
• distrugerea mu[uroaielor etc.
• Metodele directe se folosesc când paji[tile au un grad de `mburuienare
ridicat, cu multe plante toxice care cresc `n vetre, iar m\surile indirecte de
combatere nu dau rezultate corespunz\toare. Metodele directe de combaterea
buruienilor sunt pe cale mecanic\ [i chimic\.
• Metodele mecanice constau din cosirile repetate, care duc la epuizarea
buruienilor, plivitul prin retezarea de la suprafa]\ a buruienilor ce se `nmul]esc
numai prin semin]e, de sub colet a celor care formeaz\ l\stari din colet [i
smulgerea complet\ din p\mânt a buruienilor cu `nmul]ire vegetativ\ prin bulbi,
rizomi, stoloni.
• Toate aceste lucr\ri se fac `nainte de fructificarea plantelor [i au un
caracter de continuitate.
 • Metodele chimice de distrugerea buruienilor reprezint\ o m\sur\ rapid\ [i
eficient\, prin folosirea erbicidelor. La folosirea erbicidelor pe lâng\ distrugerea
buruienilor se pot `nl\tura [i multe specii valoroase.
• Dintre erbicidele cu ac]iune de contact [i efect total se recomand\
Gramoxone (Paraquat), `n doz\ de 3-7 l/ha, diluat `n 600 l ap\, Sandolin
(DNOC), `n doz\ de 4-6 kg/ha `n 400-600 l ap\ [i Roundup (Glyphosate), `n doz\
de 5-7 l/ha, aplicate la `nceputul cre[terii plantelor.
• Pentru combaterea separat\ a anumitor specii de buruieni se folosesc
erbicide selective. Dintre acestea mai r\spândite sunt s\rurile [i esterii acidului
diclorfenoxiacetic (2,4-D), care folosite singure sau `mpreun\ cu alte erbicide,
distrug numeroase buruieni dicotiledonate.
• epoca de aplicare: când temperatura aerului este de 16-180C [i umiditatea
relativ\ a aerului ridicat\.
• ~n paji[tile cu procent redus de leguminoase sunt recomandate erbicidele
sistemice pe baz\ de 2,4-D (Sare de amin\), 2,4-D Dicamba (Icedin forte) [i
MCPA (Dicotex), `n doz\ de 4-6 l/ha produs comercial .
• Pe paji[tile cu procent ridicat de leguminoase se folosesc erbicidele pe
baz\ de Bentazon (Basagran), 3-6 l/ha [i pe baz\ de Dinoseb acetat (Acetadin,
Aretit), 6-8 l/ha.
• Pentru majoritatea speciilor de buruieni erbicidele se aplic\ prim\vara sau
toamna, `n plin\ vegeta]ie, pân\ la `nflorire.

Paji[te din silvostep\ `mburuienat\

 6. ~mbun\t\]irea regimului de umiditate
• - eliminarea excesului
• - completarea deficitului
• A. Eliminarea excesului de ap\ de pe paji[ti
• Datorit\ excesului de umiditate se `nr\ut\]e[te regimul de aer, materia
organic\ r\mânând nedescompus\.
• ~n lipsa oxigenului vor predomina procesele de reducere `n locul celor de
oxidare, formându-se cantit\]i mari de compu[i ai fierului [i sulfului, amoniac,
hidrogen sulfurat, metan, substan]e toxice pentru plante, ca [i fosfa]i de fier [i
aluminiu insolubili.
• ~n aceste terenuri temperatura este < cu circa 50C fa]\ de solul
aprovizionat normal cu ap\, iar dezghe]ul [i `nc\lzirea solului, prim\vara, decurg
lent.
• Excesul de umiditate favorizeaz\ `nmul]irea multor parazi]i, provocând
uneori chiar moartea animalelor.
• ~n aceste sta]iuni se instaleaz\ specii iubitoare de umezeal\, prev\zute cu
]esuturi speciale de aprovizionare cu aer, adaptate la un regim specific de nutri]ie
(g. Carex, Scirpus, Juncus, Ranunculus etc. )
• pe p\[uni adâncimea minim\ a pânzei de ap\ freatic\ trebuie s\ fie > cu
circa 10 cm decât pe fâne]e.
• ~nl\turarea excesului de umiditate se poate realiza prin diverse lucr\ri
de desecare:
• canale deschise ([an]uri),
• canale `nchise (drenuri),
• pu]uri absorbante sau colectoare,
• colmatare, `ndiguiri,
• pe cale biologic\;
• Acestea, `n func]ie de: m\rimea suprafe]elor ce trebuie desecate, de
cantitatea de ap\ ce trebuie eliminat\, de posibilit\]ile tehnico-organizatorice [i
economice, de cauzele care au dus la excesul de umiditate etc. .
• Se va urm\ri: eliminarea excesului de ap\ numai `n stratul de sol `n
care se g\se[te majoritatea masei de r\d\cini a plantelor, evacuarea apei la un
debu[eu natural, reducerea amplitudinii varia]iilor de nivel optim `n perioada de
vegeta]ie, men]inerea suprafe]ei utile [i asigurarea efectu\rii mecanizare a
lucr\rilor de `ngrijire a paji[tilor.
 • 1. Desecarea prin canale deschise urm\re[te eliminarea excesului
temporar sau permanent de ap\ [i const\ `n s\parea unei re]ele de [an]uri pe
`ntreaga suprafa]\, la 50-150 cm adâncime, cu sec]iune trapezoidal\, `n pant\
continu\ sub 5% [i `n unghi ascu]it fa]\ de curbele de nivel, prin care apa `n exces
este colectat\ [i evacuat\ `ntr-un debu[eu natural.
• Distan]a dintre canale este de 250-500 m.
• ⌦ Re]eaua de canale deschise nu necesit\ investi]ii mari, se poate
executa mecanizat, se `ntre]ine u[or, `ns\ reduce suprafa]a utilizabil\ a
paji[tilor cu 5-10 (15)%, m\re[te gradul de `mburuienare, implic\ construirea
de pode]e pentru accesul animalelor [i vehiculelor, iar `n timpul iernii nu mai
func]ioneaz\ datorit\ `nghe]\rii apei.

Canal deschis

• 2. Desecarea prin canale `nchise (drenuri).

• Drenajul orizontal se realizeaz\ prin drenuri (canale astupate) cu
cavitatea umplut\ cu material filtrant: piatr\, fascine sau scânduri, tuburi de
ceramic\, beton sau mase plastice.
• adâncimea drenului este de 50-70 cm pe fâne]e [i 60-90 cm pe p\[uni
• la baza [an]ului se a[eaz\ materialul utilizat pentru drenare, apoi materiale
cu granula]ie diferit\, cu urm\toarea succesiune de jos `n sus: piatr\ spart\, pietri[,
nisip, brazde de iarb\ a[ezate cu r\d\cinile `n sus, iar restul tran[eei se acoper\ cu
p\mânt de umplutur\.
 • Distan]a dintre drenuri 10-50 m, dup\ natura [i umiditatea solului, mai
mic\ pe solurile grele [i mai mare pe solurile u[oare.
• Lungimea drenurilor 150-200 m.

Executarea [i func]ionarea drenajului orizontal (canale `nchise)

3. Drenajul cârti]\ const\ din galerii subterane, cu pere]ii `nt\ri]i prin presare,
care se face cu un dispozitiv special, numit plug de drenaj-cârti]\, a c\rui pies\
activ\ este un dispozitiv sub form\ de par\-drenor, ce lucreaz\ la 50-80 cm
adâncime.
• Panta galeriilor minim 0,5-7%,
• Distan]a dintre galerii 2-10 m pe solurile argiloase; 10-20 m pe
solurile turboase
• Lungimea 50 - 200 m.
• Apa colectat\ de drenurile cârti]\ este desc\rcat\ `n [an]uri deschise sau `n
drenuri tubulare colectoare.
• Durata de func]ionare: 3- 5 (10) ani.
4. Drenajul vertical se realizeaz\ prin:
• pu]uri absorbante ; pu]uri colectoare.
• Pu]urile absorbante se folosesc atunci când `n sol, la adâncime, se afl\ un
strat permeabil nesaturat, de nisip [i pietri[.
• Pu]urile absorbante se folosesc pentru evacuarea excesului de ap\ din
depresiuni izolate, situate la distan]\ mare de un emisar.
• Pu]ul absorbant este umplut cu bolovani, pietre [i pietri[, cu dimensiuni
crescânde spre fundul pu]ului.
 • Pu]urile colectoare numite [i pu]uri californiene sau prin pompare, se
folosesc mai rar [i anume, `n cazul când la fundul pu]ului este un strat de sol
impermeabil [i prin pompare se realizeaz\ coborârea nivelului apei freatice.
5. Colmatarea const\ `n umplerea micilor depresiuni cu material adus de apele
râurilor, prin abaterea cursurilor acestora cu ajutorul barajelor. ~n acest fel are loc
coborârea nivelului apei freatice.
• Metoda necesit\ cheltuieli mari, motiv pentru care se face numai pe
suprafe]e reduse ce prezint\ o anumit\ importan]\.
6. ~ndiguirea poate fi considerat\ o desecare preventiv\, aceea c\ fere[te
suprafa]a respectiv\ de umiditate `n exces.
• Este costisitoare, dar necesar\ `n unele situa]ii.
7. Drenajul biologic reprezint\ cea mai economic\ metod\ de eliminare a apei `n
exces, aplicat\ pe paji[tile din lunci, v\i [i depresiuni.
• ~n acest scop, se planteaz\ specii lemnoase mari consumatoare de ap\
(Populus alba, Salix alba, S. fragilis, S. cinerea etc.), care se folosesc [i la
delimitarea parcelelor sau la ad\postirea animalelor pe timp de ploaie, ar[i]\ etc. .

B. Completarea deficitului de ap\ de pe paji[ti (irigarea)

• Irigarea paji[tilor permanente este condi]ionat\ de existen]a unui covor
ierbos `ncheiat, alc\tuit din specii valoroase, de nivelul sc\zut al apelor freatice [i
de permeabilitatea bun\ a solului.
• ~n general se folosesc norme de udare mai mici, dar mai dese, comparativ
cu plantele de cultur\.
• Momentul ud\rii, stabilit pe baza plafonului minim, trebuie corelat cu
faza de vegeta]ie a plantelor din paji[ti:
• fâne]ele se irig\ `naintea `nspic\rii, iar dup\ recoltare, numai la
refacerea aparatului foliar;
• p\[unile se irig\ dup\ `ncheierea ciclului de p\[unat.
• Pentru paji[ti, normele de udare sunt mici (200-500 m3/ha), dar mai
frecvente, mai cu seam\ `n cazul p\[unilor.
• Metode de irigare: irigarea prin rev\rsare, aspersiune, fâ[ii, limanuri.
• Irigarea prin rev\rsare sau prin circula]ie se aplic\ numai când dispunem
de o surs\ bogat\ de ap\ [i const\ din construirea unei re]ele de canale
permanente cu sec]iuni reduse, prev\zute cu prize [i st\vilare mici. Apa se
revars\ de o parte [i de alta a canalelor `ntr-un strat sub]ire, pe `ntreaga suprafa]\ a
paji[tii. Pe terenurile u[or [i uniform `nclinate se traseaz\ rigole `n spic, iar pe cele
plane, canale orizontale.
• Irigarea prin aspersiune este mai indicat\ pe paji[tile temporare, unde se
poate realiza nivelarea [i nu duce la eroziune [i nici la sp\larea elementelor
fertilizante. Metoda prezint\ avantaje [i poate fi aplicat\ [i pe teren fr\mântat, pe
paji[tile permanente. Intensitatea aspersiunii va fi de 0,5-0,8 mm/min pe soluri
u[oare; 0,2-0,5 mm/min pe soluri mijlocii [i 0,1-0,2 mm/min pe soluri grele.

Irigarea cu instala]ii mobile

• Irigarea `n fâ[ii se aplic\ numai pe paji[tile temporare, pe terenuri
nivelate. Metoda const\ `n efectuarea unor canale principale [i secundare, sub
form\ de re]ea din care apa se revars\ `n fâ[ii `nguste, de l\]imea sem\n\torii,
orientate de-a lungul pantei, a c\ror lungime depinde de panta terenului [i natura
solului.
• Irigarea prin limanuri const\ din construirea de valuri de p\mânt,
orientate dup\ direc]ia curbelor de nivel, `nalte de circa 0,50 m, care au [i rolul de
a st\vili procesul de eroziune a solului.
• Alte m\suri pentru echilibrarea deficitului hidric:
• Br\zduirea `mbun\t\]e[te regimul de ap\ al plantelor [i evit\ eroziunea
solului.
• Re]inerea z\pezii se recomand\ pe toate paji[tile din regiunile
secetoase, unde stratul de z\pad\ este sub]ire [i spulberat de vânt.
• Se construiesc garduri din diverse materiale a[ezate la o distan]\ de
aproximativ 20 ori mai mare decât `n\l]imea lor. Se pot utiliza [i valurile de
z\pad\ tasate cu plugurile speciale, `ncepând cu prima z\pad\, de cel pu]in 10 cm
grosime. Obstacolele se orienteaz\ perpendicular pe pozi]ia vântului dominant.
• Perdelele de protec]ie se recomand\ tot pe paji[tile din câmpie, acestea
mic[oreaz\ viteza vântului, reduc evapora]ia, re]in z\pada, `mpiedic\ scurgerea
apei pe terenurile `n pant\ etc., contribuind la crearea unui regim de umiditate mai
bun pentru vegeta]ia paji[tilor.

7. ~mbun\t\]irea regimului de hran\

• Pe paji[ti, consumul de elemente nutritive este mult diversificat datorit\
num\rului mare de specii cu cerin]e diferite fa]\ de elementele nutritive, cre[terii
continue a plantelor `n timpul perioadei de vegeta]ie, modului de exploatare [.a.
• gramineele sunt mari consumatoare de azot;
• leguminoasele, de fosfor [i calciu.
• Pentru 1000 kg de fân se consum\: 20-25 kg azot; 2-3 (5) kg
fosfor; 17-25 kg potasiu; 4-5 (10) kg calciu.
• Fertilizarea are ac]iune complex\ asupra paji[tilor [i se reflect\ `n
aprovizionarea cu elemente nutritive a fiec\rei specii [i a `ntregii vegeta]ii a
paji[tilor. Prin fertilizare se realizeaz\:
• restituirea par]ial\ a elementelor nutritive luate din sol;
• o influen]\ pozitiv\ asupra microorganismelor;
• modificarea structurii vegeta]iei;
• modificarea compozi]iei chimice a plantelor;
• cre[terea digestibilit\]ii substan]elor nutritive;
• cre[terea consumabilit\]ii plantelor;
• prelungirea duratei de folosire a paji[tilor;
• o mai bun\ repartizare a produc]iei .
Fertilizarea paji[tilor prezint\ o serie de particularit\]i specifice:
• paji[tile se g\sesc `n condi]ii ecologice foarte variate [i sunt alc\tuite
din specii cu cerin]e diferite fa]\ de substan]ele nutritive;
• speciile ierboase din paji[ti cresc `n toat\ perioada de vegeta]ie, deci
consumul de substan]e nutritive este continuu, `ns\ cu intensit\]i diferite;
• `ngr\[\mintele nu se `ncorporeaz\ `n sol ci se `mpr\[tie la suprafa]\,
dar cu toate acestea, coeficientul de folosire este mai ridicat decât la plantele de
cultur\ de pe terenurile arabile.
 • `n stratul superficial al solului de sub paji[ti se acumuleaz\ cantit\]i
mari de substan]\ organic\ cu influen]\ negativ\ asupra condi]iilor de via]\ a
microorganismelor aerobe;
• eficien]a economic\ a `ngr\[\mintelor aplicate pe paji[ti este > decât la
oricare din culturile agricole, realizându-se sporuri de produc]ie de 75-100 kg
m.v./1 kg s.a.
• Pe paji[ti se aplic\ atât `ngr\[\minte chimice cu macroelemente [i
microelemente, cât [i `ngr\[\minte organice.
• 1. ~ngr\[\mintele chimice
• a) ~ngr\[\mintele chimice cu macroelemente
• ~ngr\[\mintele cu azot
• Pe paji[ti, `ngr\[\mintele minerale cu azot se folosesc `n doze mai mari
decât la plantele cultivate.
• Influen]a `ngr\[\mintelor minerale cu azot este complex\:
• asupra produc]iei paji[tilor;
• compozi]iei chimice a furajului;
• structurii [i compozi]iei floristice a paji[tilor;
• asupra produc]iei [i s\n\t\]ii animalelor.
• Influen]a `ngr\[\mintelor cu azot asupra produc]iei.
• Sporurile de produc]ie sunt mai mari `n sta]iunile bine aprovizionate cu ap\
[i pe tipuri de paji[ti alc\tuite din specii dominante valoroase, cum ar fi: Lolium
perenne, Festuca pratensis, F. rubra, Arrhenatherum elatius, Poa pratensis s.a.
• ~n general, azotul aduce sporuri de de produc]ie 20-160 kg m.v./1 kg
s.a. `ngr\[\mânt.
• Influen]a `ngr\[\mintelor cu azot asupra compozi]iei chimice a
furajului.
• m\resc con]inutul `n protein\ brut\, indiferent dac\ sunt aplicate singure
sau `mpreun\ cu `ngr\[\mintele cu fosfor [i potasiu.
• Con]inutul `n protein\ brut\ a nutre]ului se coreleaz\ pozitiv cu
norma de `ngr\[\mânt cu azot administrat\.
• Cre[terea con]inutului `n protein\ brut\ a furajului are loc [i pe seama
azotului neproteic, `n special a azotului nitric;
• peste anumite limite, azotul nitric din plante devine nociv pentru animale
provocând tetania de iarb\, avorturi sau chiar moartea animalelor.
• >350 mg nitra]i/100 g s.u. - prag al periculozit\]ii (dup\ Wagner);
 • pe o paji[te de Poa pratensis [i Festuca valesiaca s-a ajuns la acest nivel
la doza de N-256 administrat\ timp de trei ani consecutiv.
• Influen]a `ngr\[\mintelor cu azot asupra gradului de consumabilitate
al nutre]ului.
• sporesc gradul de consumabilitate al vegeta]iei paji[tilor prin schimb\rile
favorabile `n compozi]ia floristic\ a paji[tilor, prin propor]ia de frunze [i
l\stari tineri. Totodat\ se modific\ favorabil structura anatomic\ a frunzelor,
sporind ]esutul asimilator `n detrimentrul celui sclerenchimatic.
• ~n afara sporirii produc]iei [i calit\]ii furajului, `ngr\[\mintele cu azot
determin\ o mai bun\ reparti]ie a nutre]ului verde `n timpul perioadei de p\[unat.
• Influen]a `ngr\[\mintelor cu azot asupra compozi]iei floristice [i
structurii covorului vegetal.
• ~ngr\[\mintele cu azot favorizeaz\ cre[terea gramineelor [i inhib\
cre[terea leguminoaselor pe toate tipurile de paji[ti.
• Complexarea `ngr\[\mintelor cu azot cu cele cu fosfor [i potasiu
atenueaz\ `ntr-o oarecare m\sur\ acest proces, f\r\ `ns\ a-l lichida.
• Pe paji[tile de Nardus stricta `ngr\[\mintele cu azot contribuie la
`mbun\t\]irea substan]ial\ a structurii vegeta]iei, realizându-se o puternic\
reducere a speciei dominante
• Dozele mari de N: schimb\ compozi]ia floristic\ a paji[tii de Nardus
stricta
• Pe paji[tile de Nardus stricta de joas\ altitudine, aplicarea timp de 3 ani
consecutiv a 128-256 kg/ha N pe grofond cu P40K60 a redus participarea lui
Nardus stricta de la 95% la 5% .
• Efectul `ngr\[\mintelor chimice cu azot asupra lui Nardus stricta nu este
`ns\ permanent - dup\ 3-5 ani de la `ncetarea aplic\rii `ngr\[\mintelor specia
dominant\ se instaleaz\ din nou.
• influen]a `ngr\[\mintelor cu azot asupra vitezei de cre[tere a plantelor
[i pornirii `n vegeta]ie, ceea ce prezint\ importan]\ la folosirea mai timpurie a
paji[tilor ca p\[une.
• Parcelele fertilizate din t-n\ sau prim\vara devreme cu azot folosite
cu 8-10 zile mai devreme decât cele nefertilizate.
• Dintre `ngr\[\mintele cu azot, cele mai folosite pe paji[ti sunt azotatul de
amoniu [i nitrocalcarul.
 • Norma de `ngr\[\mânt cu azot este condi]ionat\ de numero[i factori:
compozi]ia floristic\, sta]iunea, aprovizionarea cu ap\, fertilitatea solului,
modul de folosire a paji[tii, raportul optim NPK [i eficien]a economic\.
• pentru paji[tile mai productive, cu o compozi]ie floristic\ relativ
valoroas\, cum sunt cele de lunc\, este necesar\ o cantitate mai mic\ N-64
• pe paji[tile degradate, nardetele de munte, N-200.
• dozele moderate, de N:60-100, sunt cele mai indicate,
• dozele mici, de <N-35, nu valorific\ bine poten]ialul productiv al
paji[tii.
• Epoca optim\ este prim\vara, la pornirea `n vegeta]ie;
• ~n cazul paji[tilor ce urmeaz\ a fi p\[unate, `ngr\[\mintele cu azot se
aplic\ din toamn\, pe 1-2 (3) parcele, `n vederea `nceperii p\[unatului mai
devreme cu circa dou\ s\pt\mâni.
• pe nardetele de munte unde se urm\re[te schimbarea radical\ a
compozi]iei floristice este prim\vara mai târziu, când plantele au crescut la
3-5 cm `n\l]ime.
• ~n cazul dozelor anuale mai mari de azot, `ndeosebi `n zonele ploioase,
este indicat\ aplicarea azotului `n mai multe epoci, prin frac]ionarea `n câte 2-3
reprize din care ½ se va administra prim\vara, la epoca optim\, iar restul dup\
ciclul I [i eventual, dup\ al II-lea ciclu de produc]ie.
~ngr\[\mintele cu fosfor
• Fosforul are un rol important `n metabolismul plantelor; particip\ la
sinteza proteinelor, faciliteaz\ asimilarea altor elemente nutritive, m\re[te
rezisten]a la `nghe], scurteaz\ perioada de vegeta]ie [i favorizeaz\ activitatea
microorganismelor din sol precum [i a bacteriilor simbiotice.
• Pentru animale, fosforul constituie un element principal al ]esuturilor
din sistemul osos, influen]eaz\ produc]ia de lapte, caren]a de P, având efecte
negative asupra s\n\t\]ii animalelor.
• Vegeta]ia paji[tilor necesit\ cantit\]i <P decât culturile agricole,
datorit\ folosirii plantelor `nainte de fructificare.
• Rolul fosforului pe paji[ti este complex [i se manifest\ `n sporirea
produc]iei, cre[terea eficien]ei `ngr\[\mintelor cu azot, `n compozi]ia
chimic\ a plantelor, structura [i compozi]ia floristic\ a covorului vegetal.
• Administrate unilateral, `ngr\[\mintele cu fosfor aduc sporuri relativ mici
de produc]ie, de circa 19 kg m.v./1kg s.a..
 • ~ngr\[\mintele cu potasiu
• rol important `n metabolismul plantelor; `n sinteza clorofilei [i a
hidra]ilor de carbon, `n stimularea absorb]iei [i evapotranspira]iei, `n sporirea
rezisten]ei plantelor la iernare etc.
• La animale, potasiul men]ine func]iile vitale ale celulelor la nivel
normal.
• cerin]ele vegeta]iei fa]\ de `ngr\[\mintele cu potasiu sunt mult mai
reduse comparativ cu cele de azot [i chiar fosfor;
• Paji[ile permanente reac]ioneaz\ slab la `ngr\[\mintele cu potasiu [i
din acest\ cauz\ nu se administreaz\ singure, ci `mpreun\ cu azotul [i fosforul
necesar.
• Influen]a potasiului asupra vegeta]iei se manifest\ prin sporirea
particip\rii leguminoaselor.
• Dozele de `ngr\[\mânt cu potasiu recomandate pe paji[tile permanente se
situeaz\ `ntre 40-80 kg/ha s.a. [i se calculeaz\ pe baza con]inutului de K2O mobil
din sol.
2. ~ngr\[\mintele organice
• `ngr\[\minte complete ⌦ efect fertilizant, dar [i ameliorativ asupra
`nsu[irilor fizice, chimice [i biologice ale solului.
• ⌦ fertilizarea organic\ - cea mai economic\ metod\;
• tipuri de `ngr\[\minte organice:
• ⌦ gunoiul de grajd
• ⌦ compostul
• ⌦ urina, mustul de grajd [i gülle (`ngr. organice lichide)
• ⌦ fertilizarea prin târlire.
• a. Gunoiul de grajd
• `mbog\]e[te solul `n macroelemente, microelemente [i
microorganisme, precum [i `n materie organic\;
• `mbun\t\]e[te regimul termic [i de aera]ie al solului, spore[te
capacitatea de re]ienere a apei, intensific\ activitatea microorganismelor din
sol etc.
• Eficien]a depinde de condi]iile pedoclimatice, de compozi]ia floristic\
[i tipul paji[tii, fiind > `n regiunile umede [i pe paji[tile cu specii dominante
valoroase
 • Compozi]ia chimic\ a gunoiului de grajd difer\ mult dup\ provenien]\,
vechime [i starea de fermentare.
• 1 ton\ de gunoi con]ine:
• 5 kg N, 2 kg P2O5, 6 kg K2O, 3 kg Ca [i peste 200 kg materie organic\.
• Gunoiul de grajd - important `n ameliorarea paji[tilor de Nardus stricta [i
a celor situate pe terenuri erodate.
• deoarece nu se `ncorporeaz\ `n sol, se recomand\ folosirea pe paji[ti a
gunoiului de grajd fermentat sau semifermentat.
• dozele de gunoi de grajd ⌦ 20 t/ha echivaleaz\ cu circa 300 kg/ha
azotat de amoniu [i 200 kg/ha superfosfat. La norme mai reduse efectul este
ne`nsemnat, iar la norme mari, folosirea gunoiului poate deveni neeconomic\.
• Se recomand\ norma de 20-30 t/ha gunoi pe paji[ti de Festuca rubra,
Agrostis tenuis, Lolium perenne, Poa pratensis, 30-40 t/ha pe paji[tile de Nardus
stricta.
• doze mai mari pe paji[tile permanente din apropierea fermelelor
zootehnice de taurine, cheltuielile de transport fiind relativ mici.
• Epoca de administrare are influen]\ mai mare la aplicarea dozelor mici
de gunoi de grajd, (15-20 t/ha); la aceste doze, administrarea de toamn\ este net
superioar\. Dac\ se folosesc doze mai mari, (30-40 t/ha) , diferen]ele `ntre
administrarea de toamn\ [i de prim\var\ sunt relativ mici.
• b. Compostul
• se prepar\ din gunoi de grajd [i turb\ `n propor]ie de 1:3 sau urin\
(must de grajd) [i turb\ `n cantitate de 100-150 litri urin\/tona de turb\, la care
se mai adaug\ 100-150 kg superfosfat, 50 kg sare potasic\ [i 50-100 kg var
stins la o ton\ compost (pe soluri acide).
• ~ngr\[\mântul realizat are o valoare fertilizant\ destul de ridicat\, `ns\
mai mic\ decât a gunoiului de grajd.
• Ac]iunea compostului pe paji[ti este similar\ cu a gunoiului de grajd, `ns\
la acelea[i cantit\]i, sporurile sunt mai mici.
• c. Urina [i mustul de gunoi de grajd
• sunt `ngr\[\minte azoto-potasice.
• ⌦ efect mai rapid, dar de durat\ mai scurt\ (2-3 ani);
• ~n general, efectul acestor `ngr\[\minte asupra produc]iei este mai mare
`n sta]iunile umede [i când se adaug\ `ngr\[\minte cu fosfor, dar mai redus decât
la folosirea gunoiului de grajd sau a compostului.
 • Influen]a mustului de grajd asupra compozi]iei floristice se manifest\ prin
cre[terea propor]iei de graminee, iar la repetare [i a speciilor diverse, `n special
a celor din familia Umbeliferae, [i reducerea particip\rii leguminoaselor.
• Con]inutul `n elemente fertilizante al urinei ⌦ `n func]ie de
provenien]a [i diluarea cu ap\ `n momentul colect\rii [i prepar\rii;
• La un con]inut mediu `n substan]e fertilizante, cantitatea de 150-
200 hl echivaleaz\ cu 60-80 kg/ha N [i 70-90 kg/ha K.
• Epoca optim\ de administrare a mustului de grajd este prim\vara foarte
devreme, la topirea z\pezii;
• ⌦ ~n cazul p\[unilor, pe primele 2-3 parcele `n care vor intra animalele
la p\[unat este indicat\ administrarea mustului de grajd toamna.
• ⌦ La fâne]e - doza anual\ s\ fie aplicat\ jum\tate prim\vara timpuriu
[i cealalt\ jum\tate dup\ prima coas\.
• Aplicarea vara diluarea cu 2-3 p\r]i ap\, cheltuieli de transport >;
pierderile de substan]\ fertilizant\ sunt f. mari.
• d. Tulbureala de grajd (gülle)
• este un amestec dintre dejec]iile lichide [i solide ale animalelor [i
apa folosit\ la cur\]irea ad\posturilor.
• ~ngr\[\mântul se colecteaz\ `n bazine speciale, unde fermeteaz\ timp de 3-
4 s\pt\mâni.
• Se folose[te ca `ngr\[\mânt lichid pe paji[ti, prin `mpr\[tirea cu ajutorul
unor cisterne speciale sau prin iriga]ie fertilizant\ toamna sau prim\vara
devreme;
• Epoca de administrare trebuie stabilit\ `n func]ie de modul de utilizare a
paji[tii.
• Norma de `ngr\[\mânt depinde de con]inutul `n substan]e fertilizante [i
variaz\ `ntre 20-40 m3/ha. ~ngr\[\mântul se completeaz\ cu 150-200 kg/ha
superfosfat, administrate din toamn\.
• Influen]a asupra compozi]iei floristice este similar\ cu a urinei [i a
mustului de gunoi de grajd reduce propor]ia de leguminoase [i m\re[te pe
aceea a gramineelor [i a speciilor “diverse”.
• e. Fertilizarea prin târlire
• ⌦ `ngr\[area sistematic\ a unor suprafe]e `ngr\dite care servesc drept
locuri de odihn\ pentru animale prin dejec]iile l\sate de animale `n
perioada de p\[unat;
 • Cantitatea de substan]\ organic\ ⌦ depinde de num\rul, specia [i
categoria de animale [i de durata perioadei de p\[unat.
• Târlirea prezint\ mai multe avantaje:
• ⌦ `nl\turarea transportului [i a opera]iunilor de `nc\rcare-desc\rcare [i
`mpr\[tiere a unor cantit\]i mari, uneori pe teren greu accesibil
• ⌦ efect >, `ntrucât pe paji[ti r\mân atât dejec]iile solide cât [i cele lichide,
iar elementele fertilizante p\trund mai u[or la nivelul r\d\cinilor datorit\ tas\rii
animalelor.
• Fertilizarea prin târlire:
• ⌦ m\re[te produc]ia de mas\ verde;
• ⌦ modific\ compozi]iei floristic\ a paji[tilor.
• Durata târlirii depinde de nivelul fertiliz\rii, tipul paji[tii [i scopul
urm\rit.
• ~n general, durata de târlire variaz\ `ntre 2-7 nop]i:
• 2-3 nop]i pe p\[uni bune;
• 3-4 nop]i pe p\[uni medii;
• 5-7(10) nop]i pe p\[uni degradate sau cu Nardus stricta
• Durata târlirii va depinde [i de suprafa]a afectat\ fiec\rui animal,
care este de 1-2 m2 pentru ovine [i (2,5)-3-4 m2 pentru bovine.
• ~ngr\direa se realizeaz\ cu ajutorul por]ilor de târlire mobile, care au
dimensiunile de 3-4/1-1,5 m [i sunt confec]onate din lemn, plas\ de sarm\ sau se
folose[te gard electric.
• ⌦ Substan]a organic\ rezultat\ `n urma târlirii se uniformizeaz\ cu
ajutorul unei grape (+ amendamente [i fosfor).

8. Prevenirea [i combaterea eroziunii solului pe paji[ti

• Eroziunea este procesul natural de desprindere, transport [i depunere a
particulelor de sol, datorit\ `n special apei [i vântului (omul-factor major).
• Eroziunea pe paji[ti ⌦ ca urmare a distrugerii covorului ierbos prin
folosirea nera]ional\ a paji[tilor, cu un num\r mare de animale.
• Poate fi:
• de suprafa]\; de adâncime.
• Eroziunea de suprafa]\ are loc `n urma ac]iunii pic\turilor de ploaie sau
scurgerii de suprafa]\ [i duce la `ndep\rtarea materialului dislocat, formându-se
[iroiri, rigole mici [i eroziunea de hardpan:
 • - {iroirile - se formeaz\ dup\ ploile toren]iale, pe terenuri proasp\t lucrate,
având adâncimea de 1-5 cm;
• - Rigolele mici apar `n urma ploilor toren]iale sau a topirii rapide a z\pezii
[i au adâncimea de 5-20 cm;
• - Eroziunea de hardpan apare pe o ar\tur\ proasp\t\, dup\ o ploaie
toren]ial\ puternic\, se produce pân\ la talpa plugului, pe o adâncime de 20-25
cm [i o l\]ime de 1-3 m
• Eroziunea de adâncime are loc `n urma scurgerii concentrate a apelor pe
versan]i [i duce la `ndep\rtarea neuniform\ a unei cantit\]i mari de sol.
• Formele eroziunii de adâncime au un caracter permanent [i sunt
reprezentate prin rigola propriu-zis\, oga[ul [i ravena.
• ⌦ - Rigola propriu-zis\ se formeaz\ dup\ ploile toren]iale, pe locuri
denivelate, are adâncimea de 20-25 cm, lungimea variabil\ [I baza paralel\ cu
suprafa]a versantului;
• ⌦ - Oga[ul are dimensiuni mai mari, cu adâncimea de 0,5-3,0 m, l\]imea
de 0,5-8,0 m [i baza paralel\ cu suprafa]a versantului;
• ⌦ - Ravena are o adâncime de 3,0-30,0 m, o l\]ime de 8,0-50,0 m,
colectând o cantitate foarte mare de ap\ [i sol [i afecteaz\ o suprafa]\ mai mare de
teren.
• Pentru prevenirea [i combaterea procesului de eroziune trebuie luate
m\suri cu scopul de a crea condi]iile necesare cre[terii unui covor ierbos, capabil
s\ protejeze solul.
• a. Prevenirea eroziunii pe paji[ti se poate face prin m\suri tehnico-
organizatorice [i lucr\ri de `ngrijire.
• ⌦ - M\surile tehnico-organizatorice constau `n sistematizarea fondului
pastoral prin organizarea p\[unatului ra]ional, evitarea supra`nc\rc\rii
p\[unii cu animale [i a p\[unatului pe timp umed, reducerea drumurilor pe
paji[te, respectarea timpului de p\[unat [i a repausului necesar refacerii
covorului ierbos.
• ⌦ - Lucr\rile de `ngrijire curente pe paji[ti se refer\ la nivelarea
mu[uroaielor, `mpr\[tierea dejec]iilor l\sate de animale, amplasarea corect\ a
locurilor de odihn\ pentru animale, repararea construc]iilor pastorale etc. .
• b. Combaterea eroziunii solului pe paji[ti se face prin lucr\ri propriu-
zise, care au drept scop crearea condi]iilor cre[terii unui covor vegetal, capabil s\
protejeze solul.
 • Lucr\rile antierozionale se clasific\ `n trei grupe:
• 1. lucr\ri de re]inere/evacuare a surplusului de ap\;
• 2. lucr\ri de combatere a eroziunii [i de stabilizare a solului prin
planta]ii silvice;
• 3. lucr\ri speciale pe oga[e [i ravene.
• 1. Lucr\ri de re]inere sau evacuare a surplusului de ap\
• Re]inerea apei din precipita]ii se impune mai ales pe paji[tile
permanente din zonele de step\ [i silvostep\, iar pe paji[tile temporare, mai ales
`n anul I de vegeta]ie, pentru a evita sp\larea solului [i a semin]elor folosite la
sem\nat.
• Evacuarea surplusului de ap\ de pe paji[tile situate pe pante se face
numai `n zonele cu exces de umiditate.
• lucr\ri:
• - Br\zduirea, const\ `n trasarea unor brazde pentru a favoriza infiltrarea
apei `n sol, provenit\ din precipita]ii sau din topirea z\pezii [i a reduce scurgerile
de suprafa]\.
• se recomand\ pe versan]ii cu profil drept [i pe pante < 25%.
• adâncime de 20-25 cm; la distan]a de 3-8 m, cu plugul special cu
corman\ dubl\, pe direc]ia curbelor de nivel;
• pot fi continui sau `ntrerupte.
• ⌦ Br\zduirile se pot face toamna [i prim\vara devreme;
• prin aplicarea acestei lucr\ri- scurgerile de suprafa]\ se reduc cu 90%, se
`mbun\t\]e[te regimul apei din sol, iar produc]ia se m\re[te cu circa 20-30%.
• - Gropile f\cute cu t\v\lugul cu col]i contribuie la re]inerea apei [i
prezint\ avantajul c\ nu se deformeaz\ suprafa]a solului [i nici nu se reduce
suprafa]a acoperit\ cu vegeta]ie.
• Lucrarea se face cu un t\v\lug de 5 t greutate, lung de 2,4 m [i cu diam.
de 0,9 m, prev\zut cu trei rânduri de col]i (fiecare rând cu 5 col]i), f\când un
num\r de 7500 gropi/ha.
• - Scarificarea const\ `n efectuarea, pe curbele de nivel, a unor [an]uri
`nguste, cu ajutorul unui cu]it special (scarificator), la diferite adâncimi, pentru a
permite infiltrarea apei `n sol [i a preveni eroziunea.
• Scarificarea se face la adâncimea de 55-60 cm, la intervale de 2,5-5 m [i
completat\ cu fertilizare [i supra`ns\mân]are;
 • - Valurile de p\mânt reprezint\ coame sau spin\ri (digule]e) dispuse
paralel sau sub un unghi ascu]it fa]\ de curbele de nivel, având `n amonte un [an]
cu baza larg\.
• Dup\ `nclinarea axului longitudinal, valurile de p\mânt pot fi orizontale
sau `nclinate.
• Valurile orizontale se construiesc `n regiuni secetoase, pe versan]i lungi,
pe terenuri f\r\ alunec\ri [i soluri cu textur\ luto-argiloas\, f\r\ subsol nisipos.
• Valurile `nclinate au rol de interceptare a apei de scurgere [i evacuarea ei
c\tre un debu[eu, cu scopul reducerii scurgerii de suprafa]\ [i evit\rii sp\l\rii
solului. ~nclinarea pe axul longitudinal este de 0,3-0,5%, `ncât s\ nu declan[eze
eroziunea solului, iar apa s\ fie evacuat\.
• Distan]a dintre valuri se calculeaz\ `n func]ie de volumul de ap\ ce trebuie
re]inut [i de volumul de ap\ ce se scurge de pe 1 m2 de teren deservit de val; intre
30-50 m.
• ⌦ Canalele de coast\ au rolul de a re]ine total sau par]ial apa de
scurgere de pe versan]i. Ele se fac pe terenurile cu pant\ uniform\ [i f\r\ rigole
sau oga[e.
• Ca [i valurile de p\mânt, canalele de coast\ sunt de dou\ feluri: orizontale
[i `nclinate.
• Canalele orizontale sau de nivel se fac paralel cu curbele de nivel, rolul lor
fiind re]inerea `n totalitate a apei ce se scurge pe versan]i.
• Solul s\ nu prezinte fenomene de alunecare [i panta s\ nu dep\[easc\ 20-
25% pe p\[uni [i 35% pe fâne]e.
• Canalele de coast\ `nclinate au rolul de a elimina apa din precipita]ii [i se
construiesc la vârful oga[elor [i ravenelor active. Apa colectat\ este condus\ c\tre
un debu[eu natural.
• 2. Lucr\ri de combatere a eroziunii [i de stabilizare a solului prin
planta]ii silvice
• Vegeta]ia forestier\ ⌦ re]ine prin frunze [i ramuri, pân\ la 70% din
apa de precipita]ii, iar restul de 30% cade pe sol sau pe litiera care se formeaz\ [i
se infiltreaz\ `n sol.
• Sistemul radicular al speciilor forestiere permite fixarea solului, dându-i o
stabilitate mai mare la eroziune, faciliteaz\ infiltrarea apei `n sol [i creaz\ condi]ii
favorabile de dezvoltare a vegeta]iei ierboase.
 • speciile silvice reduc viteza vântului, insola]ia, evapotranspira]ia, re]in
z\pada etc. .
• Vegeta]ie forestier\: perdele antierozionale [i planta]ii silvice `n masiv.
• - Perdelele antierozionale `mbun\t\]esc condi]iile de microclimat, au un
rol important `n prevenirea [i combaterea eroziunii, fiind [i o metod\ de
delimitare a parcelelor pe paji[ti [i de producere a materialului lemnos.
• ⌦ pe versan]i cu pante >18-20%, cu lungimea de peste 200 m, mai ales
pe paji[tile din zonele de step\ [i silvostep\, au rolul de a re]ine o parte din apa
provenit\ din scurgerile de suprafa]\ de pe terenurile din amonte, de re]inere a
z\pezii, de mic[orare a vitezei vântului, constituind [i un ad\post contra
insola]iei.
• ⌦ se amplaseaz\ pe curbele de nivel, la distan]a de 150-500 m, `n func]ie
de pant\, de gradul de eroziune, l\]imea lor fiind de 10-20 m.
• Specii silvice folosite: Quercus robur (stejar), Q. peduculiflora (stejar
brum\riu), Robinia pseudacacia (salcâm), Acer tataricum (ar]ar t\t\resc), A.
campestre (jugastru), A. platanoides (paltin de câmp);
• ⌦ pe rândurile din interiorul perdelei se pot planta: Ligustrum vulgare
(lemn câinesc), Cornus mas (corn);
• ⌦ pe rândurile exterioare se recomand\: Gleditschia triacathos
(gl\di]\), Hippophae rhamnoides (c\tin\ alb\), Crataegus monogyna (p\ducel).
• Distan]a dintre rânduri ⌦ de 1,0-1,5 m, iar pe rând `ntre puie]i, de 0,75-
1,0 m.
• Planta]iile silvice `n masiv se recomand\ a fi `nfiin]ate pe suprafe]ele
ocupate de oga[e [i ravene active, sau pe cele puternic erodate [i cu pante mari,
care nu pot fi `nierbate.
• Se fac cu acelea[i specii [i la acelea[i distan]e, cu recomandarea ca pe
malurile ravenelor [i oga[elor, dispunerea gropilor de plantare a puie]ilor s\ fie `n
chinconz.
• 3. Lucr\ri speciale pe oga[e [i ravene
• ~n cazul `n care nu se pot face lucr\ri de nivelare a oga[elor [i ravenelor,
pentru combaterea eroziunii de adâncime se fac lucr\ri speciale, care se refer\ la:
• cleionaje, praguri, baraje, fascinaje, garnisaje,
g\rdule]e.
• Cleionajele sunt lucr\ri transversale, dispuse pe albie, f\cute din garduri
de nuiele, `n treimea superioar\ [i mijlocie a oga[elor [i ravenelor active.
 • Gardurile de nuiele pot fi pe un singur rând - cleionaje simple, sau pe dou\
rânduri - cleionaje duble, având `n\l]imea de 0,5-1,0 m, iar distan]a dintre garduri
se alege `n a[a fel, `ncât partea superioar\ a gardului din aval s\ fie la nivelul bazei
gardului din amonte.
• Fascinajele sunt lucr\ri asem\n\toare cu cleionajele, dispuse tot
transversal pe albia oga[elor sau ravenelor, pe solurile cu textur\ u[oar\ [i
constau `n construirea unor leg\turi de nuiele de 20-30 cm, `n diametru, legate
cu sârm\ la distan]a de 40-50 cm care se fixeaz\ cu pari, prev\zu]i cu un cârlig [i
b\tu]i `n p\mânt pân\ la 1 m adâncime.
• Pragurile [i barajele sunt lucr\ri dispuse transversal pe firul albiei, `n
partea mijlocie [i inferioar\ a oga[elor [i ravenelor.
• Pragurile au o `n\l]ime de <1,5 m, iar barajele au `n\l]imea de >1,5 m, cu
rolul de a consolida albia [i de a re]ine aluviunile.
• Aceste lucr\ri se fac din piatr\ sau beton, dimensionarea lor se face pe baza
calculelor hidrologice, de stabilitate.
• Garnisajele sunt `ngr\diri de crengi sau un strat de nuiele, rezultate `n
urma defri[\rilor, care se a[eaz\ `n lungul albiei oga[elor sau ravenelor, formând o
c\ptu[ire `nalt\ de 50 cm.
• Fixarea materialului folosit se face cu ajutorul unor pr\jini transversale,
prinse pe pari b\tu]i la o adâncime de cca 1 m.
• Garnisajele favorizeaz\ colmatarea, fere[te albia de eroziune, iar pe
materialul colmatat se pot face plant\ri cu buta[i de salcie, anin etc.
• G\rdule]ele se construiesc pe malurile ravenelor, din pari de esen]\ tare
(stejar, salcâm), lungi de 1 m, gro[i de 8-10 cm, care se bat `n p\mânt 50-60 cm,
distan]a dintre ei fiind de 40-50 cm, apoi se `mpletesc cu nuiele pe toat\ `n\l]imea;
• se amplaseaz\ pe curbele de nivel `n [iruri continui sau `ntrerupte. Dup\
execu]ia g\rdule]elor, terenul se `ns\mân]eaz\ cu ierburi perene.

9. Supra`ns\mân]area
• Reprezint\ cea de a doua m\sur\ tehnologic\ de baz\, dup\
fertilizare, pentru sporirea produc]iei [i `mbun\t\]irea valorii furajului ob]inut.
• Supra`ns\mân]area se face pe paji[tile permanente cu grad redus de
acoperire cu vegeta]ie ierbos\, precum [i la cele cu compozi]ie floristic\
necorespunz\toare, `n special cu procent redus de leguminoase, `n condi]iile
men]inerii covorului vegetal existent.
 • Supra`ns\mân]area este obligatorie pe paji[tile fertilizate prin târlire,
pe cele la care s-au f\cut lucr\ri tehnico-culturale simple sau complexe
(combaterea buruienilor, `ndep\rtarea vegeta]iei lemnoase, distrugerea
mu[uroaielor, combaterea eroziunii) [i pentru prelungirea duratei de folosire a
paji[tilor temporare.
• Reu[ita instal\rii speciilor prin supra`ns\mân]are este `n mare m\sur\
legat\ de diminuarea capacit\]ii de concuren]\ a vegeta]iei existente; crearea
condi]iilor pentru instalarea noilor specii;
• se realizeaz\ `nainte de sem\nat: ⌦ prin p\[unat ras, cu `nc\rc\tur\ mare
de animale, cur\]irea vegeta]iei cât mai aproape de sol cu ma[ini de cur\]at ori
cosit paji[tea, sau prin erbicidare cu Gramoxone 5 l/ha, care `ntrerupe temporar
(2-3 s\pt\mâni) vegeta]ia paji[tilor .
• ~n func]ie de relief, supra`ns\mân]area paji[tilor se poate face:
mecanizat sau manual.
• ⌦ rezultate bune se ob]in cu ma[ina combinat\ de prelucrat `n rânduri [i
sem\nat MCR-2,5, `n agregat cu tractor de 60-100 CP pe ro]i sau pe [enile, pe
teren f\r\ denivel\ri.
• Ma[ina prelucreaz\ vegeta]ia [i solul `n rânduri de 3 cm l\]ime [i
introduce s\mân]a `n rândul prelucrat. Distan]a dintre rânduri este de 12,5 cm;
• pe terenuri `n pant\ sem\natul se face pe curbele de nivel.
• Pe suprafe]e denivelate, unde nu se poate folosi ma[ina MCR-2,5,
preg\tirea solului se face cu grapa cu col]i sau cu grapa cu discuri, `n func]ie de
gradul de tasare, urmat\ de `ns\mân]area cu sem\n\toarea universal\ [i tasarea cu
t\v\lugul inelar prev\zut cu greut\]i suplimentare.
• Supra`ns\mân]area manual\ este indicat\ pe pante inaccesibile
sistemei actuale de ma[ini sau pe suprafe]e izolate, unde s-au aplicat `n prealabil
diferite lucr\ri tehnico-culturale.
• Preg\tirea terenului se face prin mobilizarea superficial\ cu grapa cu
trac]iune animal\ sau greblatul vetrelor, mu[uroaielor, etc. Dup\ sem\natul
manual, semin]ele se `ncorporeaz\ `n sol prin trecere cu turme de ovine.
• Pentru supra`ns\mân]are se folosesc amestecuri de ierburi adecvate
condi]iilor sta]ionale [i modului de folosire.
• norma de s\mân]\ se diminueaz\ cu 25-50%, conform propor]iei vetrelor
de supra`ns\mân]at fa]\ de suprafa]a total\ a paji[tii.
 • Epoca optim\ de efectuare a supra`ns\mân]\rii este prim\vara
devreme, când temperatura nu coboar\ sub 00C, solul are rezerv\ suficient\ de
ap\ [i vegeta]ia existent\ face concuren]a redus\ instal\rii noilor plante.
• Semin]ele se introduc `n sol la adâncimea de 1,5-2 cm.
• Fertilizarea, `n anul supra`ns\mân]\rii, se face cu 60 P2O5 kg/ha [i 60
K2O kg/ha. Azotul se folose[te `n doze reduse, 40-50 kg/ha N [i se aplic\ dup\
r\s\rirea tinerelor plante, iar dac\ vegeta]ia veche s-a `n\l]at, dup\ cosirea
acesteia.
• ~n primul an de la supra`ns\mân]are paji[tea se folose[te numai ca
fânea]\.

B. Lucr\ri radicale
- refacerea radical\ a paji[tilor permanente degradate [i `mbun\t\]irea prin
lucr\ri de suprafa]\ - nu se exclud, ci se completeaz\ reciproc, func]ie de
condi]iile sta]ionale
- lucr\rile radicale se aplic\ pe paji[tile aflate `ntr-un stadiu avansat de
degradare (acoperire cu vegeta]ie <50-60%, ponderea buruienilor >30%,
mu[uroaie >30% etc.)
- constau `n `nfiin]area de paji[ti temporare

TEME :
1. Preciza]i particularit\]ile [i efectele aplic\rii `ngr\[\mintelor pe paji[ti.
2. Descrie]i principalele lucr\ri de combatere a eroziunii solului pe paji[ti.
3. Care sunt principalele procedee de eliminare a excesului de umiditate de pe
paji[ti ?
 MODULUL 4
~NFIIN}AREA PAJI{TILOR TEMPORARE
• Se pot `nfiin]a:
• `n locul paji[tilor permanente degradate
• `n teren arabil.
• 1. Paji[ti temporare `nfiin]ate `n locul paji[tilor permanente degradate
• se impune o analiz\ foarte am\nun]it\ `n leg\tur\ cu necesitatea [i
condi]iile de `nfiin]are a paji[tilor temporare (vegeta]ie, sol, clim\, relief), `ncât
produc]iile realizate s\ fie economice s\ nu se afecteze echilibrul ecologic din
zon\.
• 1.1. Alegerea terenului
• Paji[tile permanente se pot des]eleni pentru transformarea `n paji[ti
temporare, `n situa]iile urm\toare:
• - ponderea `n covorul vegetal a plantelor f\r\ valoare furajer\ sau cu
valoare furajer\ slab\ este de >70-80%;
• - poten]ialul natural de produc]ie redus (< 4-5 t/ha m.v.) [i de calitate
slab\, capacitatea de p\[unat <0,4-0,5 UVM/ha;
• - gradul de acoperire cu vegeta]ie sub 55-65%;
• - gradul de acoperire cu mu[uroaie `n]elenite >30%;
• - paji[tile de pe terenurile `n pant\, cu o acoperire slab\ a vegeta]iei, pe
care se poate declan[a u[or procesul de eroziune;
• - alte situa]ii `n care lucr\rile de suprafa]\ nu dau rezultate bune.
• ⌦ Nu se des]elenesc, indiferent de starea lor fitocenotic\ [i productiv\:
• paji[tile situate pe terenuri cu panta > 15-170 (30%);
• cele situate `n apropierea oga[elor [i ravenelor;
• cele de pe soluri cu stratul arabil sub 10-12 cm grosime [i cu
fragmente de roc\ la suprafa]\;
• paji[tile de pe soluri cu apa freatic\ la adâncime mic\ (sub 40-50
cm).
• Se recomand\ `nfiin]area cu prioritate a paji[tilor temporare `n
regiunile bogate `n precipita]ii (peste 500-550 mm/an) [i cu cerin]ele de mai sus
satisf\cute sau `n condi]ii de irigare.
• 1.2. Preg\tirea terenului
• Prin lucr\rile de preg\tire a terenului se urm\re[te:
 • distrugerea vechiului covor vegetal
• crearea condi]iilor pentru sem\nat.
• ⌦ ~nainte de des]elenire, numai unde este cazul, se fac unele lucr\ri
preg\titoare: `ndep\rtarea vegeta]iei lemnoase, a cioatelor [i pietrelor, eliminarea
excesului de umiditate, distrugerea mu[uroaielor `n]elenite, nivelarea terenului.
• Preg\tirea terenului prin mai multe metode `n func]ie de grosimea
stratului de ]elin\, vegeta]ia existent\ [i panta terenului.
• Se disting trei metode de baz\:
• 1.- preg\tirea terenului cu mobilizarea superficial\ a solului (3-5 cm);
• 2.- preg\tirea terenului cu mobilizarea medie a solului (5-12 cm);
• 3.- preg\tirea terenului cu mobilizarea profund\ a solului (20-25 cm).
1. Preg\tirea terenului cu mobilizarea superficial\ a solului (3-5 cm).
• a. Metoda se poate aplica pe suprafe]ele unde vegeta]ia existent\ a fost
distrus\ cu un erbicid de contact, de tip Gramaxone (Paraquat) 5-10 l/ha `n 600-
800 l ap\, sau cu ac]iune sistemic\ de tip Roundup (Glyphosate), 5-7 l/ha `n 200-
500 l ap\.
• -tratamentul vara sau toamna, când plantele sunt `n plin proces de
cre[tere [i au `n\l]imea de 15-20 cm (se evit\ perioadele cu secet\).
• b. La circa 2-3 s\pt\mâni dup\ erbicidare se lucreaz\ terenul cu ma[ina
combinat\ MCR 2,5 sau freza de tip Rotaseeder,
• Tehnologia se poate aplica pe toate tipurile de paji[ti, dar mai ales unde nu
se poate face des]elenirea (strat arabil sub]ire, pant\ mare, soluri predispuse la
eroziune etc.).
• c. sem\natul direct, f\r\ o lucrare de des]elenire, poate avea un e[ec
par]ial sau chiar total, datorit\ atacului de boli [i d\un\tori, fitotoxinelor
provenite de la materia organic\ `n descompunere sau a eventualelor reziduuri de
la erbicide, performan]elor sem\n\torilor, condi]iilor climatice.
• Pe paji[tile cu pante mari (>30%), cu vegeta]ie r\rit\, supuse eroziunii, se
recomand\ lucrarea superficial\ cu grapa cu col]i tras\ de animale, f\cut\
prim\vara devreme, pentru a favoriza `ncorporarea semin]elor `n sol.
• 2. Preg\tirea terenului cu mobilizarea medie a solului.
• se folosesc grape cu discuri sau freze pentru paji[ti. Folosirea frezei se
recomand\ pe paji[tile bine `n]elenite, f\r\ pietre, cioate sau vegeta]ie lemnoas\ [i
f\r\ denivel\ri .
 • cu freza se efectueaz\ una sau dou\ treceri [i nu mai sunt necesare
alte lucr\ri pentru preg\tirea patului germinativ.
• La folosirea frezelor combinate, sem\natul se face concomitent cu
preg\tirea terenului.
• lucrarea cu freza necesit\ un consum ridicat de combustibil comparativ
cu plugul, utilizându-se numai `n situa]ii bine justificate economic.
• pe paji[tile cu stratul de ]elin\ mai sub]ire, afectate de forme ale
eroziunii de suprafa]\, preg\tirea terenului se poate face prin 2-3 lucr\ri, cu grapa
cu discuri `n sensuri diferite. Astfel, se mobilizeaz\ solul pe ad. de 10-14 cm,
suficient\ pentru sem\nat.
• ⌦ Pe terenurile situate `n pant\, lucr\rile se fac paralel cu curbele de
nivel, admi]ându-se abateri de 2-3% pe distan]e lungi [i de pân\ la 5% pe distan]e
< de 200 m.
• Pe versan]i lungi, cu panta >20%, se recomand\ preg\tirea terenului `n
benzi cu l\]imea de 15-30 m, care alterneaz\ cu benzi de aceea[i l\]ime
nelucrate.
• 3. Preg\tirea terenului cu mobilizare profund\ a solului.
• Lucrarea se face cu plugul, la 20-25 cm adâncime, `n raport cu
grosimea stratului arabil.
• pe paji[tile cu strat gros de ]elin\, pentru a ob]ine o ar\tur\ de bun\
calitate, lucrarea trebuie s\ fie precedat\ de prelucrarea ]elinei prin 1-2 treceri
cu grapa cu discuri, `n sensuri diferite.
• odat\ cu ar\tura se `ncorporeaz\ [i `ngr\[\minte organice, amendamentele,
precum [i `ngr\[\mintele cu fosfor [i potasiu.
• epoca optim\ toamna, urmând ca `n prim\var\ s\ se fac\ preg\tirea
patului germinativ [i sem\natul.
• ~n regiunile mai bogate `n precipita]ii sau `n condi]ii de irigare,
des]elenirea se poate face dup\ 1-2 cicluri de p\[unat sau prima coas\ pentru
fân, apoi sem\natul, `ncât la venirea `nghe]urilor noul covor vegetal s\ fie bine
`ncheiat.
• ⌦ O aten]ie deosebit\ nivelarea terenului, deoarece adâncimea de
`ncorporare a semin]elor de ierburi perene este foarte mic\ (max.2,5-3 cm)
• 1.3. Culturile premerg\toare
• ~n func]ie de calitatea patului germinativ, ma[inile folosite la sem\nat [i
tehnologia utilizat\, paji[tile temporare se pot `nfiin]a:
 • direct dup\ des]elenire (“regenerarea rapid\”)
• dup\ 1-2 ani, timp `n care terenul se cultiv\ cu culturi anuale furajere:
porumb siloz sau mas\ verde, sfecl\ furajer\, gulie furajer\, varz\ furajer\, cartof,
raigras aristat, borceaguri, ov\z mas\ verde etc
• 1.4. Fertilizarea de baz\ [i aplicarea amendamentelor
• Paji[tile temporare, prin produc]iile ridicate pe care le realizeaz\, sunt
mari consumatoare de elemente nutritive din sol.
• pentru o nutri]ie echilibrat\ a plantelor, solul trebuie s\ con]in\: 35-44 ppm
PAL (8-10 mg P2O5 mobil la 100 g sol) [i 100-125 ppm KAL (12-15 mg K2O
mobil la 100 g sol).
• Paji[tile temporare dau rezultate bune [i de calitate când reac]ia solului
este neutr\ sau slab acid\ (pH = 5,8-6,8).
• se recomand\ folosirea amendamentelor pe solurile cu un pH < 5,2 [i
con]inutul `n Al mobil >100 ppm (10 mg Al /100 g sol), pentru a evita dezvoltarea
plantelor nevaloroase, rezistente la aciditate .
• paji[tile temporare, `n compara]ie cu cele permanente, valorific\ mai
eficient `ngr\[\mintele organice, cele chimice mai greu solubile [i amendamentele,
deoarece pot fi `ncorporate `n sol odat\ cu des]elenirea sau cu lucr\rile de
preg\tire a patului germinativ.
• ⌦ Dozele de `ngr\[\minte ⌦ `n func]ie de con]inutul solului `n elemente
nutritive, de zon\ [i de materialul biologic folosit la sem\nat.
• Se recomand\: - doze de 30-60 kg P2O5, 40-60 K2O, 70-120 kg/ha N - la
folosirea amestecurilor numai din graminee ;
• - doze < de azot, 40-60 kg/ha, la cele formate din graminee [i
leguminoase perene.
• Pe solurile acide cu pH <5,2 se impune aplicarea amendamentelor `nainte
de des]elenire, `n doze de 4-5 t/ha CaO (7-9 t/ha CaCO3).
• ⌦ Pentru `nfiin]area paji[tilor temporare se recomand\ folosirea
gunoiului de grajd bine fermentat `n doze de 20-40 t/ha.
• 1.5. Specii [i soiuri folosite la `nfiin]area paji[tilor temporare
• La `nfiin]area paji[tilor temporare se utilizeaz\:
• ⌦ - amestecuri alc\tuite din specii de graminee [i leguminoase perene
valoroase;
• ⌦ - graminee `n cultur\ pur\;
• ⌦ - amestecuri formate numai din graminee.
 • ~n ]ara noastr\, cele mai r\spândite specii `n cultur\ sunt: Dactylis
glomerata, Festuca pratensis, Lolium perenne, Phleum pratense, Bromus
inermis, Festuca arundinacea, Festuca rubra, dintre graminee;
• Trifolium repens, Medicago sativa, Trifolium pratense, Lotus
corniculatus, Onobrychis viciifolia, dintre leguminoase.
• 1.6. Alc\tuirea amestecurilor de graminee [i leguminoase perene
• ⌦ cele mai valoroase paji[ti se realizeaz\ când se folosesc amestecuri de
graminee [i leguminoase perene, acestea prezentând numeroase avantaje:
• 1- productivitate ridicat\;
• 2- produc]iile sunt mai uniform repartizate `n timpul perioadei de
vegeta]ie;
• 3- calitate superioar\ a furajului;
• 4- realizarea unui furaj echilibrat `n glucide [i proteine, dând
posibilitatea conserv\rii acestuia `n bune condi]ii sub form\ de siloz sau semisiloz;
• 5- folosirea unor cantit\]i reduse de `ngr\[\minte cu N.
• s-a constatat c\ Medicago sativa aduce un aport de circa 5 kg/ha N,
Trifolium repens de 3 kg/ha N , pentru fiecare procent de participare `n amestec,
la o pondere de 50%, respectiv 55% din covorul vegetal.
• avantajele enumerate ⌦ când leguminoasele au o pondere `n covorul
vegetal de minim 10-15%.
• Alc\tuirea amestecurilor ⌦ una din cele mai importante lucr\ri din
tehnologia de `nfiin]are a paji[tilor temporare.
• ~n vederea alc\tuirii amestecurilor de graminee [i leguminoase perene se
parcurg succesiv mai multe etape de lucru:
1- Stabilirea duratei [i a modului de folosire a paji[tilor temporare.
• ~n func]ie de durata de folosire, paji[tile temporare se `mpart `n trei
categorii:
• - paji[ti cu durat\ scurt\ de folosire (2-3 ani);
• - paji[ti cu durat\ medie de folosire (4-6 ani);
• - paji[ti cu durat\ lung\ de folosire (> 6 ani).
• ⌦ ~n ceea ce prive[te modul de folosire, paji[tile de scurt\ durat\ se
folosesc numai prin cosit, cele cu durat\ medie prin cosit sau mixt, iar cele cu
durat\ lung\ prin p\[unat sau mixt.
2. -Stabilirea num\rului de specii din cadrul amestecurilor
 • ~n general, num\rul speciilor din covorul vegetal al paji[tilor temporare
este mult mai mic decât cel de pe paji[tile permanente [i se stabile[te `n func]ie de
durata de folosire proiectat\ [i de intensitatea sistemului de cultur\.
• pentru paji[ti cu durat\ scurt\ de folosire se recomand\ 2-3 specii, pentru
cele cu durata medie de folosire se recomand\ 3-5 specii, iar pentru paji[tile cu
durat\ lung\ de folosire 4-6 specii.
• ~n cazul aplic\rii tehnologiilor intensive de cultivare num\rul speciilor din
amestecurile pentru paji[ti cu durat\ lung\ de folosire se reduce la 3-4.
• Amestecurile formate din 2-3 specii sunt denumite amestecuri simple, iar
cele alc\tuite din peste 3 specii poart\ denumirea de amestecuri complexe.
• ~n general, pentru fâne]e se recomand\ amestecuri simple, iar pentru
p\[uni [i folosire mixt\, amestecuri complexe.
• Din num\rul total de specii utilizate `n amestec, 1-2 specii trebuie s\ fie
leguminoase.
3. Stabilirea num\rului de specii din cadrul amestecurilor
• ~n general, num\rul speciilor din covorul vegetal al paji[tilor temporare
este mult mai mic decât cel de pe paji[tile permanente [i se stabile[te `n func]ie de
durata de folosire proiectat\ [i de intensitatea sistemului de cultur\.
• pentru paji[ti cu durat\ scurt\ de folosire se recomand\ 2-3 specii, pentru
cele cu durata medie de folosire se recomand\ 3-5 specii, iar pentru paji[tile cu
durat\ lung\ de folosire 4-6 specii.
• ~n cazul aplic\rii tehnologiilor intensive de cultivare num\rul speciilor din
amestecurile pentru paji[ti cu durat\ lung\ de folosire se reduce la 3-4.
• Amestecurile formate din 2-3 specii sunt denumite amestecuri simple, iar
cele alc\tuite din peste 3 specii poart\ denumirea de amestecuri complexe.
• ~n general, pentru fâne]e se recomand\ amestecuri simple, iar pentru
p\[uni [i folosire mixt\, amestecuri complexe.
• Din num\rul total de specii utilizate `n amestec, 1-2 specii trebuie s\ fie
leguminoase.
4. Stabilirea propor]iei gramineelor [i leguminoaselor `n cadrul
amestecurilor.
• ⌦ func]ie de durata [i modul de folosire a paji[tilor, precum [i de
particularit\]ile biologice ale speciilor componente.
• `n amestecurile cu durat\ scurt\ de folosire, leguminoasele au o pondere
ridicat\; pe m\sur\ ce se m\re[te durata de folosire a paji[tii proiectate, se
diminueaz\ procentul de participare al leguminoaselor [i cre[te cel al gramineelor
din amestec.
• ~n amestecurile destinate folosirii prin p\[unat, ponderea cea mai mare o au
gramineele, la folosirea prin cosit, leguminoasele, iar la folosirea `n regim mixt
propor]iile sunt asem\n\toare cu cele de la folosirea ca p\[une, dar predomin\
speciile cu talie `nalt\.
• Amestecurile cu o pondere ridicat\ a leguminoaselor ofer\ un furaj de
calitate superioar\ [i necesit\ doze mai mici de `ngr\[\minte cu azot.
5. Alegerea speciilor [i stabilirea ponderii a fiec\rei specii `n amestec
• Alegerea speciilor se face `n func]ie de condi]iile naturale ale zonei, durata
[i mai ales modul de folosire, ritmul de dezvoltare [i vivacitatea speciilor
respective.
• ~n cadrul fiec\rei grupe de plante, procentul de participare `n amestec al
fiec\rei specii se stabile[te `n func]ie de valoarea economic\ a speciei,
adaptabilitatea la condi]iile pedoclimatice, pretabilitatea la modul de folosire
stabilit [i de direc]ia de evolu]ie dorit\ a viitorului covor vegetal (dominan]a uneia
sau alteia din speciile folosite `n amestec).
6. Calculul cantit\]ii de s\mân]\
• Calculul cantit\]ii de s\mân]\ se face pentru fiecare specie din amestec pe
baza urm\toarelor elemente:
• - cantitatea de s\mân]\ `n cultur\ pur\ (kg/ha) la valoarea util\ de
100% (N);
• - procentul de participare `n amestec (p);
• - procentul de s\mân]\ util\ (S.U.).
• Cantitatea de s\mân]\ `n cultur\ pur\ (N) la valoarea util\ de 100% s-a
calculat pe baza densit\]ii de sem\nat [i a masei a 1000 de boabe (MMB).
• Cunoscând elementele amintite mai sus, cantitatea de s\mân]\ pentru
fiecare specie (Q) se determin\ cu rela]ia:
• Q (kg/ha) = (pxN)/SU
• Cantitatea se s\mân]\ rezult\ din calcul se corecteaz\ `n func]ie de
capacitatea de concuren]\ a speciilor din amestec, separat `n cadrul fiec\reia din
cele dou\ grupe de plante [i apoi, dac\ este cazul, `n func]ie de condi]iile de
cultivare.
• Prin `nsumarea cantit\]ilor de semin]e corectate, de la speciile din amestec,
rezult\ cantitatea de s\mâm]\ amestec necesar\ pentru un hectar, pe baza c\reia
se fac reglajul ma[inii de sem\nat [i planul de aprovizionare pentru suprafa]a
proiectat\.
1.7. S\mân]a [i sem\natul
• Sem\natul – rol major `n realizarea unei paji[ti temporare corespunz\toare.
• La sem\nat trebuie s\ se foloseasc\ numai semin]e de calitate, conform
STAS-urilor `n vigoare, certificate de laboratoarele jude]ene de controlul calit\]ii
semin]elor.
• Sem\natul amestecurilor de ierburi perene se poate realiza cu sau f\r\
plant\ protectoare.
• Sem\natul cu plant\ protectoare se recomand\ `n condi]ii de irigare sau
`n zone cu aport pluviometric ridicat.
• se aleg ca plante protectoare, specii cu perioada scurt\ de vegeta]ie cum ar
fi: ov\z, raigras aristat, trifoi persan, borceaguri recoltate pentru mas\ verde
sau chiar soiuri timpurii de cereale pentru boabe, cu o norm\ de sem\nat de pân\
la 50% fa]\ de cultura normal\, pentru a diminua concuren]a dintre acestea [i
vegeta]iei paji[tii.
• de asemenea, se impun restric]ii la folosirea erbicidelor [i a
`ngr\[\mintelor.
• Epoca de sem\nat
• epoca optim\ de sem\nat este prim\vara devreme, când solul premite
intrarea ma[inilor agricole, iar temperatura este constant peste O0C.
• Pe terenurile cu umiditate suficient\ sau `n condi]ii de irigare sem\natul se
poate efectua [i la sfâr[itul verii `nceputul toamnei, 20 august-10 septembrie `n
regiunile de câmpie [i 1 august-1 septembrie `n regiunile colinare, `ncât de la
sem\nat pân\ la `ncetarea vegeta]iei s\ se acumuleze, `n medie, 800-13000C.
• Sem\natul de var\-toamn\ asigur\ produc]ii mari [i un covor bine `ncheiat
chiar din anul I.
• Metoda de sem\nat
• Sem\natul se poate realiza prin mai multe metode ce variaz\ `n func]ie de
configura]ia [i panta terenului, `nsu[irile semin]elor, dotarea tehnic\, prezen]a sau
absen]a plantei protectoare etc.
• Pe terenurile plane sau slab `nclinate sem\natul se face `n rânduri distante
la 12,5-15 cm, folosind sem\n\tori universale (SUP-21, SUP-29), de tip Saxonia
sau speciale.
 • O alt\ metod\, mai pu]in r\spândit\ `n ]ara noastr\, este sem\natul prin
`mpr\[tiere, care se poate face mecanizat, cu sem\n\tori speciale sau universale,
la care se `ndep\rteaz\ tuburile ori manual. ~n acest caz sunt necesare lucr\ri, cu
grapa cu col]i sau cu t\v\lugi inelari, care s\ favorizeze `ncorporarea semin]elor `n
sol.
• Pe terenurile cu pante mari, inaccesibile ma[inilor agricole, sem\natul se
face numai manual prin `mpr\[tiere. Pentru a favoriza `ncorporarea semin]elor `n
sol sunt necesare lucr\ri cu grape trase de animale sau trecerea cu o turm\ de
ovine, când solul are o umiditate suficient\ `n stratul superficial.
• la culturile cu plant\ protectoare de toamn\, amestecurile de semin]e, se
seam\n\ prim\vara, perpendicular pe rândurile acesteia, dup\ o prelucrare
superficial\ a solului cu grapa cu col]i. Când planta protectoare este o cultur\ de
prim\var\, sem\natul ierburilor se face dup\ sem\narea plantei protectoare, tot
perpendicular pe rândurile acesteia.
• Adâncimea de sem\nat
• se stabile[te `n func]ie de m\rimea [i forma semin]elor, puterea de
str\batere, textura [i umiditatea solului, variind `ntre 1(1,5) – (2,5)3 cm.
• Pentru respectarea adâncimii - se impune t\v\lugitul `nainte [i dup\
sem\nat, lucr\ri ce sunt eliminate la utilizarea ma[inilor moderne, care efectueaz\
t\v\lugitul odat\ cu sem\natul.
8. Lucr\rile de `ngrijire
• aplicarea corect\ [i la timp a lucr\rilor de `ngrijire, mai ales `n anul I,
favorizeaz\ realizarea unui covor vegetal uniform [i bine `ncheiat, premiza
ob]inerii unor produc]ii ridicate.
• irigarea de r\s\rire. Aceast\ lucrare este necesar\ dup\ sem\natul de la
sfâr[itul verii, dar uneori [i `n prim\verile secetoase
• se recomand\ o norm\ de udare de 150-200 m3/ha, ce poate fi repetat\, la
nevoie, dup\ 12-15 zile. ~n acest caz se poate renun]a la t\v\lugitul de dup\
sem\nat.
• distrugerea crustei
• crusta format\ `n primele zile dup\ sem\nat se poate distruge, pe cale
mecanic\ utilizând t\v\lugul neted, `nf\[urat cu sârm\ ghimpat\, grape cu
col]i `ndrepta]i `n sus sau o grap\ de m\r\cini.
• pentru a nu dezr\d\cina tinerele plante `n curs de r\s\rire se impune ca
viteza de `naintare a agregatului s\ fie mic\.
 • efectul negativ al crustei poate fi `nl\turat [i prin irigare cu o norm\ de
150-200 m3/ha.
• Completarea golurilor.
• Lucarea se poate efectua fie `n anul `nfiin]\rii paji[tii dac\ se asigur\
condi]iile de umiditate, fie `n prim\vara anului urm\tor.
• Când suprafe]ele cu goluri sunt mari, opera]iunea se face cu ma[ini de
sem\nat, iar pe suprafe]e reduse se poate face manual. ~nainte de sem\natul
pentru completarea golurilor, dac\ se efectueaz\ `n prim\vara anului urm\tor, se
impune mobilizarea superficial\ a solului cu grapa cu col]i [i dup\ sem\nat
lucrarea cu t\v\lugul.
• Combaterea buruienilor
• lucrarea cea mai important\ din anul I de vegeta]ie la paji[tile temporare.
Combaterea acestora se poate face pe cale mecanic\ sau chimic\.
• Combaterea mecanic\ const\ `n cosirea repetat\ a buruienilor, cu coasa cu
diferite cositori u[oare, `nainte ca acestea s\ fructifice. Cositul se face la `n\l]imea
de 8-10 cm de la sol, `ncât speciile sem\nate s\ fie cât mai pu]in afectate..
• Pe terenurile cu o `mburuienare puternic\ se recomand\ folosirea
erbicidelor.
• pe paji[tile formate numai din graminee perene se pot folosi erbicidele:
Icedin-3 l/ha, Icedin forte-2 l/ha când temperatura aerului este de minim 10-
120C sau Sare de dimetilamin\ (S.D.M.A) 2-3 l/ha, când temperatura este de cel
pu]in 150C, `n minimum 200 l ap\.
• Tratamentul se face când buruienile sunt `n faza de rozet\, `n gramineele
`nfr\]ite.
• Pe paji[tile formate din G. [i L. se recomand\ pentru combaterea
buruienilor dicotiledonate: Aretit, Acetadin, Basagran sau Basagran forte.
Aretitul sau Acetedinul se aplic\ `n cantitate de 5-6 l/ha când leguminoasele au 3-
5 frunze. Este indicat ca tratamentul s\ se efectueze pe timp noros sau `n amurgul
zilelor `nsorite pentru a evita apari]ia arsurilor pe frunze. Basagranul, `n doze de
2,5-3 l/ha, se aplic\ fie `n faza de 3-5 frunze trifoliate, fie numai la 1-2 frunze,
când gradul de `mburuienare este puternic:
• ~n cazul infest\rii paji[tilor temporare cu cuscut\, se recomand\
combaterea acesteia din anul `nfiin]\rii culturii cu solu]ii de Reglone sau
Gramaxone `n concentra]ie de 1% sau cu Aretit ori Acetadin `n concentra]ie de 2-
3%.
 • Tratamentul se face numai pe vetre infestate când, dup\ cosit, l\starii
leguminoaselor [i filamentele de cuscut\ au reap\rut, folosind 1 litru solu]ie/m2
suprafa]a tratat\ .
• Fertilizarea.
• Sistemul de fertilizare este diferen]iat `n func]ie de anul de vegeta]ie al
paji[tii, ponderea leguminoaselor la alc\tuirea covorului vegetal, starea de
fertilitate a solului etc.
• ~n primul an de vegeta]ie, de regul\, plantele folosesc `ngr\[\mintele
aplicate la preg\tirea patului germinativ [i la fertilizarea de baz\, recomandându-se
o doz\ de 50 kg/ha N, dup\ coasa I, `n condi]ii de irigare sau de climat umed,
indiferent de structura amestecului.
• ~n anii urm\tori, fertilizarea se face `n func]ie de ponderea leguminoaselor
`n covorul vegetal [i modul de folosire.
• Paji[tile cu < 40% leguminoase, folosite prin p\[unat, vor fi fertilizate cu
100-(120)150 kg/ha N, aplicat `n 3-4 reprize, iar cele cu 40-60% leguminoase,
folosite mixt, cu (60)80-100 kg/ha N, `n 2 frac]ii.
• Când ponderea leguminoaselor este > 60-70% [i modul de folosire prin
cosit, doza de azot va fi de numai 35-50 kg/ha [i se va aplica prim\vara, `nainte de
pornirea `n vegeta]ie.
• ~n cazul amestecurilor formate numai din graminee, se recomand\ doze cu
azot de 200-300 kg/ha, aplicate frac]ionat `n 3-5 reprize, func]ie de modul de
folosire.
• ~n condi]ii de irigare dozele pot fi >, frac]ionarea lor obligatorie.
• ~ngr\[\mintele cu P [i K se vor aplica func]ie de con]inutul solului `n
aceste elemente, asigurându-se câte 50-60 kg/ha P2O5 [i 50-60 kg/ha K2O
pentru fiecare an de folosire.
• `ngr\[\minte organice : 20-40 t/ha gunoi de grajd sau 150-300 m3/ha gülle
(`n 3-5 reprize, când este necesar s\ se aplice [i `ngr\[\minte cu fosfor).
• Paj.temporare folosite prin p\[unat pot fi fertilizate [i prin târlire.
• Irigarea.
• `n regiunile secetoase sau cu precipita]ii neuniform repartizate, se impune
irigarea cu o norm\ de udare de 400-600 m3/ha, la intervale de circa 15-20 de zile.
Este indicat ca ud\rile s\ se fac\ la 4-5 zile dup\ cosit sau p\[unat;
• Pentru 1 ton\ de substan]\ uscat\, plantele au nevoie de cel pu]in 50 mm
precipita]ii, deci peste 500 mm la o produc]ie de 10 t/ha s.u.
 • Irigarea se poate face prin aspersiune sau prin rev\rsare, cu rigole
orizontale sau `nclinate, `n func]ie de panta terenului (max.15-20%).
• Din anul II: fertilizare, distrugerea mu[uroaielor, irigare etc.
• 9. Folosirea paji[tilor temporare
• Fa]\ de folosirea paji[tilor permanente, la paji[tile temporare apar câteva
particularit\]i:
• `n anul I de vegeta]ie, se recomand\ ca paji[tile temporare, indiferent de
destina]ia lor ulterioar\, s\ fie folosite ca fânea]\, la `nspicarea-`nflorirea
gramineelor [i `nflorirea leguminoaselor, deci ceva mai târziu decât `n ceilal]i ani.
• Când covorul vegetal este bine `ncheiat, iar solul cu umiditate normal\, se
poate face p\[unatul chiar din anul I, `ncepând cu ciclul II de vegeta]ie, dar cu o
`nc\rc\tur\ mult mai redus\ [i numai pentru un timp scurt.
• ~ncepând cu anul al doilea de vegeta]ie se va aplica modul de folosire
stabilit la `nfiin]area paji[tii.
• Pe terenurile cu pante de peste 20% se recomand\ ca paji[tile temporare
s\ fie folosite numai prin cosit pentru a preveni degradarea solului prin eroziune.
• 10. Refacerea paji[tilor temporare
• durata de folosire economic\ a paj. temp. este limitat\.
• Dup\ 3-5 ani de folosire covorul vegetal `ncepe s\ se r\reasc\ mai ales prin
dispari]ia treptat\ a leguminoaselor [i la apari]ia de specii nevaloroase. ~n aceste
situa]ii se impune refacerea paji[tilor respective, care se poate realiza prin dou\
procedee: supra`ns\mân]are sau re`ns\mân]are.
• Supra`ns\mân]area paji[tilor temporare se face ca [i `n cazul celor
permanente, numai c\ se folose[te ca material de sem\nat mai mult semin]e sau
fructe de leguminoase (lucern\, trifoi, sparcet\);
• ~n anul supra`ns\mân]\rii se recomand\ fertilizarea cu doze moderate de
azot (50-60 kg/ha) [i folosirea numai prin cosit.
• Re`ns\mân]area paji[tilor temporare presupune des]elenirea covorului
vegetal devenit necorespunz\tor, alegându-se, ca [i `n cazul paji[tilor permanente
degradate, tehnologia cea mai potrivit\ [i apoi sem\narea unui amestec de
graminee [i leguminoase perene..

2. ~nfiin]area paji[tilor temporare `n teren arabil

• `n apropierea fermelor zootehnice, pe terenul destinat bazei furajere, dând
posibilitatea utiliz\rii economice a `ngr\[\mintelor organice [i a produc]iilor
ridicate de fitomas\ care se produc. Ele se pot folosi prin p\[unat, cosit sau mixt,
iar `n cadrul cositului fie pentru mas\ verde administrat\ la iesle, fie pentru fân sau
conservare prin `nsilozare (siloz, semisiloz sau semifân).
• Cele mai bune premerg\toare sunt plantele care las\ terenul curat de
buruieni [i permit o bun\ preg\tire a patului germinativ. Sunt indicate plantele
pr\[itoare (porumb boabe, mas\ verde sau siloz, sfecl\, cartof etc.) sau cerealele
pentru boabe ori mas\ verde.
• Preg\tirea terenului se face dup\ tehnologiile folosite la plantele cu
semin]e mici, diferen]iat `n func]ie de planta premerg\toare. La sem\natul de
prim\var\ terenul trebuie nivelat `nc\ din toamn\, iar la preg\tirea patului
germinativ, indiferent de epoca de sem\nat, s\ se evite folosirea grapei cu discuri.
Se recomand\ folosirea combinatoarelor `n a c\ror componen]\ sunt [i t\v\lugi
inelari.
• Celelalte verigi tehnologice: fertilizarea [i amendamentarea, alc\tuirea
amestecurilor, sem\natul, lucr\rile de `ngrijire, sunt asem\n\toare cu cele de la
`nfiin]area paji[tilor temporare `n locul paji[tilor permanente degradate, numai c\
la fertilizare se pot folosi mai mult `ngr\[\mintele organice (gunoi de grajd 40-60
t/ha; gülle, 150-200 hl/ha; compost, 30-40 t/ha urin\.

TEME :
1. Enumera]i etapele de lucru pentru alc\tuirea amestecurilor de graminee [i
leguminoase perene.
2. Alc\tui]i un amestec pentru `nfiin]area unei paji[ti temporare `n suprafa]\
de 10 ha, folosire prin p\[unat, etajul forestier, teren slab `nclinat, semin]e din
clasa a II-a de calitate.
3. Enumera]i lucr\rile de `ngrijire a paji[tilor temporare din anul I.
 MODULUL 5
FOLOSIREA PAJI{TILOR
FOLOSIREA PAJI{TILOR PRIN P|{UNAT
1. Importan]a p\[unilor [i a nutre]ului verde `n hrana animalelor
• Iarba de pe p\[uni - furaj complet, echilibrat, constituind cea mai ieftin\
surs\ de furaje pentru animale `n timpul perioadei de vegeta]ie (150-180 zile).
• Valoarea furajer\ deosebit\ a ierbii de pe p\[uni:
• - plantele sunt consumate `n stadiu tân\r, când au un con]inut foarte ridicat
`n substan]e nutritive, vitamine, s\ruri minerale [i `nsu[iri organoleptice
superioare;
• - digestibilitatea subst. organice- 70-80%, superioar\ fânului;
• - 100 kg s.u. = 6,5-10 kg PD [i 65-100 UN, precum [i de circa 5-10 ori
mai mult caroten decât fânul preg\tit din aceea[i iarb\.
• valoarea nutritiv\ a plantelor de pe p\[une este foarte mult influen]at\ de
momentul când are loc folosirea.
• - animalele crescute pe p\[une nu se `mboln\vesc de rahitism datorit\
form\rii vitaminei D, antirahitice, care influen]eaz\ asimilarea calciului [i
fosforului.
• - masa verde a p\[unilor reprezint\ circa 40% din totalul anual de furaje
inclus `n balan]a furajer\.
2. Particularit\]ile cre[terii [i consumului plantelor de pe p\[uni
• Ritmul de cre[tere sau viteza de cre[tere - reprezint\ dinamica acumul\rii
zilnice de substan]\ uscat\ `n plante.
• Se exprim\ prin:
• cre[terea medie zilnic\ `n `n\l]ime;
• sporul mediu zilnic de s.u. pe hectar.
• Ritmul de cre[tere este o `nsu[ire de specie [i soi, fiind influen]at de
condi]iile de vegeta]ie, starea de `ntre]inere [i modul de folosire a p\[unii.
• ~n regiunile cu 600 mm precipita]ii anual:
• -soiurile precoce de graminee perene au ritmul de cre[tere `n `n\l]ime, la
prima folosire, de peste 1 cm/zi, `ncepând cu fenofaza `n care apexul are 4-6 cm,
• -soiurile tardive au acest ritm (1 cm/zi) de la `n\l]imea de 8-10 cm a
apexului.
 • Sporul mediu zilnic de substan]\ uscat\ pân\ la apari]ia inflorescen]ei:
• - 80-100 kg/ha, la soiurile timpurii
• - 60-80 kg/ha, la cele tardive.
• Ritmul de cre[tere constituie elementul pe baza c\ruia se poate stabili
precis momentul `nceperii p\[unatului [i durata necesar\ refacerii plantelor dup\
p\[unat.
• Perioada dintre dou\ folosiri consecutive poart\ denumirea de durata
ciclului de p\[unat.
• ~n condi]iile din ]ara noastr\ durata medie a ciclului de p\[unat este de 30-
40 zile `n regiunile secetoase [i de 25-35 zile `n zonele mai bogate `n precipita]ii
sau `n condi]ii de irigare.
• Durata ciclului de p\[unat nu este constant\ pe parcursul perioadei de
vegeta]ie.
• Indiferent de tehnica [i metoda de p\[unat, gradul de consum al produc]iei
p\[unilor nu ajunge la 100%, datorit\ calit\]ii diferite a speciilor care formeaz\
vegeta]ia [i particularit\]ilor de nutri]ie a animalelor.
3. Sisteme de p\[unat
•  p\[unatul liber, nera]ional, nesistematic
•  p\[unatul `n front
•  p\[unatul sistematic, ra]ional, pe parcele, por]ionat
•  p\[unatul dozat
•  p\[unatul `n fâ[ii sau cu por]ia
• 1. P\[unatul liber
• animalele umbl\ libere pe toat\ suprafa]a p\[unii, `ncepând de prim\vara
timpuriu [i pân\ toamna târziu.
• nu se calculeaz\ num\rul de animale care p\[uneaz\ pe unitatea de
suprafa]\ (supra`nc\rcate cu animale).
• P\[unatul liber prezint\ numeroase dezavantaje:
• -`nr\ut\]irea compozi]iei floristice a p\[unii datorit\ p\[un\rii repetate a
plantelor valoroase [i neconsum\rii pl. nevaloroase;
• -distrugerea stratului de ]elin\ datorit\ unei `nc\rc\ri mari cu animale,
favorizând declan[area eroziunii pe pante;
• -tasarea [i denivelarea solului datorit\ c\lcatului animalelor, mai ales când
p\[unatul se face pe timp umed;
 • -lucr\rile de `ngrijire se fac cu mari dificult\]i datorit\ prezen]ei
permanente a animalelor pe p\[une;
• -posibilitatea `mboln\virii animalelor de parazitoze, etc. .
• 2. P\[unatul `n front
• Reprezint\ o variant\ `mbun\t\]it\ a p\[unatului liber- animalelor li se
asigur\ frontul de p\[unat numai pe o anumit\ por]iune din suprafa]a p\[unii; sunt
dirijate s\ `nainteze `n mod treptat, de c\tre p\stori;
• P\[unatul `n front elimin\ o parte din neajunsurile p\[unatului liber.
• 3. P\[unatul ra]ional
• Acest sistem const\ `n `mp\r]irea p\[unii `n mai multe parcele sau
tarlale, pe care animalele vor p\[una prin rota]ie, `ntr-o anumit\ succesiune, de
mai multe ori `n cursul unui sezon de vegeta]ie.
• P\[unatul pe parcele reprezint\ un sistem modern de p\[unat, fiind
cunoscut [i sub denumirea de p\[unat rota]ional sau sistematic, deoarece `nl\tur\
neajunsurile p\[unatului liber [i este o form\ intensiv\ de folosire a p\[unilor.
• 4. P\[unatul dozat
• - este o form\ `mbun\t\]it\ a p\[unatului pe parcele [i const\ `n atribuirea
pentru p\[unat, `n mod succesiv, a unor suprafe]e necesare turmei de animale, pe
timp de o zi sau chiar jum\tate de zi.
• Delimitarea suprafe]elor necesare se face prin gard electric.
• Animalele se g\sesc `n permanen]\ `ntre dou\ garduri electrice, unul ce
delimiteaz\ p\[unea pe care animalele o p\[uneaz\ pentru prima dat\ [i altul care
delimiteaz\ suprafa]a p\[unat\ anterior.
• Pentru o unitate vit\ mare (1 UVM) este necesar\ o suprafa]\ zilnic\ de
150-200 m2 la primele dou\ cicluri [i 300 m2 la ciclurile urm\toare.
 • 5. P\[unatul `n benzi sau `n fâ[ii ( p\[unatul cu por]ia)
• - se atribuie animalelor por]iuni limitate de p\[une, sub forma unei fâ[ii cu
o l\]ime de 0,5-1 m.
• - Lungimea fâ[iei se stabile[te `n func]ie de num\rul de animale, atribuind
1,5 m/cap tineret bovin [i 2,0 m/cap bovin\ adult\ care p\[uneaz\.
• - Delimitarea fâ[iei se face tot cu ajutorul gardurilor electrice. Cel dinspre
suprafa]a nep\[unat\ se deplaseaz\ `n mod treptat, pe m\sur\ ce plantele au fost
consumate, iar cel din spatele frontului de furajare se mut\ la 3-4 zile.
• Acest sistem d\ rezultate foarte bune la p\[unatul culturilor furajere, cum
sunt borceagurile, porumbul, iarba de Sudan, paji[tile temporare etc.
• P\[unatul dozat [i p\[unatul cu por]ia se pot aplica [i f\r\ `mp\r]irea
p\[unii `n parcele, mai ales la p\[unile foarte productive, paji[tile temporare [i la
plantele de nutre] cultivate, pentru a se reduce procentul plantelor neconsumate.
4. Principiile folosirii ra]ionale a p\[unilor
• ~n vederea folosirii ra]ionale a p\[unilor se aplic\ o serie de m\suri
tehnico-organizatorice pentru sporirea produc]iei, `mbun\t\]rea compozi]iei
floristice [i valorificarea maxim\ a plantelor, cum ar fi:
• - determinarea produc]iei p\[unilor
• - stabilirea capacit\]ii de p\[unat
• - `mp\r]irea p\[unii `n parcele
• - `ntocmirea graficului de p\[unat [i stabilirea modului de folosire a
parcelelor
• - stabilirea lucr\rilor ce trebuie efectuate `nainte, `n timpul [i dup\
terminarea p\[unatului.
1. Determinarea produc]iei p\[unilor
• 2 metode: metoda cosirilor repetate [i metoda zootehnic\.
• Metoda cosirilor repetate. Numit\ [i metoda “direct\”, const\ `n cosirea
ierbii din interiorul unor suprafe]e de prob\ ori de câte ori iarba ajunge la
`n\l]imea de p\[unat, cânt\rirea [i raportarea la hectar.
• - ~n cazul p\[unilor cu produc]ii uniforme se aleg 4-5 parcele de 1-2 m2, iar
pe p\[unile cu produc]ie neuniform\, 10 parcele. Pe p\[unile pe care se practic\
p\[unatul liber, suprafa]a unei parcele de prob\ poate fi pân\ la 100 m2.
• - Suprafe]ele de prob\ se `ngr\desc.
• Prin `nsumarea produc]iilor de iarb\ de la fiecare ciclu de p\[unat, se
ob]ine produc]ia global\ a p\[unii (P).
 • Pg = p1 + p2 + p3 + ….+ pn (kg/ha); `n care: p1, p2, p3, pn reprezint\
produc]ia fiec\rui ciclu de p\[unat.
•  Dup\ fiecare ciclu de p\[unat, se determin\ cantitatea de plante
neconsumate, refuzate (R):
• R = r1 + r2 + r3 + .... + rn (kg/ha); `n care: r1, r2, r3, rn reprezint\
produc]ia de resturi pe cicluri de p\[unat.
• Pentru stabilirea produc]iei reale a p\[unii (Pr) se folose[te rela]ia;
• Pr= Pg – R (kg/ha)
• Cunoscând produc]ia global\ [i produc]ia real\ a p\[unii, se poate stabili
coeficientul de folosire sau consumabilitate (K) al p\[unii, dup\ rela]ia:
• K = (Pr/Pg) x 100 (%)
• Coeficientul de folosire este un indicator al calit\]ii p\[unii [i variaz\ de la
un tip de paji[te la altul (25-95%).
• Metoda zootehnic\, denumit\ [i metoda “indirect\”, const\ `n
determinarea produc]iei p\[unii prin transformarea produselor animaliere ob]inute
`n perioada de p\[unat `n unit\]i nutritive, iar acestea `n mas\ verde, pe baza unor
coeficien]i stabili]i experimental (0,7-1,2 UN/ 1l lapte; 7,5-11 UN/1 kg spor
greutate).
2. Capacitatea de p\[unat.
• Capacitatea de p\[unat sau `nc\rcarea p\[unii reprezint\ num\rul de
animale exprimat `n U.V.M. (unitate vit\ mare) care poate fi repartizat pe 1 ha de
p\[une `ntr-o perioad\ de p\[unat, `n func]ie de produc]ia acesteia.
• Lipsa calcul\rii Cp - supra`nc\rcarea sau sub`nc\rcarea p\[unii cu
animale
• Capacitatea de p\[unat se determin\ dup\ rela]ia:
• Cp = Pr/G (UVM/ha); `n care:
• Pr- produc]ia real\ a p\[unii;
• G- necesarul de m.v. pentru 1 U.V.M. pe durata sezonului de
p\[unat; G = Nz x T
• - rezultatul ob]inut prin calcul se diminueaz\ cu pân\ la 30%.
• Pentru a transforma `n U.V.M. diferitele specii [i categorii de animale care
p\[uneaz\, se folosesc anumi]i coeficien]i.
3. Desimea animalelor (D) se determin\ pe p\[unile parcelate [i reprezint\
num\rul de animale exprimat `n U.V.M. ce revine la 1 ha de parcel\. Se calculeaz\
cu rela]ia:
 • D = Cp x N (UVM/ha parcel\), `n care:
• Cp – capacitatea de p\[unat, N – num\rul de parcele.
4. ~mp\r]irea p\[unii `n parcele.
• - este `n func]ie de durata medie a ciclului de p\[unat (C), timpul de
ocupare a unei parcele (O), num\rul de turme cu care se p\[uneaz\ (n) [i num\rul
de parcele care se las\ pentru refacere (pr);
• Durata ciclului de p\[unat (C) este echivalent\ cu num\rul zilelor de
refacere a ierbii dup\ folosire (Rf) [i num\rul zilelor cât r\mân animalele pe o
parcel\ (O).
• C = Rf + O (zile)
• -Durata ciclului de p\[unat depinde de condi]iile climatice, de compozi]ia
floristic\ a p\[unii [i modul de `ngrijire.
• -`n regiunile s\race `n precipita]ii, durata ciclului de p\[unat va fi de peste
35-40 de zile.
• -`n regiuni cu precipita]ii suficiente, plantele se refac mai rapid, iar durata
ciclului de p\[unat dureaz\ 25-35 de zile.
• Num\rul de zile cât animalele ocup\ o parcel\ (O) s\ nu dep\[easc\ 6 zile.
~n cazul dep\[irii acestei durate, se `nregistreaz\ dezavantaje;
• Num\rul de parcele (N) se determin\ `mp\r]ind durata ciclului de p\[unat
(C) a num\rul de zile cât animalele ocup\ o parcel\ (O), dup\ rela]ia:
• N = C/O; `n care:
• Num\rul de parcele rezultat din calcul se poate majora cu 1-2, `n cazul
când se aplic\ anumite lucr\ri ce nu permit p\[unatul `n anul respectiv, acestea
fiind folosite prin cosit.
• Suprafa]a unei parcele se stabile[te `n func]ie de uniformitatea produc]iei
p\[unii.
• - cand produc]ia p\[unii este uniform\:
• - s = S/N (ha).
• - când produc]ia p\[unii este neuniform\ sunt necesare câteva opera]iuni
suplimentare, cum ar fi: `mp\r]irea p\[unii `n trupuri cu produc]ii uniforme,
calcularea produc]iei reale totale a p\[unii (Prt), determinarea produc]iei medii ce
trebuie realizat\ pe o parcel\ (Pm), calcularea num\rului de parcele din fiecare
trup delimitat (n1…n) [i apoi suprafa]a unei parcele din trupurile respective
(s1…n). ~n acest sens se folosesc rela]iile:
 • - Prt = Pr1xS1 + Pr2xS2 + Pr3xS3 + … + PrnxSn (kg), `n care: Pr1…n –
produc]iile reale la hectar din fiecare trup de p\[une; S1…n – suprafe]ele
trupurilor respective;
• - Pm = Prt/N (kg), `n care:
• - n1 = Pr1xS1/Pm ; n2 = Pr2xS2/Pm, …,
• - s1 = S1/ n1 (ha); s2 = S2/ n2 (ha); …,
• Forma parcelelor se stabile[te `n func]ie de configura]ia terenului, de
preferat dreptunghiular\, cu lungimea de 2-3 ori mai mare decât l\]imea [i cu
orientare de-a lungul curbei de nivel.
5. Lucr\rile care se fac pe p\[uni `n vederea `nceperii, `n timpul [i dup\
`ncheierea p\[unatului
• - `nainte de `nceperea p\[unatului: cur\]irea de buruieni, m\r\cini[uri [i
resturi organice aduse de ape, `nl\turarea excesului de umiditate, fertilizarea,
repararea sau construirea de drumuri de acces la p\[une, de poduri [i pode]e peste
[an]uri sau canale, asigurarea surselor de ap\ pentru animale.
• se repar\ sau se construiesc umbrarele [i ad\posturile pentru animale [i
pentru personal, stânele, c\[\riile, cantoanele pastorale.
• Unele din aceste lucr\ri se fac [i `n timpul sezonului de p\[unat.
• -~n timpul perioadei de p\[unat se fac o serie de lucr\ri cu scopul
`mbun\t\]irii compozi]iei floristice, refacerii plantelor [i prevenirii `mboln\virii
animalelor: cosirea plantelor nep\[unate, `mpr\[tierea dejec]iilor solide pentru a
preveni `mburuienarea, se pot aplica `ngr\[\minte cu azot dup\ fiecare ciclu de
p\[unat (N50) [i eventual irigarea p\[unii.
• - dup\ `ncetarea p\[unatului: cosirea resturilor, fertilizarea de toamn\,
conservarea infrastructurii.
• 6. ~ntocmirea graficului de p\[unat se face `n func]ie de: num\rul de
parcele, durata de refacere a ierbii, timpul cât animalele p\[uneaz\ pe o parcel\,
num\rul turmelor de animale, data `nceperii p\[unatului [i durata perioadei de
p\[unat.
Tehnica p\[unatului se refer\ la:
• - data `nceperii [i `ncet\rii p\[unatului;
• - `n\l]imea de p\[unat;
• - frecven]a p\[unatului;
• - modul de efectuare a p\[unatului `n interiorul fiec\rei parcele.
 • 1. Data `nceperii p\[unatului influen]eaz\: vegeta]ia paji[tilor, produc]ia,
`nsu[irile solului [i s\n\tatea animalelor.
• P\[unatul prim\vara devreme, pe sol umed:
• - solul se taseaz\, `nr\ut\]indu-se regimul de aer al acestuia, iar speciile
valoroase vor dispare cu timpul.
• - se formeaz\ denivel\ri, mu[uroaie, iar pe terenurile `n pant\ se
declan[eaz\ procesele de eroziune a solului.
• - se `nregistreaz\ [i o sc\dere a produc]iei, deoarece dup\ p\[unat,
refacerea plantelor pentru ciclul urm\tor se face numai pe seama substan]elor de
rezerv\ acumulate `n plante,
• - iarba tân\r\ are un con]inut ridicat de ap\ [i sc\zut `n celuloz\, se
rumeg\ greu, iar animalele se pot `mboln\vi.
• P\[unatul prim\vara prea târziu:
• - con]inutul de celuloz\ din plante cre[te, iar con]inutul de protein\ scade
scade consumabilitatea [i valoarea nutritiv\.
• Stabilirea datei optime pentru `nceperea p\[unatului:
• func]ie de `n\l]imea ierbii (apex 6-10 cm) (prod. 4-7 t/ha)
• gradul de umiditate a solului.
• Pe p\[unile alc\tuite din specii mai `nalte, p\[unatul poate `ncepe la
`n\l]imea plantelor de 15-20 cm, iar `n cazul p\[unilor cu ierburi scunde, la
`n\l]imea plantelor de 10-15 cm. Paji[tile temporare se p\[uneaz\ când plantele au
atins `n\l]imea de 20-25 cm. Animalele au acces pe p\[une când solul este zvântat.
• 2. Data `ncet\rii p\[unatului se stabile[te astfel `ncât plantele s\-[i refac\
rezervele de substan]e nutritive `n organele subterane, sporind astfel rezisten]a la
iernare. Se recomand\ `ncetarea p\[unatului cu 3-4 s\pt\mâni `naintea `nghe]urilor
permanente.
• 3. ~n\l]imea de p\[unat (intensitatea p\[unatului).
• P\[unatul se face pân\ la o anumit\ `n\l]ime de la suprafa]a solului,
considerat\ ca optim\, pentru regenerarea plantelor [i men]inerea nivelului de
produc]ie al paji[tii.
• - Dac\ p\[unatul se face prea de jos se `ntârzie refacerea plantelor [i `n
felul acesta se reduce nr. ciclurilor de p\[unat.
• - Dac\ p\[unatul se face prea de sus refacerea plantelor are loc mai
rapid, `ns\ scade produc]ia p\[unii,
 • - ~n\l]imea de p\[unat depinde [i de talia plantelor. ~n cazul paji[tilor cu
plante de talie mic\, p\[unatul se realizeaz\ pân\ la o `n\l]ime de 3-4 cm de la
suprafa[a solului, iar `n cazul p\[unilor `n care domin\ plante de talie medie [i
`nalt\, la 4-6 cm de la suprafa]a solului.
• La ultimul ciclu, p\[unatul se face mai de sus, ceea ce permite refacerea
plantelor [i acumularea substan]elor de rezerv\ pentru o bun\ rezisten]\ la iernare.
• 4. Frecven]a p\[unatului reprezint\ nr. de recolt\ri .
• Recolt\rile dese [i prea de jos reduc capacitatea de regenerare a plantelor,
acestea pot dispare din covorul ierbos [i `n final produc]ia scade.
• Speciile de talie joas\, adaptate la p\[unat, cum sunt: Lolium perenne, Poa
pratensis, Festuca rubra, Trifolium repens, Lotus corniculatus [.a. suport\
p\[unatul repetat, pe când speciile de talie `nalt\, cu multe frunze tulpinale, nu pot
fi p\[unate de mai multe ori.
• 5. Modul de efectuare a p\[unatului `n interiorul fiec\rei parcele
prezint\ importan]\ pentru compozi]ia floristic\ a p\[unilor [i pentru produc]ia
animalelor.
• liber pe toat\ parcela; treptat (por]ionat).

Folosirea paji[tilor prin cosit

• 1. Importan]a fânului pentru asigurarea bazei furajere
• ~n regiunile bogate `n precipita]ii, cu suprafe]e mari de paji[ti, fânul poate
reprezenta peste 40% din totalul furajelor din ra]ie.
• Importan]a fânului - prin valoarea nutritiv\ ridicat\
• 100 kg fân de calitate superioar\ - pân\ la 65 U.N. [i 7 kg P.D.,
• 100 kg fân de cantitate slab\ - valoare nutritiv\ redus\ la jum\tate,
apropiat\ de aceea a paielor de cereale.
• - fânul de calitate mijlocie con]ine 15-17% ap\, 8-9% substan]e
proteice, 2-2,5% gr\simi, 23-28% celuloz\, 39-43% substan]e extractive
neazotate, 6-8% s\ruri minerale [i cantit\]i apreciabile de vitamine.
• Valoarea nutritiv\ a fânului variaz\ func]ie de:
• - compozi]ia floristic\ a paji[tii
• - epoca de recoltare
• - modul de preg\tire [i p\strare
2. Recoltarea fâne]elor
• - epoca de recoltare
 • - `n\l]imea de recoltare
• - productivitatea `n anii urm\tori [i compozi]ia floristic\.
• a- Epoca de recoltare a fâne]elor are o influen]\ major\ asupra cantit\]ii [i
calit\]ii fânului.
• - Recoltarea fâne]elor cu `ntârziere, ceea ce are loc frecvent `n practic\,
prezint\ numeroase neajunsuri: un con]inut mai sc\zut `n protein\, s\ruri
minerale [i vitamine, dar cu con]inut mai ridicat `n celuloz\, ceea ce reduce
consumabilitatea [i digestibilitatea
• Refacerea plantelor dup\ cositul cu `ntârziere se face mai greu, deoarece
coincide cu o perioad\ secetoas\ [i ca atare se reduce produc]ia recoltei urm\toare
[i se `ntârzie recoltatul, produc]ia din anii urm\tori având de suferit (-50%),
deoarece nu se poate acumula din vreme rezerva de hran\ pentru anotimpul rece.
De asemenea, se produce [i o `mburuienare a fâne]ei, deoarece multe specii
nevaloroase ajung la diseminare.
• - Recoltarea timpurie a fâne]elor prezint\ avantajul ob]inerii unui fân
bogat `n proteine, cu un con]inut redus de celuloz\, un grad ridicat de
consumabilitate [i digestibilitate, dar cu o produc]ie mai redus\ la unitatea de
suprafa]\. Prin repetarea recolt\rii timpurii, mai mul]i ani consecutiv, are loc
dispari]ia treptat\ a gramineelor [i leguminoaselor valoroase.
• Pentru stabilirea epocii optime de recoltare a fâne]elor, trebuie s\ se ]in\
seama de:
• produc]ie [i calitatea nutre]ului
• recoltare - atunci când se realizeaz\ cea mai mare produc]ie de
protein\ la hectar, respectiv cea mai mare produc]ie de U.N. la hectar.
• Acest obiectiv se realizeaz\ - când gramineele sunt `n faza de
`nspicare-`nceptul `nflorii, iar leguminoasele se afl\ `n faza de `mbobocire.
• Rezult\ c\ epoca de recoltare a fâne]elor se stabile[te `n func]ie de specia
dominant\.
• b- ~n\l]imea de recoltare a fâne]elor. ~n\l]imea de la sol la care se
recolteaz\ plantele influen]eaz\ produc]ia [i calitatea fânului.
•  Recoltatul prea aproape de sol (ras) -plantele se refac mai `ncet,
deoarece rezervele de hran\ depozitate la partea inferioar\ a tulpinilor se
epuizeaz\, iar cu timpul unele specii pot s\ dispar\ din covorul ierbos.
 •  Recoltarea prea de sus - produc]ie mai mic\ de fân, iar calitatea
fânului va fi mai slab\, nefiind recoltate o parte din organele plantelor cu talie
joas\ (l\starii scur]i [i frunze ale gramineelor, `n special).
• ~n\l]imea de recoltare a fâne]elor este de 4-5 cm de la suprafa]a
solului. ~n cazul fâne]elor de mare produc]ie, ultima coas\ se va face la 6-7 cm de
la sol, pentru a permite plantelor s\ acumuleze rezerve de hran\ necesare pentru a
rezista condi]iilor nefavorabile din iarn\.
• Metode de recoltare
• ~n func]ie de condi]iile orografice, climatice, m\rimea suprafe]elor, starea
terenului [i posibilit\]ile tehnico-organizatorice, recoltarea fâne]elor se poate face
• manual, cu coasa
• mecanic, cu cositori
• - CP-2,1 (1,1-1,6 ha/or\) [i CPM-2,1 (1,5 ha/or\); vindrovere.
Pe terenurile accidentate se poate folosi motocositoarea “Carpatina”.
• 3. Preg\tirea fânului
• Preg\tirea fânului cuprinde procedeele tehnice necesare pentru reducerea
umidit\]ii plantelor, de la 75-85% cât are masa verde, la 15-17%, cât trebuie s\
fie umiditatea de p\strare a fânului.
• Cu cât durata de uscare a fânului este mai mare, cu atât pierderile sunt mai
ridicate, plantele supuse usc\rii sufer\ unele modific\ri ale structurii chimice,
`nregistrându-se astfel pierderi de substan]e nutritive.
• Pierderile din timpul usc\rii plantelor sunt de natur\ cantitativ\ [i
calitativ\.
• Pierderile cantitative sunt datorate scutur\rii, mai ales a frunzelor [i
florilor, `ndeosebi `n cazul leguminoaselor;
• foliolele fiind sub]iri se usuc\ mai repede, decât tulpinile . Ca urmare a
acestui fapt, când tulpinile ajung la umiditatea de 17-20%, foliolele cad la cea mai
mic\ atingere. ~n cazul gramineelor, pierderile de acest fel sunt mult mai reduse,
iar frunzele r\mân `n masa fânului.
• Pierderile calitative sunt datorate sp\l\rii cu apa de ploaie, oxid\rilor [i
fermenta]iilor.
•  Procesul de uscare: 2 faze (de ofilire; uscare propriu-zis\).
• a).dup\ recoltare plantele nu mai sintetizeaz\ substan]e organice
deoarece `nceteaz\ procesul de fotosintez\, ele continu\ s\ respire, pe seama
glucidelor solubile, atât timp cât celulele sunt `nc\ vii. Amidonul hidrolizeaz\ `n
monozaharide, iar substan]ele proteice sunt scindate pân\ la amoniac
(degradarea aminoacizilor [i hidroliza par]ial\ a amidonului), care se pierde `n
atmosfer\.
• Pierderi asem\n\toare au loc [i datorit\ proceselor fermentative,
biochimice
• Moartea celulelor survine atunci când umiditatea plantelor scade la
60-65% (2-5; 12-15 ore de la recoltare). Din acest moment membrana celular\
devine permeabil\, iar apa din precipita]ii sau rou\, solubilizeaz\ unele substan]e
[i le `ndep\rteaz\ din plante. Aceste pierderi sunt estimate la peste 15% din
con]inutul de substan]e nutritive. ~n acest timp se pot dezvolta unele specii de
ciuperci (mucegaiuri `n special) care pot deprecia total fânul.
• b). A doua parte a procesului de uscare, de la moartea celulelor pân\ la
umiditatea de p\strare dureaz\ mai mult, `nregistrându-se noi pierderi, deoarece
dup\ moartea celulelor, plantele pierd mai greu apa (2-3 zile).
• Pierderile din aceast\ perioad\ se datoresc atât proceselor microbiologice
(15%), cât [i celor de natur\ mecanic\ (3-10, 25%), `n procesul preg\tirii fânului
(`ntoarcerea brazdelor, formarea valurilor, strânsul `n c\pi]e, transport, etc.).
• -Reducerea la minimum a pierderilor, la preg\tirea fânului, se poate face
prin scurtarea perioadei de uscare.
• Metodele de uscare a fanului:
• pe sol; pe suporturi; prin balotare; prin strivirea plantelor; ventilare cu aer
rece [i cald; deshidratare.
• 1. Preg\tirea fânului pe sol. Este o metod\ specific\ regiunilor mai s\race
`n precipita]ii, când `n perioada de preg\tire a fânului cad pu]ine ploi. De[i este
una din metodele care realizeaz\ cele mai mari pierderi [i totodat\ cheltuieli mari,
totu[i aceast\ metod\ se practic\ pe scar\ larg\.
• Se disting dou\ procedee de preg\tire a fânului pe sol:
• - uscarea `n brazde, const\ `n aceea c\ brazdele rezultate la recoltare,
r\mân pe sol dou\ sau mai multe zile, `n func]ie de mersul vremii [i grosimea lor.
• Când brazdele sunt sub]iri, procesul de uscare poate avea loc f\r\
`ntoarcerea brazdelor [i dureaz\ 1-2 zile `n condi]ii favorabile.
• ~n cazul recolt\rii fâne]elor productive, rezult\ brazde groase, care trebuie
`ntoarse la 6-8 ore de la recoltare, deoarece brazdele se usuc\ mult pe partea
superioar\ [i foarte pu]in pe partea inferioar\.
 • Dup\ `ntoarcere, procesul de uscare continu\ pân\ la umiditatea de 25-
30%, când brazdele se adun\ `n c\pi]e de 2-3 m `n diametru [i circa 3 m `n\l]ime,
având 250-300 kg greutate. Pe timp frumos uscarea pân\ la umiditatea de p\strare
de 15-17% dureaz\ 2-3 zile, dup\ care fânul se transport\ la locul de depozitare.
• - uscarea `n valuri const\ `n strângerea brazdelor `n valuri, cu ajutorul
greblei rotative (G.R.-4,2), dup\ ce plantele s-au p\lit (se realizeaz\ la câteva ore
de la recoltare). Uscarea `n valuri se continu\ pân\ la umiditatea de 25-30%, dup\
care fânul este adunat `n c\pi]e, unde uscarea poate dura pe timp frumos 3-4 zile.
~n cazul ploilor toren]iale, c\pi]ele se desfac [i se refac din nou dup\ uscarea
fânului. Men]inerea c\pi]elor un timp `ndelungat poate produce etiolarea plantelor
de sub ele sau chiar distrugerea lor, dac\ aceast\ perioad\ dep\[e[te 8-10 zile.
• 2. Preg\tirea fânului pe suporturi. Se practic\ `n regiunile umede, `n
zona de munte [i chiar de deal. Este posibil\ `n unit\]ile cu suprafe]e mici de
fâne]e, care dispun de suficient\ for]\ de munc\.
• Suporturile folosite pentru uscare sunt: prepelecii, caprele piramidale,
caprele colib\ [i gardurile.
• Prepelecii sunt pari de lemn, cu `n\l]imea de 2-2,5 m [i diametru de circa 5
cm, prev\zu]i cu bra]e orizontale de 30-40 cm lungime, distan]ate la 40 cm, primul
etaj la 60 cm de la sol. Cantitatea de nutre] verde ofilit care se poate depozita pe un
asemenea suport este de 50-100 kg. La 1 ha de fânea]\ sunt necesari 200-500
prepeleci, `n func]ie de produc]ia realizat\.
• A[ezarea nutre]ului se face manual, `ncepând de jos `n sus.
• Caprele piramidale sunt realizate din 3 pari lungi de 2-3 m, dispu[i sub
form\ de piramid\ [i lega]i cu sârm\ la vârf. La `n\l]imea de 60-70 cm de sol,
`ntre pari se fixeaz\ 2-3 rânduri de [ipci, peste care se a[eaz\ nutre]ul ofilit, pân\
ce se formeaz\ o c\pi]\. Pe capr\ se pot a[eza 300-500 kg de nutre]. Pentru 1 ha
sunt necesare circa 25-40 capre piramidale.
• Caprele colib\ sunt alc\tuite din dou\ garduri, a[ezate `n form\ de colib\.
Fiecare gard este confec]ionat din 2 stâlpi cu `n\l]imea de 2 m, pe care se prind
stinghii orizontale de circa 3 m lungime, la 50-60 cm una de alta. Pe o colib\ se
pot a[eza 500-1000 kg nutre] ofilit, fiind necesare cca 15-20 capre colib\/1 ha.
• Gardurile/garduri suedeze, sunt alc\tuite din stâlpi de lemn de 2 m
`n\l]ime, care se `nfing `n sol la 2-3 m unul de altul. Pe ace[ti stâlpi se fixeaz\ mai
multe rânduri de stinghii de lemn sau sârm\, la 30-40 cm distan]\, primul rând
fiind de 60-70 cm de la sol. ~n locul sârmelor se pot folosi sfori de cânep\ sau
hârtie. Pe acestea se a[eaz\ nutre]ul ofilit, tot de jos `n sus. Pe 1 metru lungime de
gard se poate a[eza o cantitate de 100-150 kg nutre]. Dup\ uscare, desc\rcatul
`ncepe din partea superioar\.
• Dup\ uscarea fânului se procedeaz\ invers, se demonteaz\ sârma din
partea superioar\ care se `nf\[oar\ pe o rol\, opera]ia repetându-se cu sârmele
urm\toare. ~n alte cazuri, sârmele se `nlocuiesc cu sfori de hârtie care se taie la
`nc\rcarea fânului. Pentru 1 ha este necesar\ o lungime total\ de 80-150 m gard
(40-50 stâlpi [i 400-500 m.l. de sârm\ cu diametrul de 1 mm).
- suporturi pentru uscarea fânului :

• La preg\tirea fânului pe suporturi trebuie respectate câteva condi]ii:

• nu se a[eaz\ pe suporturi iarba plouat\ sau cu rou\,
• umiditatea la care se a[eaz\ iarba pentru uscare trebuie s\ fie de 40-
50%,
• este necesar\ greblarea marginilor suportului
• Indiferent de felul suporturilor, uscarea pe ace[tia se desf\[oar\ mai rapid
decât `n brazd\. Transportul fânului la locul de depozitare se face când umiditatea
acestuia a ajuns la 17-20%.
• Acest procedeu de uscare este mai bun decât preg\tirea fânului pe sol,
deoarece se reduc pierderile de natur\ mecanic\, iar fânul `[i p\streaz\ culoarea,
aroma [i gustul.
• 3 . Preg\tirea fânului prin balotare. Acest procedeu este folosit frecvent
`n regiunile de câmpie, mai ales pentru fânul de leguminoase.
 • Dup\ recoltare cu cositoarea mecanic\ sau vindroverul, se `ntorc brazdele,
la fel ca la preg\tirea fânului pe sol.
• Când umiditatea scade la (25)30-35% se face balotarea cu presa de
balotat. Presa de balotat se regleaz\ `n func]ie de umiditatea fânului, cunoscându-
se c\ presarea este mai puternic\ la un con]inut mai mic de ap\ [i invers.
• Baloturile r\mân pe câmp 3-4 zile, pentru ca umiditatea s\ scad\ la 15-
17%, sau se adun\, se transport\ [i se cl\desc `n [ire, l\sându-se canale de
aerisire pentru ca des\vâr[irea usc\rii s\ se fac\ cu curen]i de aer, folosind
instala]ii de ventilare.
• Balotarea nu se face la o umiditate mai mare de 35%, deoarece fânul poate
muceg\i.
• ~n urma balot\rii, volumul fânului se reduce de 3-5 ori, 1 m3 de fân
cânt\rind 250-400 kg, `n timp ce 1 m3 de fân nepresat cânt\re[te 60-80 kg.
Greutatea unui balot cu fân este de 35-60 kg.
• 4. Preg\tirea fânului prin ventilare cu aer rece sau cald.
• Preg\tirea fânului prin aceast\ metod\ const\ `n eliminarea apei din nutre]
`ntr-un timp mai scurt, prin folosirea curen]ilor de aer. ~n acest fel, pierderile de
substan]e nutritive [i vitamine, precum [i pierderile de natur\ mecanic\ sunt mult
mai mici. Fânul recoltat are culoare verde, arom\ pl\cut\ [i un con]inut ridicat de
vitamine.
• Iarba cosit\ r\mâne pe câmp, `n brazde, 1-2 zile pân\ când umiditatea
scade la 35-45%, dup\ care se transport\ la locul de depozitare. Uscarea se face `n
cele mai dese cazuri direct `n [ir\, alteori `n `nc\peri speciale sau `n fânare. Prin
aceast\ metod\ se preg\tesc fânurile cele mai valoroase (de lucern\, trifoi, paji[ti
sem\nate, fâne]e permanente de mare productivitate).
• Instala]ia de ventilare:
• - un ventilator de mare capacitate
• - canalul principal (distribuitorul de aer)
• - gr\tarele laterale
• - hornurile dop.
• Canalul principal trece prin mijlocul [irei, cap\tul opus ventilatorului fiind
astupat. De o parte [i de alta a acestui canal se a[eaz\ gr\tarele (pân\ la 1 m de
marginea [irei).
• Atât pe gr\tar, cât [i pe canalul principal se a[eaz\ hornurile dop.
Hornurile dop se confec]ioneaz\ din lemn, material plastic sau tabl\, având
`n\l]imea de 2,5 m, diametrul la partea superioar\ de 45 cm, iar la partea inferioar\
35 cm.
• 1 horn-dop revine la 5-7 m2 din suprafa]a [irei.
• Pentru uscare, nutre]ul se a[eaz\ pe gr\tare [i canalul principal `n straturi
succesive, de 1,5-2,5 m `n\l]ime [i se `ncepe ventilarea. Când nutre]ul a ajuns la
20-25% umiditate, hornurile-dop se ridic\ [i se a[eaz\ un nou strat de furaj.
• Aceast\ opera]iune continu\ pân\ la terminarea [irei, când se atinge circa
5-6 m `n\l]ime.
• Fânul se consider\ uscat când umiditatea din ultimul strat este de 20%, iar
aerul care iese din [ir\ este rece.
• Ventilarea cu aer cald. Aerul este `nc\lzit, `n prealabil, la 40-500C [i apoi
antrenat cu ventilatorul.
• Durata usc\rii maximum trei zile, pentru a nu favoriza dezvoltarea
mucegaiurilor.
• 5. Preg\tirea fânului prin deshidratare are loc `n instala]ii speciale, la
temperaturi foarte ridicate.
• instala]ia UFV-400 uscarea are loc la o temperatur\ de 100-1050C,
cu un randament de circa 400 kg/or\.
• instala]ia SDFV-90-28, usuc\ material la temperaturi mult mai ridicate
(500-10000C), cu un randament de 1500-3000 kg/or\, rezultând `n final f\ina de
fân.
• Prin folosirea acestei metode se reduc considerabil piederile de substan]e
nutritive.
• Depozitarea [i p\strarea fânului
• - fân de calitate superioar\ asigurarea condi]iilor optime pentru
depozitare [i p\strare.
• Condi]ia principal\ a p\str\rii - depozitarea la umiditatea de 15-17%.
• Fânul se p\streaz\ `n aer liber ([ire, stoguri) sau `n fânare, amplasate `n
apropierea ad\posturilor pentru animale, `ntr-un spa]iu delimitat .
• Locul pentru depozitare trebuie s\ fie mai ridicat, uscat, cu apa freatic\
`n profunzime. ~nainte de depozitare suprafa]a se cur\]\ de buruieni, se niveleaz\
[i se delimiteaz\ cu un [\n]ule] de circa 30 cm adâncime. Peste suprafa]a
delimitat\ se a[eaz\ un strat de paie de 50 cm grosime sau gr\tare din material
lemnos, pentru ca fânul s\ nu fie depozitat direct pe sol.
 • La depozitarea fânului cu umiditate ridicat\, sau la `nfiltrarea apei din
precipita]ii, se poate produce autoaprinderea (prin acumulare de subst. volatile [i
gaze de combustie: alcooli, acetone, eter, metan, hidrogen). Datorit\ activit\]ii
unor specii de bacterii [i ciuperci, temperatura din interior poate cre[te la 60-800C,
producându-se unele procese biochimice, precum [i caramelizarea fânului, iar
temperatura poate ajunge la 3000C.
• Scoaterea fânului din [ir\ sau stog se face prin t\iere, de la vârf la baz\,
cu ajutorul unor cu]ite speciale.
• Apreciarea calit\]ii fânului
• Calitarea fânului depinde de compozi]ia botanic\, compozi]ia chimic\,
digestibilitatea substan]elor organice [i consumabilitate, toate acestea fiind
condi]ionate de mediul natural `n care au crescut plantele, faza [i metoda de
recoltare, tehnica de uscare [i p\strare.
• Pentru aprecierea calit\]ii fânului se iau `n considerare unele `nsu[iri fizice
[i rezultatele analizelor chimice de laborator.
• `nsu[irile fizice se determin\ pe cale organoleptic\ [i se refer\ la: tipul [i
subtipul fânului; faza de recoltare; umiditatea; culoarea; mirosul; gradul de
pr\fuire; gradul de scuturare; gradul de `ncingere; prezen]a plantelor toxice.
• Prin analize chimice se determin\: PB, CB, P, Ca
• Fânul de caliate bun\: este dominat de specii cu valoare furajer\ bun\ [i
foarte bun\; plante neconsumate <1%; plante toxice max. 0,5%; floare de fân max.
2%; recoltarea `n faza optim\; f\r\ urme de mucegai; culoare verde; miros pl\cut;
umiditate 14-15%; plante cu tulpini fine; PB >9-10%; CB <25%; P>0,6%; Ca
>1,3%; rap. Ca/P=1,5-2.

TEME :
1. Descrie]i principalele sisteme de p\[unat.
2. Care sunt principiile p\[unatului ra]ional ?
3. S\ se determine: Cp, efectivul de animale (ovine), N, pe o p\[une de 20 ha,
cu o produc]ie global\ de 18000 kg/ha, K=85%, perioada de p\[unat de 160 zile,
timpul de refacere al ierbii de 35 zile [i timpul de ocupare de 5 zile.
4. Care sunt procedeele de preg\tire a fânului?
 MODULUL 4
GRAMINEE ANUALE FURAJERE
• Gramineele anuale furajere `nsu[iri:
• - sunt mai pu]in preten]ioase fa]\ de condi]iile de cre[tere, mai
ales fa]\ de umiditate, multe fiind rezitente la secet\;
• - realizeaz\ produc]ii ridicate când li se asigur\ condi]ii optime
de cre[tere [i dezvoltare;
• - sunt bogate `n hidra]i de carbon (fiind considerate furaje
energetice), `ns\ con]in mai pu]ine proteine decât leguminoasele;
• - au o folosire multipl\: nutre] verde, fân, nutre] murat, nutre]
concentrat, materiale de a[ternut pentru animale etc.;
• - se preteaz\ la tehnologii complet mecanizate;
• - suport\ mai bine p\[unatul decât leguminoasele [i nu provoac\
meteoriza]ii (timpanisme) când sunt consumate `n stare proasp\t\;
• - unele specii pot fi cultivate succesiv, fiind importante pentru
conveierul verde `n zone secetoase.
• Din aceast\ grup\ de plante fac parte: porumbul, orzul, ov\zul,
secara, sorgul, iarba de Sudan, raigrasul aristat, meiul, dughia [i ciumiza.
1. Porumbul furajer - Zea mays L.
• Importan]\
• Porumbul originar din America Central\ [i de Sud, adus `n
Europa `n secolul XVI. ~n ]ara noastr\ a fost cultivat pentru prima dat\ la sfâr[itul
secolului al XVII-lea - `nceputul secolului XVIII (mai `ntâi `n Transilvania, apoi `n
Muntenia [i dup\ aceea `n Moldova).
• ocup\ locul al treilea, ca suprafa]\, dup\ grâu [i orez [i locul al
doilea, ca produc]ie, dup\ grâu.
• - pe glob - cca 130 mil. ha (Anuarul FAO, 1994);
• - `n ]ara noastr\ - aprox. 3,0 mil. ha .
• ~ntrebuin]\ri: `n alimenta]ia omului, ca nutre] pentru animale [i ca materie
prim\ `n ind. alimentar\ (spirt, amidon, glucoz\, dextrin\, ulei).
• ~n furajarea animalelor sub form\ de concentrate, nutre] verde,
nutre] murat, fân, coceni etc.
• Porumbul boabe con]ine: 1,17-1,30 UN [i 70-80 g PD/kg.
 • Boabele con]in `n medie: ap\ 13,5%, proteine 10%, glucide 70,7% (din
care amidon 61,0%), gr\simi 4%, s\ruri minerale 1,4%, substan]e organice acide
0,4%.
• Porumbul pentru siloz (5-10 plante/m2) multiple avantaje.
• Porumbul pentru mas\ verde (50-60 plante/m2); grad ridicat
de consumabilitate [i digestibilitate; neajuns are un con]inut sc\zut `n substan]e
proteice (cultivarea `n amestec cu leguminoase anuale).
• Pentru fân pe suprafe]e mici, datorit\ produc]iilor sc\zute [i a faptului
c\ nutre]ul este grosier.
• Pentru siloz hibrizi din grupele de peste 400, cum ar fi: Fundulea 322
(HS), Fundulea 340 (HS), Fundulea 410 (HS), Pioneer 3362 (HS), `n cultura
succesiv\ [i `n zone de deal [i munte se folosesc hibrizi din grupa 300: Oana (HS),
Saturn (HS), Turda 260.
• Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol
• Porumbul germineaz\ la 8-10oC, > 13oC `n luna mai [i >18oC
`n lunile iunie-august.
• Porumbul rezist\ foarte bine la secet\.
• Produc]ii ridicate `n regim irigat sau când `n perioada de
vegeta]ie cad > 250-270 mm precipita]ii, uniform repartizate, mai ales `n lunile
iunie-iulie.
• perioad\ critic\ pentru ap\: de la apari]ia paniculului pân\ la
coacerea `n lapte mic[orarea produc]iei.
• Porumbul ofer\ rezultate bune pe soluri adânci, fertile, luto-nisipoase,
cu pH = 6,5-7,5, care permit dezvoltarea unui sistem radicular puternic..
Tehnologia de cultivare a porumbului pentru siloz
• Porumbul pentru siloz poate fi cultivat:
• `n cultur\ principal\
• `n cultur\ succesiv\.
• Rota]ia. pu]in preten]ios fa]\ de planta premerg\toare se
autosuport\, `n monocultur\, o perioad\ lung\ de timp.
• rota]ia o serie de avantaje.
• Rezultatele cele mai bune: dup\ leguminoasele anuale pentru
boabe [i furajere, cerealele p\ioase de toamn\, inul, cânepa, cartoful, sfecla [i
floarea soarelui.
• Porumbul nu se poate cultiva dup\ sorg [i iarb\ de Sudan.
 • Porumbul este o bun\ premerg\toare pentru culturile de
prim\var\ [i chiar pentru grâu aten]ie la erbicidele triazinice!
• Fertilizarea.
• 1 ton\ de s.u. porumbul pentru siloz are nevoie de 14-15 kg N; 5,5-
6,0 kg P; 13-14 kg K [i 4-5 kg Ca.
• gunoiul de grajd administrat la plantele premerg\toare sau
`ncorporat sub ar\tura de baz\ 20-40 t/ha.
• 70-100 kg/ha N; 50-60 kg/ha P pe cernoziomuri [i soluri
aluvionare [i 80-90 kg/ha pe celelalte tipuri de sol.
• pe podzoluri [i la altitudini mari aplicarea de gunoi de grajd [i
amendamente.
• Lucr\rile solului.
• ar\tura de var\ sau toamn\ la adâncimea de 20-22 cm.
• preg\tirea patului germinativ cu grapa cu discuri `n agregat cu grapa
cu col]i, care afâneaz\ solul pe ad. de 8-10 cm.
• S\mân]a [i sem\natul.
• Porumbul pentru siloz se seam\n\ `n epoca a II-a când temperatura `n
sol este de 8-10oC.
• Calendaristic `n zona de câmpie `ntre 1-20 aprilie [i `ntre 15-30
aprilie `n celelalte zone.
• Sem\natul cu sem\n\tori de precizie SPC-6, SPC-8, la distan]a
`ntre rânduri de 70-80 cm [i o adâncime de 5-6 cm pe soluri grele [i de 6-8 cm pe
soluri u[oare, uscate.
• Desimea 60-70 mii plante/ha, pe soluri fertile [i `ngr\[ate [i de
50-60 mii plante/ha `n zonele secetoase pe soluri mai pu]in fertile.
• `n regim irigat 80-90 mii plante/ha.
• Norma de sem\nat 15-25 kg/ha
• Tratamentul semin]ei `mpotriva: atacului de viermi sârm\ [i
r\]i[oar\ cu produse pe baz\ de carbofuran (Furadan, Carbodan, 28 l/t
s\mân]\).
• Lucr\rile de `ngrijire.
• 1. combaterea buruienilor prin 2-3 pra[ile mecanice, folosind CPU-4,2
la interval de circa 2 s\pt\mâni `ntre ele, la adâncimi din ce `n ce mai mici.
 • erbicidele: Atrazin (2,0 l/ha), Eradicane (6-7 l/ha), Diizocab (7-8 l/ha),
Frontier (1,1-1,6 l/ha) pentru buruienile monocotiledonate [i Sanrom ( 1 l/ha),
Oltisan (1 l/ha), Cambio (2-2,5 l/ha) pentru buruienile dicotiledonate.
• 2. irigarea 1500-3000 m3/ha, administrat\ `n 2-4 ud\ri a câte
600-800 m3/ha.
• Recoltarea, depozitarea [i conservarea.
• `n faza de lapte-cear\ plantele con]in 70-75% ap\.
• mecanizat cu combina de siloz universal\ (CSU) sau
combinele autopropulsate (CHF) care taie, toac\ [i `ncarc\ nutre]ul `n remorc\.
• depozitarea se face `n silozuri speciale.
• Produc]ia 30-40 t/ha mas\ verde, iar `n condi]ii de irigare
poate fi de 70-80 t/ha.
Tehnologia de cultivare a porumbului pentru m. v. [i fân
• Rota]ia. dup\ grâu, pr\[itoare fertilizate cu gunoi de grajd sau
dup\ sole s\ritoare.
• Fertilizarea. Porumbul pentru mas\ verde este mai preten]ios fa]\
de substan]ele nutritive din sol, decât porumbul pentru siloz desime mai mare.
• 20-40 t/ha gunoi de grajd, 70-100 kg/ha N; 30-50 kg/ha
P2O5; 40-60 kg/ha K2O pe terenurile nisipoase [i podzoluri.
• Lucr\rile solului. idem porumb siloz.
• S\mân]a [i sem\natul.
• se folosesc hibrizi din grupele de precocitate 100-200,
• se recomand\ `ns\mân]area la aceea[i epoc\ a 2-3 hibrizi diferi]i ca
precocitate.
• `n cultur\ principal\ se seam\n\: `n epoca a II-a, temperatura
este de 8oC, distan]a `ntre rânduri de 25-30 cm, cu o desime de 400-600 mii
plante/ha `n cultur\ neirigat\ [i la 30-40 cm `ntre rânduri, cu o desime de 250-300
mii plante/ha `n cultur\ irigat\, folosindu-se o cantitate de 80-150 kg/ha
s\mân]\.
• Pe terenurile `mburuienate se recomand\ ca sem\natul s\ se fac\ la 60-
80 cm `ntre rânduri, cu o norm\ de sem\nat de 30-50 kg/ha.
• Sem\natul se face la adâncimea de 6-8 cm, cu sem\n\tori universale.
• Lucr\rile de `ngrijire.
• `n rânduri dese nu sunt necesare lucr\ri de `ngrijire.
• `n rânduri rare ca la porumbul pentru siloz.
 • irigarea se poate face prin aspersiune sau prin brazde.
• Recoltarea, depozitarea [i conservarea.
• Porumbul sem\nat des [i folosit pentru nutre] verde se recolteaz\ (cosit)
când plantele au atins `n\l]imea de 60-70 cm [i dureaz\ pân\ la `nspicare, timp de
cca. 20-30(40) de zile.
• Folosirea prin p\[unat `n cadrul conveierului verde se poate face mai
devreme, când plantele au `n\l]imea de 50 cm [i numai por]ionat sau dozat cu
ajutorul gardului electric.
• Produc]ia. 20-30 t/ha la neirigat [i 40-60 t/ha `n condi]ii de
irigare [i fertilizare corespunz\toare
Tehnologia cultiv\rii porumbului `n amestec cu alte plante
• `n amestec cu leguminoase anuale, cum ar fi: soia, maz\rea,
bobul furajer, latirul etc.
• cele mai bune rezultate s-au ob]inut la cultivarea amestecului de porumb
cu soia, pentru nutre] verde [i pentru nutre] murat.
• Pentru nutre] verde, porumbul [i soia se seam\n\ `mpreun\, pe
acelea[i rânduri, la 25-30 cm distan]\ `ntre rânduri, folosind 45-50 kg/ha soia [i
50-70 kg/ha porumb.
• Pentru `nsilozare, sem\natul se face `mpreun\, pe acela[i rând, la
distan]a de 70-80 cm, folosind 35-40 kg/ha soia [i 12-15 kg/ha porumb, sau `n
rânduri alternative, cu 2-4 rânduri de soia [i 2-4 rânduri de porumb.
• con]inutul de proteine cre[te de la 7,6-8,5% la 11,8-13,5%,
realizându-se un spor de protein\ de 100-300 kg/ha.

Ov\zul - Avena sativa L.

• Importan]\
• Ov\zul este folosit `n alimenta]ia omului, sub form\ de gri[uri, fulgi, f\in\
[i `n furajarea animalelor ca furaj concentrat, nutre] verde, fân.
• Valoarea alimentar\ ridicat\ a produselor din boabe de ov\z le recomand\
`n alimenta]ia copiilor sau a bolnavilor.
• Boabele de ov\z – un forte bun nutre] concentrat pentru cabaline,
con]inând `n medie 13,3% ap\, 10,8% protein\, 5,2% gr\simi, 57,7% extractive
neazotate, 10% celuloz\, 3% cenu[\.
• Valoarea nutritiv\ √ 1 kg boabe = 1 U.N.
 • Pentru nutre] verde sau fân - se cultiv\ `n cultur\ pur\ sau `n amestec cu o
leguminoas\ anual\ (m\z\riche de prim\var\, maz\re, latir), formând borceagul
de prim\var\.
• Paiele [i pleava de ov\z sunt superioare celor de secar\ [i grâu, având o
valoare nutritiv\ de 37,7 U.N. la 100 kg.
• ~nsu[iri morfologice
• √ un sistem radicular bine dezvoltat, profund [i cu putere mare de
solubilizare a elementelor nutritive.
• Masa de r\d\cini cu 40% mai mare decât cea a orzului √ mai pu]in
preten]ios fa]\ de sol.
• Ov\zul - cultivat `n ]ara noastr\, mai ales ca plant\ de prim\var\.
• Sistematic\ [i soiuri
• Avena sativa; Soiuri: Cory, Mure[, Some[an.
• Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol
• De[i este o plant\ de climat umed [i r\coros, ov\zul suport\ mai
bine ca alte plante condi]iile secetoase.
• Temp. min. de germina]ie este de 2-3oC, iar tinerele plante suport\
temperaturi de -7oC.
• Cerin]ele fa]\ de ap\ - destul de ridicate, având cel mai mare coeficient de
transpira]ie dintre cereale (400-600).
• Fa]\ de sol - cerin]e reduse.
Tehnologia de cultivare
• Rota]ia. Ov\zul nu este preten]ios; premerg\toare foarte bune sunt
leguminoasele anuale sau perene. Nu se recomand\ cultivarea dup\ el `nsu[i, nici
dup\ sfecl\, decât dup\ 3-4 ani, pentru a preveni atacul de nematozi.
• Ov\zul este bun\ premerg\toare pentru plantele pr\[itoare [i
leguminoase.
• Fertilizarea. De[i este pu]in preten]ios fa]\ de elementele fertilizante din
sol, ov\zul consum\ cantit\]i mari de substan]e nutritive.
• √ pentru 1 t boabe [i produc]ia de paie aferent\, ov\zul consum\: 27,2 kg
N, 13,4 kg P2O5, 27,4 kg K2O [i 6,5 kg CaO. Ov\zul reac]ioneaz\ bine la
fertilizarea organo-mineral\ pe toate tipurile de sol
• Se recomand\ N50-75P45-60 , func]ie de sol. Pe soluri s\race `n potasiu se
aplic\ [i 40-60 kg K2O.
• Lucr\rile solului - ar\tura -la 20-25 cm,
 • √ preg\tirea patului germinativ cu grapa cu discuri `n agregat cu grape cu
col]i reglabili sau cu combinatorul-prim\vara devreme.
• Patul germinativ trebuie s\ fie foarte bine m\run]it [i nivelat.
• S\mân]a [i sem\natul. S\mân]a: P=98% [i G= 90%. Pentru a
preveni atacul de t\ciune zbur\tor (Ustilago avenae) [i t\ciune `mbr\cat (Ustilago
Kölleri), s\mân]a se trateaz\ cu Vitavax 75% (1,5 kg/t), Criptodin (1,5 kg/t) sau
T.M.T.D. (4 kg/t). Se ob]in rezultate bune [i prin tratamentul cu formaldehid\.
• Sem\natul se face `n urgen]a I, când temperatura solului este de 2-3oC, la
distan]a de 12,5-15 cm; desimea de 450-550 b.g./m2;
• - cantitatea de s\mân]\ de 120-140 kg/ha.
• Lucr\rile de `ngrijire.
• t\v\lugitul
• Combaterea buruienilor - prin respectarea rota]iei [i cu ajutorul erbicidelor
SDMA (1,5-2 l/ha), Icedin forte (1-1,5 l/ha).
• Pentru combaterea gândacului b\los (Oulema melanopa L.) se trateaz\ la
avertizare cu Sinoratox (l,5-3,5 l/ha).
• Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Alegerea momentului recolt\rii [i
scurtarea duratei ei au mare importan]\, deoarece coacerea este e[alonat\ .
• Recoltarea pentru boabe se face la `nceputul matur\rii depline, cu
combina pentru cereale.
• Recoltarea ov\zului pentru mas\ verde are loc `n faza de burduf, pân\ la
apari]ia paniculului, iar pentru fân, de la apari]ia paniculului pân\ la `nflorire.
• Produc]ia - `n func]ie de condi]iile de cultivare. ~n general produc]ia medie
de boabe din ]ara noastr\ este de 1500-2000 kg/ha.
• Raportul boabe:paie este de 1:2

Secara - Secale cereale L. var vulgare Körn.

• Importan]\
f utilizare `n hrana omului, fiind a doua cereal\ panificabil\ dup\ grâu, `n
zonele cu clim\ rece [i umed\ din ]\rile nordice.
f ~n furajarea animalelor se folose[te ca nutre] concentrat, mas\ verde sau
fân.
f Se cultiv\ singur\ sau `n amestec cu m\z\richea de toamn\, formând
borceagul de toamn\.
f Ca nutre] verde - se poate folosi prin p\[unat sau cosit
 f se cultiva `n condi]ii mai vitrege, unde alte culturi mai preten]ioase nu
reu[esc, valorificând solurile acide sau cele nisipoase ;
f Gozurile cu sclero]i de cornul secarei, >1%, produc `mboln\viri
animalelor, cunoscute sub numele de ergotisme, ce se datoresc con]inutului `n
alcaloizi toxici (cornutin\, ergotin\, ergotoxin\ etc.).
f Valoarea nutritiv\ a 100 kg boabe este de 118 U.N.
~nsu[iri morfologice
f √ sistem radicular bine dezvoltat [i cu o mare capacitate de solubilizare a
compu[ilor greu solubili din sol.
f cerin]e reduse fa]\ de sol.
f Tulpina are 5-6 internoduri, iar `n\l]imea la formele cultivate este
de 120-180 cm.
f o cre[tere mai rapid\ decât a plantelor de grâu sau ov\z, astfel c\
secara valorific\ mai bine rezervele de ap\ din z\pad\ [i `n\bu[\ mai u[or
buruienile.
f Sistematic\ [i soiuri
f √ apar]ine genului Secale;
f Soiuri √ Amando, Apart, Gloria, Impuls, Marlo, Orizont, Rapid,
Suceveana.
f Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol
f Perioada de vegeta]ie este de 280-290 zile ;
f Secara este o plant\ rezistent\ la iernare, dep\[ind `n aceast\ privin]\ grâul
[i orzul de toamn\. Fa]\ de umiditate, cerin]ele sunt moderate, având un coeficient
de transpira]ie de 250-400.
f Secara reu[e[te [i `n zonele mai reci [i umede. Având o cre[tere rapid\ a
tulpinii prim\vara, secara valorific\ bine rezerva de ap\ din timpul iernii, reu[ind
[i `n zonele mai secetoase.
f Valorific\ bine terenurile s\race, fiind pu]in preten]ioas\ fa]\ de sol,
datorit\ sistemului radicular profund [i a capacit\]ii mari de absorb]ie. Reu[e[te pe
soluri s\race, pietroase, nisipoase, acide.
f Tehnologia de cultivare pentru furaj
f Rota]ia. Plant\ pu]in preten]ioas\ fa]\ de planta premerg\toare, `ns\
rezultate bune se ob]in dup\ premerg\toare care p\r\sesc terenul devreme:
maz\re, borceag, porumb furajer, in, cartof.
f Fertilizarea
 f reac]ioneaz\ bine la `ngr\[\minte. Se recomand\ 50-60 kg/ha N, `n
prim\var\ la pornirea `n vegeta]ie, 50-70 kg/ha P2O5 [i 40-50 kg/ha K2O,
toamna sub ar\tur\.
f Lucr\rile solului.
f √ ar\tura la 20-22 cm, men]inut\ curat\ de buruieni.
f √ preg\tirea patului germinativ - cu combinatorul; √ bine tasat [i m\run]it,
deoarece secara formeaz\ nodul de `nfr\]ire mai la suprafa]\.
f S\mân]a [i sem\natul. S\mân]a trebuie s\ aib\ puritatea de 98%,
germina]ia de peste 85% [i s\ fie liber\ de sclero]i de cornul secarei. S\mân]a se
trateaz\ cu Vitavax (2 l/t de s\mân]\) sau Criptodin (1-1,5 kg/t de s\mân]\).
f Sem\natul √ cu sem\n\tori universale (SUP-21, SUP-29) toamna devreme,
`ntre 25 septembrie-5 octombrie `n sud [i `ntre 15-25 septembrie `n zonele
subcarpatice.
f Distan]a `ntre rânduri 12,5-15 cm, adâncimea de sem\nat de 3-4 cm pe
solurile mijlocii [i de 5-6 cm pe solurile nisipoase.
f Desimea √ 500-600 b. g./m2, folosind 140-200 kg/ha s\mân]\.
f Lucr\rile de `ngrijire
f control permanent al sem\n\turilor pe timpul iernii, deoarece plantele sunt
expuse mai mult mucegaiului de z\pad\ [i autoconsumului.
f ~n prim\var\ se recomand\ t\v\lugirea culturilor cu plante dezr\d\cinate.
f Combaterea buruienilor se face prin respectarea rota]iei sau prin erbicidare
cu 2,4 D (1,5-2,0 l/ha), Icedin forte (2 l/ha), Illoxan (2,5 l/ha), Avadex (3-5 kg/ha).
f La nevoie, toamna se aplic\ o udare de r\s\rire cu 300-400 m3/ha, `n
timpul vegeta]iei 1-2 ud\ri cu norme de 300-500 m3/ha.
f Recoltarea, depozitarea [i conservarea.
f Secara pentru nutre] verde:
f √ prin p\[unat când plantele au 20-25 cm `n\l]ime
f √ cosit [i administrat la iesle la 30-35 cm `n\l]ime
f √ se folose[te timp de 15-20 zile, pân\ la ie[irea din burduf.
f Recoltarea pentru boabe la umiditatea de 14%.
f la folosirea prin p\[unat, 15-25 t/ha m.v., iar la folosirea prin cosit
[i administrat la iesle de 25-35 t/ha.
f `n zona optim\: 3-5 t/ha boabe, rap. boabe:paie 1:2
 Sorgul - Sorghum bicolor (L.) Mnch.
• Importan]\
• se cultiv\ pentru boabe, m\turi, sirop bogat `n zah\r, furajarea
animalelor sub form\ de siloz sau nutre] verde etc..
• pe glob - 43,7 mil. ha, iar `n ]ara noastr\ - 6 mii ha .
• Boabele de sorg sunt folosite direct `n alimenta]ia oamenilor sub form\
de f\inuri `n unele zone din Africa, India, China, Egipt, Orientul Apropiat.
• ~n industrie se utilizeaz\ la fabricarea amidonului, alcoolului [i berii `n
amestec cu boabele de orz.
• Sorgul tehnic serve[te pentru confec]ionarea m\turilor, a periilor [i altor
`mpletituri, iar din cel zaharat se extrage un suc dulce, bogat `n zaharoz\.
• Ca furaj se cultiv\ pentru mas\ verde, nutre] murat [i semin]e, folosit
mai ales `n alimenta]ia taurinelor la `ngr\[at.
• Fânul de sorg este relativ s\rac `n proteine, dar con]ine `n schimb cantit\]i
mari de caroten, s\ruri de calciu [i fosfor, fiind superior porumbului din acest
punct de vedere.
• ~n stare verde, plantele de sorg con]in principii toxice sub forma
glicozidului cianogen "durrhina", care, `n contact cu o enzim\ din rumenul
animalelor (emulsina) se descompune [i pune `n libertate acid cianhidric.
• Mai sensibile la intoxica]iile cu sorg sunt rumeg\toarele.
• Doza letal\ de acid cianhidric este de 1 mg/kg greutate vie la taurine [i de
0,1 mg/kg greutate vie la ovine. Prevenirea intoxica]iilor cu sorg se realizeaz\
prin folosirea furajului verde numai dup\ minim 3-4 ore de la recoltare.
~nsu[iri morfologice
• √ sistemul radicular foarte bine dezvoltat, care ajunge la adâncimi de cca.
2 m [i prezint\ un num\r aproape dublu de peri[ori absorban]i, fa]\ de
porumb.
• Tulpina este format\ din 7-20 internoduri pline cu m\duv\, având
`n\l]imea de 1,5-3 m [i o capacitate mare de l\st\rire.
• Frunzele, lungi de 50-80 cm ; inflorescen]a este un panicul ovat-alungit,
erect, adunat sau lax, de pân\ la 50 cm ; fructul este o cariops\ alb\ sau g\lbuie,
comprimat\, acoperit\ de palee [i glume ro[iatice, brune sau g\lbui.
• Sistematic\ [i soiuri
• Sorgul cultivat prezint\ variet\]ile:
 • √ cu panicul lax (var. saccharatum [i var. tehnicum)
• √ cu panicul dens (var. bicolor [i var. cernuum).
• Pentru furaj se cultiv\ variet\]ile saccharatum, tehnicum [i bicolor.
• ~n afar\ de hibrizii: sorg x iarb\ de Sudan F-1104, Sweetleaf [i Tutova
care sunt foarte productivi, cu un con]inut sc\zut `n durrhin\, se mai cultiv\
hibrizii: Aralba, Argence, B.864, Fundulea 21, Fundulea 30, Fundulea 32,
Nutricane.
• Sorgul furajer se caracterizeaz\ prin tulpini `nalte, sub]iri, bogate `n zah\r
[i o capacitate mare de l\st\rire.
• Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol
• cerin]ele fa]\ de c\ldur\ sunt mari; temp. minim\ de germina]ie
este de 10 C, iar temperatura medie zilnic\ favorabil\ cre[terii de 21-22oC.
o

Suport\ ar[i]ele de 38-40oC, iar temperaturile de sub 15oC stânjenesc cre[terea.

• Sorgul este mai pu]in preten]ios fa]\ de umiditate, coeficientul de
transpira]ie fiind de 153-190. Datorit\ rezisten]ei mari la secet\, sorgul este
denumit "c\mila vegetal\".
• Fa]\ de sol este preten]ios, reu[ind pe soluri cu pH= 6,5-8,5, mijlocii,
fertile. Valorific\ eficient solurile nisipoase [i pe cele s\r\turate.
• Tehnologia de cultivare pentru furaj
• Rota]ia. Ritmul lent de cre[tere din primele faze de vegeta]ie
impune cultivarea sorgului dup\ plante care las\ terenul curat de buruieni, de
obicei culturile pr\[itoare. Se poate practica [i monocultura de sorg timp de 3-5
ani.
Fertilizarea. ~n condi]ii de umiditate optim\, sorgul reac]ioneaz\
favorabil la fertilizarea cu azot. Se recomand\ fertilizarea cu 50-100 kg/ha azot,
prim\vara, la preg\tirea patului germinativ [i 30-60 kg/ha fosfor, toamna la
ar\tura de baz\.
• Gunoiul de grajd, 30-40 t/ha se aplic\ plantei premerg\toare, cu excep]ia
culturilor de sorg de pe solurile nisipoase, unde se recomand\ aplicarea lui direct\,
sub ar\tura de baz\.
• Lucr\rile solului. ar\tur\ de var\ sau toamn\, la adâncimea de 20-25 cm,
cu pluguri echipate cu scormonitori.
• preg\tirea patului germinativ cu grapa cu discuri la adâncimea de
`ncorporare, plus 1-2 cm.
 • S\mân]a [i sem\natul. S\mân]a, cu P= 97% [i G > 85%, se
trateaz\:Tiradin 75 (3 kg/t), Sudox (12,5 kg/t), Furadan (2,5 kg/t).
• Sem\natul se face prim\vara, dup\ ce a trecut pericolul brumelor târzii,
când temperatura solului este de >10oC, la adâncimea de sem\nat.
• Distan]a `ntre rânduri [i `ntre plante pe rând √ `n func]ie de scopul culturii
[i caracteristicile solului; cu SPC sau SUP
• √ sorgul pentru boabe – la 70-80 cm `ntre rânduri, cu o desime de 180-
200 mii plante recoltabile/ha, folosind o cantitate de s\mân]\ de 10-15 kg/ha,
• √ sorgul pentru siloz - la 50-60 cm `ntre rânduri, cu o cantitate de
s\mân]\ de 20-25 kg/ha,
• √ sorgul pentru mas\ verde sau fân - la 25-30 cm `ntre rânduri, cu o
norm\ de s\mân]\ de 40-50 kg/ha.
• Adâncimea de sem\nat: 3-4 cm pe solurile mijlocii [i grele [i de 5-7 cm pe
solurile u[oare.
• Sorgul pentru furaj √ se poate sem\na [i `mpreun\ cu soia: 25
kg/ha sorg + 60 kg/ha soia - pentru m. v. [i 20 kg/ha sorg + 40 kg/ha soia -
pentru `nsilozare
• Lucr\rile de `ngrijire. t\v\lugirea imediat dup\ sem\nat.
• ~n culturile neerbicidate se fac 2-3 pra[ile mecanice [i 1-2 pra[ile
manuale. Pentru combaterea pe cale chimic\ a buruienilor solul se erbicideaz\
preemergent cu Propazin 50 PU (6-8 kg/ha), când dup\ sorg urmeaz\ porumb sau
cu Propazin 50 PU 3-4 kg/ha + Satecid 4-6 kg/ha, când urmeaz\ grâu, orz sau
maz\re. Pentru buruienile dicotiledonate se pot folosi erbicidele SDMA sau Icedin
forte (2 l/ha).
• ~n primele faze sunt necesare 1-3 tratamente pentru combaterea p\duchelui
verde al cerealelor, cu Carbetox 37 (2 l/ha).
• Culturile de sorg pentru siloz nu se r\resc, iar cele pentru nutre]
verde sau fân nu necesit\ lucr\ri de `ngrijire.
• ~n anii seceto[i, prin irigare se ob]in produc]ii ridicate.
• Recoltarea, depozitarea [i conservarea.
• √ Sorgul pentru boabe se recolteaz\ la maturitate deplin\, când umiditatea
acestora este de 17%, cu combina de cereale.
• √ Sorgul pentru siloz se recolteaz\ `n faza de lapte-cear\ sau cear\, iar
amestecul cu soia, la sfâr[itul `nfloritului sorgului.
 • √ Pentru nutre] verde, sorgul se recolteaz\ când plantele au `n\l]imea de
40-50 cm [i se continu\ 20-25 zile pân\ la apari]ia paniculului, iar pentru fân la
apari]ia paniculului.
• √ ~n\l]imea de recoltare este de 8-10 cm de la sol, pentru a stimula
refacerea plantelor [i ob]inerea otavei.
• Produc]ia. La sorgul pentru boabe √ 5-8 t/ha, la cel pentru nutre]
verde √ 25-35 t/ha, iar la sorgul pentru siloz de 40-50 t/ha.

Iarba de Sudan - Sorghum sudanense

Importan]\ :
⌦ produc]ii mari
⌦ rezisten]\ deosebit\ la secet\
⌦ calitate bun\ a nutre]ului.
⌦ Productivitatea ridicat\ se datore[te capacit\]ii mari de regenerare (2-4
recolte pe an).
⌦ Se utilizeaz\ `n furajarea animalelor sub form\ de nutre] verde, semisiloz
[i siloz. Având o perioad\ lung\ de vegeta]ie, constituie o component\ de baz\ a
conveierului verde, mai ales `n zonele secetose [i `n perioadele critice din a doua
jum\tate a verii [i `nceputul toamnei.
⌦ Iarba de Sudan produce un nutre] valoros, bogat `n substan]e nutritive [i cu
un grad ridicat de consumabilitate [i digestibilitate.
⌦ Fânul de iarb\ de Sudan con]ine 15% ap\, 10,6% protein\, 2,4% gr\simi,
39% extractive neazotate, 25,6% celuloz\, 7,4% cenu[\.
⌦ suport\ bine p\[unatul.
~nsu[iri morfologice
• sistemul radicular - fasciculat, ramificat [i profund, ajungând la 2-2,5 m
adâncime [i care exploreaz\ un volum mare de sol, fapt ce `i confer\ o rezisten]\
deosebit\ la secet\.
• Tulpinile sunt formate din noduri [i internoduri, `nalte de 2-2,5 m, iar
frunzele alterne, late.
• Inflorescen]a este un panicul dens, pân\ la 40 cm lungime, cu spicule]e
uniflore grupate câte 3.
• Fructul este o cariops\ ovoidal\, acoperit\ de palee [i glume brun-ro[iatice
sau verzi-g\lbui.
 • Sistematic\ [i soiuri
• Iarba de Sudan are `n cultur\ `n ]ara noastr\, numeroase soiuri, `ns\
cele mai valoroase sunt Sirius [i Sonet.
• Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol
• plant\ modest\ `n privin]a cerin]elor fa]\ de clim\ [i sol
• iarba de Sudan are nevoie `n primul rând de c\ldur\. Pentru germinare
sunt necesare 12-13oC, iar la temperaturi < -3o - - 4oC tinerele plante dispar.
• Reu[e[te `n condi]ii de secet\ excesiv\. Când aprovizionarea cu ap\ este
satisf\c\toare, fie din iriga]ii, fie din precipita]ii, iarba de Sudan produce 3-4
recolte pe an.
• Iarba de Sudan se comport\ bine pe solurile a c\ror pH este de 6,5-8,5.
Tehnologia de cultivare pentru furaj
• Rota]ia. Având o cre[tere lent\ `n primele faze de vegeta]ie, iarba
de Sudan este sensibil\ la `mburuienare. Se recomand\ cultivarea dup\
pr\[itoare sau leguminoase anuale, care las\ terenul curat de buruieni. Se poate
cultiva 4-5 ani `n monocultur\, iar dup\ iarb\ de Sudan solul este sec\tuit `n ap\ [i
azot nitric, putând urma porumb pentru boabe sau furaj.
• Fertilizarea. Pentru a produce 1 t kg s.u., iarba de Sudan, consum\
16-17 kg azot, 6-7 kg fosfor, 28-30 kg potasiu [i 9-10 kg calciu.
• ~ngr\[\mintele cu azot `n doze de 100-120 kg/ha se aplic\
frac]ionat (2/3 prim\vara devreme [i 1/3 dup\ prima coas\), iar cele cu fosfor `n
doz\ de 40-80 kg/ha se aplic\ sub ar\tura de baz\.
• Gunoiul de grajd `n doz\ de 20-40 t/ha este foarte bine valorificat
când iarba de Sudan urmeaz\ `n rota]ie `n primii doi ani de la administrare.
• Lucr\rile solului. Ar\tura se face toamna, cu pluguri cu
scormonitori, la 20-25 cm.; preg\tirea patului germinativ cu grapa cu discuri, la
adâncimea de sem\nat.
• S\mân]a [i sem\natul. S\mân]a trebuie s\ fie curat\, lipsit\ de costrei
(Sorghum halepense), cu puritatea de 97% [i germina]ia de peste 70%. Sem\natul
se face prim\vara târziu, când temperatura solului este de 10-12oC [i exist\
tendin]e de cre[tere a acesteia.
• √ Pentru mas\ verde sau fân se seam\n\ cu sem\n\tori universale
(SUP), la 12,5 cm `ntre rânduri, cu 600 plante/m2,
 • √ pentru siloz sau s\mân]\, la 50-60 cm `ntre rânduri cu desimea de 150-
200 plante/m2.
• Norma de s\mân]\ este de 35-40 kg/ha pentru mas\ verde sau fân [i 15-
20 kg/ha când se seam\n\ pentru siloz sau s\mân]\.
• Lucr\rile de `ngrijire. ~n anii cu prim\veri secetoase este de dorit
ca dup\ sem\nat solul s\ se lucreze cu un t\v\lug inelar, la nevoie - distrugerea
crustei.
• Combaterea buruienilor, `n special a celor anuale dicotiledonate [i a
p\l\midei, se realizeaz\ printr-un tratament cu 2,4 D, `n doz\ de 1,5-2 kg/ha, `n
faza de `nfr\]ire a plantelor.
• Irigarea este necesar\ `n cazurile `n care se urm\re[te realizarea
unor produc]ii mari, repartizat\ pe 3 sau 4 cicluri de produc]ie. Dup\ fiecare coas\
se aplic\ o norm\ de udare de 600-700 m3/ha.
• Recoltarea, depozitarea [i conservarea.
• √ Pentru nutre] verde administrat la iesle, iarba de Sudan se recolteaz\
e[alonat, `ncepând cu momentul `n care plantele au 70-80 cm `n\l]ime [i
terminând cu `nceputul fazei de burduf. √ Recoltarea pentru fân se face la apari]ia
paniculului
• √ pentru `nsilozare la `nceputul form\rii boabelor.
• Pentru a stimula regenerarea plantelor se recomand\ ca `n\l]imea de
recoltare s\ fie de 10 cm.
• √ Pentru s\mân]\, recoltarea se face când inflorescen]ele de pe tulpinile
principale au ajuns la maturitate deplin\, `n dou\ faze: mai `ntâi se taie [i se leag\
`n snopi, iar dup\ ce plantele s-au uscat, se treier\ cu combina.
• Conservarea ierbii de Sudan prin `nsilozare este u[or de realizat,
dat fiind con]inutul ridicat al plantelor `n zaharuri fermentescibile, care dep\[esc
de regul\ 20% din s.u.
• Produc]ia de mas\ verde este de 30-40 t/ha, fân de 8-10 t/ha, iar cea de
siloz de 40-50 t/ha. Când se cultiv\ pentru s\mân]\ se poate ob]ine o produc]ie de
1500-2000 kg/ha.

Raigrasul aristat - Lolium multiflorum

• Importan]\:
• Raigrasul aristat prezint\ deosebit\ importan]\, datorit\:
 • √ poten]ialului mare de produc]ie,
• √ valorii nutritive ridicate √(1 kg s.u.=0,8-0,9 UN [i con]ine 130-160 g
P.D.),
• √ consumabilit\]ii [i digestibilit\]ii mari,
• √ perioadei lungi de folosire (20-25 zile la primul ciclu de produc]ie [i 15-
18 zile la ciclul al doilea),
• √ ofer\ un nutre] verde foarte timpuriu,
• √ este o bun\ premerg\toare pentru culturile succesive (`n cazul folosirii a
1-2 recolte),
• √ este o bun\ plant\ amelioratoare a solului (las\ `n sol 7-12 t/ha r\d\cini
uscate, echivalente cu 25-40 t/ha gunoi de grajd),
• √ se conserv\ u[or prin `nsilozare
• √ produce cantit\]i mari de s\mân]\ (1000-2000 kg/ha `n primul an, `n
condi]ii de irigare).
• ~n ]ara noastr\ raigrasul aristat pentru furaj, se cultiv\ pe circa 100 000 ha.
• Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol
• Raigrasul aristat este o specie rezistent\ la temperaturi sc\zute, pân\ la -
270C f\r\ a fi acoperit de strat de z\pad\, dar este o plant\ preten]ioas\ fa]\ de
umiditate. Nu rezist\ la secet\, ceea ce impune cultivarea `n condi]ii de irigare;
prefer\ solurile cu fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\.
• Tehnologia de cultivare
• Rota]ia. Sunt considerate ca bune premerg\toare pentru cultivarea
raigrasului aristat, plantele care elibereaz\ devreme terenul; cartofii timpurii,
cerealele de toamn\ [i prim\var\, plantele anuale furajere recoltate pân\ la
`nceputul lunii august. Contraindicate sunt culturile pr\[itoare tratate cu erbicide
triazinice. Raigrasul aristat este o bun\ plant\ premerg\toare pentru porumbul
boabe sau siloz.
• Fertilizarea. Raigrasul aristat consum\ cantit\]i mari de elemente
minerale din sol [i reac]ioneaz\ favorabil la fertilizare.
• Se recomand\: fosfor 50-80 kg/ha, azot 150-300 kg/ha, se aplic\
frac]ionat (N50-100 pe sol `nghe]at [i N60-70 dup\ prima [i
urm\toarele coase).
 • Lucr\rile solului. Ar\tura de var\ sau toamn\ se efectueaz\ la adâncimea
de 20-25 cm, ar\tur\ care se prelucreaz\ cu grapa cu discuri, iar `naintea
sem\natului se preg\te[te patul germinativ cu combinatorul.
• S\mân]a [i sem\natul.
• puritatea 90% [i germina]ia >75%.
• Sem\natul se face `n prima decad\ a lunii septembrie `n zona de câmpie
[i `n a doua jum\tate a lunii august `n zona colinar\; distan]a `ntre rânduri este
de 12,5-15 cm, adâncimea de sem\nat de 2-3 cm, cantitatea de s\mân]\ de 25-30
kg/ha, iar sem\natul se face cu sem\n\tori universale (SUP).
• Lucr\rile de `ngrijire.
• Combaterea buruienilor se face prin respectarea rota]iei [i `n caz de nevoie,
prin aplicarea erbicidelor (2,4 D `n doz\ de 1,5-2 kg/ha `n 300-400 l ap\)
prim\vara, când buruienile dicotiledonate sunt `n faza de rozet\.
• Irigarea culturii: 1 udare de r\s\rire cu 300 m3/ha [i apoi dup\ fiecare
recoltare, norme de 600-700 m3/ha.
• Recoltarea, depozitarea [i conservarea.
• √ pentru mas\ verde se recolteaz\ la primul ciclu de produc]ie când
`n\l]imea plantelor este de 40-50 cm [i apoi dup\ fiecare 25-30 zile, interval
când are loc regenerarea plantelor.
• √ pentru fân se recolteaz\ la `nceputul `nfloririi
• √pentru `nsilozare `n faza de burduf.
• Produc]iile: `n condi]ii de irigare ajung pân\ la 120-150 t/ha mas\ verde,
iar `n condi]ii neirigate se ob]in 60-80 t/ha mas\ verde.
• Cultivarea raigrasului aristat pentru producerea de s\mân]\
• unele diferen]ieri fa]\ de tehnologia pentru furaj.
• √ fertilizarea cu `ngr\[\minte cu azot se face cu doze mai mici (N50-70
kg/ha), prim\vara timpuriu, iar `n condi]ii de irigare, când s\mân]a se realizeaz\ la
coasa a doua, se mai poate administra o doz\ de N50-70 kg/ha dup\ prima
recoltare; `ngr\[\mintele cu fosfor se administreaz\ toamna, odat\ cu ar\tura sau
la preg\tirea patului germinativ, doza 50-80 kg/ha.
• √ Sem\natul se poate face `n rânduri obi[nuite sau la 25-30 cm
distan]\, cu o norm\ de s\mân]\ de 20-25 kg/ha, respectiv 15 kg/ha.
• √ ~n condi]ii de neirigare prima recolt\ se las\ pentru s\mân]\, iar `n
condi]ii de irigare se poate ob]ine s\mân]\ [i de la a doua coas\.
 • Recoltarea se poate face `ntr-o faz\, direct cu combina, când umiditatea
semin]elor este de 30-40%, sau `n dou\ faze, la umiditatea semin]elor de 40-
50%, cu vindroverul, dup\ care plantele r\mân 1-2 zile `n brazd\, apoi se treier\
cu combina.
• Pentru a se evita scuturarea semin]elor se recomand\ ca recoltarea s\ se
fac\ diminea]a [i seara. Semin]ele se usuc\ pân\ la umiditatea de 13-15%, se
condi]ioneaz\ [i se p\streaz\ `n saci sau `n vrac, `ntr-un strat gros de 35-40 cm.
• Produc]ia de semin]e este de 600-900 kg/ha, `n condi]ii de neirigare [i de
1000-1500 kg/ha la irigat, la prima recolt\ [i de 500-700 kg/ha la recolta a doua.

TEME :
1. Care sunt deosebirile tehnologice `ntre cultura porumbului, sorgului [i
ierbii de Sudan ?
2. Care sunt avantajele [i dezavantajele cultiv\rii raigrasului aristat ?

MODULUL 7
GRAMINEE PERENE FURAJERE
• Pentru România, prezint\ importan]\ urm\toarele specii de graminee
perene furajere: Bromus inermis, Agropyron pectiniforme, Lolium perenne,
Festuca pratensis, Festuca arundinacea, Dactylis glomerata, Festuca rubra,
Arrhenatherum elatius, Poa pratensis, Agrostis stolonifera, Phleum pratense.
• ~n cadrul principalelor specii de graminee perene cultivate sunt multe soiuri
care se deosebesc `ntre ele prin productivitate, precocitate, capacitate de ot\vire,
mod de folosire etc., adaptate la folosire prin cosit, p\[unat sau mixt.
Cultivarea gramineelor perene furajere pentru producerea de s\mân]\
• Producerea de semin]e se face `n culturi speciale, dup\ o tehnologie
specific\.
 • La `nfiin]area loturilor semincere trebuie ]inut cont de cerin]ele
ecologice specifice fiec\rei specii.
• ~n general loturile semincere se amplaseaz\ pe soluri mijlocii spre grele, cu
reac]ie slab acid\-neutr\, moderat aprovizionate cu substan]e nutritive.
• Solurile fertile nu sunt recomandate deoarece stimuleaz\ cre[terea
l\starilor vegetativi, iar `n anii mai ploio[i are loc c\derea plantelor, datorit\
cre[terii puternice a l\starilor.
Tehnologia de cultivare
• Suprafa]a ocupat\ ¬ max. 100 ha.
• gramineele perene fiind plante alogame, se cere ca distan]a de izolare s\ fie
de cel pu]in 200 m pentru elit\ [i superelit\ [i de cel pu]in 100 m pentru
`nmul]irea I.
• Rota]ia. Premerg\toarele cele mai bune sunt culturile pr\[itoare care las\
terenul curat de buruieni, leguminoasele pentru boabe [i plantele anuale furajere.
• nu este recomandat\ dup\ porumb, iarba de Sudan, pe terenuri des]elenite
cu 1-3 ani `nainte sau pe cele unde culturile au fost tratate cu erbicide triazinice.
• Dup\ semincerii de graminee perene este bine s\ urmeze culturi pr\[itoare,
inclusiv porumbul, deoarece lucr\rile de `ntre]inere duc la cur\]irea terenului.
• Revenirea pe acela[i teren este permis\ dup\ cel pu]in 4 ani
• Lucr\rile solului - `n func]ie de planta premerg\toare [i de caracteristicile
solului.
• ar\tur\ la adâncimea de 20-22 cm, dup\ care se discuie[te pentru a se
asigura m\run]irea bulg\rilor [i distrugerea buruienilor; dac\ este posibil, dup\
ar\tur\ se face nivelarea terenului.
• se preg\te[te patul germinativ cu grapa cu discuri sau cu combinatorul.
Dac\ `naintea sem\natului solul este prea afânat, se execut\ lucrarea de
t\v\lugire, cu t\v\lugul neted pe solurile mai u[oare [i cu t\v\lugul inelar pe
solurile mai grele.
• Fertilizarea. Gramineele perene extrag mari cantit\]i de elemente, `n
special `n faza de `nfr\]ire-`nspicare. Se urm\re[te s\ se men]in\ un raport optim
`ntre elementele nutritive.
• Gunoiul de grajd (30-40 t/ha) se administreaz\ plantei premerg\toare.
• ~ngr\[\mintele cu azot, pe fond de potasiu, se folosesc `n doze de N60-
90kg/ha;
 • S\mân]a [i sem\natul. Pentru loturile semincere se folose[te numai
s\mân]\ din soiuri [i popula]ii recunoscute [i omologate, din clasa I de calitate.
• Semin]ele speciilor care curg greu [i neuniform prin tuburile ma[inii de
sem\nat se prelucreaz\ pentru ruperea aristelor (Lolium multiflorum,
Arrhenatherum elatius), `nl\turarea paleelor (Bromus inermis), a peri[orilor (Poa
pratensis) sau pentru desprinderea de pe axul spicule]ului (Agropyron
pectiniforme).
• Semin]ele de graminee perene au facultatea germinativ\ mai redus\ decât
plantele anuale: 80-90 % clasa I; 70-80 % clasa a II-a; 60-75 % clasa a III-a.
• Epoca optim\ de sem\nat este determinat\ `n special de factorul ap\ [i
mai pu]in de temperatur\.
• Cele mai bune rezultate se ob]in la sem\natul timpuriu de prim\var\, dar
solul trebuie s\ fie preg\tit din anul precedent.
• ~n regiunile umede sau `n regim irigat, sem\natul se poate face [i
prim\vara mai târziu sau chiar `n prima jum\tate a verii, `ndeosebi la speciile
genului Lolium .
• Sem\natul la sfâr[itul verii sau toamna nu d\ rezultate sigure, punând `n
pericol tinerele plante ce pot disp\rea `n timpul iernii.
• Având `n vedere c\ cele mai multe graminee produc s\mân]\ `n anul al II-
lea, cu excep]ia lui Lolium perenne [i Phleum pratense, sem\natul de var\ ar fi
indicat, cu condi]ia asigur\rii umidit\]ii necesare.
• Sem\natul se face f\r\ plant\ protectoare, deoarece aceasta are o influen]\
negativ\ asupra culturii de s\mân]\, chiar [i `n regiuni mai umede.
• Sem\natul loturilor semincere se face `n rânduri rare, la distan]a de 50-70
cm, sau `n rânduri dese, la 12,5 cm. Ambele metode prezint\ avantaje [i
dezavantaje.
• ~ntre talia plantelor [i distan]a `ntre rânduri la sem\nat este o corela]ie
direct\.
• Sem\natul la distan]e intermediare, de 25 cm `ntre rânduri, experimentat la
Lolium perenne, Festuca pratensis, F. rubra, Phleum pratense, duce la ob]inerea
de produc]ii mari .
• Sem\natul `n benzi, cu alternarea rândurilor rare cu cele dese, are avantajul
unei mai rapide acoperiri a micilor goluri de la sem\nat sau a celor create cu
lucr\rile de `ntre]inere.
 • Sem\natul se face cu ma[ini obi[nuite de sem\nat, prev\zute cu
echipament pentru semin]e mici, singure sau `n amestec cu superfosfat granulat.
• Pentru norme f. mici de s\mân]\, `n scopul realiz\rii unei desimi optime
de 50-100 plante/m2, se folose[te ma[ina SPC-6, echipat\ cu discuri speciale cu
orficii mici.
• Adâncimea de sem\nat depinde de m\rimea semin]elor, textura solului
[i aprovizionarea sa cu ap\ `n momentul sem\natului.
• Semin]ele mari (Bromus inermis, Arrhenatherum elatius), se introduc la
2,5 -3,5 cm adâncime; semin]ele mijlocii (Lolium perenne, Festuca pratensis,
Dactylis glomerata) la 1,5-2,5 cm, iar semin]ele mici (Phleum pratense [i Poa
pratensis) se seam\n\ la 1,0-1,5 cm .
• Pentru a respecta adâncimea de sem\nat, sem\n\torile se echipeaz\ cu
limitatoare de adâncime la br\zdare.
• Lucr\rile de `ntre]inere.
• Imediat dup\ sem\nat este necesar\ lucrarea cu t\v\lugul `n agregat cu o
grap\ cu m\r\cini,
• Distrugerea crustei, `nainte de a r\s\ri plantele, se face cu un t\v\lug de
lemn pe care se `nf\[oar\ sârm\ ghimpat\ sau se bat cuie de 2-3 cm. Dup\
r\s\rirea plantelor se lucreaz\ cu grapa stelat\, la o vitez\ mic\ de `naintare. ~n
condi]ii de irigare, crusta se poate distruge cu o udare u[or\.
• Completarea golurilor se face manual sau cu ma[ina de sem\nat.
• Combaterea buruienilor se face prin pliviri, pra[ile, cosiri sau pe cale
chimic\.
• ~n culturile sem\nate des, `n anul `ntâi, combaterea buruienilor se face prin
cosiri sau erbicidare cu 2,4 D `n doz\ de 1,5-2 kg/ha pentru distrugerea buruienilor
dicotiledonate, când plantele au format 4-5 frunze, iar `n ceilal]i ani, `nainte de
alungirea tulpinilor, tot cu 2,4 D sau cu Dicotex 4-5 l/ha, Icedin 3-5 l/ha, Igran
3-4 kg/ha etc..
• ~n culturile sem\nate `n rânduri rare, combaterea buruienilor se face mai
u[or prin pra[ile mecanice sau manuale `ntre rânduri [i prin pliviri sau erbicide pe
rând.
• Aplicarea fazial\ a `ngr\[\mintelor minerale se face astfel: `n primul
an de vegeta]ie, eventual dup\ cosire, se mai administreaz\ o doz\ mai mic\
(N30-50 kg/ha), `n anii urm\tori prim\vara se fertilizeaz\ cu N50-100 kg/ha, iar
toamna cu 50 kg/ha P2O5 [i eventual cu 50 kg/ha K2O.
 • Gr\parea semincerilor de graminee perene se face din al doilea an de
vegeta]ie, dup\ aplicarea `ngr\[\mintelor; lucrarea se repet\ [i toamna dup\ cosire,
⊥ pe direc]ia rândurilor.
• Dac\ prim\vara se constat\ desc\l]area plantelor(de obicei `n anul II de
vegeta]ie) se execut\ t\v\lugirea, cu t\v\lugul neted.
• Combaterea d\un\torilor [i a bolilor, ce pot produce pagube foarte mari,
se face prin m\suri preventive. Pentru aceasta se alege corect terenul, se aplic\
tehnologiile adecvate de cultur\ [i se `ns\mân]eaz\ soiuri rezistente
• Irigarea semincerilor se face numai `n perioadele secetoase, `nainte de
`nspicarea plantelor, cu norme, de 300-500 m3/ha.
• Cosirea otavei se face toamna, cu 3-4 s\pt\mâni `naintea venirii
`nghe]urilor permanente, la 10-12 cm `n\l]ime, dup\ care se gr\peaz\; la culturile
rare se execut\ [i o pra[il\.
• Purificarea biologic\ se face manual, la apari]ia inflorescen]elor [i const\
`n `ndep\rtarea gramineelor str\ine sau a plantelor netipice soiului.
• Polenizarea suplimentar\ este necesar\, c\ci gramineele perene sunt
plante alogame; se execut\ la `nfloritul majorit\]ii plantelor, cu ajutorul unei
frânghii, de 1-2 ori, `n prima parte a zilei.
• Recoltarea. Gramineele perene produc s\mân]\ `ncepând din anul II
de vegeta]ie.
• ~n cadrul fiec\rui an s\mân]a se ia de la prima recolt\. Durata de
exploatare a semincerilor este diferit\ (2-4 ani): 2 ani la Lolium perenne, 3 ani la
Festuca pratensis [i 4, eventual 5 ani la celelalte specii.
• Maturitatea semin]elor are loc `n mod e[alonat, iar semin]ele se scutur\
foarte u[or, `n special la Arrhenatherum elatius, Festuca pratensis, Lolium
perenne, Phleum pratense. Din aceast\ cauz\ `ntârzierea recolt\rii duce la
pierderi importante de semin]e.
• Recoltarea. Gramineele perene produc s\mân]\ `ncepând din anul II
de vegeta]ie.
• ~n cadrul fiec\rui an s\mân]a se ia de la prima recolt\. Durata de
exploatare a semincerilor este diferit\ (2-4 ani): 2 ani la Lolium perenne, 3 ani la
Festuca pratensis [i 4, eventual 5 ani la celelalte specii.
• Maturitatea semin]elor are loc `n mod e[alonat, iar semin]ele se scutur\
foarte u[or, `n special la Arrhenatherum elatius, Festuca pratensis, Lolium
perenne, Phleum pratense. Din aceast\ cauz\ `ntârzierea recolt\rii duce la
pierderi importante de semin]e.
• Condi]ionarea [i p\strarea semin]elor de graminee perene
• Umiditatea de p\strare a semin]elor de graminee perene este de 13-15%.
Din aceast\ cauz\, dup\ recoltare semin]ele se usuc\ fie direct la soare, pe prelate
sau platforme, fie `n magazii, `n straturi de 5-35 cm grosime.
• Uscarea `n straturi necesit\ lop\tarea semin]elor, pentru a nu se `ncinge.
• Dup\ uscarea la 13-15% umiditate, urmeaz\ condi]ionarea cu selectoare,
trioare [i vântur\tori.
• P\strarea semin]elor se face `n magazii bine aerisite, curate, `n straturi de
50 cm grosime.
• Semin]ele gramineelor perene pot fi p\strate f\r\ riscuri pân\ la 4 ani,
pierderile de germina]ie fiind de 10% dup\ 2 ani [i pân\ la 25 % dup\ 4 ani .
• Produc]ia de semin]e variaz\ `n timpul perioadei de folosire a loturilor
semincere. ~n anul II [i III se ob]in cele mai mari produc]ii, cu excep]ia lui Lolium
perenne care ofer\ cea > produc]ie `n anul I. Se pot realiza produc]ii de 500-600
(1000) kg/ha.

TEM| :
1. Care sunt lucr\rile de `ngrijire a loturilor semincere din anul I ?

MODULUL 8
LEGUMINOASE ANUALE FURAJERE
• Leguminoasele anuale furajere sunt folosite `n alimenta]ia animalelor sub
form\ de:
• ¬ concentrate (maz\re, bob, soia, lupin),
• ¬ nutre] verde sau fân, de obicei `n amestec cu o cereal\ (maz\re,
m\z\riche, latir, lupin, seradel\, fasoli]\),
• ¬ nutre] murat ob]inut tot `n amestec cu alte plante (bob, lupin etc).
 • Leguminoasele anuale furajere sunt plante slab rezistente la secet\, `n
majoritatea lor productive.
• Datorit\ perioadei mai scurte de vegeta]ie, valorific\ mai slab gunoiul de
grajd [i `ngr\[\mintele cu azot, fiind `n schimb preten]ioase fa]\ de fosfor, potasiu
[i calciu.
• Nutre]ul ob]inut con]ine cantit\]i mari de protein\ [i din aceast\ cauz\ se
cultiv\ `n amestec cu gramineele anuale de nutre], ob]inându-se `n acest fel un
furaj mai echilibrat `n principii nutritivi.

• Maz\rea comun\ - Pisum sativum L.

• Maz\rea furajer\ - Pisum sativum ssp. arvense L.
• Importan]\
• Maz\rea se cultiv\ pe suprafe]e mari, fiind utilizat\ `n alimenta]ia omului,
`n industria conservelor;
• ca plant\ de nutre] : concentrate, fân, nutre] verde sau `nsilozat.
• Boabele de maz\re se folosesc `n furajarea vacilor pentru lapte, a porcilor
[i a tineretului, având un con]inut mare de proteine cu un ridicat grad de
digestibilitate.
• Consumul `n cantit\]i mari a boabelor provoac\ un exces proteic `n
organism sau formarea unor compu[i toxici prin degradarea proteinelor (când
maz\rea este veche).
• Semin]ele de maz\re bogate [i `n vitamine: A, B1, C;
• 100 kg semin]e echivaleaz\ cu 109 U.N..
• Vrejii de maz\re con]in aproape de trei ori mai multe proteine `n
compara]ie cu paiele de cereale;
• 100 kg vreji echivaleaz\ cu circa 33 U.N.
• Pentru folosirea ca fân sau mas\ verde, maz\rea se seam\n\ `n amestec cu:
secar\, orz, orzoaic\, ov\z, formând borceagul sau cu porumb, sorg etc..
• Soiurile cultivate:
• maz\rea comun\ sunt: Alina, Atol, Corina, Dora, Marina, Profi, Renata,
Rodil, Turbo, Vedea;
• maz\rea furajer\, forma de toamn\ (hiemale) soiul Caracal 39, iar din
forma de prim\var\ (aestivale), soiul Magistra.
• Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol
 • Maz\rea este pu]in preten]ioas\ fa]\ de factorii de vegeta]ie.
• Cerin]ele fa]\ de c\ldur\ sunt moderate, temperatura minim\ de germinare
este de 1-20C; plantele `n primele faze de vegeta]ie pot suporta temperaturi
sc\zute de - 4 - -60C, iar formele de toamn\ ale maz\rii furajere rezist\ pân\ la -
18 - -200C.
• Ambele specii de maz\re au cerin]e mari fa]\ de ap\.
• Nu pot suporta seceta prelungit\, mai ales `n perioada `nflorire-
fructificare, dar nici excesul de ap\.
• Solurile cele mai bune pentru cultivarea maz\rii sunt cele mijlocii, fertile,
bogate `n calciu, cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\; nu sunt bune solurile grele,
acide. Maz\rea furajer\ se poate cultiva [i pe soluri nisipoase.
• Tehnologia de cultivare pentru furaj
• Rota]ia. Maz\rea poate urma dup\ culturi bine `ngrijite, care las\ terenul
curat de buruieni. Sunt bune premerg\toare pr\[itoarele [i cerealele de toamn\ [i
prim\var\. Maz\rea nu se autosuport\ [i nu trebuie s\ revin\ pe acela[i teren
decât dup\ 4-6 ani.
• Maz\rea este o foarte bun\ premerg\toare pentru toate plantele [i `n
primul rând pentru cerealele de toamn\.
• Fertilizarea: maz\rea nu este preten]ioas\ la `ngr\[\minte.
• Pe solurile s\race se pot folosi 30-35 kg/ha N [i 40-60 kg/ha P2O5;
gunoiul de grajd se administreaz\ plantei premerg\toare.
• Lucr\rile solului. Se efectueaz\ ar\turi adânci, vara sau toamna, `n func]ie
de planta premerg\toare, iar preg\tirea patului germinativ se face cu grapa cu
discuri sau combinatorul, la adâncimea de sem\nat.
• S\mân]a [i sem\natul. Se folose[te numai s\mân]\ s\n\toas\, care se
trateaz\ `n ziua sem\natului cu Nitragin.
• Sem\natul maz\rii se face prim\vara devreme [i toamna, la maz\rea
furajer\ formele de toamn\, cu sem\n\tori universale la distan]a de 12,5-15 cm
`ntre rânduri [i 5-8 cm adâncime.
• La maz\rea comun\, sem\nat\ `n cultur\ pur\, se folose[te o cantitate de
s\mân]\ de 250-350 kg/ha, iar `n amestec cu ov\zul se folose[te 140-200 kg/ha
maz\re [i 60-80 kg/ha ov\z.
• La maz\rea furajer\ `n cultur\ pur\ se folose[te 150-200 kg/ha s\mân]\,
iar la borceagul de prim\var\ 100-150 kg/ha maz\re [i 50-60 kg/ha ov\z;
borceagul de toamn\ se seam\n\ cu o norm\ de s\mân]\ de 120-150 kg/ha, din
care 80-100 kg/ha maz\re [i 40-50 kg/ha secar\, orz sau grâu.
• Lucr\rile de `ngrijire. Culturile de maz\re pentru nutre] nu cer `ngrijiri
speciale.
• t\v\lugitul dup\ sem\nat este necesar când stratul superficial al solului
este uscat.
• distrugerea buruienilor, - cu sapa rotativ\ cu col]ii `ntor[i sau cu grapa
stelat\ `ns\ trebuie f\cut\ cu mult\ aten]ie [i numai pân\ când plantele au ajuns la
6-8 cm `n\l]ime.
• Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Culturile pure de maz\re pentru
mas\ verde, se recolteaz\ `n faza de `nflorire, iar borceagurile cu maz\re `n
momentul form\rii primelor p\st\i.
• Recoltarea borceagului cu maz\re pentru `nsilozare se face la formarea
semin]elor `n p\st\i.
• Pentru boabe, maz\rea `n cultur\ pur\ se recolteaz\ când plantele [i 2/3
din p\st\i s-au `ng\lbenit. G\rg\ri]a (Bruchus pisorum) se combate cu sulfur\ de
carbon 1 l/ t s\mân]\.
• Produc]ia. Culturile pure [i borceagurile cu maz\re dau produc]ii 25-35
t/ha mas\ verde; s\mân]\ 1500-3000 kg/ha.

M\z\richea de toamn\ - Vicia villosa

M\z\richea p\roas\ - Vicia pannonica
M\z\richea de prim\var\ - Vicia sativa
• Importan]\
• M\z\richile se cultiv\ `mpreun\ cu o cereal\, alc\tuind borceagurile,
pentru mas\ verde, fân, semifân, nutre] murat.
• Furajul ob]inut este bogat `n protein\, cu un grad ridicat de consumabilitate
[i digestibilitate.
• Valoarea nutritiv\: 1 kg m.v. = 0,10-0,15 U.N., fiind posibil\ realizarea
a 3500-4500 UN/ha la m\z\richile de toamn\ [i 3000-3500 UN/ha la m\z\richea
de prim\var\.
• Semin]ele se utilizeaz\ `n cantit\]i mici, `n amestec cu alte concentrate,
deoarece pot produce intoxica]ii datorit\ glicozidului vicianin\.
• ~nsu[iri morfologice
 • M\z\richile sunt plante anuale, cu r\d\cina pivotant\, profund\; talie
`nalt\, frunzele paripenat-compuse, terminate cu cârcei, cu foliole eliptice,
alungit-lanceolate pân\ la obovate, mucronate; florile divers colorate; fructul-
p\staie dehiscent\.
• Soiuri: Suceava 54 la m\z\richea de prim\var\, Fundulea 39 [i Crantz,
la m\z\richea alb\ [i I.C.A..-H., la m\z\richea p\roas\.
Tehnologia de cultivare pentru furaj
• Rota]ia. M\z\richile de toamn\ urmeaz\ dup\ cereale, culturi furajere sau
alte culturi care p\r\sesc terenul devreme.
• M\z\richea de prim\var\ se poate cultiva dup\ un num\r mare de culturi,
dar cele mai bune premerg\toare sunt pr\[itoarele.
• M\z\richile se pot cultiva mai mul]i ani pe acela[i teren, f\r\
diminuarea produc]iei.
• Lucr\rile solului. Pentru borceagurile de toamn\ ar\tura se efectueaz\
imediat dup\ recoltarea plantei premerg\toare, numai dac\ solul este suficient de
umed.
• ~n condi]ii de secet\ se face o mobilizare superficial\ a solului, la 8-10 cm,
imediat dup\ recoltarea plantei premerg\toare, iar cu 8-10 zile `nainte de
sem\nat, se execut\ ar\tura.
• patul germinativ - cât mai bine m\run]it [i nivelat.
• Fertilizarea. La aplicarea `ngr\[\mintelor se va ]ine seama [i de cultura
succesiv\, sistemul de fertilizare stabilindu-se pentru ambele culturi.
• S\mân]a [i sem\natul. S\mân]a de m\z\riche trebuie tratat\ cu
Nitragin, când `n rota]ie nu s-au cultivat [i alte leguminoase timp de 4-6 ani, iar
s\mân]a cerealelor se trateaz\ cu fungicide pentru combaterea m\lurii [i
t\ciunelui.
• Borceagurile de toamn\ se seam\n\-de la sfâr[itul lunii august pân\ la
jum\tatea lunii septembrie, iar dac\ solul este uscat, sem\natul se prelunge[te pân\
la sfâr[itul lunii septembrie.
• Borceagul de prim\var\ se seam\n\ prim\vara devreme. ~n cadrul
conveierului verde, borceagul de prim\var\ se poate sem\na e[alonat, la interval
de 10-15 zile `ntre epoci.
• Norma de s\mân]\ la borceagul de toamn\: 140-180 kg/ha, raportul
dintre m\z\riche [i cereal\ fiind de 2:1 sau 1:1, iar borceagul de prim\var\ de
160-180 kg/ha, cu raportul dintre m\z\riche [i cereal\ de 2:1 pentru fân sau
semifân [i de 1:1 pentru mas\ verde.
• Toate borceagurile se seam\n\ `n rânduri obi[nuite (12,5-15 cm), la
adâncimea de 3-6 cm.
• La culturile semincere, normele de s\mân]\ sunt urm\toarele:
• 50-60 kg/ha m\z\riche p\roas\+50-60 kg/ha grâu de t-n\;
• 60-80 kg/ha m\z\riche alb\+50-60 kg/ha grâu de toamn\;
• 120-130 kg/ha m\z\riche `n cultur\ pur\;
• 80-100 kg/ha m\z\riche de prim\var\ + 40-50 kg/ha ov\z.
• Se seam\n\ `n rânduri apropiate, `n acelea[i epoci ca [i culturile pentru
furaj.
• Lucr\rile de `ntre]inere - ca la borceagurile cu maz\re.
• Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Pentru s\mân]\, se recolteaz\
`ntr-o singur\ faz\, direct cu combina din lan., când 80-90% din p\st\i s-au
brunificat sau `n dou\ faze, când masa vegetativ\ cosit\, se las\ `n brazde 1-2
zile dup\ care se treier\.
• Pentru mas\ verde, borceagurile se recolteaz\ e[alonat, din momentul
când planta de sus]inere a ajuns la 40-50 cm `n\l]ime (faza de burduf), iar
produc]ia este de cel pu]in 10 t/ha mas\ verde.
• La borceagurile de toamn\ cu secar\, perioada de folosire pentru mas\
vede se reduce la 10-12 zile, datorit\ cre[terii con]inutului `n celuloz\.
• epoca final\ de recolatre pentru folosirea nutre]ului verde `n hrana
animalelor corespunde cu `nceputul `nspic\rii cerealei la borceagul de toamn\ cu
secar\ [i cu orz [i cu `nspicarea complet\ a cerealei la borceagul de toamn\ cu
grâu [i la borceagul de prim\var\.
• pentru `nsilozare - recoltarea borceagului poate `ntârzia pân\ la formarea
primelor semin]e `n p\st\ile de m\z\riche.
• Pentru fân, borceagul de prim\var\ se recolteaz\ `n faza de `nflorire a
m\z\richii, iar dac\ propor]ia de ov\z este mai mare, se recolteaz\ pân\ la
`nflorirea ov\zului.
• Produc]ia. La borceagurile de toamn\ produc]ia este de 1000-1600 kg/ha
s\mân]\, din care 400-600 kg m\z\riche.
• La borceagul de prim\var\ se ob]ine 1500-2000 kg/ha s\mân]\, din care
800-1000 kg m\z\riche.
 • Borceagurile de toamn\ dau produc]ii medii de > 30 t/ha mas\ verde, la
epoca final\ de recoltare, iar borceagul de prim\var\ de 25-30 t/ha.

Bobul - Vicia faba L.

• Importan]\
• Bobul se folose[te `n alimenta]ia oamenilor sau `n hrana animalelor, ca:
furaj concentrat, nutre] verde [i murat.
• Semin]ele - con]in 22-28% proteine, 4-6% celuloz\ [i `nsemnate cantit\]i
de s\ruri de calciu [i fosfor.
• se folosesc `n alimenta]ia taurinelor supuse `ngr\[\rii [i a porcinelor,
constituind 8-10% din ra]ia de concentrate.
• Masa verde este folosit\ `n hrana taurinelor, sub form\ tocat\ `n amestec
cu alte nutre]uri.
• `n ]ara noastr\ bobul se cultiv\ pe suprafe]e mici, `n regiunile umede, pe
glob suprafa]a ocupat\ de bob este cca 2,9 mil. ha.
• ~nsu[iri morfologice
• r\d\cin\ pivotant\, bine dezvoltat\, tulpin\ tetramuchiat\, glabr\, `nalt\ de
70-150 cm, frunze paripenat compuse, cu 2-3 perechi de foliole, eliptice, glabre,
flori albe, cu o pat\ negricioas\ la baza aripioarelor, grupate câte 2-8 `n raceme
mici, axilare; p\staie polisperm\, dehiscent\, cilindric\.
• Bobul are trei variet\]i: Vicia faba var. major - bobul mare, Vicia faba
var. aequina - bobul mijlociu sau furajer [i Vicia faba var. minor - bobul mic
(bobu[orul)-soiul Cluj 84
• Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol
• Bobul este pu]in preten]ios fa]\ de c\ldur\, temperatura minim\ de
germinare 3-40C, iar cea optim\ din perioada fructific\rii de 18-200C.
• Bobul este foarte preten]ios fa]\ de umiditate.
• Solurile potrivite pentru cultivarea bobului sunt cele grele, luto-argiloase
sau argiloase, bogate `n humus [i calciu.
• Tehnologia de cultivare pentru furaj
• Rota]ia. Bobul urmeaz\ `n cultur\ dup\ pr\[itoare gunoite [i cereale de
toamn\ [i este o bun\ premerg\toare, `n special pentru cerealele de toamn\.
• Fertilizarea. Având o perioad\ lung\ de vegeta]ie, valorific\ bine gunoiul
de grajd aplicat toamna, `n cantitate de 40-50 t/ha. ~ngr\[\mintele cu fosfor [i
potasiu, `n cantitate de 40-60 kg/ha P2O5 [i 40-60 kg/ha K2O, m\resc
semnificativ produc]ia.
• Lucr\rile solului. Ca la maz\re sau alte leguminoase timpurii.
• S\mân]a [i sem\natul. Se seam\n\ prim\vara timpuriu, când
germina]ia este favorizat\ [i se previne atacul afidelor, la distan]a de 45-60 cm
`ntre rânduri [i la 6-8 cm adâncime.
• Norma de s\mân]\ este de 120-150 kg/ha la bobul mic, 150-200 kg/ha la
bobul mijlociu [i 200-250 kg/ha la bobul mare.
• Pentru mas\ verde se seam\n\ la 25 cm `ntre rânduri, de obicei `n
amestec cu porumb, ov\z, floarea soarelui etc., folosindu-se 80-100 kg/ha bob
[i 80-100 kg/ha porumb sau 25-30 kg/ha floarea soarelui.
• Sem\natul amestecului de semin]e se face pe acela[i rând sau `n rânduri
alternative.
• Lucr\rile de `ngrijire. Distrugerea crustei - cu grapa stelat\ `n prima
s\pt\mân\ de la sem\nat; combaterea p\duchilor (Aphis fabae). ; combaterea
buruienilor – rota]ie, pra[ile `n culturile sem\nate `n rânduri distan]ate.
• Recoltarea, depozitarea [i conservarea.
• Pentru mas\ verde recoltarea se face la `nceputul `nfloririi, iar pentru
siloz la sfâr[itul `nfloririi, ceea ce corespunde cu perioada de maturitate cear\ a
p\st\ilor situate la baza tulpinii.
• Pentru s\mân]\ se recolteaz\ `n momentul când p\st\ile situate la baza
tulpinii au culoarea neagr\ sau brun\ [i semin]ele sunt tari.
• Produc]ia. Produc]ia de boabe variaz\ `ntre 3000-3500 kg/ha, iar la mas\
verde, `ntre 30-40 t/ha.

TEM| :
1. Ce importan]\ prezint\ borceagurile de toamn\ [i de prim\var\ ?
 MODULUL 9
LEGUMINOASE PERENE FURAJERE
• Lucerna albastr\ - Medicago sativa L.
• Importan]\
• Lucerna albastr\, este cea mai veche plant\ de nutre], originar\ din sudul
Caucazului [i Asia de sud-vest, Se cultiv\ din anul 1300 `.Cr. `n Asia [i din anul
700 `.Cr. `n Babilon.
• Lucerna este o plant\ de climat temperat, cu o plasticitate ecologic\
foarte larg\, fiind adaptat\ la diferite condi]ii de clim\ [i sol.
• pe glob ocup\ o suprafa]\ de peste 35 mil. ha. Cele mai mari suprafe]e cu
lucern\ se cultiv\ `n S.U.A. (12 mil. ha) Argentina (7 mil. ha), Rusia (4,5 mil. ha),
Italia [i Fran]a (peste 1,5 mil. ha).
• ~n ]ara noastr\ suprafa]a cultivat\ cu lucern\ a crescut de la 136,3 mii ha `n
1938, la cca 350 mii ha .
• Calit\]ile lucernei: productivitate ridicat\, `nsu[irile biologice deosebite
[i calitatea superioar\ a furajului. ~n condi]ii normale se pot realiza 7-8 t/ha s.u.
`n cultur\ neirigat\ [i 12-15 t/ha s.u. `n cultur\ irigat\.
• Lucerna se folose[te sub form\ de: nutre] verde, fân, nutre] `nsilozat,
granule sau brichete;
• Lucerna este planta furajer\ ce produce cea mai mare cantitate de protein\
digestibil\ la unitatea de suprafa]\ (1022 kg/ha P.D., la o produc]ie de 7 t/ha s.u.,
recoltat\ la `mbobocit-`nflorit).
• Con]inutul lucernei `n substan]e nutritive este ridicat [i variaz\ `n limite
largi, `n func]ie de faza de vegeta]ie `n momentul recolt\rii.
• Proteina din lucern\ are un con]inut bogat `n aminoacizi esen]iali,
conferindu-i o valoare biologic\ ridicat\.
• Pe lâng\ protein\, lucerna con]ine cantit\]i mari de s\ruri minerale (Ca, K,
Mg, Na), vitamine (A, B2, C, D, E, K) [i substan]e extractive neazotate.
Con]inutul `n fosfor este uneori insuficient (<0,15%), aspect ce poate fi evitat
printr-o fertilizare adecvat\ cu `ngr\[\minte fosfatice.
• La lucerna `n stare prosp\t\ -prezen]a saponinelor (0,3-1,8 % din s.u.),
care se consider\ c\ reprezint\ cauza principal\ a apari]iei meteoriza]ilor la
rumeg\toare.
 • Lucerna are un grad ridicat de digestibilitate atât `n stare verde cât [i sub
form\ de fân sau nutre] `nsilozat. Astfel, valorile coeficien]ilor de digestibilitate
sunt `n medie de 80,5% la P.B. din masa verde, 77,3% la P.B. din fân, 49,1% la
C.B. din masa verde [i 44,8% la C.B. din fân, la recoltarea `n faza de `mbobocire.
• Valoarea nutritiv\ a lucernei variaz\ `ntre 0,60-0,73 U.N./1 kg s.u. `n
func]ie de momentul recolt\rii.
• Lucerna este important\ [i prin unele din `nsu[irile biologice, cum ar fi:
rezisten]a la secet\ [i ger, reac]ia pozitiv\ la aprovizionarea suficient\ cu ap\ [i
elemente nutritive, energia mare de regenerare (3-4 coase la neirigat, 5-6 coase
la irigat).
• plant\ amelioratoare a solului, pe care-l `mbog\]e[te `n azot datorit\
simbiozei cu bacteria Rhizobium meliloti, `l las\ curat de buruieni, cu o bun\
structur\ [i previne salinizarea secundar\ `n condi]ii de irigare.
• Lucerna este [i o bun\ plant\ melifer\.
• ~nsu[iri morfologice
• Lucerna este o plant\ peren\, ce tr\ie[te 8-10 ani sau mai mult, `ns\
produc]ii economice se ob]in `n primii 3-5 ani.
• R\d\cina este pivotant\, profund\, ce poate ajunge pân\ la 10-12 m
adâncime sau mai mult, dar masa principal\ de r\d\cini (80-85%) se g\se[te `n
primii 40-50 cm ai solului.
• Cel mai intens ritm de cre[tere a r\d\cinilor se `nregistreaz\ `n anul I, pân\
la `nflorit, când pivotul ajunge la 1 m adâncime.
• Tulpina primar\ se `ntâlne[te numai la plantele tinere `n anul I, dup\ care
din ea r\mâne partea inferioar\ numit\ “colet”.
• Din mugurii de pe colet, situat la 1-3 cm `n sol, se formeaz\ l\stari `n
fiecare prim\var\ [i dup\ fiecare folosire (cosit, p\[unat).
• L\starii sunt ramifica]i, muchia]i, glabri sau slab p\ro[i, erec]i sau
ascenden]i [i au `n\l]imea de 60-100 cm.
• Frunzele sunt trifoliate, cu foliole ovate sau lanceolate din]ate `n treimea
superioar\, foliola median\ mai lung pe]iolat\ decât cele laterale.
• Florile sunt albastre-violacei, zigomorfe, pe tipul cinci, grupate `n raceme
axilare alungite.
• Fructul este o p\staie polisperm\, r\sucit\, cu 2-4 spire.
 • Semin]ele sunt reniforme sau drepte, de culoare galben-verzuie sau
galben-brunie, cu luciu slab, MMB = 1,2-2,5 g. Prin `nvechire semin]ele `[i pierd
luciul [i devin brune.
• Sistematic\ [i soiuri
• Lucerna face parte din familia Fabaceae, (Leguminosae), tribul Trifolieae,
genul Medicago, care cuprinde 62 de specii, din care 11 [i pe teritoriul ]\rii
noastre.
• prezint\ importan]\ ecnomic\ ridicat\ doar trei specii: Medicago sativa L.,
M. falcata L. [i M. media (M. varia sau M. hybrida), care au fost introduse `n
cultur\.
• `n cultur\ - o gam\ larg\ de soiuri create la ICPCPT Fundulea:
• Fundulea 652 (1963), Luxin (1973), Lute]ia (1981), Gloria (l982),
Triumf (1986), Adonis (1987), Selena (1991), Topaz (1994), Granat (1998),
Satelit ( 1998); soiuri importate: Capri, Cinna, Diane, Maya, Norla, Sigma
• Cerin]ele fa]\ de clim\ [i sol
• Lucerna are o plasticitate ecologic\ larg\;
• Temperatura minim\ de germinare: 10C, iar cea maxim\ de 370C.
• Suma de temperatur\ pentru ca plantele de lucern\ din anii II-III de
vegeta]ie s\ ajung\ la `nceputul `nfloririi este de cca 9000C pentru coasa I [i 800-
8500C pentru coasele II [i III .
• Astfel, sporul mediu de s.u. este de 73,4 kg/ha/zi. Cel mai intens ritm de
cre[tere a organelor vegetative se realizeaz\ la temperaturi cuprinse `ntre 21-270C.
• La temperaturi de peste 350C, `n condi]ii de neirigare, cre[terea lucernei
`nceteaz\.
• Lucerna matur\ este rezistent\ la temperaturi sc\zute, `ns\ plantele tinere,
la sem\natul de prim\var\, sunt distruse la temperaturi de -5 - -60C.
• ~n timpul iernii lucerna matur\ suport\ bine temperaturi de - 250C [i chiar
peste -400C, când solul este acoperit cu z\pad\.
• Datorit\ sistemului radicular profund [i bine dezvoltat lucerna are o mare
rezisten]\ la secet\, de[i este mare consumatoare de ap\.
• pentru producerea unei unit\]i s.u., lucerna consum\ 700-800 unit\]i ap\ `n
cultur\ irigat\ [i 500-600 unit\]i la neirigat.
• Cele mai mari produc]ii se realizeaz\ `n zone cu precipita]ii anuale de 500-
650 mm, bine repartizate `n timpul perioadei de vegeta]ie.
 • Lucerna nu suport\ b\ltirea apei la suprafa]a solului [i nici excesul de ap\
din sol.
• Stagnarea apei, imediat dup\ cosire, timp de 3-9 zile determin\
diminuarea masei sistemului radicular cu 30-80% [i a produc]iei cu 20-60%.
• Pe terenurile cu apa freatic\ la o adâncime < 1,2-1,5 m, cre[terea
r\d\cinilor [i activitatea bacteriilor fixatoare de azot sunt mult stânjenite,
diminuând produc]ia [i vivacitatea lucernei.
• Lucerna este o plant\ de zi lung\, având cerin]e ridicate fa]\ de lumin\ mai
ales la `nceputul cre[terii.
• Cre[terea [i dezvoltarea optim\ a plantelor se realizeaz\ cu o fotoperioad\
de 15-16 ore/zi [i o intensitate luminoas\ de 16-18 mii de luc[i.
• Fa]\ de sol lucerna are preten]ii ridicate. Cele mai indicate soluri sunt
cele profunde, permeabile, fertile, bogate `n humus, cu activitate microbian\
intens\, bine aprovizionate `n fosfor, potasiu [i calciu, cu o reac]ie neutr\ sau slab
alcalin\, cum ar fi cernoziomurile, solurile aluvionare, brun-ro[cate sau brune.
• Lucerna valorific\ bine [i solurile slab s\r\turoase, drenate, precum [i cele
nisipoase. Nu sunt recomandate solurile acide, grele, argiloase, compacte [i cu
exces de umiditate.
• Zonele de cultur\ cele mai favorabile pentru cultura lucernei se `ntâlnesc `n
Câmpia Dun\rii, Câmpia Banatului, centrul Câmpiei Transilvaniei, partea de NV
[i NE a ]\rii, luncile principalelor râuri din zonele de step\, silvostep\ [i nemoral\.
Rezultate bune se ob]in [i `n centrul [i estul Câmpiei Române, nordul Dobrogei,
SE [i centrul Moldovei.
• Tehnologia de cultivare pentru furaj
• Rota]ia. Lucerna nu este preten]ioas\ fa]\ de planta premerg\toare, dar se
ob]in rezultate bune când se cultiv\ dup\ plante care las\ terenul curat de buruieni.
Nu sunt bune premerg\toare iarba de Sudan, sorgul, hibrizii sorg x iarb\ de
Sudan, hibrizii tardivi de porumb care elibereaz\ terenul târziu [i las\ solul
s\rac `n ap\ [i elemente nutritive. De asemenea, lucerna nu trebuie s\ urmeze dup\
plante tratate cu erbicide triazinice `n ultimii 3 ani, precum [i dup\ ea `ns\[i
decât dup\ o perioad\ egal\ cu minimum o dat\ [i jum\tate timpul cât cultura a
fost men]inut\ pe acel teren. Se evit\ `n acest fel a[a numita ,,oboseal\ a solului”
pentru lucern\.
 • Fertilizarea [i amendamentarea. Lucerna este o mare consumatoare de
elemente nutritive. Pentru 1 t/ha s.u. lucerna extrage din sol 34 kg azot, 7 kg
fosfor, 20 kg potasiu [i 20 kg calciu .
• Azotul este asigurat `n cea mai mare parte pe cale simbiotic\, dar `n
regiunile secetoase, se recomand\ aplicarea unor doze mici de azot (N30-35) la
desprim\v\rare. Pe solurile cu con]inut redus de humus (< 2%) [i azot total, dozele
de azot pot fi mai mari (N40-60), aplicate prim\vara devreme sau frac]ionat dup\
primele coase.
• Fosforul [i potasiul se aplic\ `n func]ie de con]inutul solului `n aceste
elemente. Pentru lucern\ con]inutul optim al solului `n fosfor este de 8-10 mg/100
g sol, iar `n potasiu de 18-19 mg/100 g sol.
• lipsa fosforului din aceast\ perioad\ nu poate fi compensat `n anii
urm\tori. ~ngr\[\mintele cu fosfor, `n doze de P40-100 (doze mai mari `n condi]ii
de irigare [i pe soluri acide amendamentate), se aplic\ odat\ cu lucr\rile solului [i
apoi la 2-3 ani.
• Potasiul are rol important `n sporirea rezisten]ei plantelor la secet\, prin
diminuarea transpira]iei. ~ngr\[\mintele cu potasiu se aplic\ `n acela[i mod ca [i
cele cu fosfor.
• Gunoiul de grajd este bine valorificat de lucern\ pe toate tipurile de sol,
dar mai ales pe cele acide [i pe terenurile irigate. Cele mai eficiente doze sunt de
35-40 t/ha la neirigat [i 60-80 t/ha `n regim irigat.
• Amendamentele se `ncorporeaz\ sub ar\tura de baz\, bine m\run]ite,
`mpr\[tiate uniform [i omogenizate cu stratul superficial al solului prin 1-2 treceri
cu grapa cu discuri.
• Lucr\rile solului. Lucerna este foarte preten]ioas\ la modul de preg\tire a
terenului deoarece are semin]e mici, adâncimea de `ncorporare a acestora `n sol
este mic\, iar puterea de str\batere a plantelor este redus\.
• Pe terenurile denivelate se recomand\ ca `nainte de aplicarea
`ngr\[\mintelor [i efectuarea ar\turii s\ se fac\ nivelarea, f\r\ a disloca un strat
de sol mai adânc de 10-15 cm.
• Lucrarea se execut\ vara sau toamna cu nivelatoare (NT-2,8), dup\ 1-2
treceri cu grapa cu discuri.
• Ar\tura se face vara sau toamna, `n func]ie de planta premerg\toare, la
20-25 cm adâncime. Pe solurile cu hardpan se folosesc pluguri cu scormonitori.
 • Pe podzoluri se recomand\ efectuarea unei lucr\ri de afânare f\r\
`ntoacerea brazdei, cu ma[ini de afânat solul (MAS), la 50-70 cm adâncime, apoi
ar\tura la 23-25 cm, perpendicular pe direc]ia de lucru a ma[inii de afânat solul.
• Lucerna cere un pat germinativ foarte bine preg\tit, afânat la suprafa]\
[i bine a[ezat mai `n profunzime.
• `n a doua jum\tate a toamnei se efectueaz\ lucr\ri cu grapa cu discuri `n
agregat cu grape cu col]i pentru m\run]irea bulg\rilor [i o u[oar\ nivelare a
solului. Prim\vara când terenul permite, patul germinativ se preg\te[te cu agregat
de grape cu col]i, prev\zut cu bare metalice pentru nivelare sau cu
combinatorul. Se recomand\ evitarea folosirii grapelor cu discuri la aceast\
lucrare.
• Dup\ sem\nat, când solul este uscat `n stratul superficial, se poate efectua
un t\v\lugit u[or al sem\n\turii. Lucrarea se recomand\ uneori [i `nainte de
sem\nat.
• S\mân]a [i sem\natul. S\mân]a utilizat\ pentru `nfiin]area lucernierelor
trebuie s\ fie curat\, liber\ de cuscut\, certificat\ biologic [i cu facultate
germinativ\ ridicat\. Pe solurile acide amendamentate [i pe cele nisipoase se
recomand\ bacterizarea semin]elor de lucern\ cu tulpini selec]ionate de
Rhizobium meliloti, care determin\ sporirea produc]iei cu peste 30-50%.
• Epoca optim\ de sem\nat este prim\vara devreme, când temperatura
solului la adâncimea de sem\nat este de (2)4-50C, iar umiditatea de minimum 2,5
ori > decât apa higroscopic\.
• Calendaristic, aceste condi]ii se realizeaz\ `n prima jum\tate a lunii
martie `n sudul ]\rii [i `n a doua jum\tate a lunii martie sau `nceputul lunii
aprilie `n celelalte zone de cultivare a lucernei.
• Lucerna se poate sem\na [i la sfâr[itul verii-`nceputul toamnei, `n
condi]ii de irigare, când de la sem\nat pân\ la intrarea `n iarn\ `nsumeaz\ 850-
11000C.
• Sem\natul se face cu sem\n\torile pentru cereale p\ioase, (SUP-21, 29), la
12,5-15 cm `ntre rânduri, utilizând o cantitate de s\mân]\ de 18-22 kg/ha, `n
func]ie de calitatea patului germinativ, umiditatea solului [i `nsu[irile semin]elor,
pentru a se realiza 750-1000 s.g./m2.
• Adâncimea de sem\nat este de 2-3 cm pe cernoziomuri, soluri brune [i de
3-4 cm pe soluri u[oare.
• Lucr\rile de `ngrijire.
 • Distrugerea crustei se poate realiza cu t\v\lugi inelari, t\v\lugi de lemn
`nf\[ura]i `n sârm\ ghimpat\, grape de m\r\cini, iar `n condi]ii de irigare, printr-o
udare cu norma de 100-150 m3/ha.
• Completarea golurilor se face de obicei numai `n anul I dup\ r\s\rirea
plantelor.
• Combaterea buruienilor este lucrarea cea mai important\ din anul I
de vegeta]ie, deoarece lucerna are la `nceput un ritm lent de cre[tere [i poate fi
mai u[or invadat\ de buruieni.
• Combaterea acestora se realizeaz\ prin metode preventive, agrotehnice
[i chimice.
• preventive: descuscutarea semin]elor, folosirea de site pentru re]inerea
semin]elor de buruieni (mai ales de Stelaria sp., Amaranthus sp.) din apa de
iriga]ie, precum [i folosirea de `ngr\[\minte organice bine fermentate.
• m\surile agrotehnice: premerg\toare ne`mburuienate, efectuarea lucr\rilor
solului [i de preg\tire a patului germinativ de bun\ calitate [i la epoca optim\,
precum [i la efectuarea cosirilor de cur\]ire. Coasa de cur\]ire este indicat\ numai
`n anul I [i se face la `mbobocitul lucernei când buruienile nu au format `nc\
semin]e, la 10-15 cm de la sol, manual sau cu cositori mecanice. Materialul
rezultat trebuie `ndep\rtat de pe teren `ntr-un timp cât mai scurt.
• pe cale chimic\ - metoda cea mai eficace.
• combaterea buruienilor monocotiledonate cu erbicidele: Eradicane (4-5
l/ha), Diizocab (5-7 l/ha), Balan (4-5 l/ha), Lasso (3,5-5 l/ha) [i Dual (3-5 l/ha),
aplicate preemergent, ultimele dou\ `ncorporate superficial `n sol; Fusilade sau
Targa (1,5-3 l/ha), aplicate postemergent.
• combaterea buruienilor dicotiledonate cu erbicidele: Acetadin (5-7
l/ha), Basagran (4-5 l/ha), Aretit (5-7 l/ha), aplicate când lucerna are 3-5 frunze
trifoliate. Se poate folosi [i Basagranul forte (2-2,5 l/ha `n 300 l ap\) când
buruienile dicotiledonate au 2-3 frunze, iar temperatura aerului este peste 180C [i
umiditatea atmosferic\ mai mare de 40%; Pivot (0,7-1 l/ha) aplicat `n faza de 2-4
frunze trifoliate, care combate o gam\ larg\ de buruieni dicotiledonate [i unele
monocotiledonate.
• combaterea cuscutelor, care uneori pot compromite cultura.
• din cele peste 200 specii ale genului Cuscuta, `n ]ara nostr\ s-au identificat
18, mai r\spândite fiind: Cuscuta campestris, C. europaea, C. trifolii, C.
epithymum [i C. epilinum.
 • Combaterea se poate realiza pe cale agrotehnic\ sau chimic\.
• Pe cale agrotehnic\: se cosesc vetrele de cuscut\ numai `nainte de a forma
semin]e [i se r\zuie[te solul pân\ la 1-2 cm adâncime.
• Plantele cosite se pot da `n furajare, iar p\mântul r\zuit se adun\ `n
gr\mezi `n afara culturii.
• Pe cale chimic\ cuscutele se combat prin stropiri cu solu]ie de Aretit,
Acetadin, Reglone sau Dibutox, `n concentra]ie de 1-4%, folosind 1 l solu]ie la
m2. Tratamentul se face numai pe vetrele de cuscut\, când dup\ cosit l\starii de
lucern\ [i filamentul de cuscut\ au reap\rut.
• Rezultate foarte bune s-au ob]inut prin folosirea erbicidului Pivot, aplicat
pe toat\ suprafa]a, la circa dou\ s\pt\mâni dup\ r\s\rirea lucernei, `n doz\ de 1
l/ha, când distrugerea cuscutei a fost de 98%.
• Combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie s\ se realizeze `n primul rând
prin metode agroculturale [i mai pu]in prin metode chimice pentru a reduce
cheltuielile [i poluarea solului.
• Cele mai r\spândite boli sunt: Pythium de Baryanum (c\derea plantelor),
Erysiphae pisi f. sp. medicaginis (f\inarea lucernei),
• Pseudopeziza medicaginis (p\tarea brun\ a frunzelor), Uromices striatus
(rugina lucernei), Fusarium oxisporum f. sp. medicaginis (vestejirea
fuzarian\ a plantelor).
• Pentru loturile semincere se recomand\ tratamente `n vegeta]ie cu
produsele Tecto (1,5 kg/ha), Fundazol sau Benlate (0,5 kg/ha).
• Principalii d\un\tori ai lucernierelor sunt: Ottiorrhynchus ligustici
(g\rg\ri]a r\d\cinilor), Tychius flavus (g\rg\ri]a semin]elor), Sitona ssp.
(g\rg\ri]a frunzelor [i r\d\cinilor de leguminoase), Phytodecta fornicata
(gândacul ro[u al lucernei), Subcoccinella 24-punctata (buburuza lucernei),
Contarinia medicaginis (musculi]a galicol\ a florilor).
• Pe lâng\ m\surile agrotehnice, se recomand\ [i folosirea metodelor
biologice, iar `n loturile semincere, dup\ caz, efectuarea a trei tratamente cu
insecticide piretroide (Fastac 10 CE - 150 ml/ha, Decis 2,5 CE sau Karate 2,5
CE - 300 ml/ha, administrate `n 300 l ap\) `n urm\toarele fenofaze: butonizare,
`nceputul `nfloritului [i sfâr[itul `nfloritului.
• Gr\patul se efectueaz\ pe lucernierele `mb\trânite, cu grape cu discuri,
`n scopul `ntineririi acestora prin afânarea superficial\ a solului [i frac]ionarea
coletelor.
 • Lucrarea d\ rezultate bune dac\ este `nso]it\ de aplicarea `ngr\[\mintelor,
supra`ns\mân]are cu raigras aristat (20 kg/ha) [i irigare.
• Lucrarea se efectueaz\ la sfâr[itul verii sau prim\vara.
• Irigarea este m\sura tehnologic\ ce asigur\ produc]ii mari [i constante,
deoarece lucerna este o mare consumatoare de ap\.
• Sporuri `nsemnate de produc]ie se `nregistreaz\ când con]inutul `n ap\ al
solului `n stratul biologic activ (0-80 cm) este `ntre jum\tatea intervalului activ
[i capacitatea de câmp pentru ap\.
• plafonul umidit\]ii la care se intervine prin irigare variaz\ `ntre 60-80%
din capacitatea de câmp.
• ~n anii cu ierni s\race `n precipita]ii se recomand\ o udare la `nceputul lui
aprilie cu 500-600 m3/ha.
• ~n timpul vegeta]iei - 600-700 m3/ha pe solurile permeabile [i 500 m3/ha
pe cele mai pu]ine permeabile.
• ~n cazul sem\natului la sfâr[itul verii-`nceputul toamnei, iar solul este slab
aprovizionat cu ap\, se impune o udare de r\s\rire, cu o norm\ de 300-350 m3/ha.
Când timpul este secetos lucrarea se repet\ dup\ circa 0-10 zile.
• Recoltarea, depozitarea [i conservarea.
• Epoca de recoltare influen]eaz\ atât nivelul [i calitatea recoltei, cât [i
longevitatea lucernei.
• ~n anul I de vegeta]ie lucerna se recolteaz\ `n intervalul cuprins `ntre
sfâr[itul fazei de `mbobocire [i mijlocul fazei de `nflorire; recoltarea `n anul I
influen]eaz\ produc]ia anilor urm\tori [i durata de folosire a lucernierei.
• ~n anul II de vegeta]ie [i `n urm\torii, lucerna se recolteaz\ `n intervalul
dintre mijlocul fazei de `mbobocire [i `nflorirea a 20-25% din plante.
• ~n condi]ii favorabile de umiditate, pentru ca plantele s\ ajung\ la `nceputul
`nfloritului au nevoie de 850-9000C la coasa I [i 750-8500C la coasele II-IV.
• practicarea alternan]ei intervalelor de recoltare `n timpul unei perioade de
vegeta]ie, `n a[a fel `ncât fiecare suprafa]\ s\ fie recoltat\ cel pu]in o dat\ la
`nflorirea a 20-25% din plante pentru a se da posibilitatea refacerii rezervelor de
substan]e nutritive.
• ~n condi]ii de secet\ prelungit\ se impune recoltarea lucernierei `nainte de
epoca optim\, pentru a evita consumul inutil al rezervelor de substan]e nutritive
din colet [i m\rirea intervalului de timp pân\ la coasa urm\toare.
 • ~ntârzierea recolt\rii duce la sc\derea con]inutului plantelor `n protein\,
fosfor [i potasiu, la sporirea procentului de celuloz\ [i impregnarea acesteia cu
fenoli.
• Fenolii inhib\ dezvoltarea microorganismelor utile din rumenul
animalelor, diminuând consumabilitatea [i digestibilitatea furajului.
• ~n condi]ii de neirigare se pot realiza 2-4 coase/an, iar pe terenurile
irigate 4-6 coase/an.
• ~n\l]imea de recoltare a lucernei este de 4-6 cm de la sol, cu excep]ia
ultimei coase care se efectueaz\ la 7-8 cm [i trebuie realizat\ cu cel pu]in 2-3
s\pt\mâni `nainte de venirea primelor `nghe]uri.
• Nu se recomand\ p\[unatul lucernei deoarece se distrug o parte din
mugurii de pe colet, se `nr\ut\]esc condi]iile de cre[tere a plantelor, precum [i
datorit\ faptului c\ plantele proaspete pot provoca meteoriza]ii la animalele
poligastrice.
• la nevoie, acesta trebuie efectuat cu efective mici, dup\ ce s-a ridicat roua
[i dup\ o preg\tire prealabil\ a animalelor.
• Conservarea lucernei se poate realiza prin uscare (sub form\ de fân,
f\in\, brichete) sau `nsilozare (sub form\ de semisiloz sau semifân).
• Uscarea se poate efectua pe cale natural\, cu ajutorul curen]ilor de aer sau
cu instala]ii speciale pentru deshidratare pe cale industrial\.
• Uscarea pe cale natural\ se face pe sol, pe suporturi sau prin balotare.
• preg\tirea fânului pe sol: recoltarea cu coasa (manual), cu cositori
mecanice sau cu vindroverul, uscarea `n brazde timp de 8-10 ore, dup\ care
acestea se `ntorc, iar dup\ alte 10-12 ore, când umiditatea plantelor scade la 28-
30%, lucerna se adun\ `n c\pi]e de 150-200 kg; dup\ 1-2 zile, timp `n care
umiditatea scade la 15-17%, lucerna se transport\ la locul de depozitare.
• preg\tirea fânului pe suporturi se practic\ `n zonele relativ umede [i este
asem\n\toare cu cea de preg\tire a fânului de pe paji[tile naturale; rezult\ un fân
de bun\ calitate, cu un con]inut mai mare `n proteine [i caroten.
• preg\tirea fânului prin balotare: recoltarea cu cositori sau vindrover, de
preferin]\ dotat cu val]uri de strivire, pentru a reduce timpul de uscare `n câmp; `n
acest caz pierderile totale se reduc de circa 2 ori, cele de frunze de circa 4 ori, iar
cele de carotenoizi cu 20-25%, fa]\ de sistemul clasic cositoare-grebl\;
• la folosirea vindroverului brazdele se `ntorc cu grebla rotativ\, dup\ 15-20
ore, iar dup\ `nc\ 10-15 ore de timp frumos, când umiditatea plantelor ajunge la
30-35%, are loc balotarea la o presiune medie; `n acest caz baloturile se transport\
`n baza furajer\ [i se continu\ uscarea cu ajutorul curen]ilor de aer;
• dac\ definitivarea usc\rii se va realiza `n câmp, balotarea va avea loc la
umiditatea de 25-30%, iar baloturile se vor a[eza `n grupuri de câte 3-4, `n form\
de piramid\, cu baza mic\ pe sol, unde vor r\mâne 2-3 zile, pentru ca umiditatea
s\ scad\ la 15-17%.
• Uscarea cu ajutorul curen]ilor de aer rece se realizeaz\ la locul de
depozitare, cu instala]ii specifice.
• Plantele se usuc\ `n câmp pân\ la umiditatea de 40-45%, dup\ care se
transport\ la instala]iile de uscare, unde se a[eaz\ `n 3-4 straturi succesive.
• Uscarea prin deshidratare pe cale industrial\ se realizeaz\ cu ajutorul
unor instala]ii speciale (UFV-400, SDFV-90-28);
• Plantele, prin intermediul unor temperaturi foarte ridicate, sunt deshidratate
`ntr-un timp foarte scurt [i transformate `n f\in\.
• F\ina de lucern\ se folose[te ca materie prim\ la prepararea nutre]urilor
combinate sau se bricheteaz\.
• Lucerna se poate conserva [i prin `nsilozare, dup\ metoda cu umiditate
redus\ ( metoda ofilirii – (50)55-65%, prin l\sarea `n brazde pentru ofilire timp
de 4-24 ore) sau prin folosirea aditivilor (amestec cu plante verzi bogate `n
glucide - porumb, sorg, floarea soarelui, iarb\ de Sudan etc.- `n raport de 1-2 p\r]i
G., la 1 parte leguminoas\; adaos de t\râ]e, uruieli de porumb sau orz, `n
cantitate de 30 kg / tona de nutre] verde, f\inuri de cereale, `n propor]ie de 10%,
ap\ melasat\ - format\ din o parte melas\ [i 2-3 p\r]i ap\ -, `n cantitate de 100 l/t;
1 kg Lactosil la tona de furaj sau 1% preparat “Micoacid”).
• Produc]ia. Cele mai mari produc]ii, la sem\natul de prim\var\, se ob]in
`n anii 2-4 de folosin]\ [i `n fiecare an la prima coas\. La coasa a II-a se realizeaz\
circa 50-60% din produc]ia coasei I, iar la a III-a 25-30%.
• Produc]iile sunt de circa 30-40 t/ha mas\ verde la neirigat [i 50-60 (80)
t/ha la irigat. Produc]ia de fân este de 25-28% din cea de mas\ verde.

• Tehnologia de cultivare a lucernei pentru s\mân]\

• S\mân]a de lucern\ se poate ob]ine din culturile obi[nuite pentru furaj sau
din culturi speciale, `nfiin]ate `n acest scop.
• Cerin]ele lucernei pentru s\mân]\ fa]\ de clim\ [i sol-
 • Se recomand\ `n zonele unde `n perioada `nflorire-fructificare
temperaturile sunt de circa 250C ziua [i 180C noaptea;
• umiditatea aerului < 50%, iar zilele s\ fie senine [i f\r\ vânt.
• Solul trebuie s\ fie permeabil, apovizionat cu elemente nutritive, f\r\
aport freatic [i cu pH>6,5.
• Cele mai potrivite sunt cernoziomurile, solurile aluvionare [i chiar cele
nisipoase, `n condi]ii de irigare.
• Temperatura medie multianual\ s\ fie de peste 9,5-100C, iar suma
precipita]iilor anuale sub 500-550 mm.
• Cele mai favorabile zone sunt centrul [i nord-estul Dobrogei, centrul, estul
[i nord-estul Câmpiei Române, sudul Olteniei, centrul [i sudul Moldovei, sud-
vestul ]\rii.
• bune premerg\toare sunt culturile care elibereaz\ terenul devreme, cum
ar fi plantele anuale furajere, maz\rea, cartofii timpurii, orzoaica [i cerealele de
toamn\.
• fertilizarea – moderat\, evitarea l\st\ririi abundente a lucernei.
• nu se recomand\ fertilizarea cu azot, iar premerg\toarele s\ nu fi primit
gunoi de grajd.
• ~ngr\[\mintele cu fosfor sunt recomandate pe toate tipurile de sol [i `n to]i
anii; con]inutul solului de 7-8 mg fosfor mobil la 100 g sol. Dozele orientative de
fosfor sunt de 60-80 kg/ha.
• ~ngr\[\minte cu potasiu se aplic\ `n situa]iile când solul con]ine sub 16
mg potasiu mobil la 100 g sol.
• Lucr\rile solului - ca la cultura pentru furaj.
• Sem\natul se face prim\vara devreme `n tehnologia tradi]ional\ [i la
`nceputul toamnei `n tehnologia intensiv\, `ncât de la sem\nat [i pân\ la intrarea
`n iarn\ suma gradelor termice s\ fie `ntre 750-9500C;
• Calendaristic, epoca optim\ de sem\nat `n tehnologia intensiv\ corespunde
cu intervalul 1-12 septembrie `n zonele de câmpie [i 25 august-5 septembrie `n
cele colinare.
• La sem\natul de prim\var\ desimea este de 150-200 s.g./m2, cantitatea de
s\mân]\ de 2,5-3 kg/ha, distan]a `ntre rânduri de 50-60 cm, iar adâncimea de
sem\nat de 1,5-2 cm.
• La sem\natul de la `nceputul toamnei:
• 50-60 cm `ntre rânduri, cu 200-250 s.g./m2; 4-5 kg/ha s\mân]\;
 • 25 cm `ntre rânduri , cu 500 s.g./m2; 10-12 kg/ha.
• Adâncimea de sem\nat de 2-2,5 cm.
• ~n cazul utiliz\rii de s\mân]\ drajat\ :
• 50-60 cm `ntre rânduri, 20-50 s.g./m2
• 20-25 cm `ntre rânduri, 80-100 s.g./m2
• Lucr\rile de `ngrijire sunt asem\n\toare cu cele la cultura pentru furaj.
• ~n combaterea buruienilor, pe lâng\ folosirea erbicidelor, la sem\natul `n
rânduri rare se recomand\ efectuarea de pra[ile mecanice sau manuale. Prima
pra[il\ mecanic\ se face la adâncimea de 4-5 cm [i la 5-6 cm distan]\ de rândurile
de plante, când lucerna este bine `nr\d\cinat\ [i are 1-2 l\stari.
• La pra[ila a 2-a, ce se face când lucerna are 30-35 cm `n\l]ime, se ata[eaz\
cultivatorului aripioare, care realizeaz\ o acoperire a bazei plantelor cu sol,
diminuând procesul de l\st\rire.
• Irigarea - pentru r\s\rire `n cazul sem\natului de la `nceputul toamnei (1-2
ud\ri cu 300-350 m3/ha) [i pentru a completa necesarul de ap\ `nainte de
`mbobocire, `n anii f. seceto[i (1 udare cu 300-350 m3/ha).
• Pentru ob]inerea de s\mân]\ se folosesc lucernierele din anii 1-3, `n func]ie
de tehnologia aplicat\.
• Coasa de la care se realizeaz\ s\mân]a - `n func]ie de condi]iile climatice
[i tehnologie, `ncât perioada de `nflorire-fructificare s\ coincid\ cu o vreme
`nsorit\ [i relativ secetoas\.
• Pentru zonele mai secetoase [i la practicarea tehnologiei intensive se
recomand\ ob]inerea de s\mân]\ la coasa I.
• ~n anii cu prim\veri bogate `n precipita]ii se recomand\ recoltarea coasei
I pentru furaj la `nceputul `mbobocirii [i realizarea de s\mân]\ la coasa a II-a, dar
produc]iile vor fi <.
• Recoltarea pentru s\mân]\ se face când 75-80% din p\st\i s-au
brunificat; `ntr-o singur\ faz\ sau `n dou\ faze.
• `ntr-o singur\ faz\: se aplic\ un tratament cu desicantul Reglone, `n doz\
de 3,5-4,5 l/ha, cu 4-5 zile `nainte de recoltare.
• `n dou\ faze: se face `ntâi cosirea plantelor cu vindroverul, iar dup\ 3-4 zile
`nsorite se treier\ cu combina echipat\ corespunz\tor.
• Produc]iile de s\mân]\ pot fi de 200-400 kg/ha la tehnologia clasic\ [i
700-1000 kg/ha la tehnologia intensiv\, terenuri irigate.
 Trifoiul ro[u - Trifolium pratense L
• Importan]\
• Trifoiul ro[u se folose[te `n hrana animalelor sub form\ de mas\ verde,
fân, f\in\ de fân sau nutre] `nsilozat.
• Recoltat la `nflorire, fânul de trifoi con]ine circa 14,5% PB, 20,4% CB, 22-
26 mg caroten/kg furaj [i cantit\]i `nsemnate de vitamine (B, C, D, E etc.).
• Digestibilitatea substan]elor organice are valori ridicate atât `n masa verde
(>70%) cât [i fân (60%).
• Valoarea nutritiv\ a 1 kg de trifoi recoltat la `nceputul `nfloririi este de
0,62 UN la fân [i 0,18 UN la masa verde.
• importan]\ `n ameliorarea unor `nsu[iri ale solului. Ac]iunea de refacere a
structurii solului este mai mare decât la lucern\ [i sparcet\.
• ~n stare proasp\t\ poate produce meteoriza]ii la rumeg\toare.
• ~nsu[iri morfologice
• Trifoiul ro[u este o plant\ peren\, cu r\d\cina pivotant\, care `n anul I se
dezvolt\ `n stratul de 20-30 cm, iar `n urm\torii ani poate ajunge la 175 cm
adâncime.
• Cea mai mare parte din masa de r\d\cini se g\se[te `n stratul 0-10 cm (68-
73%), `n timp ce `n stratul 10-20 cm numai 19-20%, `n cel de 20-30 cm, doar 7-
8% .
• simbioza cu bacteria Rhizobium trifolii, care este mai pu]in preten]ioas\
fa]\ de condi]iile de mediu, fiind activ\ [i la pH <6,0;
• O activitate intens\ a bacteriilor: pe soluri bine aprovizionate cu fosfor,
potasiu, calciu, microelemente (bor, molibden, mangan etc.) [i ap\, iar
temperaturile de minim 10-120C.
• Tulpinile, (l\starii aerieni), `nalte de 70-80 cm, sunt fistuloase, ramificate,
erecte [i bogat foliate (indicele foliar este de 4-5/m2).
• Frunzele sunt alterne, trifoliate, cu foliole ovate , obovate sau eliptice, ce
prezint\ pe fa]a superioar\ o pat\ albicioas\ `n forma literei V.
• Florile sunt sesile, ro[ii-purpurii, grupate `n capitule globuloase sau ovate.
Fructul este o p\staie ovat\, mic\, monosperm\, dehiscent\. Semin]ele sunt ovat-
asimetrice, brun-g\lbui sau verzi-g\lbui cu nuan]e violacei, cu dimensiunile 1,6-
2,3/1,2-1,8/1,0-1,2 mm, iar MMB de circa 1,6-2,0 g.
• Sistematic\ [i soiuri
 • Trifoiul ro[u face parte din familia Fabaceae, tribul Trifolieae, genul
Trifolium, care cuprinde 250 de specii, din care 45 au fost identificate [i pe
teritoriul ]\rii noastre.
• Specia Trifolium pratense L. cuprinde mai multe variet\]i [i forme ce
apar]in la dou\ subspecii: ssp. eupratense [i ssp. frigidum.
• Trifolium pratense ssp. eupratense are trei variet\]i:
• - var. sativum Afzelius, ce include cele mai multe tipuri de trifoi ro[u
cultivate [i care, `n func]ie de precocitate, sunt grupate `n dou\ forme de baz\;
forma precox (sin. hispanicum) (trifoi ro[u precoce), care rezist\ `n cultur\ 2-3
ani, produce 2-3 coase pe an, are tulpini sub]iri, ritm de dezvoltare rapid, `nfloresc
`n anul I > 90% din plante [i forma serotinum (trifoi ro[u tardiv), cu o perenitate
de 3-4 ani sau mai mult, dar cu ritm de dezvoltare lent, propor]ia plantelor `nflorite
`n anul I < 10% [i energie de ot\vire slab\ (o coas\ pe an).
• - var americanum (sin. Trifolium expansum), (trifoiul ro[u american),
ce a fost adus\ `n Europa din America de Nord la sfâr[itul sec. XIX, are tulpini
mai rigide, p\roase, cu foliole mari, lanceolate sau ovat-eliptice.
• - var. spontaneum (trifoiul ro[u s\lbatic), r\spândit\ spontan pe trifoiul
]\rii noastre, cuprinde 10 forme;
• Trifolium pratense ssp. frigidum are dou\ variet\]i: var. nivale [i var.
frigidiforme, cuprinzând genotipuri cu tulpini scunde, ascendente, bine adaptate la
condi]iile din etajul alpin.
• `n cultur\: popula]ii locale (de Transilvania, de Suceava) [i soiuri
autohtone sau importate: Select, Napoca Tetra, Apollo Tetra, Dacia Tetra,
Roxana; Maro (D), Triel (F) [i Verdi (F).
• Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol
• Trifoiul ro[u este mai preten]ios decât lucerna fa]\ de clim\, dar mai pu]in
exigent fa]\ de sol.
• Este o plant\ de climat umed [i r\coros.
• temp. minim\ de germinare este de 10C, iar cea optim\ `ntre 20-300C; pân\
la `nceputul `nfloritului sunt necesare 800-9000C, iar pân\ la maturarea
semin]elor 1200-14000C.
• Rezist\ bine la ger `n condi]iile unui sol cu strat protector de z\pad\.
Recolt\rile târzii de toamn\ [i producerea de s\mân]\ mic[oreaz\ rezisten]a
trifoiului la ger.
 • Cre[terea vegetativ\ intens\ are loc la temperaturi cuprinse `n intervalul
15-270C, iar la peste 320C se reduce mult dezvoltarea sistemului radicular [i a
rozetei de frunze.
• Se pot realiza produc]ii normale [i la 32-350C, dac\ umiditatea `n stratul
biologic activ este > 60% .
• Trifoiul ro[u, de[i nu este un mare consumator de ap\, este foarte
preten]ios la regimul hidric, dând rezultate bune `n zonele cu precipita]ii de peste
600 mm.
• Perioada critic\ pentru ap\ este la `mbobocire.
• Trifoiul ro[u este sensibil la excesul de ap\ din stratul biologic activ al
solului, dar [i la b\ltirea apei la suprafa]\.
• Inundarea dup\ cosire timp de 3-6 zile determin\ distrugerea sistemului
radicular pân\ la 90% [i < produc]iei cu pân\ la 80%.
• Trifoiul ro[u este o plant\ de zi lung\. Cre[terea intensit\]ii luminii
corelat\ cu temperaturi moderate determin\ sporirea biomasei aeriene [i subterane.
• La `nceputul vegeta]iei suport\ umbrirea, fiind posibil sem\natul sub form\
de cultur\ ascuns\.
• prefer\ soluri mijlocii, profunde, permeabile, bogate `n humus [i calciu, cu
pH peste 6,0. Aceste condi]ii pot fi `ntâlnite pe soluri brune de p\dure, cenu[ii [i
pe podzoluri secundare. Rezultate bune se ob]in [i pe cernoziomuri, când se
asigur\ un regim hidric corespunz\tor.
• Nu se recomand\ pe solurile nisipoase, cele cu pH peste 7,5 [i cele
puternic acide.
• Cele mai favorabile zone pentru cultura trifoiului ro[u se `ntâlnesc `n
regiunile subcarpatice ale Transilvaniei, Olteniei, Munteniei [i Moldovei, Podi[ul
Transilvaniei, Maramure[, N-E [i N-V ]\rii [i `n Banat.
• Tehnologia de cultivare pentru furaj
• Rota]ia. Trifoiul ro[u se cultiv\ dup\ plante care elibereaz\ terenul
devreme [i-l las\ curat de buruieni. Sunt preferate pr\[itoarele fertilizate organic,
culturile furajere anuale, cerealele de toamn\ [i de prim\var\.
• Nu se recomand\ pr\[itoarele târzii, cele tratate cu erbicide triazinice,
leguminoasele perene, precum [i revenirea pe aceea[i sol\ la mai pu]in de 3-4 ani,
datorit\ fenomenului de ,,oboseal\ a solului”.
• Dup\ trifoi - culturile exigente fa]\ de azot [i care au o perioad\ scurt\ de
vegeta]ie, cum ar fi: porumbul siloz, hibrizii de porumb semitimpurii pentru
boabe, cartoful timpuriu, plantele furajere anuale. ~n condi]ii climatice foarte
favorabile [i `n regim irigat dup\ trifoi se pot cultiva [i hibrizi de porumb mai
tardivi, soiuri tardive de cartof, sfecl\ sau in.
• Fertilizarea [i amendamentarea. Pentru realizarea produc]iei trifoiul
consum\ cantit\]i mari de substan]e nutritive. La o produc]ie de 8 t/ha fân, trifoiul
extrage din sol circa 220-250 kg N, 80 kg fosfor, 170 kg potasiu [i 210 kg calciu.
• Se recomand\ aplicarea a 40-50 kg N, pe solurile cu un con]inut `n humus
< 1,5%.
• La culturile `n amestec cu graminee perene, când trifoiul particip\ cu <
50% doza de azot poate cre[te la N100-120.
• Dozele de `ngr\[\minte cu fosfor se calculeaz\ `n func]ie de
aprovizionarea solului cu acest element, con]inutul optim pentru trifoiul ro[u fiind
de 7-8 mg la 100 g sol. ~n absen]a datelor de cartare agrochimic\, dozele
orientative de fosfor sunt de 90-100 kg/ha, aplicate o dat\ la doi ani.
• ~ngr\[\mintele cu potasiu sunt necesare pe solurile acide, când con]inutul
`n potasiu mobil este sub 16 mg la 100 g sol. Se recomand\ aplicarea anual\ a 60-
80 kg/ha K2O.
• Gunoiul de grajd - pe solurile acide, slab permeabile, `n doz\ de 30-40 t/ha.
~n timpul vegeta]iei, gunoiul bine fermentat se poate aplica prim\vara devreme sau
`n ferestrele iernii, `n doze anuale de 15-20 t/ha.
• Pe solurile acide, cu pH <5,8-6,0 se recomand\ administrarea de
amendamente calcaroase, `n doze de 5-6 t/ha, o dat\ la 6-7 ani.
• Lucr\rile solului - s\ asigure o bun\ m\run]ire [i nivelare a solului care
favorizeaz\ o r\s\rire uniform\ [i rapid\. ~n general, trifoiul ro[u se cultiv\ sub
plant\ protectoare, iar lucr\rile solului care se efectueaz\ trebuie s\ satisfac\
exigen]ele ambelor culturi.
• Când sem\natul se face f\r\ plant\ protectoare, lucr\rile solului sunt
asem\n\toare cu cele de la lucern\.
• S\mân]a [i sem\natul. S\mân]a de trifoi trebuie s\ fie descuscutat\,
s\n\toas\, cu P [i G ridicate.
• Epoca de sem\nat - prim\vara devreme, când utilajele agricole pot intra
pe teren.
• La cultivarea cu plant\ protectoare de prim\var\ sem\natul se face dup\
amestecarea semin]elor de la cele dou\ culturi sau se seam\n\ `ntâi planta
protectoare [i apoi perpendicular pe rândurile acesteia trifoiul ro[u.
 • Când planta protectoare este o cereal\ de toamn\, prim\vara devreme se
gr\peaz\ cultura, se seam\n\ trifoiul, apoi se t\v\luge[te. Norma de s\mân]\ la
planta protectoare < 20-30%.
• ~n zonele colinare umede sau `n regim irigat, trifoiul se poate sem\na [i la
sfâr[itul verii - `nceputul toamnei (20.08-5.09).
• Cantitatea de s\mân]\ util\ `n cultur\ pur\ este de 18-20 kg/ha, asigurând
o desime de 900-1000 s.g./m2 [i o suprafa]\ de nutri]ie de 10-16 cm2/plant\.
• Sem\natul se realizeaz\ cu sem\n\tori universale, la 12,5-15 cm `ntre
rânduri [i la adâncimea de 1,5-2 cm pe solurile mai grele [i de 2-3 cm pe solurile
cu textur\ mai u[oar\.
• Trifoiul ro[u se comport\ bine [i `n amestecuri simple sau complexe cu
graminee perene (timoftic\, golom\], raigras hibrid, raigras aristat [i p\iu[ de
livezi).
• Lucr\rile de `ngrijire. Lucr\rile de `ngrijire care se aplic\ culturilor de
trifoi sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\, dar cu multe particularit\]i pentru
combaterea buruienilor la cultivarea cu plant\ protectoare.
• Când planta protectoare este o cereal\ de toamn\ - erbicidele se aplic\
`nainte de r\s\rirea trifoiului, folosind doze < 20-25% fa]\ de cele utilizate `n mod
curent `n culturile de cereale de toamn\ [i dizolvate `ntr-o cantitate de ap\ cât mai
mic\ (max. 200 l/ha); eficiente: Icedin sau Oltisan.
• la `mburuienare puternic\ - erbicidul Basagran (2-2,5 l/ha), `n faza optim\
pentru planta protectoare, fiind bine tolerat de trifoi.
• Când planta protectoare este o cereal\ de prim\var\ combaterea
buruienilor se poate face prin aplicarea Basagranului (2-2,5 l/ha) `n faza de
`nfr\]ire a cerealei. Dac\ se vor folosi erbicidele Icedin sau Oltisan se impune
sem\narea trifoiului la circa 20-25 zile dup\ `ns\mân]area cerealei [i respectarea
m\surilor prezentate la cultura cu plant\ protectoare de toamn\.
• Când trifoiul se cultiv\ `n ogor propriu, combaterea buruienilor se face
folosind acelea[i erbicide ca la lucern\; se remarc\ eficien]a erbicidului Pivot, `n
doz\ de 0,6-0,7 l/ha, aplicat la 2-3 s\pt\mâni dup\ r\s\rirea trifoiului. ~n anii de
exploatare, erbicidul Pivot (0,8-1 l/ha) are o eficien]\ deosebit\ `n trifoi[tile
infestate cu buruieni dicotiledonate, inclusiv [tevie (Rumex sp.), aplicat la 20-25
zile dup\ desprim\v\rare când buruienile sunt `n faza de rozet\, iar trifoiul are 5-6
cm `n\l]ime.
• Combaterea sp. din g. Cuscuta se face ca la lucern\.
 • Combaterea bolilor - arsura bacterian\ (Xanthomonas alfalfae Dowson),
f\inarea (Erysiphe martii Lév.), p\tarea brun\ a frunzelor (Pseudopeziza trifolii
Fuck.), mana (Peronospora trifoliorum de Bary.), antracnoza (Gloeosporium
caulivorum Kirchn.) [i rugina trifoiului (Uromyces trifolii Lév.), care pot provoca
pierderi, de>50% din produc]ia de fân se combat prin metodele agroculturale [i
cele chimice recomandate la cultura lucernei.
• ~n cultura trifoiului ac]ioneaz\ un num\r mai redus de d\un\tori decât la
lucern\, mai des `ntâlni]i fiind g\rg\ri]ele florilor de trifoi (Apion apricans
Hbst., A. aestivum Germ.). ~n acest caz se recomand\ la culturile semincere
efectuarea a 2 tratamente, primul la `mbobocire, iar al doilea la sfâr[itul
`nfloritului, cu Fastac 10 CE (150 ml/ha), Decis 2,5 CE sau Karate 2,5 CE (300
ml/ha).
• Consumul specific la trifoi este de 500-700 mm/an, maximul fiind `n lunile
iunie-august, când consum\ 4-5 mm/zi. Se apreciaz\ c\ 1 mm precipita]ii produce
21-22 kg s.u. sau 100 kg m.v.
• ~n culturile sem\nate la sfâr[itul verii se aplic\ o udare de r\s\rire de 300-
350 m3/ha. ~n toamnele secetoase se impune ca dup\ 7-8 zile s\ se mai aplice o
udare de 350-400 m3/ha.
• ~n timpul vegeta]iei se recomand\ ud\ri la intervale de 10-12 zile `n lunile
iulie-august [i la 15-18 zile `n mai-iunie, `n afara perioadelor ploioase, cu norme
de 600-650 m3/ha pe cernoziomuri [i soluri aluviale [i de 500-550 m3/ha pe
celelalte tipuri de soluri.
• Recoltarea, depozitarea [i conservarea. La trifoiul sem\nat `n ogor
propriu recoltarea plantelor `n anul I de vegeta]ie se face pe parcursul perioadei
de `nflorire, la toate coasele, iar `n anii um\tori, la mijlocul fazei de `nflorire. De
obicei se realizeaz\ 2 coase [i 1 otav\.
• trifoiul ro[u prezint\ o plasticitate mai larg\ `n privin]a epocii de recoltare
decât lucerna deoarece `mb\trânirea plantelor este mai lent\.
• la trifoiul cultivat cu plant\ protectoare, recoltarea `n anul I se face o
singur\ dat\, cu 4-5 s\pt\mâni `nainte de `ntrarea `n iarn\ pentru a permite
plantelor s\-[i formeze un sistem radicular viguros [i s\ acumuleze cantit\]i mari
de substan]e de rezerv\.
• Conservarea fitomasei de trifoi ro[u se poate face sub form\ de fân sau
furaj `nsilozat. Preg\tirea fânului se face ca la lucern\, iar metoda de uscare se
alege `n func]ie de condi]iile climatice ale zonei `n care se afl\ cultura.
 • trifoiul se `nsilozeaz\ mai u[or decât lucerna, datorit\ con]inutului mai
ridicat al plantelor de trifoi `n zaharuri solubile (10-11%, fa]\ de 5-7% la lucern\)
[i a puterii tampon mai reduse.
• se recomand\ l\sarea plantelor `n brazd\ 1-2 zile, pân\ ce con]inutul `n
substan]\ uscat\ ajunge la 35-40%, apoi se toac\ [i se `nsilozeaz\ dup\ metodele
cunoscute; se indic\ utilizarea preparatului Lactosil (0,2%), ca [i la lucern\.
• Produc]ia. ~n zonele favorabile de cultur\ se pot ob]ine 6-10 t/ha s.u. (30-
50 t/ha mas\ verde).
Tehnologia de cultivare a trifoiului ro[u pentru s\mân]\
• particularit\]i: cerin]ele relativ modeste fa]\ de ap\ comparativ cu cultura
pentru furaj, l\st\rirea este mai redus\ decât la lucern\, plantele sunt mai
rezistente la c\dere, polenizarea poate fi f\cut\ `n propor]ie mai mare decât la
lucern\ de c\tre albina domestic\ (deoarece coloana staminal\ se elibereaz\ mai
u[or din caren\), iar poten]ialul de `nflorire la coasa a II-a este egal cu cel de la
prima coas\.
• Pentru realizarea unor produc]ii ridicate de s\mân]\ se impune `nfiin]area
de culturi destinate numai producerii de s\mân]\ [i renun]area la ob]inerea
acestora din culturi pentru furaj.
• zonele colinare cu veri relativ secetoase, unde cerin]ele termice [i hidrice
sunt satisf\cute: Transilvania, centrul [i nordul Moldovei, nordul Câmpiei
Române. Condi]ii favorabile se `ntâlensc [i pe solurile fertile din Câmpia Dun\rii,
Dobrogea, sudul Moldovei [i Câmpia Banatului, `n condi]ii de irigare.
• Plantele premerg\toare pentru culturile semincere de trifoi ro[u sunt
asem\n\toare cu cele de la cultura pentru furaj, cu condi]ia ca acestea s\ nu fi fost
infestate cu [tevie sau cuscut\.
• Trifoiul ro[u este mai pu]in preten]ios fa]\ de con]inutul solului `n fosfor
decât lucerna. Rezultate bune se ob]in când con]inutul `n fosfor mobil este de 7-8
mg/100 g sol, iar cel de potasiu de 16-18 mg/100 g sol.
• se recomand\ 50-80 kg/ha P2O5 [i 50-80 kg/ha K2O, pe solurile acide.
• Nu se recomand\ aplicarea de `ngr\[\minte cu azot direct semincerilor de
trifoi. Gunoiul de grajd aplicat plantei premerg\toare, pe solurile acide, nu
d\uneaz\ trifoiului pentru s\mân]\. ~n acest caz se reduce doza de fosfor cu 30-
40% [i cea de potasiu cu 70-100%.
• pe solurile acide (pH <5,8) se recomand\ aplicarea amendamentelor, o dat\
la 6-8 ani, `n doz\ de 5-6 t/ha CaCO3.
 • Lucr\rile solului sunt ca la cultura pentru furaj.
• ~n tehnologia clasic\, sem\natul se face prim\vara devreme când terenul
permite intrarea utilajelor agricole.
• ~n tehnologia intensiv\ sem\natul se face `ntre 5-15 august `n zonele
colinare umede [i `ntre 25 august - 10 septembrie pe terenurile irigate din sudul
]\rii, `ncât de la sem\nat pân\ la venirea `nghe]urilor s\ se acumuleze 850-10000C.
• Sem\natul se face de regul\ la 50-60 cm `ntre rânduri, f\r\ plant\
protectoare, cu o norm\ de 3-4 kg/ha. Se poate sem\na [i la 25 cm `ntre rânduri,
folosind 10-12 kg/ha s\mân]\. Lucrarea se face cu sem\n\torile universale SUP-
21, SUP-29 sau SPC-6, SPC-8, folosind discuri cu orificii de 0,8 mm.
• Adâncimea de `ncorporare a semin]elor este de 1,5-2 cm când sem\natul se
face prim\vara [i de 2-2,5 cm când se `ns\mân]eaz\ la sfâr[itul verii-`nceputul
toamnei. ~n acest caz se impune t\v\lugirea solului `nainte [i dup\ sem\nat.
• Combaterea buruienilor: prin folosirea erbicidelor [i efectuarea de
pra[ile mecanice. Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate se poate folosi
unul din erbicidele: Diizocab (6-7 l/ha), Eradicane (6-7 l/ha), `ncorporate `n sol
odat\ cu preg\tirea patului germinativ, sau alte erbicide antigramineice. Buruienile
dicotiledonate se pot combate cu erbicidul Pivot (0,6-0,8 l/ha), aplicat `n faza de
r\s\rire a buruienilor dominante sau cu Basagran (2-2,5 kg/ha), aplicat `n faza de
rozet\ a buruienilor.
• La culturile sem\nate `n rânduri rare (50-60 cm) se efectueaz\ 2-3
pra[ile mecanice, prima când plantele de trifoi au 10-15 cm, apoi la intervale de
12-15 zile.
• Combaterea d\un\torilor, `n special a g\rg\ri]ei florilor (Apion apricans)
se face prin 2 tratamente cu Lindatox 1,5 (25 kg/ha), Pinetox 10% (25 kg/ha) sau
alte insecticide (Fastac - 150 ml/ha, Decis 2,5 CE - 350 ml/ha), primul la
`mbobocire, iar al doilea dup\ 10-12 zile.
• Irigarea semincerilor de trifoi ro[u se impune pe terenurile din sudul ]\rii,
sudul Moldovei, Dobrogea [i Câmpia de Vest. Se aplic\ 1-2 ud\ri de r\s\rire cu
300-350 m3/ha, apoi la `nceputul `mbobocirii plantelor, o udare cu 400-450 m3/ha
[i dup\ 12-14 zile `nc\ o udare cu 450-500 m3/ha.
• recoltarea - ~n zonele colinare cu veri secetoase se face la coasa I, ca [i `n
cazul loturilor semincere de pe terenurile irigate din sudul ]\rii. ~n zonele colinare
mai umede recoltarea pentru s\mân]\ se face la coasa a II-a, prima coas\
recoltându-se pentru furaj la `nceputul `mbobocirii.
 • Loturile semincere din cultura intensiv\ se men]in `n cultur\ 1-2 ani,
recoltarea realizându-se la coasa I sau a II-a `n func]ie de condi]iile climatice.
Recoltarea se poate face `n dou\ faze sau printr-o singur\ trecere.
• ~n primul caz plantele se cosesc cu vindroverul când 80-85% din capitule
s-au brunificat, apoi dup\ 3-4 zile se treier\ cu combina echipat\ [i reglat\
corespunz\tor.
• ~n cel de-al doilea caz se impune tratarea culturii cu un desicant (Reglone
5 l/ha) când 80% din capitule au culoarea brun\, apoi dup\ 5-6 zile se face
recoltarea direct din lan. ~n condi]ii favorabile se pot realiza 300-500 kg/ha
s\mân]\.

Sparceta - Onobrychis viciifolia

• Importan]\
• Sparceta este utilizat\ `n alimenta]ia animalelor sub form\ de fân, mas\
verde sau nutre] murat.
• ~n zonele secetoase [i pe versan]i sparceta d\ produc]i mai bune decât
lucerna.
• Valoarea nutritiv\ - 100 kg m.v = 17 UN sau 100 kg fân = 60 UN.
Sparceta este bogat\ `n protein\ de bun\ calitate (3,6% `n m.v. [i 15,4% `n fân) [i
con]ine `nsemnate cantit\]i de s\ruri minerale (cu Ca [i P) [i vitamine.
• ~n stare verde sparceta nu produce meteoriza]ii;
• Sparceta este [i o foarte bun\ plant\ melifer\, cu durata perioadei de
`nflorire de circa 23-27 zile, realizându-se pân\ la 300 kg/ha miere.
• Valorific\ bine terenurile erodate, uscate, unde alte plante nu dau rezultate
satisf\c\toare, sparceta nu intr\ `n competi]ie cu lucerna [i trifoiul, ci le
completeaz\ unde acestea nu reu[esc.
• Ca [i celelalte leguminoase, sparceta are o puternic\ ac]iune amelioratoare
asupra solului prin cantit\]ile mari de r\d\cini (cca 6 t/ha) [i azot ce le las\ `n sol.
• ~n cultur\ se cunosc dou\ tipuri de sparcet\ comun\:
• - Onobrychis viciifolia var. communis (sparceta de o coas\), r\spândit\
mult `n cultur\, se adapteaz\ u[or la condi]iile vitrege de via]\, dar ot\ve[te
slab [i nu suport\ p\[unatul intensiv, pretându-se mai ales la folosirea prin
cosit;
 • - Onobrychis viciifolia var. bifera (sparceta de dou\ coase sau gigant),
ot\ve[te rapid, realizeaz\ dou\ coase, se preteaz\ la o folosire mixt\ (cosit,
p\[unat), dar este ceva mai preten]ioas\ la condi]iile de mediu.
• Sparceta este mai precoce decât lucerna cu circa 10 zile, ceea ce
reprezint\ un avantaj pentru folosirea sa `n conveier.
• ~n condi]ii favorabile de cultur\ la coasa a II-a se poate realiza 30-35%
din recolta primei cosiri.
• Sistematic\ [i soiuri
• Pe glob se cunosc circa 100 de specii ale genului Onobrychis, din care `n
]ara noastr\ se `ntâlnesc doar cinci: Onobrychis viciifolia, O. alba, O. arenaria, O.
gracilis [i O. transilvanica.
• Cele mai r\spândite `n cultur\ sunt soiurile: Sparta (de o coas\), care d\
rezultate bune pe terenurile supuse eroziunii `n amestec cu Bromus inermis [i
Splendid (de dou\ coase).
• Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol
• Sparceta d\ rezultate bune `n zona de cultur\ a lucernei. Temperatura
minim\ de germinare este de 2-30C, iar cea optim\ pentru cre[tere [i dezvoltare, de
20-250C.
• Sparceta de o coas\ are o mare rezisten]\ la temperaturile sc\zute [i factorii
nefavorabili din timpul iernii.
• dup\ `nr\d\cinare sparceta este foarte rezistente la secet\, putându-se
cultiva [i `n zone cu 400-500 mm precipita]ii anuale.
• Sparceta nu suport\ excesul de umiditate.
• Pentru sparcet\, cele mai indicate soluri sunt cele permeabile, drenate [i
bogate `n calciu, `ns\ se ob]in rezultate bune [i pe solurile nisipoase, pe cele
erodate, cu strat arabil sub]ire, de pe coline [i coaste aride. Se consider\ c\ un
con]inut de 0,5-0,7% calciu `n sol este optim pentru cultura sparcetei.
• Plantele suport\ o anumit\ salinitate a solului [i reac]ie alcalin\ pân\ la
pH = 8,5, dar nu dau rezultate bune pe solurile acide, impermeabile, umede [i reci,
cu apa freatic\ aproape de suprafa]a solului.
• Zonele de cultur\: ca la lucern\, dar ocup\ terenurile mai s\race, versan]ii
supu[i eroziunii, unde lucerna d\ rezultate mai slabe.
• Tehnologia de cultivare pentru furaj
 • Rota]ia. Deoarece are un ritm lent de cre[tere `n primele faze de
vegeta]ie, sparceta prefer\ ca premerg\toare plante care las\ terenul curat de
buruieni.
• sparceta este o bun\ premerg\toare pentru majoritatea culturilor, `ntrucât
l\st\re[te dup\ des]elenire.
• Nu se recomand\ revenirea pe aceea[i sol\, decât dup\ 6-7 ani.
• Fertilizarea - r\spunde cu sporuri mari de produc]ie la fertilizarea cu doze
moderate de azot [i fosfor (N30-60 P30-60).
• Lucr\rile solului. Ca `n tehnologia de cultivare a lucernei, `ns\ pe
terenurile `n pant\ se va aplica sistemul de lucr\ri recomandat pentru aceste
terenuri.
• S\mân]a [i sem\natul. La sparcet\ se folose[te ca material de sem\nat
fructul, care este o p\staie monosperm\, indehiscent\. Facultatea germinativ\
trebuie s\ fie de minimum 85% [i puritatea de peste 95%, la materialul
corespunz\tor clasei I de calitate. Fa]\ de alte specii s\mân]a de sparcet\ pierde
u[or facultatea germinativ\.
• ~n condi]iile ]\rii noastre sparceta se seam\n\ prim\vara devreme [i mai rar
la sfâr[itul verii-`nceputul toamnei.
• Se poate sem\na cu sau f\r\ plant\ protectoare, `n func]ie de condi]iile
sta]ionale.
• Pe terenurile `n pant\ [i `n zonele secetoase se recomand\ cultivarea
f\r\ plant\ protectoare.
• Sem\natul se face cu sem\n\tori universale, la 12,5-15 cm `ntre rânduri [i
la 3-4 cm adâncime pe solurile mai grele [i 4-6 cm pe cele u[oare [i mijlocii,
folosind 70-90 kg/ha p\st\i, pentru a se asigura o desime de 400-600 s.g./m2.
• Lucr\rile de `ngrijire. Imediat dup\ sem\nat, `n anii seceto[i, se
recomand\ efectuarea t\v\lugitului, cu t\v\lugi inelari.
• Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\.
• Când se cultiv\ cu plant\ protectoare, se impune ca aceasta s\ fie recoltat\
la o `n\l]ime de la sol de 15-20 cm, pentru a nu stânjeni cre[terea tinerelor plante
de sparcet\.
• ~ncepând cu anul doi de cultur\, se recomand\ gr\parea culturii de sparcet\
`n fiecare prim\var\.
• Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Sparceta se folose[te `n condi]ii
economice 3-5 ani.
 • Epoca optim\ de recoltare pentru fân este `ntre mijlocul fazei de
`mbobocire [i `nceputul `nfloririi (10-15% din plante).
• ~ntârzierea recoltatului duce la sc\derea accentuat\ a calit\]ii;
• Metodele de preg\tire a fânului sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\.
• Nu se recomand\ p\[unatul intensiv al sparcetei. Se poate folosi prin
p\[unat, `ncepând din anul II de vegeta]ie, când plantele au 15-20 cm `n\l]ime, dar
pe o durat\ de 2-3 ore/zi/tarla, la o `nc\rcare optim\ cu animale.
• Produc]ia. ~n condi]ii bune de cultur\, la sparcet\ se ob]in 25-35 t/ha
mas\ verde (5-7 t/ha s.u.) [i chiar mai mult la sparceta de dou\ coase.

• Tehnologia de cultivare a sparcetei pentru s\mân]\

• `nfiin]area semincerilor de sparcet\ - ca la lucern\.
• Sem\natul se face prim\vara devreme, f\r\ plant\ protectoare la distan]a
de 50-60 cm `ntre rânduri, cu 20-25 kg/ha, pentru a asigura o desime de 75-100
s.g./m2.
• Fertilizarea se efectueaz\ numai la `nfiin]area culturii cu 60-70 kg/ha
P2O5.
• Lucr\rile de `ngrijire sunt ca [i la lucern\.
• Polenizarea suplimentar\ - prin amplasarea a 2-6 stupi de albine la hectar,
`n apropierea loturilor semincere.
• Recoltarea pentru s\mân]\ se face la coasa I, `ncepând din anul II de
cultur\, cu coasa sau cositoarea, când 50-60% din p\st\i au culoarea brun\-
deschis, sau direct cu combina din lan, când 70% din p\st\i au aceast\ culoare.
Pentru a evita pierderile prin scuturare, se recomand\ ca recoltarea s\ se fac\
noaptea sau diminea]a [i seara.
• Produc]ia de semin]e (fructe) este de 500-600 kg/ha `n culturile obi[nuite
[i de 1000-1500 kg/ha, `n culturile speciale

Ghizdeiul - Lotus corniculatus L.

• Importan]\
• Ghizdeiul se cultiv\ pentru mas\ verde, fân sau semifân, mai ales `n
amestec cu graminee, fiind un component important `n amestecurile folosite pentru
`nfiin]area paji[tilor temporare .
 • Ghizdeiul produce un furaj bogat `n proteine, cu o valoare nutritiv\
ridicat\, dar mai sc\zut\ decât la lucern\, trifoi [i sparcet\. Con]ine circa 11-14%
PB, 22-31% celuloz\ brut\, `n func]ie de faza de recoltare [i cantit\]i apreciabile
de Ca [i Mg.
• ~n stare verde are un grad mai redus de consumabilitate datorit\ gustului
am\rui (imprimat de un glicozid) .
• Ghizdeiul rezist\ foarte bine la p\[unat, se reface cu mare u[urin]\ [i nu
produce meteoriza]ii la animale.
-Datorit\ cre[terii `n toat\ perioada de vegeta]ie [i masei mari de r\d\cini pe
care o formeaz\, ghizdeiul se remarc\ printr-o capacitate ridicat\ de a proteja
solul `mpotriva eroziunii. .
• ~nsu[iri morfologice
• ~n primele faze de vegeta]ie ghizdeiul cre[te `ncet, `ns\ sem\nat f\r\
plant\ protectoare [i `n condi]ii optime se poate ob]ine chiar din primul an o coas\
[i o otav\. ~n anii urm\tori porne[te devreme `n vegeta]ie, având o energie de
regenerare destul de ridicat\ (2-3 coase/an).
• ~n compara]ie cu lucerna [i trifoiul, ghizdeiul prezint\ unele
particularit\]i:
• - este rezistent la ger, secet\ [i la excesul de umiditate;
• - are o slab\ capacitate de competi]ie `n faza de plantul\;
• - atât `n fâne]e, cât [i `n p\[uni, se auto`ns\mân]eaz\, men]inându-se timp
`ndelungat `n cultur\;
• - l\starii se lignific\ mai lent [i mai pu]in;
• - se poate `nmul]i [i pe cale vegetativ\, prin fragmente de r\d\cini;
• - nu produce meteoriza]ii la animale;
• - este r\spândit `n condi]ii foarte variate, privind umiditatea, pH-ul [i
fertilitatea solului;
• - tolereaz\ mai bine aciditatea accentuat\ a solului.
• Sistematic\ [i soiuri
• Genul Lotus cuprinde mai multe specii, dintre care prezint\ importan]a mai
mare: Lotus corniculatus - ghizdeiul comun, Lotus tenuis - ghizdeiul s\r\turilor
[i Lotus uliginosus, `ntâlnit\ mai des `n paji[tile umede.
• ~n cultur\ este r\spândit\ specia Lotus corniculatus subsp.
eucorniculatus, care prezint\ mai multe variet\]i: alpestre, ciliatus, hirsuta,
major, silvaticus [i vulgaris.
 • Se cultiv\ diverse popula]ii locale [i soiurile autohtone: Alina, Livada [i
Nico.
• Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol
• Ghizdeiul are cerin]e moderate fa]\ de c\ldur\;
• temperatura minim\ de germinare este de 1-20C, iar plantele pot rezista
pân\ la -250C, chiar f\r\ strat protector de z\pad\.
• Suport\ bine varia]iile de nivel din sol [i acoperirea temporar\ cu ap\
(circa 30 zile).
• Ghizdeiul d\ rezultate bune pe solurile cu pH = 5,4-7,2, dar [i pe cele
acide sau erodate, s\race [i chiar slab salinizate.
• Este singura leguminoas\ cultivat\ care cre[te destul de bine pe soluri cu
pH<5, f\r\ aplicarea de amendamente, datorit\ toleran]ei ridicate pe care o
manifest\ bacteria Rhizobium loti fa]\ de condi]iile de aciditate.
• Tehnologia de cultivare a ghizdeiului pentru furaj
• Rota]ia. Ghizdeiul, `n cultur\ pur\ sau `n amestec, se cultiv\ dup\ plante
care las\ terenul curat de buruieni. Cele mai bune premerg\toare sunt
pr\[itoarele, cerealele de toamn\ bine `ntre]inute [i gramineele de nutre].
Ghizdeiul este o bun\ premerg\toare pentru majoritatea culturilor.
• Fertilizarea - sistemul de fertilizare este asem\n\tor cu cel de la trifoiul
ro[u, `ns\ reac]ia la fertilizarea cu P [i K este <.
• Lucr\rile solului. Sunt asem\n\toare cu cele de la trifoiul ro[u,
acordându-se o aten]ie sporit\ preg\tirii patului germinativ.
• S\mân]a [i sem\natul. S\mân]a trebuie s\ fie liber\ de cuscut\, cu
puritatea de peste 96% [i germina]ia de minim 85%.
• Sem\natul se face de regul\ prim\vara devreme, cu sau f\r\ plant\
protectoare, `n rânduri la distan]a de 12,5-15 cm, la adâncimea de 1,5-2 cm, cu
sem\n\tori universale. Norma de sem\nat `n cultur\ pur\ este de 12-15 kg/ha. ~n
condi]ii de irigare sau `n zonele cu precipita]ii corespunz\toare `n timpul verii,
sem\natul se poate face [i la sfâr[itul verii. ~n regiunile s\race `n precipita]ii se
recomand\ sem\natul f\r\ plant\ protectoare.
• Lucr\rile de `ngrijire. Sunt asem\n\toare cu cele de la trifoiul ro[u,
lucrarea cu t\v\lugul dup\ sem\nat fiind necesar\ `n toate zonele de cultur\ a
ghizdeiului.
• Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Când ghizdeiul se seam\n\ cu
plant\ protectoare, aceasta trebuie recoltat\ ceva mai devreme decât `n mod
normal pentru a permite consolidarea ghizdeiului, realizându-se `n acest caz [i o
recolt\ de ghizdei.
• F\r\ plant\ protectoare, ghizdeiul `n primul an se recolteaz\ o singur\ dat\,
la `nflorirea deplin\.
• ~n anii urm\tori de la ghizdei, se pot realiza 2 coase [i o otav\.
• recoltarea pentru fân se face `n intervalul `nceputul `nfloririi [i
`nflorirea deplin\ a plantelor.
• pentru mas\ verde se recomand\ ca recoltarea s\ se fac\ `nainte de
`nflorire, când consumabilitatea este mai ridicat\.
• Ghizdeiul, mai ales `n amestec cu graminee, se poate folosi [i prin p\[unat,
`ncepând cu a II, când plantele sunt de 15-20 cm.
• se recomand\ ca recoltarea prin cosit s\ se fac\ `n toate cazurile la 7 cm
de la sol.
• Ultima recoltare trebuie s\ se realizeze cel târziu la sfâr[itul lunii
septembrie pentru a favoriza acumularea substan]elor de rezerv\ `n r\d\cini;
ghizdeiul `[i `ntrerupe cre[terea ceva mai devreme.
• Preg\tirea fânului se face ca la lucern\ [i trifoi.
• Produc]ia. ~n anii favorabili se pot realiza 3-4 coase, ob]inându-se 25-35
t/ha mas\ verde sau 5-7 t/ha fân.
• Tehnologia de cultivare a ghizdeiului pentru s\mân]\
• Se cultiv\ `n regiunile cu suficient\ umiditate din zonele de silvostep\ [i
nemoral\.
• Se pot folosi pentru s\mân]\ fie loturi din culturile obi[nuite pentru
furaj, care `ndeplinesc condi]iile pentru un lot semincer, fie culturi special
`nfiin]ate `n acest scop.
• se recomand\ terenuri plane, bine drenate [i curate de buruieni.
• Se recomand\ aplicarea sub ar\tura de baz\ a 50-60 kg/ha P. ~n anii
urm\tori nu se mai administreaz\ `ngr\[\minte.
• Lucr\rile solului sunt asem\n\toare cu cele recomandate la cultura
trifoiului ro[u,
• Sem\natul se efectueaz\ prim\vara devreme, f\r\ plant\ protectoare, `n
rânduri obi[nuite (12,5-15 cm), cu 14-16 kg/ha s\mân]\ sau `n rânduri distan]ate,
la 25 cm sau 50-60 cm `ntre rânduri, cu 7-8 kg/ha, respectiv 5-6 kg/ha s\mân]\,
la adâncimea de 1,5-2,5 cm.
• Lucr\rile de `ngrijire sunt ca la cultura trifoiului.
 • Pentru producerea de s\mân]\ se folose[te coasa a doua, `ncepând din
anul doi de vegeta]ie.
• Recoltarea se face diminea]a [i seara sau `n zilele noroase, `n dou\ faze
sau `ntr-o singur\ faz\, când 60% din p\st\i au culoarea brun\, respectiv 80%
din acestea, situa]ie `n care se impune [i folosirea `n prealabil a desican]ilor
(Reglone 3-5 l/ha). Condi]ionarea [i p\strarea semin]elor se face ca la trifoi.
• Produc]iile de semin]e sunt de 200 - 400 kg/ha.

TEME :
1. Preciza]i lucr\rile de `ngrijire de la lucern\ `n anul I.
2. Care este epoca de recoltare [i modul de conservare al lucernei ?
3. Ce deosebiri exist\ `ntre tehnologia de cultivare pentru furaj a trifoiului
ro[u [i cea a lucernei ?

MODULUL 10
R|D|CINOASE FURAJERE
• Culturi: sfecla furajer\, morcovul, gulia furajer\ [i napii de miri[te.
Sfecla furajer\ - Beta vulgaris L. ssp. crassa D.B.
• Importan]\
• productivitate ridicat\;
• calitate f. bun\ a furajului.
• ~n hrana animalelor: r\d\cinile tuberizate [i frunzele ¬ `n stare proasp\t\
sau `nsilozate sub form\ tocat\ [i amestecate cu alte plante furajere.
• Corpul tuberizat ¬ un valoros furaj suculent, cu 8-14% s.u., bogat `n
hidra]i de carbon;
• 1 kg s.u. = 1 UN.
• ~nsu[iri morfologice
• Sfecla furajer\ ¬ plant\ bienal\ din familia Chenopodiaceae;
• Frunzele sunt mari, lucioase pe fa]a superioar\, dispuse `n rozet\ pe colet [i
reprezint\ aproximativ 20-25% din corpul tuberizat.
 • Florile sunt sesile, inserate `n jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor
l\starilor; fructul este nucul\; mai multe nucule formeaz\ glomerulul.
• Sistematic\ [i soiuri
• ¬ soiuri plurigerme:
• Eckdogelb [i Polifurajer 2
• ¬ soiuri monogerme: Abondo, Dimonogal, Jamon, Monro [i Vermon.
• Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol
• Sfecla furajer\ ¬ plant\ de climat temperat, cu veri calde, suficient de
umede.
• Temperatura minim\ de germinare = 5-70C. Plantele sunt sensibile la
brumele [i `nghe]urile timpurii din toamn\, `ns\ [i la temperaturile ridicate din
timpul verii, asociate cu o insuficient\ aprovizionare cu ap\.
• ¬ este mai preten]ioas\ fa]\ de umiditate decât sfecla pentru zah\r [i mai
modest\ fa]\ de lumin\.
• Se cultiv\ `n zonele cu peste 550 mm precipita]ii anual, pân\ la 1000-1200
m altitudine.
• ¬ este mai pu]in preten]ioas\ fa]\ de sol decât sfecla pentru zah\r, reu[ind
pe soluri u[oare pân\ la grele, slab s\r\turate sau slab acide. Cele mai bune soluri
sunt cernoziomurile, solurile brun-ro[cate, brune argiloiluviale [i cele aluvionare.
• Tehnologia de cultivare pentru furaj
• Rota]ia. Premerg\toarele cele mai bune pentru sfecla furajer\ sunt:
cartoful, inul, cerealele p\ioase, plantele anuale [i perene furajere [i
leguminoasele. Dup\ lucern\, sfecla furajer\ se va cultiva `n anul al doilea sau al
treilea de la des]elenire.
• nu suport\ monocultura din cauza apari]iei unor boli specifice [i a
atacului de d\un\tori, `ns\ poate reveni pe acela[i teren dup\ 4 ani dac\ solul nu a
fost infestat cu nematozi [i dup\ 6-8 ani `n cazul infest\rii.
• Nu sunt bune premerg\toare pentru sfecla furajer\ culturile de porumb
boabe [i `n special porumbul tratat cu erbicide triazinice, iarba de Sudan, sorgul,
care p\r\sesc terenul toamna târziu [i las\ solul s\rac `n ap\; rapi]a, mu[tarul [i
ov\zul, datorit\ pericolului infest\rii solului cu nematozi.
• Dup\ sfecl\ se cultiv\, cu bune rezultate, cereale [i leguminoase de
prim\var\, culturi perene, sorg [.a.
 • Fertilizarea. ~n compara]ie cu sfecla pentru zah\r, cea furajer\ necesit\
cantit\]i mai mari de `ngr\[\minte organice [i `ngr\[\minte cu azot
• Fosforul [i potasiul se aplic\ `n func]ie de aprovizionarea solului cu aceste
elemente; optim peste 7-8 mg P2O5 mobil/100 g sol [i peste 14-16 mg K2O
mobil/100 g sol.
• Se recomand\ 80-120 (200) kg/ha N, 50-70 kg/ha fosfor [i 40-60 kg/ha
potasiu, acesta pe solurile podzolice amendamentate.
• gunoi de grajd `n doze de 30-40 t/ha `n cultur\ neirigat\ [i 40-60(80) t/ha
`n cultur\ irigat\, administrate toamna sub ar\tur\ `mpreun\ cu `ngr\[\mintele cu
fosfor [i eventual cu potasiu.
• Dozele mari de `ngr\[\minte cu azot m\resc con]inutul de nitra]i din furaj
(pân\ la 1100 mg/100 g s.u. la fertilizarea cu N300), dar nu prezint\ toxicitate
pentru rumeg\toare, datorit\ con]inutului `n zah\r;
• Lucr\rile solului.
• Ar\tura la 25-30 cm adâncime, imediat dup\ eliberarea terenului de planta
premerg\toare, fiind urmat\ de nivelarea terenului.
• Prim\vara, preg\tirea patului germinativ se face cu combinatorul sau
grape cu col]i, evitându-se lucrarea cu grapa cu discuri;
• S\mân]a [i sem\natul.
• s\mân]a plurigerm\ [i monogerm\ genetic, [lefuit\ `n cazul soiurilor
plurigerme [i ne[lefuit\ la soiurile monogerme.
• ~nainte de sem\nat semin]ele se trateaz\ cu Heptaclor (1,25 g/kg s\mân]\),
Tiradin sau Criptodin (0,8 g/kg s\mân]\), pentru prevenirea putrezirii plantelor [i
`mpotriva atacului d\un\torilor.
• se seam\n\ când temperatura solului la 2-5 cm adâncime a ajuns la 7-8oC.
• desimea de 80.000 plante/ha pentru culturile neirigate [i de 100.000
plante/ha `n condi]ii irigate.
• Sem\natul se face la distan]a de 45-50 cm `ntre rânduri, iar pe urma ro]ilor
tractorului la 60-70 cm sau echidistant la 50-60 cm .
• Distan]a `ntre glomerule pe rând va fi de 10 cm pe solurile bine preg\tite
[i de 5-8 cm pe solurile mai slab preg\tite.
• Norma de s\mân]\ plurigerm\, segmentat\ [i [lefuit\ este de 9-12 kg/ha,
iar de s\mân]\ monogerm\ genetic, 4-6 kg/ha.
• adâncimea de 2-3 cm pe solurile mai grele [i reci [i 3-4 cm pe solurile mai
u[oare.
 • s\mân]a monogerm\ genetic sau mecanic se va sem\na mai la suprafa]\,
având o putere de str\batere mai redus\.
• Sem\natul: cu SPC, prev\zute cu limitatoare de adâncime.
• Lucr\rile de `ngrijire.
• t\v\lugitul;
• dup\10-12 zile, dac\ s-a format crust\ la suprafa]a solului sau au ap\rut
buruieni, se face pra[ila oarb\, cu cultivatorul echipat cu discuri de protec]ie a
rândurilor [i cu]ite tip s\geat\, când planta indicatoare (rapi]\, mu[tar, salat\ etc.)
a marcat rândurile.
• r\ritul la distan]a de 20-25 cm `ntre plante pe rând se face când plantele
au 2-3 frunze, `n cazul soiurilor plurigerme.
• combaterea buruienilor¬ 2-4 pra[ile: a doua se efectueaz\ imediat dup\
lucrarea de r\rit [i apoi `nc\ 1-2 pra[ile, `n func]ie de gradul de `mburuienare a
culturii; ¬ [i cu erbicidele Ro-Neet, Venzar, Betanal, Dual. Erbicidul Ro-Neet
ac]ioneaz\ asupra unor buruieni monocotiledonate, iar Venzarul asupra
dicotiledonatelor, aplicându-se cantit\]ile de 6-8 kg/ha + 1,0-2,0 kg/ha.
• combaterea d\un\torilor [i bolilor care pot reduce considerabil produc]ia.
Bolile ( rizomania, putregaiul inimii [i cercosporioza) produc pagube `nsemnate
[i pot fi comb\tute prin tratare cu fungicide la sem\nat [i `n timpul vegeta]iei.
• D\un\torii (puricii [i r\]i[oara) pot distruge sfecla furajer\ `n primele
faze de vegeta]ie [i se combat cu insecticide granulate.
• irigarea: o udare de r\s\rire cu o norm\ de 150-200 m3/ha ap\. ~n timpul
perioadei de vegeta]ie: 5-6 ud\ri, cu norma de udare de 500-600 m3/ha ap\. ~n
regiunile cu precipita]ii mai mari, 3-4 ud\ri, cu norme de 400-500 m3/ha ap\.
• Recoltarea, depozitarea [i conservarea.
• ~n cadrul conveierului verde sfecla furajer\ se recolteaz\ e[alonat, ]inându-
se seama de m\rimea corpului tuberizat [i de produc]ie.
• Pentru conservare `n timpul iernii, se recolteaz\ la maturitatea fiziologic\,
când frunzele `ncep s\ se `ng\lbeneasc\, `naintea `nghe]urilor de toamn\, pe vreme
frumoas\, pentru ca p\mântul s\ se scuture de pe r\d\cini.
• Lucrarea se face manual sau cu dislocatorul. Dup\ scoaterea din sol se
rup frunzele [i r\d\cinile se cur\]\ de p\mânt.
• Frunzele se pot `nsiloza `n amestec cu paie tocate sau pleav\.
• Silozurile construite la suprafa]a solului: 1,5-3 m l\]ime, 1,5-2 m `n\l]ime
[i 20-25 m lungime. Pe mijlocul silozului, `n lungul acestuia, se execut\ un canal
lat de 40-50 cm [i adânc de 30-40 cm, care se acoper\ cu un gr\tar, pe care se
a[eaz\ din 2 (4) `n 2 (4) m co[uri de aerisire din [ipci de lemn, tulpini de floarea
soarelui etc..
• Se acoper\ cu un strat de paie de 50-60 cm, peste care se a[eaz\ un strat de
p\mânt de 20-30 cm, coama l\sându-se descoperit\ pân\ când temperatura aerului
coboar\ [i ar putea afecta r\d\cinile neacoperite.
• Silozurile de sfecl\ se pot cl\di [i de-a lungul [irelor de paie
• Temperatura optim\ de p\strare a sfeclei `n siloz este de 1-3oC.
• Nu se vor depozita `n siloz r\d\cinile r\nite, t\iate [i muceg\ite,
• Sfecla se poate p\stra `n silozuri timp de 4-6 luni, iar `n aceast\ perioad\
pierderile sunt de circa 15-20%.
• Produc]ia. ~n cultura neirigat\, produc]ia de r\d\cini este de 100-130 t/ha,
iar `n cultura irigat\, de circa 170-200 t/ha. Produc]ia de frunze este de peste 10-
12 t/ha.

Gulia furajer\-Brassica napus L. var. napobrassica

• Importan]\
• se cultiv\ pe suprafe]e relativ mici;
• corpul tuberizat reprezint\ un nutre] suculent valoros
• utilizare `n stare proasp\t\ sau `nsilozate cu alte plante furajere.
• Con]inutul `n substan]\ uscat\ este de 10-14%, din care extractivele
neazotate au cea mai mare pondere.
• Nutre]ul produs are un grad ridicat de consumabilitate [i digestibilitate,
fiind folosit mai ales `n furajarea vacilor cu lapte.
• Se cultiv\ `n regiunile mai reci [i umede din etajele forestiere;
• ~nsu[iri morfologice
• Gulia furajer\ este plant\ bienale din familia Brassicaceae. ~n primul an de
vegeta]ie formeaz\ corpul tuberizat [i o rozet\ de frunze, iar `n cel de-al doilea an
ramuri florifere. Florile sunt grupate `n raceme, fructul este silicv\, iar semin]ele
sunt mici, sferice, de culoare brun-`nchis.
• perioada de vegeta]ie `n primul an este de 90-120 zile ;
• Sistematic\ [i soiuri
• Se cultiv\ `n ]ara noastr\ popula]ii locale (Local de Bra[ov, de Covasna,
de Suceava) [i soiurile Oana [i Victoria.
• Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol
 • are cerin]e reduse fa]\ de c\ldur\, temperatura minim\ de germinare a
semin]elor este de 2-3oC, iar plantele tinere pot suporta temperaturi sc\zute de -3
- -4oC prim\vara [i toamna pân\ la -8oC.
• Cerin]ele fa]\ de ap\ sunt mari la gulia furajer\; fa]\ de sol, manifest\
cerin]e moderate, favorabile fiind solurile mijlocii, profunde, fertile.
• Tehnologia de cultivare pentru furaj
• Rota]ia. Gulia furajer\ este preten]ioas\ fa]\ de planta premerg\toare.
Bune premerg\toare sunt plantele care elibereaz\ terenul mai devreme: culturi
furajere anuale, cereale de toamn\, leguminoase pentru boabe ;
• poate fi cultivat\ `n cultur\ succesiv\ dup\ culturi furajere folosite pentru
mas\ verde (secara de furaj, borceagurile cu maz\re [i m\z\riche etc.). Nu
suport\ monocultura, revenind pe acela[i teren dup\ 4-6 ani.
• Fertilizarea.
• Gunoiul de grajd ¬ sub ar\tur\, `n doze de 25-40 t/ha. ~ngr\[\mintele
chimice sunt bine valorificate, sporurile de produc]ie, la o fertilizare medie
(N90P60K60) `n zonele mai umede, fiind de circa 55-60%.
• Pe solurile acide ¬ administrarea de amendamente cu calciu, pentru
neutralizarea a cel pu]in 50% din aciditatea hidrolitic\.
• Lucr\rile solului.
• Ar\tura de toamn\ la adâncimea de 20-25 cm, iar prim\vara, patul
germinativ se preg\te[te cu combinatorul sau cu grape cu col]i la adâncimea de
5-6 cm.
• La sem\natul `n cultur\ succesiv\, terenul se preg\te[te printr-o ar\tur\
superficial\, urmat\ de discuiri repetate [i gr\pat sau numai prin discuire [i
gr\pare
• S\mân]a [i sem\natul. Gulia furajer\ [i napul de miri[te se seam\n\
prim\vara timpuriu, `n prima epoc\.
• `n cultur\ succesiv\, dup\ plante care elibereaz\ terenul devreme, atunci
când este asigurat\ umiditatea necesar\.
• sem\natul cu sem\n\toarea SPC-6 (8), la adâncimea de 2-3 cm,
folosindu-se 3-4 kg s\mân]\/ha.
• Se seam\n\ la distan]a de 50-60 cm `ntre rânduri sau 45 cm `ntre rânduri [i
60 cm pe urma ro]ilor tractorului;
• Lucr\rile de `ngrijire.
• t\v\lugirea culturii imediat dup\ sem\nat.
 • la 1-2 frunze se execut\ r\ritul, la distan]a de 20-25 cm `ntre plante,
realizându-se o desime de 100-110 mii plante/ha.
• Pentru combaterea buruienilor se poate folosi preemergent erbicidul
Treflan, `n cantitate de 3-4 kg/ha, `ncorporat `n sol la preg\tirea patului
germinativ. ~n perioada de vegeta]ie, buruienile se combat prin erbicidare cu
Lasso sau Ramrod, 6-8 kg/ha; se efectueaz\ 1-2 pra[ile mecanice, [i 1-2
manuale;
• combaterea d\un\torilor, cu Heclotox sau Duplitox, 25-30 kg/ha,
deoarece cultura este atacat\ de puricii de frunze.
• Irigarea - o udare de r\s\rire, cu 150 m3 ap\/ha, `n prim\verile secetoase
[i la sem\natul de var\ [i 1-3 ud\ri, cu 500-600 m3 ap\/ha, `n cursul perioadei de
vegeta]ie.
• Recoltarea, depozitarea [i conservarea. ~n cadrul conveierului verde
recoltarea se face e[alonat, din momentul `ng\lbenirii primelor frunze, pân\ la
c\derea brumelor.
• Pentru conservare pe timp de iarn\, r\d\cinile se depoziteaz\ `n silozuri,
dup\ ce s-au `ndep\rtat frunzele. Tehnica `nsiloz\rii r\d\cinilor este asem\n\toare
ca la sfecla furajer\.
• Produc]ia. Produc]ia de r\d\cini este de 40-70 t/ha, iar cea de frunze de 4-
8 t/ha. ~n cultur\ succesiv\ se pot realiza produc]ii de peste 35 t/ha

Morcovul furajer - Daucus carota L. ssp. sativus

• Importan]\
• corpul tuberizat ob]inut `n primul an, reprezint\ un nutre] suculent f. bun
pentru tineret [i reproduc\torii tuturor speciilor de animale.
• ~n medie, morcovul are 12-14% s.u., din care circa 70% sunt extractive
neazotate.
• Morcovul are un con]inut ridicat `n glucide [i `n vitamine, `n special
provitamina A (100-250 mg caroten/1 kg r\d\cini).
• ~nsu[iri morfologice
• Morcovul este o plant\ bienal\ din familia Apiaceae, care formeaz\ `n anul
I un corp tuberizat [i o rozet\ de frunze, iar `n cel de al doilea an florile grupate `n
umbele compuse, fructul fiind o pseudo-diachen\.
• Sistematic\ [i soiuri
 • Se cultiv\ numeroase soiuri autohtone [i str\ine, productive, ca: Banat,
RB1, RB2, Uria[ alb cu capul verde, Cartel, Napoli, Berlanda etc..
• Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol
• are cerin]e moderate fa]\ de c\ldur\, `ns\ nu suport\ varia]iile de
temperatur\. Plantele tinere rezist\ pân\ la -5oC.
• Este preten]ios fa]\ de ap\, mai ales `n primele faze de cre[tere. Solurile
favorabile pentru cultivarea morcovului sunt cele u[oare sau mijlocii, profunde,
fertile, cu reac]ie neutr\.
• Tehnologia de cultivare pentru furaj
• Rota]ia. - urmeaz\ dup\ pr\[itoare sau dup\ cereale, `n general dup\
plante care las\ terenul curat de buruieni.
• Fertilizarea. Gunoiul de grajd se administreaz\ culturii premerg\toare `n
doz\ de 30-40 t/ha.
• ~ngr\[\mintele minerale se recomand\ `n doze de P30-40 [i N60.
• Lucr\rile solului. ¬ ca la sfecla furajer\.
• S\mân]a [i sem\natul. Morcovul furajer se seam\n\ prim\vara devreme,
`n urgen]a `ntâi.
• Distan]a `ntre rânduri este de 30-40 cm, dar se poate sem\na [i `n benzi, la
45 x 15 x 15 cm. Norma de s\mân]\ este de 3-4 kg/ha. Adâncimea de sem\nat
este de 1-1,5 cm.
• Lucr\rile de `ngrijire- pra[ila oarb\; r\ritul plantelor pe rând, la distan]a
de 10-12 cm, când rândurile de plante sunt `ncheiate.
• pra[ile mecanice [i manuale func]ie de gradul de `mburuienare.
• ~n zonele secetoase este necesar\ irigarea, aplicându-se 4-6 ud\turi, cu o
norm\ de udare de 300-400 m3 ap\/ha.
• Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Morcovul se recolteaz\ toamna
târziu, pe timp frumos.
• Recoltarea se face manual, cu plugul, dislocatorul sau cu combina de
recoltat morcovi.
• Dup\ recoltare, frunzele se rup la 3-4 cm deasupra coletului, r\d\cinile se
sorteaz\ [i se p\streaz\ peste iarn\ `n silozuri cu dimensiuni mai mici ca cele de la
sfecl\: lungime 10-12 m, l\]ime 1-1,5 m [i `n\l]ime 0,8-1 m.
• Morcovii se mai pot p\stra `n pivni]e uscate [i bine aerisite, stratifica]i cu
nisip. P\strarea este posibil\ pentru o perioad\ de 2-3 luni, dup\ care pierderile `n
greutate [i `n caroten sunt mari.
• Produc]ia este de 30-50 t/ha.
 Topinamburul - Helianthus tuberosus L.
• Importan]\
• Tuberculii se folosesc `n hr\nirea porcilor, iar p\r]ile aeriene ale plantei se
pot `nsiloza `n amestec cu alte plante, formând un nutre] murat utilizat `n hrana
taurinelor.
• Tuberculii de topinambur con]in 19-22% s.u., `n cea mai mare parte
extractive neazotate (inulina), cantit\]i mici de proteine (1,5%) [i vitamine; 100
kg tuberculi = 20-22 U.N.
• ~nsu[iri morfologice
• Topinamburul este o plant\ anual\ din familia Asteraceae, care formeaz\
`n sol stoloni [i tuberculi de form\ neregulat\, cu peridermul sub]ire, motiv
pentru care se deshidrateaz\ repede [i se p\streaz\ greu. Tulpina aerian\ este
dreapt\, `nalt\ de pân\ la 2,5-3 m. Florile sunt galbene, dispuse `n calatidii mici,
iar fructul este o pseudoachen\.
• Sistematic\ [i soiuri
• Se cultiv\ `n ]ara noastr\ numeroase popula]ii locale [i soiurile Compact [i
Dornburg.
• Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol
• ¬plant\ subtropical\, pu]in preten]ioas\ fa]\ de factorii de vegeta]ie.
• Tuberculii `ncol]esc la temperatura de 5-60C, rezist\ iarna le temperaturi
sc\zute (-450C) datorit\ con]inutului ridicat `n inulin\.
• De[i are cerin]e mari fa]\ de ap\, topinamburul rezist\ la seceta de scurt\
durat\.
• Valorific\ bine solurile nisipoase, pietroase, lutoase, s\race, cu reac]ie
neutr\; nu suport\ solurile prea umede, grele [i reci.
• Tehnologia de cultivare
• Rota]ia. Urmeaz\ dup\ un num\r mare de plante anuale pentru boabe sau
furaj, iar dup\ topinambur se cultiv\ pr\[itoare sau plante furajere pentru m. v.,
pentru a se distruge samulastra.
• Fertilizarea. Gunoiul de grajd se administreaz\ direct, la `nfiin]area
culturii sau la planta premerg\toare, `n doz\ de 30-40 t/ha, `mpreun\ cu 32-64
kg/ha P [i 40 kg/ha K. Anual se administreaz\ [i 64-96 kg/ha N.
 • Lucr\rile solului. Const\ `n ar\tura adânc\ de toamn\, iar prim\vara se
preg\te[te patul germinativ cu grapa cu discuri sau combinatorul.
• Plantarea. Se folosec tuberculi de 30-50 g, se planteaz\ toamna sau
prim\vara, la 70-80 cm `ntre rânduri [i 30-40 cm pe rând, la adâncimea de 6-8
cm; cu 1500-2500 kg/ha.
• Lucr\rile de `ngrijire. ~n anul I se efectueaz\ 2-3 pra[ile mecanice. ~n anii
urm\tori, de cele mai multe ori, cultura se `ncheie [i nu mai sunt necesare lucr\rile
de `ngrijire.
• Se men]ine `n cultur\ timp de 10 ani sau chiar mai mult.
• Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Toamna, dup\ formarea
inflorescen]elor, plantele se recolteaz\ [i se `nsilozeaz\.
• Tuberculii se pot recolta toamna sau prim\vara, manual sau mecanic, `n
func]ie de necesit\]i, mersul vremii [i posibilit\]ile organizatorice. O parte din
tuberculi sunt consuma]i direct cu porcii, atât timp cât solul nu este `nghe]at sau
acoperit cu strat gros de z\pad\. ~n prim\var\ se refac rândurile cu rari]a.
• Produc]ia. Se ob]in produc]ii de 30-35 t/ha tuberculi [i 30-50 t/ha tulpini
[i frunze.

TEM| :
1. Care sunt asem\n\rile [i deosebirile `ntre tehnologiile de cultivare la
sfecla furajer\ [i gulie ?
 MODULUL 11
CUCURBITACEE {I ALTE PLANTE FURAJERE

CUCURBITACEE FURAJERE
• Importan]\
• nutre] suculent, cu 75-90% ap\, cu grad ridicat de digestibilitate.
• ~n furajarea animalelor se folosesc fructele care con]in 10% substan]\
uscat\, din care 1,3% protein\ brut\, 6,1% extractive neazotate, 1,2% celuloz\,
0,8% gr\simi [i 1,6% cenu[\.
• Se utilizeaz\ mai ales `n furajarea vacilor cu lapte [i a porcilor, `n stare
proasp\t\ sau `nsilozate.
• Turtele rezultate de la extragerea uleiului din semin]e, reprezint\ un
valoros nutre] concentrat, bogat `n gr\simi (25%) [i proteine (30%).
• sunt bune plante melifere, con]inut ridicat al florilor `n nectar.
• ~nsu[iri morfologice
• Speciile bost\noase cultivate pentru furaj sunt: Cucurbita pepo Willd.
(dovleacul comun, bostanul sau dovleacul porcesc), Cucurbita maxima Duch.
(dovleacul alb sau turcesc), Cucurbita pepo L. var. oblonga Ser. (dovlecelul) [i
Citrullus colocynthis (L) Schrad. (pepenele verde furajer).
• Cucurbitaceele sunt plante anuale cu tulpini târâtoare, cu frunze mari,
acoperite cu peri[ori. Florile sunt unisexuate, iar plantele monice (raportul flori
femele/flori mascule este de 1/5-9). Fructul este o pseudobac\ (numit\ popular
melonid\ la dovleac [i dovlecel [i peponid\ la pepenele furajer).
• Sistematic\ [i soiuri
• Se cultiv\ popula]ii locale [i soiurile: Mari]a (Cucurbita maxima), cu
fructe mari de 60-80 kg, Miracol 42 (Cucurbita pepo), Pekin [i Banat (Citrullus
colocynthis).
• Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol
• Bost\noasele furajere sunt plante preten]ioase fa]\ de c\ldur\ [i lumin\.
Temperatura minim\ de germinare a semin]elor este de 12-140C. De[i sunt mari
consumatoare de ap\, rezist\ la secet\, datorit\ sistemului radicular profund [i
ramificat. Sunt pu]in preten]ioase fa]\ de sol, ob]indu-se rezultate bune pe soluri
u[oare, nisipoase, lutoase, fertile [i pe terenurile des]elenite.
 • Tehnologia de cultivare
• Rota]ia. Bost\noasele urmeaz\ `n cultur\ dup\ cereale de toamn\ sau dup\
leguminoase perene. La rândul lor sunt plante bune premerg\toare, `n special
pentru cerealele de toamn\.
• Fertilizarea. Datorit\ consumului ridicat de substan]e nutritive,
bost\noasele reac]ioneaz\ bine la `ngr\[\minte, `n special la fertilizarea cu gunoi
de grajd `n doz\ de 30-40 t/ha sau cu `ngr\[\minte minerale (N50-100 P40-80
K40-60 kg/ha).
• S\mân]a [i sem\natul. Bost\noasele se seam\n\ `n cultur\ principal\ sau
intercalat (dovleacul), `n rânduri la (1,5) 2-3 m distan]\ [i la (1,5) 2 m `ntre
plante pe rând, folosind 2-3 kg s\mân]\ la hectar la pepenele furajer [i 5-6 kg la
dovleac.
• Adâncimea de sem\nat este de 4-6 cm la pepenele furajer [i 8-10 cm la
dovleac.
• Lucr\rile de `ngrijire. Constau `n efectuarea a 3-4 pra[ile mecanice.
Odat\ cu pra[ila a doua se face [i r\ritul, l\sând 1-2 plante `n cuib.
• Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Bost\noasele se recolteaz\
e[alonat, dup\ necesit\]i, `ncepând din luna august, iar dovlecelul [i mai devreme.
Pentru p\strarea peste iarn\ se recolteaz\ târziu, dup\ primele brume, când
tulpinile [i frunzele au `nceput s\ se usuce. P\strarea se face `n gr\mezi acoperite
cu paie, la suprafa]a solului..
• Produc]ia. Dovleacul - 40-60 t/ha, pepenele furajer - 100 t/ha, iar soiul
Mari]a `n cultur\ pur\ 150-200 t/ha.

Rapi]a - Brassica napus L. ssp. oleifera (rapi]a mare, Colza)

- Brassica rapa ssp. oleifera (rapi]a mic\, Naveta)
• Importan]\
• ¬ Ca plant\ furajer\ se folose[te mai ales sub form\ de nutre] verde, bine
consumat mai ales la vacile cu lapte, oi [i porci.
• Produce un furaj foarte timpuriu prim\vara, cu valoare nutritiv\ ridicat\
(100 kg = cu 16 UN [i con]ine 2 kg protein\ digestibil\).
• Rapi]a poate fi folosit\ [i pentru `nsilozare, de obicei `n amestec cu melasa
(1-2 kg melas\ la 100 kg m.v.).
• Turtele r\mase de la extrac]ia uleiului, pot fi folosite `n furajare, `ns\ `n
cantit\]i mici, pentru a nu produce deranjamente stomacale, datorit\ con]inutului
`n tioclicozizi.
 • Rapi]a este o bun\ plant\ melifer\.
• ~nsu[iri morfologice
• Rapi]a este o plant\ anual\ hibernant\, din familia Brassicaceae; r\d\cina
pivotant\, profund\, cu tulpini `nalte de 1,2-1,6 m. ramificate, florile galbene,
grupate `n raceme, fructul silicv\.
• Sistematic\ [i soiuri
• Se cultiv\ soiurile Liho, Rafina, Ratona.
• Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol
• Rapi]a are cerin]e mici fa]\ de c\ldur\, rezist\ la temperaturile sc\zute din
iarn\, de - 18 - -200C;
• temp. min. de germina]ie 1-20C.
• este preten]ioas\ fa]\ de umiditate, fiind slab rezistent\ la secet\. Se ob]in
rezultate bune `n condi]ii de irigare.
• Rapi]a are cerin]e ridicate fa]\ de sol, reu[e[te bine pe soluri cu textur\
medie, cu reac]ie neutr\, fertile [i profunde.
• Tehnologia de cultivare pentru furaj
• Rota]ia. Rapi]a de toamn\ urmeaz\ `n cultur\ dup\ premerg\toare
timpurii, ca cereale p\ioase, in, cartofi timpurii, plante furajere anuale. La rândul
s\u, este o foarte bun\ premerg\toare pentru majoritatea plantelor.
• Fertilizarea. Fertilizarea se face cu `ngr\[\minte minerale `n doze de
N80P30K60 kg/ha.
• Lucr\rile solului. Rapi]a solicit\ o foarte bun\ preg\tire [i m\run]ire a
solului, datorit\ faptului c\ semin]ele sunt foarte mici [i cu putere de str\batere
redus\.
• S\mân]a [i sem\natul. Rapi]a se seam\n\ toamna, `n prima parte a lunii
septembrie, sau la sfâr[itul lunii august.
• Se poate sem\na [i `n prim\var\, odat\ cu cerealele de prim\var\.
• Sem\natul se face la 12,5 cm `ntre rânduri [i la 2-3 cm adâncime, folosind
12-15 kg s\mân]\/ha. Rezultate bune se ob]in [i dac\ se seam\n\ la 40 cm `ntre
rânduri duble. ~n acest caz, norma de sem\nat se reduce la 6-9 kg/ha.
• Lucr\rile de `ngrijire. t\v\lugit dup\ sem\nat; distrugerea crustei;
lucrarea se repet\, la nevoie, [i prim\vara timpuriu. Cultura sem\nat\ la distan]\
mai mare `ntre rânduri se pr\[e[te de dou\ ori, o dat\ `n toamn\ [i a doua oar\ `n
prim\var\.
 • Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Recoltarea pentru `nsilozare se
face `n intervalul cuprins `ntre `nceputul [i mijlocul fazei de `nflorire.
• Rapi]a se poate folosi [i ca nutre] verde cosit [i administrat la iesle sau
prin p\[unat. ~n acest caz, recoltarea se face când plantele au 25-30 cm `n\l]ime.
• Produc]ia. Rapi]a produce 20-25 (35) t/ha mas\ verde.

Varza furajer\ - Brassica oleracea L var. acephala

• Importan]\
• produce un nutre] suculent ce se poate folosi târziu, c\tre sfâr[itul toamnei.
• Furajul ob]inut are un con]inut sc\zut `n s.u. (10-15%), cu pu]ine proteine
(1,5-2,5%), dar cu grad ridicat de consumabilitate, fiind utilizat `n conveierul
verde `n hr\nirea vacilor cu lapte, a ovinelor [i suinelor.
• Ca nutre] murat se folose[te `n amestec cu paie, coceni toca]i etc..
• ~nsu[iri morfologice
• Varza furajer\ este plant\ bienal\ din familia Brassicaceae, cu r\d\cina
pivotant\, profund\, cu tulpini erecte, ajungând la 1,0-1,5 m `n\l]ime, frunze
alterne, lucioase, lirate, inflorescen]a racem, fructul silicv\.
• Sistematic\ [i soiuri
• Se cultiv\ popula]ii locale, cum ar fi varza vacii, varza cu miez [i soiurile
Cavalier [i SR 2502.
• Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol
• Varza furajer\ este preten]ioas\ fa]\ de umiditate.
• plant\ rezistent\ la temperaturi sc\zute, temperatura minim\ de germinare
a semin]elor fiind de 2-30C. Se cultiv\ pe soluri mijlocii, cu textur\ luto-argiloas\,
fertile, cu reac]ie neutr\.
• Tehnologia de cultivare pentru furaj
• Varza furajer\ se seam\n\ direct `n câmp sau se planteaz\ la sfâr[itul lunii
aprilie. ~n ambele cazuri, terenul trebuie foarte bine preg\tit. Varza furajer\
reac]ioneaz\ bine la `ngr\[\minte, mai ales când se folosesc doze mari: N80-100
P60-80 kg/ha.
• Distan]a `ntre rânduri este de 50-70 cm, iar `ntre plante pe rând de 30-40
cm.
• La seam\natul direct `n câmp se folosesc 4-6 kg s\mân]\ la hectar, iar dac\
se plantez\ este nevoie de 0,5-1,0 kg s\mân]\ pentru a realiza r\sad pentru 1 ha.
 • se recolteaz\ e[alonat;
• Varza furajer\ poate s\ fie folosit\ [i prin p\[unat;
• Produc]ia. 40-50 t/ha mas\ verde.

TEM| :
1. Ce deosebiri exist\ `ntre cucurbitaceele cultivate pentru furaj ?

MODULUL 12
CONVEIERUL VERDE
• Conveierul verde reprezint\ sistemul de organizare a producerii [i folosirii
nutre]urilor verzi [i suculente, de prim\vara timpuriu pân\ toamna cât mai târziu,
`n vederea asigur\rii cantit\]ilor necesare furaj\rii ra]ionale a animalelor.
• 1. Tipuri de conveier verde
• ¬ Dup\ sursele de nutre]uri se deosebesc trei tipuri de conveier verde:
• - conveier verde natural, alc\tuit din nutre]ul produs de pe paji[tile
permanente (iarba de pe p\[uni [i otava fâne]elor), se organizeaz\ `n zonele cu
suprafe]e mari de paji[ti, `n special pentru ovine [i tineret taurin.
• - conveier verde artificial, se organizeaz\ `n zone f\r\ suprafe]e cu paji[ti
permanente, producerea nutre]ului verde fiind asigurat\ de paji[tile temporare [i
plantele furajere anuale [i perene;
• - conveier verde mixt, este cel mai r\spândit `n ]ara noastr\ [i const\ `n
producerea nutre]ului verde de pe paji[tile permanente [i temporare, de la plantele
furajere anuale [i perene. Acest tip de conveier verde se organizeaz\ `n zonele cu
suprafe]e mici de paji[ti permanente.
• Dup\ speciile de animale, conveierul verde se organizeaz\ pentru taurine,
ovine [i mai rar pentru suine.
• Pentru taurine, din componen]a conveierului verde fac parte paji[tile
permanente [i temporare, porumbul furajer, lucerna, trifoiul ro[u, raigrasul aristat,
r\d\cinoasele furajere.
• Pentru ovine, conveierul verde cuprinde paji[tile permanente [i temporare,
precum [i plantele furajere care suport\ p\[unatul (secara, orzul mas\ verde, iarba
de Sudan).
 • Pentru suine, conveierul verde se organizeaz\ mai rar [i va cuprinde
lucerna, topinamburul, bost\noasele furajere, sfecla furajer\ etc.
• 2. Principii de organizare a conveierului verde
• `n organizarea conveierului verde trebuie s\ se ]in\ cont de zona natural\,
specia [i categoria de animale, perioada de hr\nire, eficien]a economic\ etc.
Aceste obiective pot fi realizate respectându-se urm\toarele principii:
• - stabilirea unui sortiment optim de plante, adaptate zonei [i speciei de
animale;
• - `ns\mân]area e[alonat\, `n epoci diferite, a aceleia[i plante;
• - `ns\mân]area `n aceea[i epoc\ a mai multor soiuri sau hibrizi, cu perioade
diferite de vegeta]ie
• - folosirea unei agrotehnici diferen]iate (desime, agrofond, irigare etc.), cu
scopul e[alon\rii producerii nutre]ului verde;
• - ob]inerea nutre]ului verde din culturi succesive, `ns\mân]ate dup\
premerg\toare timpurii;
• - folosirea speciilor anuale sau perene furajere, care regenereaz\ de mai
multe ori `ntr-o perioad\ de vegeta]ie;
• - aplicarea unor m\suri de `mbun\t\]ire la paji[tile permanente, pentru
ridicarea poten]ialului productiv.
• 3. Sortimentul de plante furajere din conveierul verde
• Alegerea plantelor pentru organizarea conveierului verde se face `n func]ie
de zona natural\, condi]iile pedoclimatice [i specia de animale.
• Plantele respective trebuie s\ fie foarte productive, s\ suporte p\[unatul
sau cosirile repetate, s\ regenereze rapid, s\ fie rezistente la secet\, atac de boli [i
d\un\tori.
• ~n zona de câmpie, cele mai potrivite sunt borceagul de toamn\ [i
prim\var\, porumbul, secara, raigrasul aristat, orzul, sorgul, iarba de Sudan, sfecla
furajer\, rapi]a, pepenele furajer, lucerna, sparceta, paji[tile temporare [i paji[tile
permanente.
• ~n zonele colinare sunt recomandate paji[tile permanente [i temporare,
trifoiul ro[u, ghizdeiul, maz\rea furajer\, secara, borceagurile, porumbul,
sfecla furajer\, gulia furajer\, varza furajer\ etc
• 4. ~ntocmirea schemelor de conveier verde
• Organizarea conveierului verde impune efectuarea unor lucr\ri preg\titoare
[i cunoa[terea anumitor elemente:
 • - stabilirea tipului de conveier (dup\ sursa de furaje [i specia de animale);
• - stabilirea perioadei calendaristice [i a duratei (zile) pentru conveier;
• - calcularea necesarului de furaj verde pe zi, decad\, lun\ [i pentru toat\
perioada, pentru specia [i num\rul de animale c\ruia se organizeaz\ conveierul
verde;
• - cunoa[terea `nsu[irilor agrobiologice [i productive ale plantelor din
coveierul verde (durata de timp de la sem\nat pân\ la recoltare, durata de
folosire optim\, produc]ia, num\rul de recolte pe an [i e[alonarea produc]iei).
• Durata [i perioada calendaristic\ a conveierului depinde de zona natural\:
170-180 zile `n step\ (15 IV - 1 10 X), 160-165 zile `n silvostep\ (20-25 IV - 30
IX), 80-100 zile `n zona forestier\ (15 V - 5-25 IX).
• Necesarul de furaj verde, rezultat din calcul se majoreaz\ cu 10-15%
pentru a compensa eventualele nerealiz\ri de produc]ii.
• Suprafa]a fiec\rei culturi `n cadrul conveierului verde se stabile[te `n
func]ie de necesarul de furaj (Nf) verde din perioadele de folosire a speciei
respective, raportând aceast\ cantitate la produc]ie medie (t/ha) planificat\ (P),
dup\ rela]ia:
• S (ha) = Nf/P
• ~n general, se apreciaz\ c\, f\r\ iriga]ie, suprafa]a din conveierul verde
trebuie s\ fie de 30-40 ha pentru 100 UVM, iar `n condi]ii de irigare, de circa 15-
20 ha /100 UVM.
• Schemele de conveier verde pot fi prezentate sub form\ de grafic sau tabel
[i vor cuprinde urm\toarele elemente: speciile de plante, data sem\natului,
produc]ia planificat\, suprafa]a, necesarul de furaj verde de la fiecare plant\,
e[alonat pe luni [i decade.
• 5. E[alonarea produc]iei de furaj verde
• Pe lâng\ folosirea unui sortiment de plante cu perioad\ de vegeta]ie
diferit\, e[alonarea producerii furajului verde, `n cadrul conveierului se
poate realiza [i pe alte c\i:
• - sem\natul aceleia[i plante `n mai multe epoci ;
• - extinderea culturilor succesive de porumb, sorg, iarb\ de Sudan;
• - sem\natul aceleia[i plante cu desimi diferite;
• - folosirea, `n cadrul aceleia[i specii, a hibrizilor [i soiurilor cu perioad\ de
vegeta]ie diferit\;
• - recoltarea `n diferite perioade de dezvoltare a speciilor;
 • - aplicarea unui sistem diferen]iat de fertilizare pe parcele, `n cadrul
aceleia[i specii [i folosirea iriga]iilor.
• 6. Folosirea culturilor din conveierul verde
• Plantele din conveier pot fi folosite prin p\[unat, cosit [i mixt.
• Plantele care se preteaz\ la p\[unat sunt: secara, iarba de Sudan, paji[tile
permanente, otava fâne]elor, culturile succesive. Prin aplicarea p\[unatului `n fâ[ii,
cu gardul electric, pot fi folosite [i borceagurile, porumbul, sorgul, etc., `ns\ este
mai bine ca aceste culturi s\ se coseasc\ [i s\ se administreze la iesle.
• Oile [i tineretul bovin folosesc mai bine nutre]ul verde prin p\[unat. Pentru
vacile cu lapte se recomand\ folosirea mixt\, când pe lâng\ p\[unat, necesarul de
mas\ verde va fi completat prin administrare la iesle. Pentru suine se practic\
p\[unatul [i furajarea la ad\post.
• P\[unatul `ncepe când plantele au talia de 25-30 cm la secar\ [i iarba de
Sudan, 30-40 cm la borceaguri [i 50-60 cm la porumb sau sorg. Folosirea prin
cosit se face `n faza de `nspicare a gramineelor [i la `mbobocire-`nceputul
`nfloririi, la leguminoase.

CULTURI FURAJERE SUCCESIVE

• Culturile furajere succesive sau `n miri[te, reprezint\ o important\ surs\ de
ob]inerea furajelor, realizându-se de pe aceea[i suprafa]\ de teren, dou\ sau chiar
trei recolte pe an.
• Cerin]ele culturilor furajere succesive.
• Reu[ita culturilor furajere succesive este dependent\ de mai mul]i factori,
printre care un rol hot\râtor `l au clima, solul, plantele premerg\toare [i
sortimentul de plante folosit.
• Factorii climatici [i edafici. Pentru a ob]ine cantit\]i cât mai mari de
furaje din culturile succesive, este necesar\ o anumit\ cantitate de c\ldur\ [i de
ap\. Astfel, `n timpul perioadei de vegeta]ie, culturile furajere succesive au nevoie
de 1200-20000C [i min. 125 mm precipita]ii. Condi]ii favorabile din punct de
vedere termic [i pluviometric se `ntâlnesc `n majoritatea zonelor, mai ales `n
câmpia Dun\rii, Câmpia din vest, Dobrogea [i jum\tatea sudic\ a Moldovei.
• Cele mai potrivite soluri pentru culturile succesive neirigate sunt
aluviunile, cu ap\ freatic\ la 1,0-1,5 m adâncime pe solurile bine structurate, cu
capacitate mare de re]inere a apei, fertile.
• Plantele premerg\toare.
 • Culturile furajere succesive dau cele mai mari produc]ii când urmeaz\ dup\
premerg\toare care p\r\sesc terenul devreme: rapi]a, secara furajer\, borceagul
de toamn\ [i prim\var\, maz\rea furajer\ [i maz\rea pentru boabe, orzul de
toamn\ [i chiar cartofii timpurii. Culturile de toamn\ sunt premerg\toare mai
bune decât cele de prim\var\. Dup\ premerg\toare timpurii, `n condi]ii de irigare,
se pot realiza dou\ culturi succesive de porumb mas\ verde.
• Limita maxim\ de `ns\mân]are a culturilor furajere succesive este 5-7 iulie
`n regiunile colinare [i 12-15 iulie `n regiunile sudice, iar `n condi]ii de irigare,
20 iulie, respectiv 1 august.
• Sortimentul de plante care se preteaz\ `n cultur\ succesiv\.
• Plantele furajere folosite `n culturi succesive trebuie s\ fie rezistente la
secet\, s\ suporte sem\natul târziu, s\ aib\ un ritm de cre[tere mai rapid [i o
perioad\ de vegeta]ie mai scurt\. Având `n vedere aceste cerin]e, cele mai
potrivite plante pentru culturi succesive sunt: porumbul pentru mas\ verde sau
siloz, sorgul pentru siloz sau mas\ verde, iarba de Sudan, hibridul sorg x
iarb\ de Sudan, maz\rea furajer\, soia, rapi]a, varza furajer\, napii de
miri[te etc.
• Un alt criteriu de care trebuie s\ se ]in\ seama `n extinderea culturilor
furajere succesive este eficien]a lor economic\.
• Limita minim\ de economicitate este considerat\ produc]ia de 10-12 t/ha
mas\ verde `n cultur\ obi[nuit\.
• Tehnologia culturilor furajere succesive.
• Preg\tirea terenului. Terenul se ar\ imediat dup\ eliberarea lui sau odat\
cu recoltatul culturii premerg\toare.
• Ar\tura se execut\ cu plugul `n agregat cu grapa stelat\, la adâncimea de
16-18 cm. Dac\ solul nu are suficient\ umiditate, ar\tura se face la 14-16 cm
adâncime.
• Pentru realizarea unei bune m\run]iri [i nivel\ri, dup\ arat se lucreaz\ cu
grapa cu discuri `n agregat cu grapa cu col]i reglabili sau cu nivelatorul; la nevoie
se t\v\luge[te;
• Pe terenurile suficient de umede, preg\tirea solului se face cu grapa cu
discuri, lucrarea executându-se de dou\ ori pe direc]ii perpendiculare, cu
mobilizare la 10-12 cm adâncime. Dac\ miri[tea de la planta premerg\toare este
`nalt\, ca `n cazul grâului recoltat cu combina, lucrarea cu grapa cu discuri este
necesar\ `nainte de arat.
 • Fertilizarea. Gunoiul de grajd se aplic\ la planta premerg\toare `n doz\ de
40 t/ha. ~ngr\[\mintele minerale cu azot se aplic\ `n doze de 30-60 kg N/ha, iar `n
cultur\ irigat\, 150-200 kg N/ha, `n func]ie de planta premerg\toare [i de specia
cultivat\. ~ngr\[\mintele cu fosfor se administreaz\ tot plantei premerg\toare, `n
doz\ de 50-70 kg P2O5/ha.
• Sem\natul. Culturile furajere succesive trebuie sem\nate `ndat\ ce terenul
a fost preg\tit dup\ recoltarea plantei premerg\toare. Distan]a `ntre rânduri variaz\
`n func]ie de plant\: 70-80 cm la porumb, sorgul pentru siloz [i la varza furajer\,
25-30 cm la porumbul mas\ verde, 12,5-15 cm la iarba de sudan, hibridul sorg x
iarb\ de Sudan [i rapi]\.
• Norma de s\mân]\ se m\re[te cu 20-30% fa]\ de norma folosit\ la
sem\natul `n ogor propriu, iar adâncimea de sem\nat este mai mare cu 1-2 cm
fa]\ de sem\natul `n prim\var\
• Lucr\rile de `ntre]inere. Imediat dup\ sem\nat se face t\v\lugitul, iar
dup\ r\s\rire, la culturile sem\nate `n rânduri distan]ate se combat buruienile prin
pra[ile sau erbicidare.
• O lucrare foarte important\ este irigarea.
• La r\s\rire, culturile de porumb, iarb\ de Sudan [i hibridul sirg x iarb\ de
sudan se irig\ cu o norm\ de udare de 200-300 m3/ha, iar varza furajer\ cu 150-
200 m3/ha.
• ~n cursul perioadei de vegeta]ie, `n func]ie de regimul pluviometric, se fac
2-5 ud\ri, normele de udare fiind de 500-650 m3/ha.
• Culturile care ot\vesc se irig\ [i dup\ recoltare, pentru a stimula formarea
l\starilor.
• Recoltarea. Momentul recolt\rii variaz\ `n func]ie de modul de folosire
(cosit, p\[unat, `nsilozat), faza de vegeta]ie [i de `n\l]imea plantelor, ca [i `n
culturile obi[nuite, sem\nate prim\vara.
• ~n anumite situa]ii (dup\ premerg\toare târzii, `n cultur\ irigat\), culturile
furajere succesive se recolteaz\ mai devreme, pentru ca plantele s\ nu fie surprinse
de brumele târzii.
• Varza furajer\ [i rapi]a Liho pot fi recoltate mai târziu, deoarece nu sunt
afectate de `nghe]urile timpurii de toamn\.
• Produc]iile: func]ie de specia cultivat\, planta premerg\toare, tehnologia
de cultivare [i modul de folosire.
TEM| : Care sunt etapele `ntocmirii conveierului verde ?
 MODULUL 13
~NSILOZAREA FURAJELOR
• Importan]a `nsiloz\rii furajelor
• ~nsilozarea – metod\ eficient\ de conservare a nutre]urilor suculente,
precum [i a unora din produsele secundare [i subprodusele cu destina]ie furajer\.
• avantaje:
• - nutre]ul `nsilozat p\streaz\ cea mai mare parte din substan]ele nutritive,
precum [i alte `nsu[iri valoroase ale plantelor verzi (suculen]a, ac]iunea dietetic\,
gradul ridicat de consumabilitate [i digestibilitate);
• - se `mbun\t\]esc `nsu[irile nutritive ale unor furaje grosiere;
• - pierderile de substan]e nutritive sunt mici (5-10% fa]\ de 25-40% la
preg\tirea fânului pe sol);
• - depozitarea unor cantit\]i mari de furaje [i cu un con]inut mai mare de
ap\;
• - conservarea prin `nsilozare este mai pu]in condi]ionat\ de factorii
climatici, putându-se realiza cu pierderi minime chiar când condi]iile atmosferice
nu sunt favorabile prepar\rii fânului;
• - prin `nsilozare se pot valorifica unele plante din flora spontan\ sau
cultivat\, care obi[nuit nu sunt consumate de animale s-au sunt pu]in consumate
(rogozuri, culturi distruse de grindin\ sau atacate de boli [i d\un\tori etc.);
• - realizarea unor economii de for]\ de munc\;
• - pericolul de producere a incendiului este foarte mic;
• - furajele `nsilozate - se pot p\stra de la un an la altul;
• conservarea prin `nsilozare se aplic\ [i la boabele de orz [i porumb cu
umiditate ridicat\, procedeu care ofer\ o serie de avantaje:
• - recoltarea mecanizat\ cu ajutorul combinelor pentru cereale;
• - fluidizarea procesului tehnologic, eliminând unele opera]iuni costisitoare;
• - reducerea spa]iului de depozitare [i posibilitatea folosirii unor construc]ii
simple, mai pu]in costisitoare;
• - reducerea pre]ului de cost al nutre]ului;
• - eliberarea terenului mai devreme pentru culturile succesive [i preg\tirea
`n condi]ii mai bune a terenului;
• compozi]ia chimic\ foarte apropiat\ de boabele de porumb sau orz uscate,
iar pierderile de substan]e nutritive sunt sub 10%.
 • Categoriile de furaje `nsilozate
• Dup\ con]inutul `n ap\ `n momentul `nsiloz\rii - trei grupe de nutre]uri
murate:
- silozul; semisilozul; semifânul.
• Pierderile de substan]e nutritive, `n câmp [i `n timpul prepar\rii [i p\str\rii,
sunt diferite, `n func]ie de categoria de furaj `nsilozat.
• Silozul este un furaj ce con]ine peste 70% ap\.
• pierderile de substan]e nutritive `n câmp sunt reduse, deoarece plantele sunt
`nsilozate imediat dup\ recoltare, `ns\ pierderile `n timpul prepar\rii [i p\str\rii
silozului sunt cele mai mari.
• sub aceast\ form\ se conserv\ plantele care au un con]inut mare de glucide
solubile, u[or `nsilozabile, cum ar fi: porumbul, iarba de Sudan, sorgul etc..
• Semisilozul - plantele, dup\ recoltare, r\mân pe câmp pân\ ce con]inutul
`n ap\ ajunge la 55 (60)-65 (70)%, dup\ care se toac\ [i se transport\ la locul de
`nsilozare.
• pierderile de substan]e nutritive `n câmp cresc, dar scad cele din timpul
prepar\rii [i p\str\rii.
• Semifânul se caracterizeaz\ printr-un con]inut `n ap\ `n momentul
`nsiloz\rii de 45 (50)-55 (60)%, iar pierderile totale de substan]e nutritive sunt
cele mai sc\zute.

Pierderile ce au loc la preg\tirea categoriilor de nutre] murat :

 • Procesele biochimice din timpul `nsiloz\rii
• ~nsilozarea furajelor este rezultatul interac]iunii mai multor factori, dintre
care cei mai importan]i sunt:
• con]inutul plantelor `n glucide;
• con]inutul lor `n ap\/s.u. `n momentul `nsiloz\rii;
• con]inutul de aer din masa plantelor ce se `nsilozeaz\;
• prezen]a [i `nmul]irea bacteriilor acidolactice `n timpul `nsiloz\rii.
• dimensiunea toc\turii;
• - puterea tampon a plantelor `nsilozate.
• Substan]ele nutritive din nutre]ul `nsilozat sufer\ o serie de modific\ri
determinate atât de respira]ia plantelor [i producerea CO2 (procese biologice), cât
[i de ac]iunea microorganismelor (procese biochimice).
• 1. Procesele biologice
• Dup\ recoltare, respira]ia celulelor continu\ cât timp se g\se[te aer `n masa
furajului. Prin respira]ie, glucidele solubile sunt oxidate, rezultând ap\, bioxid de
carbon [i energie:
• C6H12O6 + 6 O2 = 6 CO2 + 6 H2O + 674 kcal
• Cu cât masa furajului este mai afânat\, cu atât durata procesului de
respira]ie este mai mare, fiind de 10-12 ore la furajul tocat [i bine tasat [i > o
lun\ la furajul `ntreg, netasat.
• Dup\ epuizarea oxigenului din aerul existent `n siloz, are loc respira]ia
intracelular\, oxigenul fiind furnizat din procesul de reducere a substan]elor
proprii din furaj.
• ~n urma acestui proces se formeaz\ CO2, NH3, ap\, cantit\]i mici de
alcooli, acizi gra[i, metan [i o cantitate `nsemnat\ de c\ldur\.
• respira]ia `nceteaz\ dup\ moartea celulelor `n urma acumul\rii de CO2
`n furajul `nsilozat.
• dac\ nu se iau m\suri de oprire a proceselor de respira]ie, temperatura `n
siloz se poate ridica la 60-700C sau mai mult. ~n acest caz, au loc pierderi de
substan]e nutritive, nutre]ul se caramelizeaz\, `[i pierde suculen]a, substan]ele
proteice se coaguleaz\ [i devin greu digestibile [i exist\ pericolul de `ncingere [i
chiar autoaprindere a nutre]ului.
• Pierderea de glucide `n procesul respira]iei celulare este foarte important\
la leguminoase;
 • Pentru limitarea pierderilor este necesar\ oprirea cât mai rapid\ a
respira]iei celulelor, respectiv a oxid\rii glucidelor solubile, prin eliminarea
complet\ a aerului din masa nutre]ului.
• 2. Procesele biochimice
• Dup\ moartea celulelor se produce plasmoliza con]inutului celular, ceea ce
permite o dezvoltare puternic\ a microorganismelor care favorizeaz\ desf\[urarea
proceselor de fermenta]ie.
• ~n masa furajului au loc, `n principal, o fermenta]ie lactic\, dar [i
fermenta]ii secundare: acetic\, butiric\ [i alcoolic\.
• Predominarea uneia sau a alteia depinde de mai mul]i factori, dintre care
un rol hot\râtor `l au prezen]a sau absen]a oxigenului, reac]ia mediului [i
con]inutul plantelor `nsilozate `n glucide solubile.
• Fermenta]ia lactic\ este cea mai importan]\ deoarece duce la acumularea
acidului lactic, agent conservant, de care depinde calitatea nutre]ului `nsilozat.
• fermenta]ia lactic\ este produs\ de bacteriile lactice (Streptococus,
Leuconostoc, Lactobacillus, Pediococus) care transform\ glucidele `n acid lactic
[i cantit\]i mici de acid acetic, succinic, formic [i propionic.
• bacteriile lactice ac]ioneaz\ atât `n prezen]a cât [i `n absen]a aerului, spre
deosebire de bacteriile care duc la fermenta]ii nedorite, care sunt numai aerobe.
• acidul lactic se formeaz\ [i se acumuleaz\ progresiv `n masa silozului [i
poate ajunge la valori de 8-11% din substan]a uscat\, `n silozurile de bun\
calitate.
• pe m\sur\ ce cre[te con]inutul `n acid lactic, scade valoarea pH, precum [i
posibilitatea declan[\rii fermenta]iei butirice.
• un siloz `n care predomin\ acidul lactic [i valoarea pH < 4,2 , este
considerat un siloz stabil, ce se poate p\stra mai mult timp.
• la valori de pH<4,5 bacteriile de fermenta]ie butiric\ precum [i celelalte
bacterii care duc la fermenta]ii secundare nedorite `[i `nceteaz\ activitatea.
• mucegaiul se dezvolt\ pân\ la reac]ia mediului ce corespunde la un pH =
1,2-1,8 , dar nu suport\ anaerobioza.
• Pentru dezvoltarea microflorei din masa `nsilozat\ este necesar un anumit
substrat nutritiv, reprezentat de un substrat azotat pentru `nmul]ire [i un
substrat de glucide solubile pentru activitatea vital\.
• ~ntre aceste dou\ grupe de substrat trebuie s\ fie un anumit raport, rolul cel
mai important avându-l con]inutul `n glucide solubile.
 • gramineele perene, recoltate `n faza optim\ pentru `nsilozare, au un
con]inut de glucide solubile cuprins `ntre 20-28% din s.u., `n func]ie de specia [i
tehnologia de cultivare, `n timp ce la leguminoase propor]ia de glucide solubile
este de numai 9-10% din s.u., insuficient\ pentru realizarea cantit\]ii necesare de
acid lactic.
• ~n func]ie de con]inutul `n glucide solubile :
• plante ce se `nsilozeaz\ u[or (porumbul, sorgul, iarba de Sudan, hibridul
sorg x iarb\ de Sudan, raigrasul aristat, secara de nutre], varza furajer\, floarea
soarelui etc.);
• - plante care se `nsilozeaz\ greu (lucerna, trifoiul, borceagul cu peste
50% m\z\riche);
• - plante care nu se `nsilozeaz\ (stuful, vrejii de ro[ii etc.).
• Activitatea bacteriilor lactice din siloz este condi]ionat\ [i de gradul de
umiditate a plantelor `n momentul `nsiloz\rii.
• Bacteriile lactice se dezvolt\ [i activeaz\ bine când furajul `nsilozat are o
umiditate de 60-70%, deci 30-40% s.u.
• plantele care se `nsilozeaz\ greu, cum ar fi leguminoasele, cu un con]inut
mare de protein\ [i redus de glucide solubile, pot fi `nsilozate dup\ o prealabil\
ofilire, prin care se reduce umiditatea [i cre[te con]inutul `n substan]\ uscat\. ~n
acest caz, se realizeaz\ semisilozul sau semifânul, când se impune o tasare foarte
puternic\ a furajului `nsilozat.
• aceste plante se mai pot `nsiloza [i prin folosirea unor aditivi care m\resc
con]inutul `n glucide solubile sau creaz\ un mediu acid, ceea ce permite
declan[area fermenta]iei lactice.
• O condi]ie esen]ial\ pentru o bun\ `nsilozare o constituie crearea `n masa
`nsilozat\ a unui mediu anaerob, favorabil bacteriilor acido-lactice [i nefavorabil
micoorganismelor care produc fermenta]ii nedorite.
• anaerobizarea se realizeaz\ prin tocarea plantelor la dimensiuni
corespunz\toare, tasarea puternic\ [i continu\ `n tot timpul `nsiloz\rii.
• Prin respectarea la `nsilozarea nutre]urilor a condi]iilor prezentate,
aciditatea total\ a furajului realizat trebuie s\ fie de 1,5-2,5%, din care, 70-75%
acid lactic.
• Fermenta]ia butiric\ este produs\ de bacterii specifice [i are loc când
plantele `nsilozate sunt s\race `n glucide solubile, umiditatea este ridicat\ (>70)%)
[i reac]ia mediului corespunz\toare unui pH > 4,5. ~n acest caz se `nmul]esc
bacteriile apar]inând genului Clostridium, care oxideaz\ acidul lactic [i
aminoacizii, rezultând acid butiric, amoniac [i diverse amine (histamin\,
cadaverin\, putrescin\, triptamin\) ce sunt d\un\toare s\n\t\]ii animalelor, iar
nutre]ul cap\t\ miros [i gust nepl\cut.
• Nutre]ul bine `nsilozat nu trebuie s\ con]in\ > 0,3% acid butiric.
• Fermenta]ia butiric\ poate fi evit\ prin `mbog\]irea mediului `n glucide
solubile [i ad\ugarea unor substan]e organice sau neorganice care reduc reac]ia
mediului la valori de pH <4,5.
• Fermenta]ia acetic\ este produs\ de activitatea bacteriilor coliforme
(Aerogenes [i Colibacilii), rezultând acid acetic.
• Sub ac]iunea bacteriilor din grupa Colibacililor glucoza este transformat\
`n acid lactic, gaze, acid acetic [i alcool etilic.
2 C6H12O6 + H20 = 2 C3H6O3 + 2 CO2 + 2 H2 + C2H4O2 + C2H5OH
• Acidul acetic mai poate rezulta ca produs secundar din activitatea
bacteriilor lactice heterofermentative.
• fermenta]ia acetic\ are loc `n condi]ii de aerobioz\ [i de aceea este mai
frecvent\ la suprafa]a silozului unde nutre]ul este `n contact cu aerul sau când se
prelunge[te durata de `nsilozare [i tasarea nu este corespunz\toare.
• poate fi evitat\ prin eliminarea complet\ a aerului din furajul `nsilozat, dar
prezen]a acidului acetic nu poate fi `nl\turat\ datorit\ activit\]ii bacteriilor lactice
heterofermentative.
• Acidul acetic `n cantit\]i mari depreciaz\ calitatea nutre]ului, imprimându-i
un gust acru [i miros `n]ep\tor.
• Se cere ca acidul acetic s\ nu dep\[easc\ 1/3 din aciditatea total\ a
silozului.
• Fermenta]ia alcoolic\-produs\ de microorganisme din categoria
drojdiilor, care transform\ glucidele `n alcool etilic [i CO2.
• C6H12O6..... 2 C2H5OH + 2 CO2
• Drojdiile se pot dezvolta atât `n prezen]a cât [i `n lipsa aerului [i sunt
rezistente la aciditate. Drojdiile se dezvolt\ `n primele zile ale `nsiloz\rii [i sunt
consumatoare de oxigen, creând condi]ii nefavorabile pentru dezvoltarea
bacteriilor ce produc fermenta]ii nedorite.
• Dac\ fermenta]ia alcoolic\ se men]ine `n limite restrânse nu este
d\un\toare, ci dimpotriv\, imprim\ nutre]ului o arom\ [i un gust pl\cut.
 • ~ntr-un siloz normal, acizii rezulta]i din fermenta]iile prezentate, trebuie s\
se `ncadreze `nanumite limite.
Bacteriile de putrefac]ie sunt mult r\spândite `n natur\ [i pot deprecia
calitatea nutre]ului `nsilozat. Pot fi distruse prin crearea unui mediu acid, cu pH
<4,5.
Procesul de muceg\ire este determinat de microorganisme aerobe ce apar]in
genurilor Penicillium, Aspergillus, Cladosporium [i altele. Muceg\irea este
frecvent\ la `nsilozarea nutre]urilor netocate, cu umiditate sc\zut\, care se taseaz\
greu [i eliminarea aerului din furajul `nsilozat s-a f\cut necorespunz\tor. Nutre]ul
muceg\it provoac\ tulbur\ri digestive [i intoxica]ii grave la animale.

Tehnologia `nsiloz\rii furajelor

• Cuprinde o succesiune de opera]iuni care conduc la realizarea unui nutre]
murat de bun\ calitate: preg\tirea spa]iilor de depozitare; stabilirea epocii de
recoltare; recoltarea [i transportul; `nsilozarea propriu-zis\.
• Repararea [i cur\]irea silozurilor
• `nainte cu 2-3 s\pt\mâni de `nsilozare s\ se efectueze cur\]irea spa]iilor ce
urmeaz\ a fi folosite pentru `nsilozarea nutre]urilor. Dac\ este cazul se execut\ [i
repara]iile necesare.
• dup\ cur\]ire este obligatoriu dezinfectarea spa]iilor cu var stins `n
concentra]ie de 5%, sulfat de cupru 1% [.a.
• Faza optim\ de vegeta]ie pentru recoltarea plantelor
• recoltarea plantelor s\ se efectueze când se `nregistreaz\ produc]ia maxim\
din punct de vedere cantitativ [i prezint\ cel mai mare con]inut de substan]e
nutritive.
• umiditatea plantelor trebuie s\ fie de 60-70% sau mai redus\, `n func]ie de
planta care se `nsilozeaz\ [i felul nutre]ului murat pe care dorim s\-l ob]inem
(siloz, semisiloz, semifân).
• Faza optim\ de recoltare - `n func]ie de specie, condi]iile de cultivare [i
categoria de siloz pe care dorim s\ o realiz\m.
• Recoltarea [i transportul
• recoltarea se face mecanizat, preferându-se utilajele care concomitent cu
t\ierea execut\ [i tocarea nutre]ului.
• ritmul de recoltare trebuie corelat cu posibilit\]ile de transport [i `nsilozare.
 • transportul nutre]ului la locul de `nsilozare se face cu mijloace prev\zute
cu dispozitive pentru desc\rcarea automat\ [i `n num\r suficient;
• un siloz de 500-1000 tone trebuie `ncheiat `n 5-10 zile.
• dup\ desc\rcare, masa tocat\ se niveleaz\ `n straturi de 30-35 cm grosime
[i se taseaz\, `n mod continuu de la primul la ultimul strat, cu tractoare pe [enile
sau pe ro]i echipate cu pneuri duble [i lam\ nivelatoare.
• la vârf, silozul se las\ cu coam\, pentru u[urarea scurgerii apei, dup\ care
se acoper\ cu diferite materiale (folie de material plastic, t\i]ei de sfecl\, paie,
baloturi de paie etc.) pentru men]inerea condi]iilor de anaerobioz\ realizate prin
tasare.
• Neizolarea sau izolarea defectuoas\ determin\ pierderi mari, pân\ la 50%
`n cazul silozurilor din plante verzi [i peste 50% la silozurile din amestecuri cu
grosiere.
Metode de `nsilozare
• Se cunosc mai multe metode de `nsilozare: `nsilozarea la cald, `nsilozare la
rece, `nsilozarea prin folosirea de aditivi [i `nsilozarea cu umiditate sc\zut\.
• Alegerea metodei se face `n func]ie de compozi]ia materialului vegetal de
`nsilozat, `n special con]inutul `n glucide solubile, con]inutul `n ap\ al plantelor de
`nsilozat [i posibilit\]ile unit\]ii;
• a) ~nsilozarea la cald este pu]in utilizat\ `n practic\ deoarece pierderile de
substan]e nutritive digestibile ajung la 20-30%.
• Temperatura ridicat\ (>300) favorizeaz\ dezvoltarea bacteriilor de
fermenta]ie butiric\, iar `nsu[irile organoleptice ale nutre]ului se `nr\ut\]esc.
• Tehnologia de `nsilozare se prezint\ astfel: nutre]ul bine tocat, cu o
umiditate de peste 70%, se a[eaz\ `n straturi de 1,5-2 m grosime. Dup\ 1-2 zile,
timp `n care temperatura din masa silozului se ridic\ la 50-600C, se taseaz\ [i se
a[eaz\ starturile urm\toare, procedându-se `n acela[i mod pân\ ce se umple
silozul, când se izoleaz\ de mediu prin acoperire.
• `nc\rcarea unui siloz dureaz\ mai mult, iar calitatea este inferioar\.
• b) ~nsilozarea la rece (obi[nuit\) se practic\ la plantele cu un con]inut `n
ap\, de peste 70%, bogate `n glucide solubile, dar [i la plantele care se `nsilozeaz\
mai greu, prin ad\ugarea unor nutre]uri bogate `n zaharuri, `n scopul ridic\rii
con]inutului `n glucide solubile la circa 12,6-16,1%.
• fluxul tehnologic: plantele se recolteaz\ din câmp cu combine speciale,
care execut\ t\ierea [i o m\run]ire cât mai fin\ prin tocare [i se a[eaz\ `n siloz `n
straturi succesive. Concomitent cu a[ezarea, se face nivelarea [i o puternic\ tasare
pentru eliminarea aerului din masa `nsilozat\.
• `n final s\ se asigure o cât mai bun\ etan[eizare, prin acoperire cu diferite
materiale.
• Temperatura `n masa silozului se ridic\ la 25-300C, iar pierderile prin
oxidare sunt < fa]\ de `nsilozarea la cald (cca 12-17%).
• c) ~nsilozarea prin folosirea de aditivi. Se recomand\ `n cazul conserv\rii
furajelor s\race `n glucide solubile.
• Tehnologia este asem\n\toare cu cea obi[nuit\, cu deosebirea c\ la
nutre]urile `nsilozate se adaug\ diferi]i aditivi pentru a m\ri con]inutul `n zaharuri
fermentescibile sau pentru a sc\dea aciditatea din masa `nsilozat\ la valori de pH
sub 4,5.
• Produsele ce se pot folosi ca aditivi pot fi `mp\r]ite `n trei grupe: aditivi
furajeri, chimici [i biologici.
• Aditivi furajeri. Se pot utiliza produsele:
• - uruieli de porumb, orz, ov\z, `n cantit\]i de 50-100 kg/t de m.v.;
• - fân tocat sau paie tocate `n propor]ie de 10-30% din masa ce se
`nsilozeaz\, pentru reducerea umidit\]ii;
• - melas\ deshidratat\, `n cantitate de 20-40 kg/t de material proasp\t,
pentru `nsilozarea leguminoaselor f\r\ ofilire;
• - melas\ solu]ie, diluat\ cu 1-2 p\r]i ap\, `n propor]ie de 2-4%;
• - zah\r furajer `n propor]ie de 2%;
• - graminee bogate `n glucide fermentescibile, tot pentru `nsilozarea
leguminoaselor, `n propor]ie de 1,5-2 p\r]i graminee la o parte leguminoase bine
tocate.
• Aditivi chimici: acizi organici sau anorganici, precum [i unele preparate
(Metabisulfitul, sarea “Kofa”, Microacid) cu ac]iune bacteriostatic\ pentru
organismele ce provoac\ fermenta]ia butiric\.
• `n ]\rile nordice-metoda Virtanen, const\ `n stropirea silozului cu un
amestec de acid sulfuric (15%) [i acid clorhidric (85%), diluat cu ap\ `n raport de
1:7, 1 parte amestec la 7 p\r]i ap\.
• se folosesc 5-7 l solu]ie la 100 kg material de `nsilozat, `n func]ie de
con]inutul plantelor `n glucide solubile, doza mai mare fiind pentru leguminoase.
 • solu]ia Virtanen scade pH-ul mediului sub 4,0, inhib\ respira]ia celular\ [i
`nl\tur\ microflora nedorit\. Metoda este dificil\, iar silozul rezultat poate provoca
decalcifieri `n organismul animal.
• acidul formic are acela[i scop, fiind `ns\ mai pu]in d\un\tor organismului
animal. Se folosesc solu]ii `n concentra]ie de 5-7%, `n doze de 4-5 l/100 kg
nutre] verde. Metoda este costisitoare [i din aceast\ cauz\ nu s-a extins.
• Metabisulfitul de sodiu [i sarea “Kofa”, inhib\ fermenta]ia butiric\, dar
nu `mpiedic\ proteolaza [i nici pierderile de substan]e nutritive. Se administreaz\
`n cantit\te de 0,3-0,5 kg la 100 kg mas\ `nsilozat\.
• preparatul românesc “Microacid”, sub form\ de pulbere, ob]inut prin
trecerea acidului sulfuric pe rumegu[ de lemn. Se administreaz\ `n propor]ie de
0,5-1%, pe timp frumos [i de 1,5%, pe timp nefavorabil, din greutatea nutre]ului
`nsilozat.
• Aditivi biologici. Din acaest\ grup\ face parte preparatul biologic
românesc pe baz\ de bacterii acidolactice de tipul “Lactosil”, care este utilizat
pentru `mbun\t\]irea proceselor fermentative din plantele furajere `nsilozate, dar [i
direct `n hrana tineretului animal pentru prevenirea tulbur\rilor gastrointestinale .
• preparatul con]ine culturi de bacterii acidolactice din genul Lactobacillus
[i se prezint\ sub form\ lichid\ (15-18% s.u.) sau semiumed\ (55-60% s.u.).
• se folose[te `n cantitate de 1 l sau 1 kg/t de furaj `nsilozat, bine tocat.
• d) ~nsilozarea cu umiditate sc\zut\ reprezint\ un procedeu modern
aplicat pe scar\ larg\ la `nsilozarea nutre]urilor bogate `n proteine [i cu con]inut
mai redus `n glucide fermentescibile, `n special la leguminoase perene, dar [i la
graminee, fiind foarte economic, cu pierderi mici de substan]e nutritive.
• Metoda se bazeaz\ pe reducerea umidit\]ii prin ofilire, purtând denumirea
[i de metoda ofilirii.
• ~n func]ie de umiditatea plantelor la `nsilozare se pot realiza urm\toarele
tipuri de furaje: semisilozul [i semifânul.
• Semisilozul, se ob]ine din `nsilozarea culturilor pure de leguminoase sau
graminee de nutre] (lucern\, trifoi, iarb\ de Sudan, sorg x iarb\ de Sudan) sau
a culturilor `n amestec de graminee [i leguminoase.
• Tehnologia prevede reducerea con]inutului furajului `n ap\ la 55-65%, prin
l\sarea `n brazde pentru ofilire timp de 4-24 ore, `n func]ie de durata [i
intensitatea luminii solare, precum [i de tehnologia recolt\rii.
 • La recoltarea cu strivirea plantelor pierderea apei pân\ la con]inutul de
60% se poate realiza `n numai 4-10 ore, iar la folosirea cositorilor purtate, `n 10-
24 ore .
• dup\ ofilire materialul vegetal se adun\ [i se m\run]e[te prin tocare, apoi
se transport\ la locul de `nsilozat unde se a[eaz\ `n straturi succesive de 35-40
cm grosime, presându-se energic fiecare strat. Silozul trebuie umplut `ntr-un
timp cât mai scurt [i acoperit imediat cu folie de material plastic sau alte materiale
pentru a evita contactul cu mediul extern.
• ~n materialul `nsilozat se petrec acelea[i procese de fermenta]ie ca [i `n
cazul silozului obi[nuit.
• pierderile prin fermenta]ie [i scurgere sunt mai mici;
• fermenta]ia butiric\ este inhibat\, iar consumabilitatea furajului realizat
este mai bun\, `n compara]ie cu silozul obi[nuit.
• prepararea semisilozului presupune [i anumite riscuri legate de ofilirea `n
câmp, unde se pot produce pierderi `nsemnate de substan]e nutritive, când timpul
este nefavorabil.
• Recoltarea se face `n dou\ faze, m\rind astfel, num\rul de treceri pe lan [i
consumul de carburan]i, costuri >.
• Valoarea nutritiv\ a semisilozului este de 0,25-0,35 U.N./kg, fa]\ de
0,15-0,20 U.N./kg la nutre]ul `nsilozat obi[nuit.
• Semifânul este produsul realizat prin `nsilozarea plantelor cu umiditate de
45-55%.
• Tehnologia de preparare a semifânului este asem\n\toare cu cea aplicat\ la
semisiloz, cu deosebirea c\ ofilirea `n câmp este mai intens\, realizându-se `n
timp de 24-48 ore. ~n acest caz, riscurile de pierderi datorate de timpul
nefavorabil sunt mai mari.
• aten]ie deosebit\ trebuie acordat\ m\run]irii cât mai fine a plantelor,
`ndep\rt\rii aerului prin tasare, umplerii cât mai rapide [i izol\rii cu folii de
material plastic.
• procesul de fermenta]ie este mai redus, de aceea semifânul poate avea un
con]inut mai sc\zut `n acid lactic, un pH >;

Tehnologii specifice de `nsilozare

• Tehnologia `nsiloz\rii porumbului
• a) ~nsilozarea porumbului plant\ `ntreag\. Momentul optim de recoltare
pentru `nsilozare este `n faza de lapte-cear\ la porumbul neirigat [i `n faza de
cear\ la cel irigat.
 • La porumbul siloz din cultur\ succesiv\, faza optim\ de recoltare
corespunde cu perioada 10-25 octombrie, func]ie de zona [i evolu]ia vremii.
• Recoltarea se face cu combine specifice, plantele se m\run]esc prin tocare
la dimensiuni de 2-3 cm, iar tasarea [i acoperirea se fac `n mod obi[nuit. Datorit\
con]inutului ridicat `n glucide solubile, porumbul se `nsilozeaz\ singur sau `n
amestec cu plante greu `nsilozabile.
• maturarea silozului - 3-4 s\pt\mâni.
• Valoarea nutritiv\ este de 0,21-0,24 U.N. la 1 kg siloz.
• b) ~nsilozarea [tiule]ilor de porumb. Conservarea eficient\ a [tiule]ilor
de porumb cu umiditate ridicat\ la recoltare se realizeaz\ prin `nsilozare.
• Se pot `nsiloza [tiule]i cu p\nu[i (pentru rumeg\toare) sau f\r\ p\nu[i
(pentru porci [i p\s\ri) sub form\ de past\.
• Umiditatea [tiule]ilor `n primul caz trebuie s\ fie de 35-50%, iar `n al
doilea caz de 30-35%, pentru ca `nsilozarea s\ se desf\[oare `n bune condi]ii.
• se transform\ `n past\ prin m\cinare cu mori cu cioc\nele, utilizând site cu
Ø >5 mm, astfel ca dimensiunile particulelor s\ fie `ntre 5-8 mm când umiditatea
[tiule]ilor este < 35% [i de 7-10 mm, la o umiditate de > 35%.
• Pasta ob]inut\ se conserv\ prin metoda de `nsilozare la rece, cu tasarea
fiec\rui strat [i izolarea de aer.
• ~n cazul când umiditatea [tiule]ilor >40%, pasta se poate `nsiloza [i `n
amestec cu 5-10% f\inuri de concentrate sau f\in\ din fân de lucern\, pentru
corectarea nivelului proteic [i prevenirea fermenta]iilor nedorit\ (alcoolic\,
acetic\).
• maturarea silozului se realizeaz\ `n 30-60 zile, `n func]ie de intensitatea
fermen]iei lactice.
• Valoarea nutritiv\ este de 0,44-0,45 UN la 1 kg nutre] murat.
• c) ~nsilozarea cocenilor de porumb. Valorificarea mai bun\ a cocenilor
de porumb se poate face prin `nsilozare la rece sau cu adaos de aditivi.
• Hibrizii de porumb din grupele 300-400, la maturitatea [tiule]ilor, au
tulpinile verzi, cu un con]inut de circa 50% umiditate.
• Se pot conserva dup\ tehnologia `nsiloz\rii porumbului plant\ `ntreag\, dar
tocarea trebuie f\cut\ mai fin (1-2 cm), tasarea mai puternic\, pentru desf\[urarea
`n bune condi]ii a fermenta]iei lactice.
 • Dac\ umiditatea cocenilor de `nsilozat este <50%, se folose[te metoda
`nsiloz\rii cu diferi]i aditivi (saramur\, melas\, t\i]ei de sfecl\, borhot de la
fabrica de spirt, nutre]uri verzi sau suculente etc.).
• ~nsilozarea cu adaos de saramur\ prezint\ avantajul c\ asigur\, odat\ cu
administrarea nutre]ului, [i cantitatea de sare necesar\ pentru rumeg\toare. Se
folosesc 70-90 l saramur\ `n concentra]ie de 1-3% pentru 100 kg coceni, f\r\ a
influen]a negativ procesele de fermenta]ie lactic\.
• Tehnologia `nsiloz\rii este asem\n\toare cu cea obi[nuit\ (la rece), cu
particularitatea c\ straturile de coceni se stropesc cu saramur\.
• ~nsilozarea cocenilor cu adaos de melas\. Se utilizeaz\ melas\ `n
concentra]ie de 2%, uneori [i cu adaos de 1% sare, sporind con]inutul cocenilor `n
ap\ [i zah\r, fapt ce influen]eaz\ pozitiv fermenta]ia lactic\.
• Tehnologia - ca la `nsilozarea cu saramur\.
• ~nsilozarea cocenilor `n amestec cu t\i]ei proaspe]i de sfecl\ sau
borhoturi de la fabricile de spirt [i bere. Se aplic\ `n unit\]ile din apropierea
fabricilor de zah\r sau spirt, folosind cantitatea de 30-50 kg t\i]ei la 100 kg coceni
toca]i m\runt.
• Distribuirea t\i]eilor se poate face `n straturi alternative cu coceni sau prin
amestecare cu ace[tia.
• ~n primul caz se `ncepe cu stratul de coceni, iar tasarea se face de fiecare
dat\ `naintea distribuirii stratului de t\i]ei.
• Grosimea straturilor de coceni se stabile[te `n a[a fel `ncât umiditatea din
t\i]ei s\ asigure umectarea corect\ a masei de coceni .
• ~nsilozarea cocenilor `n amestec cu nutre]uri verzi sau suculente. Se
pot folosi `n acest scop floarea soarelui [i porumbul sem\nat `n culturi succesive,
sfecla furajer\, frunzele [i coletele de la sfecla pentru zah\r, dovlecii [i pepenii
furajeri;
• Se recomand\ ad\ugarea a 100-150 kg nutre]uri verzi sau suculente la
100 kg coceni toca]i la dimensiuni sub 1,5 cm.
• Se procedeaz\ la a[ezarea `n straturi alternative a celor dou\ componente,
cu tasarea puternic\ a fiec\rui strat.
• d) ~nsilozarea cioc\l\ilor de porumb se poate realiza numai `n amestec
cu nutre]uri bogate `n ap\, cum ar fi t\i]eii de sfecl\ umezi, borhoturile [i
melasa, care `mbog\]esc `n acela[i timp [i con]inutul `n glucide fermentescibile.
 • Pentru o bun\ `nsilozare se impune m\run]irea cât mai fin\ a cioc\l\ilor
(particule cu diametrul sub 5 mm) [i amestecarea acestora, fie cu melas\ `n
concentra]ie de 2-4%, folosind 50-60 l la 100 kg cioc\l\i toca]i, fie cu t\i]ei sau
borhoturi `n p\r]i egale.
• Dup\ omogenizare, amestecul se a[eaz\ `n straturi succesive de 40-45 cm
grosime [i se taseaz\ ca [i `n cazurile precedente.
• Calitatea nutre]ului se va `mbun\t\]i mult, dac\ la structura amestecului se
adaug\: 0,5% uree, 1% sare, 3-5% gozuri, t\râ]e sau 5-10% f\inuri.
• Se acord\ o aten]ie deosebit\ izol\rii silozului.
• Valoarea nutritiv\ este de 0,15-0,20 UN la 1 kg nutre].
Tehnologia `nsiloz\rii gramineelor perene cultivate [i a plantelor de pe
paji[tile permanente
• Gramineele perene cultivate au un con]inut ridicat de glucide solubile,
suficient ca `nsilozarea s\ decurg\ normal, `n timp ce plantele recoltate de pe
paji[tile permanente au `n general un con]inut mai sc\zut `n glucide solubile, `n
func]ie de compozi]ia floristic\ [i cantit\]ile de `ngr\[\minte minerale cu azot
aplicate.
• Când `n compozi]ia floristic\ exist\ un procent ridicat de leguminoase sau
fertilizarea s-a f\cut cu doze numai de `ngr\[\minte cu N, con]inutul `n glucide
solubile scade sub 10% din s.u., iar furajul ob]inut este greu `nsilozabil.
• Acestea, precum [i gramineele din culturile perene cu peste 70% umiditate,
se pot `nsiloza cu rezultate bune fie prin metoda cu umiditate sc\zut\ (prin
ofilire), ob]inându-se semisilozul sau semifânul, fie prin folosirea
aditivilor.
• ~n cazul `nsiloz\rii cu umiditate sc\zut\, plantele se las\ `n câmp pentru
ofilire, apoi sunt tocate m\runt (2-4 cm) [i transportate la locul de `nsilozare, unde
are loc o presare puternic\ [i continu\ pân\ la umplerea silozului.
• Folosirea aditivilor permite crearea unui mediu acid necesar desf\[ur\rii
normale a proceselor fermentative [i `mbog\]irea substratului nutritiv. Dintre
aditivi furajeri, se pot folosi: uruieli de porumb, 50-100 kg/t de furaj `nsilozat, fân
tocat sau paie tocate, `n propor]ie de 15-20% din masa furajului `nsilozat, melas\
2-4%, mal] de orz uscat 1-1,5%, f\inuri de cereale 3-5%, borhot uscat 2-3%.
• Aditivii chimici au o utilizare redus\, rezultate mai bune realizându-se prin
folosirea acidului formic, 3,5-5 l/t de furaj `nsilozat [i a preparatului “Microacid”,
`n propor]ie de 0,5-1%.
 • Un interes deosebit prezint\ folosirea aditivului biologic “Lactosil”, `n
doz\ de 1 kg/t de nutre] `nsilozat. Silozul din plantele de pe paji[ti con]ine 0,21
UN/kg de nutre].
• Tehnologia `nsiloz\rii leguminoaselor perene
• Leguminoasele furajere perene se `nsilozeaz\ când condi]iile climatice nu
permit preg\tirea fânului.
• ~nsilozarea se poate realiza prin metoda cu umiditate redus\ sau prin
folosirea aditivilor.
• Momentul optim de recoltare este la `nceputul `nfloririi.
• Se practic\ `nsilozarea prin amestec cu plante verzi bogate `n glucide
(porumb, sorg, floarea soarelui, iarb\ de Sudan etc.), `n raport de 1-2 p\r]i G., la o
parte leguminoase.
• Se `nsilozeaz\ `n condi]ii bune [i prin adaos:
• t\râ]e, uruieli de porumb sau orz, `n cantitate de 30 kg/t de m.v.;
• f\inuri de cereale, `n propor]ie de 10%;
• ap\ melasat\ (1 parte melas\ [i 2-3 p\r]i ap\), 100 l/t;
• preparatul Lactosil – 1 kg/t de furaj sau 1% preparat “Micoacid”.
• ~nsilozarea cu umiditate redus\ se face ca la plantele de graminee perene.
Pentru ca `nsilozarea s\ decurg\ normal, este necesar ca leguminoasele s\ fie
tocate (2-3 cm), foarte bine tasate [i corect izolate de mediul extern.
• Valoarea nutritiv\ a nutre]ului - 0,16-0,20 UN/kg.
• Tehnologia `nsiloz\rii bost\noaselor [i r\d\cinoaselor
• Lucr\rile constau `n tocarea [i amestecarea cu nutre]uri fibroase sau
grosiere bine tocate, `n propor]ie de 30-50% `n cazul bost\noaselor [i 20-25%,
`n cazul r\d\cinoaselor.
• A[ezarea `n siloz se face `n straturi alternative, `ncepând cu nutre]ul fibros
sau grosier, iar presarea se face numai peste straturile de nutre] uscat.
Tipuri se silozuri
• ~nsilozarea nutre]urilor se face `n spa]ii special construite sau amenajate,
numite silozuri.
• Pierderile de substan]e nutritive la `nsilozare [i calitatea nutre]ului sunt
condi]ionate [i de tipurile de siloz utilizate.
• Acestea au fost grupate `n trei categorii: silozuri de suprafa]\, silozuri
semi`ngropate [i silozuri `ngropate, fiecare cu mai multe variante.
 • Silozuri de suprafa]\
• Acestea pot fi orizontale [i verticale:
• Silozurile orizontale sunt cele mai r\spândite, fiind practice [i economice
[i pot avea caracter permanent sau temporar, `n func]ie de construc]ie. Capacitatea
- 500-1500 tone.
• Silozurile `n form\ de stiv\ sunt cele mai simple silozuri orizontale.
Acestea au dezavantajul c\ nu permit o presare bun\ a furajului [i pe marginile
stivei, iar pierderile sunt relativ mari.
• silozul se cl\de[te sub form\ paralelipipedic\, dimensiunile depinzând de
cantitatea de nutre] ce se `nsilozeaz\ (20-40 m lungime, 6-12 m l\]ime [i 3-5 m
`n\l]ime).
• Dup\ tasare, marginile silozului se taie pân\ la nutre]ul bine tasat, dându-i
o form\ paralelipipedic\ sau de trunchi de piramid\.
• Uneori pe marginile laterale ale stivei se cl\desc balo]i de paie.
• Silozurile platform\ pot fi cu pere]i nedemontabili, construi]i din
materiale durabile (beton, piatr\, c\r\mid\) sau cu pere]i demontabili, din panouri
care se `nl\tur\ dup\ terminarea silozului, platforma fiind folosit\ `n alte scopuri.
• La silozurile cu pere]ii nedemontabili, platforma se construie[te cu dou\
pante: pe linia l\]imii (3-5%) [i longitudinal (1-3%).
• Dimensiunile silozurilor platform\ variaz\ `ntre: l=6-12 (15) m, h=2-2,5
(3) m [i pân\ la 40 (50) m lungime.
• Silozurile `n form\ de movil\ (gr\mad\) permit tasarea `ntregii mase de
furaj, `ns\ suprafa]a de contact cu aerul este mare.
• Se pot folosi `n locul silozurilor de suprafa]\ `n form\ de stiv\ f\r\ pere]i
laterali, la care pierderile de substan]e nutritive ajung la peste 30%.
• cele mai indicate sunt silozurile platform\.
• Silozurile verticale (turn) au form\ cilindric\, `n\l]imi de 8-20 m [i sunt
construite din beton, c\r\mid\, piatr\, tabl\ etc..
• capacitate de 100-500 tone [i sunt prev\zute `n pere]i cu canale verticale,
iar la baz\ cu guri [i bazine de colectare pentru evacuarea excesului de umiditate.
• ~nc\rcarea [i desc\rcarea nutre]ului se face mecanizat, iar tasarea se
realizeaz\ prin greutate proprie.
• Sunt mai pu]in r\spândite datorit\ costurilor ridicate.
• Silozuri semi`ngropate
 • Se construiesc pe terenurile cu apa freatic\ la suficient\ adâncime [i au
form\ de tran[ee sau de celule.
• Pere]ii de deasupra solului se confec]ioneaz\ din panori de lemn, pl\ci
prefabricate, baloturi de paie etc., iar pere]ii subsolului din p\mânt b\t\torit.
• ~n cazul silozurilor c\ptu[ite `n sol cu piatr\, c\r\mid\ sau beton [i partea
de la suprafa]\ se face din acela[i material, `n special la cele sub form\ de celule.
• Dimensiunile silozurilor tran[ee sunt de 20-30 m lungime, 5 m l\]ime la
baz\, respectiv 6 (6,5) m la suprafa]\ [i de 2-2,5 m `n\l]ime, din care 1-1,5 m `n
interiorul tran[eei;
• capacitatea este de 200-700 t.
• silozurile sub form\ de celule au dimensiuni mult mai mici, cu o capacitate
de 30-50 tone, se construiesc numai sub acoperi[uri, cu 2/3 din `n\l]ime `n sol [i
1/3 la suprafa]\;
• se utilizeaz\ pentru `nsilozarea nutre]urilor valoroase destinate `n special
porcinelor.
• se amplaseaz\ `n apropierea ad\posturilor [i sunt prev\zute cu sisteme
mecanizate pentru efectuarea opera]iunilor de `nc\rcare, desc\rcare [i distribuire a
furajului `nsilozat.
• Silozuri `ngropate
• Se pot construi numai pe terenurile cu ap\ freatic\ la o adâncime mai mare
de 3-4 m [i au form\ de tran[ee sau gropi, cu pere]ii verticali sau oblici.
• capacitate de 50-500 t ;
• dimensiuni: lungimea 10-40 m, l\]imea la baz\ 4-5 m, la suprafa]\ 5-6 m,
iar `n\l]imea de 2,5-3 m. Pere]ii laterali [i baza acestor silozuri se c\ptu[esc cu
piatr\, c\r\mid\ sau alte materiale, pentru reducerea pierderilor, iar pentru
evacuarea excesului de ap\ se prev\d guri de colectare.
• Pentru u[urarea accesului vehiculelor, capetele silozului se fac `n pant\ de 450.
• Silozuri `n pungi sau saci de plastic individuali
• reu[ita `nsiloz\rii este condi]ionat\ de acelea[i reguli ca `n celelalte sisteme
de `nsilozare.
• se utilizeaz\ pentru realizarea semisilozului [i semifânului.
• Nutre]ul de `nsilozat se introduce din ma[ina de adunat, tocat [i presat
direct `n punga (sacul) de material plastic, care dup\ umplere este `nchis\ ermetic.
• Anaerobioza este asigurat\ de bioxidul de carbon rezultat din procesele de
fermenta]ie sau prin procedeul vid\rii.
 • Rezult\ un furaj de foarte bun\ calitate, pierderile sunt foarte mici, `ns\
costurile sunt mari datorit\ plasticului utilizat.
• Deschiderea silozurilor
• silozurile din porumb, sorg, alte cereale furajere, precum [i cele din plante
ofilite, se matureaz\ `n timp de 30-60 zile;
• silozurile din grosiere se matureaz\ `n circa 60-90 zile;
• Deschiderea silozului se face de la unul din capete, `ndep\rtându-se
materialul cu care a fost acoperit [i eventual nutre]ul degradat.
• Se taie pe vertical\ por]iunea descoperit\, cu ajutorul cu]itelor speciale sau
cu hârle]ul [i se scoate cantitatea necesar\ animalelor, dup\ care se acoper\ cu folii
de material plastic.
• Calitatea furajului `nsilozat
• depinde de o multitudine de factori: valoarea nutritiv\ a materialului ce se
`nsilozeaz\, tipul de siloz, tehnologia aplicat\, metoda de `nsilozare folosit\ etc.
• Prelevarea probelor din silozurile de suprafa]\ orizontale sau din cele
`ngropate [i semi`ngropate probele se ridic\ de la nivelul treimii mijlocii din
`n\l]imea silozului [i de la o dep\rtare de 70-80 cm de pere]ii laterali; din
silozurile turn, proba se ia de la partea superioar\, din centru, la adâncimea de 1 m.
• Probele medii vor avea o greutate de circa 2-3 kg.
• Aprecierea calit\]ii nutre]ului murat:
• organoleptic - culoarea, mirosul, gustul, structura;
• prin analize chimice:, valoarea pH, con]inutul `n acizi [i raportul
dintre ace[tia, con]inutul `n PB etc..
• Se apreciaz\ c\ nutre]ul este de calitate bun\ dac\ are o culoare apropiat\
de aceea a plantelor din care a provenit, un miros pl\cut (de pâine proasp\t\, de
mere coapte), un gust acri[or-dulceag, aromat, o structur\ apropiat\ de cea ini]ial\
a plantelor, valoarea pH `ntre 3,8-4,5, cantitatea total\ de acizi `ntre 1,5-2,5%, din
care cel pu]in 2/3 s\ fie acid lactic, acidul acetic maximum 1/3, iar acidul butiric
s\ lipseasc\.
• La un siloz [i semisiloz de bun\ calitate, con]inutul `n acid lactic trebuie s\
fie cuprins `ntre 6-11% din substan]a uscat\.
 Factorii care influen]eaz\ calitatea nutre]ului `nsilozat :

Faza de Partea din plant\ Factorii Factorii

Specia dezvoltare care se `nsilozeaz\ tehnologici climatici

PLANTA
COMPOZI}IA MATERIALULUI VEGETAL

RECOLTAREA Pierderi la recoltarea direct\

Pierderi prin ofilire

Umiditatea
Pierderi prin suc Aerul (O2)
scurs
SILOZUL Con]inutul `n
Pierderi marginale glucide solubile
Pierderi prin Capacitatea tampon
fermenta]ie Dimensiunea toc\turii
Temperatura
Aditivii

SILOZ SEMISILOZ SEMIFÂN

CARACTERISTICILE Umiditate >70% Umiditate 60-70% Umiditate 40-60%
pH = 3,8-4,2 pH = 4,0-4,5 pH-nu este criteriu
NUTRE}ULUI
~NSILOZAT
NUTRE}UL ~NSILOZAT PREG|TIT
PENTRU FURAJARE

TEME :
1. Care sunt procesele biochimice din timpul `nsiloz\rii ?
2. Care sunt factorii care condi]ioneaz\ o bun\ `nsilozare?
3. Care sunt tehnologiile specifice de `nsilozare la: porumb, r\d\cinoase,
graminee perene cultivate, leguminoase perene?
4. Care sunt tipurile de silozuri?
 BIBLIOGRAFIE SELECTIV|
1. Anghel Gh., 1984 – Paji[ti intensive. Editura Ceres, Bucure[ti.
2. B\rbulescu C. [i colab. ,1991 - Cultura paji[tilor [i a plantelor furajere.
Editura Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti.
3. B\rbulescu C., Motc\ Gh., 1983 - P\[unile mul]ilor `nal]i. Editura Ceres,
Bucure[ti.
4. B\rbulescu C., Motc\ Gh., 1987 - Paji[tile de deal din România. Editura
Ceres, Bucure[ti.
5. Dumitrescu N. [i colab., 1979 - Paji[ti degradate de eroziune [i ameliorarea
lor. Editura Ceres, Bucure[ti..
6. Iacob T., V`ntu V., Samuil C., 1997 - Plante furajere - tehnologii de
cultivare. Ed. Junimea, Ia[i.
7. Iacob T., V`ntu V., Dumitrescu N. Samuil C., 1998 - ~mbun\t\]irea [i
folosirea paji[tilor. Ed. “Ion Ionescu de la Brad”, Ia[i.
8. Iacob T., V`ntu V., Samuil C., 2000 - Tehnologia producerii [i conserv\rii
furajelor. Editura “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i.
9. Ionel Adrian, 1997 - Cultura paji[tilor [i a plantelor furajere. Editura
Dosoftei, Ia[i.
10. Ionel Adrian, V`ntu Vasile, 1999 - Cultura paji[tilor [i a plantelor furajere-
`ndrumar practic. Editura “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i.
11. Moga I. [i colab., 1996 - Plante furajere. Editura Ceres, Bucure[ti.
12. Moga I., 1993 - Cultura leguminoaselor perene. Editura Ceres, Bucure[ti
13. Motc\ Gh. [i colab., 1994 - Paji[tile României - tipologie [i tehnologie.
Editura Tehnica Agricol\, Bucure[ti.
14. Varga P. [i colab., 1973 - Lucerna. Editura Ceres, Bucure[ti.
15. Varga P., 1993 - Producerea furajelor - ghid practic. Editura Ceres, Bucure[ti.
16. Vintil\ M., 1989 - Tehnologii actuale de `nsilozare a nutre]urilor. Editura
Ceres, Bucure[ti.
17. V`ntu Vasile, 2002 – Posibilit\]i de `mbun\t\]ire a paji[tilor permanente
degradate din Depresiunea Jijia-Bahlui. Ed. “Ion Ionescu de la Brad”, Ia[i.
18. *** - Colec]ia de reviste “Fourrages”
19. *** - Colec]ia de reviste “Lucr\ri [tiin]ifice ale ICPCP M\gurele -
Bra[ov”
20. *** - Colec]ia de reviste “Lucr\ri [tiin]ifice ale U.S.A.M.V. Ia[i”
21. *** - Colec]ia de reviste “Revue suise de agriculture”