Chelariu Ioana Raluca

Grupa 23
Seria B

Particularităţile activităţii medico-legale în cercetarea la faţa locului

În cele ce urmează, vom prezenta o sistematizare a situaţiilor în care medicul legist face parte din
echipa de cercetare la faţa locului, accentuând, pentru fiecare în parte, ceea ce este particular.

 Înainte ca medicul legist să pătrundă în aria de cercetare, trebuie informat succint asupra
cazului:
• când, cum, de către cine şi în ce condiţii a fost descoperit cadavrul / cadavrele:
• tipul de mediu ambiant – spaţii închise sau deschise, în apă, sol, mlaştini etc.,
• dacă se cunosc condiţiile atmosferice recente din zona în cauză;
• dacă încăperea în care se află era deschisă sau închisă, asigurată sau nu, dacă şi cine a forţat
accesul şi dacă există alte căi de acces / ieşire;
• eventuale suspiciuni pe care le ridică ancheta;
• dacă rezultă din anchetă vreo modificare a poziţiei cadavrului din momentul descoperirii acestuia
până la sosirea echipei operative. Ex.: cadavre spânzurate şi coborâte din laţ, cadavre scoase din apă, din
incinte în care au avut loc incendii, cadavre care au fost manipulate, fie de persoane civile, fie de către
echipe de descarcerare sau ale ambulanţei;
• dacă s-au găsit indicii ale intenţiei unui act suicidar (declaraţii anterioare decesului, bilete
justificative, existenţa documentată a unor afecţiuni care să producă o suferinţă intensă şi îndelungată,
patologie psihiatrică semnificativă în acest sens – de asemenea documentată medical etc.).

 Examinarea cadavrului începe prin precizarea cât mai exactă a poziţiei acestuia:

• Poziţia faţă de planul de sprijin (decubit, şezând, sprijinit etc.)

• Poziţia faţă de diferite repere şi faţă de eventualele urme biologice din jur
• Poziţia şi distanţa faţă de eventuale corpuri delicte: arme, recipiente şi sau seringi.
• În cazul suspiciunii de cădere de la înălţime – poziţia faţă de posibilele locuri din care s-a produs.

Medicul legist, fără a depăşi limita între examinarea medico-legală şi investigaţia criminalistică, va
face o examinare a obiectelor de vestimentaţie de pe cadavru, pentru a sesiza eventuale modificări şi /
sau contaminări cu materii biologice (sânge, spermă, urină, fecale). Se pot decela urme de târâre,
deteriorări produse de acţiunea diverşilor agenţi vulneranţi (arme albe, proiectile etc.), ce se vor corela,
din punct de vedere al morfologiei şi topografiei cu leziunile traumatice externe ale cadavrului.
 Chelariu Ioana Raluca
Grupa 23
Seria B

După examinarea acestora, obiectele vestimentare se vor îndepărta de pe cadavru şi se va începe

examinarea acestuia.
o În cazul plăgilor tăiate, tăiat – înţepate, înţepate , în funcţie de caracteristicile morfologice şi de
topografie, medicul legist va indica, în limita posibilului, tipul de agent vulnerant folosit, numărul de
muchii ascuţite, eventual limitele între care poate varia lăţimea lamei la armele albe; uneori morfologia
leziunilor indică producerea lor prin acţiunea mai multor corpuri cu caractere diferite.
o În cazul cadavrelor găsite spânzurate, se va examina atent şanţul de spânzurare, dispunerea şi
orientarea acestuia, corespondenţa între morfologia sa şi caracteristicile laţului folosit; în cazurile în care
se folosesc laţuri cu circulare multiple, cel puţin una dintre ele poate avea traiect orizontal, ceea ce ridică
problema diagnosticului diferenţial cu strangularea disimulată. Se vor căuta şi descrie eventuale alte
leziuni traumatice externe constatate în afara şanţului de spânzurare, precizându-se dacă sunt vechi sau
recente, dacă s-au putut produce în contextul mişcărilor convulsive şi spasmodice din minutele
anterioare decesului sau prin încercarea de slăbire a laţului sau care alt mecanism de producere este
posibil – pentru a evidenţia eventualele cazuri de disimulare, prin spânzurarea unui cadavru. Din
aceleaşi considerente se vor căuta eventuale căi de pătrundere a diverselor toxice (semne de puncţii,
leziuni de arsură chimică peri- şi endobucal etc.).
o În cazul căderilor de la înălţime se va încerca interpretarea ansamblului lezional, estimându-se
dacă toate leziunile traumatice se pot datora politraumatismului prin cădere. Interpretarea se face
corelând topografia şi morfologia leziunilor cu: înălţimea posibilă sau cunoscută de la care a căzut
cadavrul, tipul de sol pe care a căzut (asfalt, beton, iarbă, pământ, diverse corpuri, pietre, garduri, copaci
etc.), diversele corpuri pe care le putea atinge în cădere (ţevi de scurgere a apei, balustrade, crengi de
copac etc.) şi poziţia în care a fost găsit căzut. Se vor căuta de asemenea semne de puncţii şi se va estima
vechimea lor în caz că se găsesc, pentru a evidenţia eventuale căi de administrare ale unor toxice.
o În cazul în care se constată leziuni produse prin împuşcare, singurele informaţii referitoare la
acestea pe care medicul legist le poate da la faţa locului le constituie numărul orificiilor de împuşcare,
dispunerea lor şi, în limita posibilităţilor de examinare, dimensiunile acestora. Măsurarea lor exactă este
adeseori dificilă, iar interpretarea orificiilor ca fiind orificii de intrare sau ieşire este hazardată. Aceasta
deoarece, în cazuri de împuşcare, NU se toaletează (şterge / spală) cadavrul şi, în nici un caz, zonele în
care se află orificiile de împuşcare. Din zonele respective, la autopsie, se vor recolta fragmentele de
tegument ce includ orificiile şi se vor trimite la laborator pentru determinarea eventualei prezenţe a
factorilor suplimentari ai împuşcării. În cazurile în care morfologia şi topografia şi numărul leziunilor
 Chelariu Ioana Raluca
Grupa 23
Seria B

(în special când este vorba de un orificiu unic) permite, se poate aprecia dacă autoproducerea este
posibilă sau se exclude. Morfologia şi topografia leziunilor poate permite ca medicul să aprecieze dacă
s-a tras cu o armă ce foloseşte cartuşe cu proiectil sau cu alice. Mâinile cadavrului se vor examina pentru
a evidenţia eventualele urme vizibile macroscopic (factori suplimentari ai împuşcării, mici picături de
sânge provenite din fenomenul de backspatter).
o În cazurile în care cadavrul prezintă leziuni cu aspect de marcă electrică, se vor analiza: •
Existenţa posibilelor surse de electrocuţie, accesul victimei la acestea, corespondenţa între localizarea şi
suprafaţa posibilelor surse de curent şi morfologia şi topografia mărcilor electrice; valoarea tensiunii
generate de sursă. • Starea de funcţionare a posibilelor surse de curent – la momentul examinării şi în
intervalul precedent, presupus a se fi scurs de la deces. • Coexistenţa altor tipuri de leziuni traumatice şi
caracterul lor vital sau post vital.
În special în situaţiile în care nu se identifică sursa de curent, deşi s-au evidenţiat mărci electrice,
înainte de ridicarea cadavrului, criminaliştii vor recolta probe de pe suprafaţa mărcilor electrice şi a
tegumentului adiacent, pe care se pot evidenţia microparticule metalice, cu identificarea materialului din
care este confecţionat conductorul folosit. În asemenea cazuri poate fi utilă solicitarea recoltării de
probe biologice de la cadavru, cu ocazia necropsiei.
o Cand sunt găsite cadavre de nou-născuţi sau fetuşi morţi, se măsoară talia acestora, dacă există
cântar, şi masa corporală. Se examinează semnele de maturizare pentru a se constata dacă este vorba de
nou născut la termen, prematur sau avorton. Se consemnează prezenţa sau absenţa cordonului ombilical,
dacă este tăiat sau rupt, lungimea acestuia. De asemenea, dacă există placentă sau fragmente din acestea,
se va face descrierea morfologică. Se vor constata, conform aceloraşi reguli ca la adult, semne
particulare, semnele morţii reale, cu localizare şi stadializare, leziuni traumatice, semne de altă patologie
decât traumatică (eventuale malformaţii vizibile extern) şi eventuale semne de tratament. Dacă un
asemenea cadavru este găsit învelit / împachetat în diverse materiale (obiecte textile, pungi etc.) acestea
vor fi ridicate de criminalişti.
o La cadavrele acoperite de sau căzute cu faţa în pulberi /granule sau medii compuse parţial din
pulberi / granule (orice pulberi, grăunţe, sol etc.) se vor cerceta: • prezenţa modificărilor cadaverice,
stadiul şi localizarea lor, corelate cu poziţia cadavrului; • prezenţa de leziuni traumatice şi mecanismul
lor probabil de producere; • prezenţa sau absenţa materialului respectiv (pulberi / granule) în cavitatea
bucală şi în fosele nazale. !!! Prezenţa lor nu certifică aspirarea acestora, care pot pătrunde şi pasiv.
Absenţa lor, însă, indică decesul victimei anterior contactului cu aceste materiale.