Curba zilnica de sarcina

este o reprezentare grafica a modului de variatie a puterii electrice consummate

pe parcursul unei zile
Forma curbei de sarcina variaza in functie de:
•clima,sezon,durata de iluminat natural; •ponderea consumatorilor casnici,
respective industriali; •ziua din saptamana: de lucru, de repaus, sarbatoare
O curba de sarcina se caracterizeaza prin existenta a 4 puncte de extreme: doua
varfuri, doua goluri
P=puterea t=timpul GN= gol de noapte
GZ= gol de zi VD=varf de dimineata
VS=varf de seara
Curba de sarcina are o serie de indicatori
a) energia electrica consumata zilnic Ezi=∫24p(ς)dς
b) coef de utilizare a puterii maxime Kmax= Ezi/Pmax•24
c) coef de aplatizare Kapl=Pmin/Pmax
Fluxuri externe de energie si masa la centralele electrice
a)Fluxul de energie primara ρa. Acest flux leaga centrala de sursa de
energie primara ρb1=fluxul de energie electrica; ρb2=fluxul de energie
termica. Aceste doua fluxuri leaga centralele de consumatori
Energia electrica este usor de transportat la distanta deci ρ b1 creeaza o
legatura flexibila => consumatorul poate fi amplasat la distanta de centrala.
Energia termica e dificil de transportat la distanta , indeosebi datorita pierderilor de
caldura; ρb2 genereaza o legatura rigida iar consumatorul trebuie amplasat langa
centrala.
b)Fluxul de racire ρc. Caracterizeaza centralele bazate pe un ciclu termodinamic. In
acest caz este nevoie de un agent termic ca sa preia caldura de la sursa rece a
ciclului. Agentii termici utilizati sunt aerul si apa. In acest caz utilizarea apei ρ c-
creeaza o legatura rigida. Centrala trebuie amplasata langa sursa de apa de racire.
c)Fluxul de emisie ρd. Functionarea centralei genereaza emisii care sunt propagate
in mediul inconjurator. Emisii: •gazoase(oxizi gazosi,oxizi de sulf); •solide(cenusa,
zgura); •lichide; •radioactive; Existenta emisiilor indeparteaza centrala de
consumator.
Cresterea presiunii initiale
Reprezinta o metoda puternica de crestere a randamentului termic
Efecte tehnice secundare:•Prin cresterea presiunii initiale
umiditatea in zona finala a destinderii aburului in turbina creste;
•O umiditate crescuta implica aparitia in vane de abur a unui
numar sporit de picaturi de apa; •Picaturile de apa sunt antrenate
cu viteza mare si lovesc componentele turbinei provocand
erodare acestora.
Consecinte: cresterea presiunii initiale este limitata de aparitia eroziunii la partea
finala a turbinei
Generatorul de abur cu circulatie naturala

T-tambur; td= tevi descendente; ta= tevi ascendente; ECO=

economizor;VAP=vaporizator
PA=pompa de apa; Si=supraincalzitor
Dupa ce strabate economizorul apa este introdusa intr-un cilindru de
mari dimensiuni numit tambur. Din tambur apa e trimisa catre vaporizator prin
intermediul unor tevi descendente plasate in exteriorul canalelor de gaze de ardere
Vaporizatorul e realizat din tevi ascendente plasate in interiorul canalelor de gaze
de ardere .In vaporizator apa incepe se fiarba a.i. la tambur ajunge un amestec de
apa si vapori. Se utilizeaza pt presiuni ala aburului viu de pana la 140 de bari.

Filtrul electrostatic
Trecerea gazelor de ardere murdare printr-un camd electrostatic: are loc la
oionizare a moleculelor gazelor de ardere; moleculele atrag part de cenusa si imp se
deplaseaza catre polul +
1-gaze murdare; 2- electrod de ionizare; 3- electrod de depunere;
4 – molecula ionizata; 5- particula de cenusa; 6- sursa de
alimentare de tensiune continua; 7-legare la pamant; 8-g.a curate
Eficient>99%--> solutia cea mai des intalnita in C.E.

Cresterea randamentuluitermic prin introducerea preincalzitoarelor regenerative

Este metoda puternica pentru imbunatatirea randamentului termic.
Temperatura apei la intrare in generatorul de abur este marita pe seama
unor debite de abur extrase de la prizele turbinei.
PR- preincalzitor regenerativ; GA-generator abur; GE- generator
electric; PA-pompa de apa

Filtre textile (sac)

Gazele murdare sunt trecute printr-o tesatura rezistenta la temperaturi mari
care au rolul de a retine particulele de cenusa. Filtrul se prezinta sub forma
unor celule textile. Particulele de cenusa sunt retinute prin impact si atractie
electrostatica.
Filtrul sac are cel mai ridicat grad de eficienta dintre toate procedeele 99,9%
1- tesatura; 2- g.a murdara; 3- g.a curate

Generatorul de abur cu circulatie fortata multipla

Circulatia in sistemul vaporizator este asigurata de dif de densitate cat si
de pompa de circulatie , in acest mod este posibila cresterea presiunii
aburului viu pana la aproximativ 180 bari. PC genereaza o viteza de circulatie mai
mare si implicit o intensificare a transferului de caldura.
Consecinte: multimplul de concentratie scade.

Circuitul termic al CCA.Schema,Componente

0-1 - destindere izotropa cu prod de lucru mecanic
1-2 – izobara (cedare de caldura la presiune ct; rep sursa rece a
circuitului termic)
2-3 – compresie izotropa cu consum de lucru mecani
3-4-5-0 – izobara (prim caldura; reprezinta sursa calda)
PA – pompa de apa
GE – generator electric
CD – condensator
GA – generator de abur
TA – turbina de abur

Scaderea presiunii de condensatie

Comentarii
1.Scaderea presiunii de condensatie conduce la cresterea umiditatii in zona
finala a destinderii aburului in T; Se intensifica fenomenul de eroziune al paletelor
turbinei
2.Scaderea presiunii are ca efect cresterea volumului specific
3.Nivelul presiunii de condensatie este dictat de temp sursei de racire

Generatorul de abur cu circulatie fortata unica

∆VAP = ∆ SI; Circulatia e asigurata exclusiv de catre pompa de alimentare.
Pt o vap completa a unit de masa de apaparcurge o singura data vaporizatorul.
Nu exista restrictii privind presiunea aburului viu, singura limita fiind reprez
de calitatea materialelor. Acest tip de generator de abur , permite utilizarea
parametrilor supracritici
In cazul ciclurilor supracritice apa trece direct din faza lichida in faza de abur
supraincalzit

Param subcritic
Parametr. supracritic

Reducerea emisiei de oxizi de azot prin arderea cu trepte de aer

Zona I – se introduce aproape tot combustibilul si o cantitate mica de
aer.Rezulta temperaturi ridicate si exces de aer mic.
Zona II – se introduce restul de aer necesar arderii. Rezulta exces de are mare, iar
temperatura scade
Zona III – se introduce restul de combustibil

Desulfurarea umeda – reprezinta solutia de desulfurare a gazelor de ardere cea

mai des utilizata in CCA

1.gaze ardere muradare 2.gaze de ardere curate 3. reactor 4.sistem pulverizare 5.

bazin 6.sistem retinere a picaturilor de apa 7.siloz de calcar
8.pompa de apa 9. rezervor de lapte de var 10.pompa de recirculare
11.pompa de noroi 12. instalatie de dezhidratare 13.evacuare de
poluanti lichizi 14. depozite gips.

Din bazinul 5 se realizeaza o recirculare prin pompa 10 pt a asigura o utilizare

corespunzatoare a reactantilor. Tot din bazinul 5 se realizeaza o evacuare a
produsilor de reactie cu ajutorul pompei 11. In urma dezhidratarii rezultand un gips
cu puritate 99%.
Sistemul 6 impiedica antrenarea picaturilor de lichid de catre gazele de ardere.
In urma desulfurarii umede temperatura gazelor de ardere scade pana la aprox 50oC.