Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
N Iorga Trei Calatori in Tarile Romane Caromni Rey Kunisch 1925 PDF
N Iorga Trei Calatori in Tarile Romane Caromni Rey Kunisch 1925 PDF
If
if*
CVLTVRA NATIONALA
BUCURFST I
°1 9 2 5
www.dacoromanica.ro
If
---
)TECH Merl tor A
. smicirvoLit
n J2C.
' 2. e 7 ; 9/,49,2
0 ci 6 q4,(.4 c?? Q--- Ct
.
'act/
q0? §14-(/'?-2 a-cti l/k/
Jr?' 4. 7v111,/eftf4u.t.
11
www.dacoromanica.ro
'1
vl
. g
. .
N. I ORGA
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE
www.dacoromanica.ro
2 N. IORGA 144 -
ani, facand opt calatorii din Italia in Ungaria 1), fu luat de niste magnati
si dus in Ardeal, care, cunoscut in treacat Inca dela 179o, ii place
prin muntii lui verzi, bucurandu-se, spune el, de aceste frumuseti din
primavara pans in toamna.
Trece, pe la Ciucea, Uiedin si Gilau, unde «Mecenatele» sau, loan
Eszterhazy, vicepresedinte al Dietei, are proprietati, la Cluj. Petrece
la sotia guvernatorului, principesa Salm din Viena, care vorbeste si
italieneste, si afla uneori pe arhiducele Maximilian. .
- 1) Pp. 5-7.
') P. 9.
S) P. II.
') Pp. 11-2.
www.dacoromanica.ro
145 TREI CALATORI IN TARILE ROMANESTI 3
2) P. r3.
2) P. is.
') Baliga la cuptoare e puss in raport cu un pasagiu din profetul Ezechiel; p. 20.
3) Pp. 23-4.
www.dacoromanica.ro
.
4 N. IORGA 146
1) Pp. 27-8.
2) P. 3o. _
1-0
www.dacoromanica.ro
,
;
www.dacoromanica.ro
.C.
_
I I I
6 N. IORGA 148
' Despre Romani, «natie cazuta foarte jos», dar si mai jos in Cara libera,
unde taranul sta in bordeie si se hraneste din mamaliga, arzand iarna
trunchiuri Intregi din care o parte ramane afara, se spune ca au Inca
semnele descendentei lor. Carul cu boi, in care roata fara fiare, acoperita
Inca de scoarta, surprinde, ii pare calatorului «ca o ironie sangeroasa
aruncata vremilor noastre civilizate». La Cluj afla insa un Oran, taietor
de lemne, care, prizonier,pe vremea lui Napoleon, Base luni in Franca,
vorbia ash: «Francezii Imi dadeau yin bun si-mi ziceau camarade si une-
ori si domnule; e poporul cel mai vesel si cu care e mai bine sa traesti».
(le meilleur a vivre). De altfel si «Ronnanul din Valahia nu afla pe
nimeni in adevar simpatic decat pe Francez.*
Dar limba are«abia uncuvant slay la suta*,siin sufletele cari se resimt
de cele cincisprezece veacuri ale robiei, «se afla unele ramasite ale unei
vechi civilizatii sau conruptii, in care s'ar banui originea romans* (se
mentioneaza... fardul, pe care-1 critics acel capitan german deprins a
face lectie satenilor la usa bisericii).
Fara legaturi cu acesti Romani din Ungaria, Rey condamna pe acea
boierime bucuresteana care *a speriat ad litteram pe toti strainii ce au
privit sub glantul de sociabilitate de deasupra, imitatie franceza*. Casa-
toriile cu divort ii par inferioare ca morals poligamiei musulmane.
«Ceva mai jos ar fi suprimarea oricarii societati omenesti, cel putin
asa cum au cunoscut-o anticii si modernii 1).»
Pagini de istorie, pline de impresii personale, duc pang la o noun
calatorie pe Dunare, redata in note zilnice. La Essek afla un Francez
care face comert de doage, trimise pang la Galati si Braila pentru a lua
drumul spre Marsilia si Bordeaux 2). La Belgrad printul e pazit de Turci,
Vuccici sta tinteo casa putin sInatoasb si locuinta buns n'are decat un
scat us neamt. La Panciova, Grecii se suie pe vas sa-si faca socotelile.
I se pare lui Rey ca vede insurgenti sarbi pusi in teapa de Vuccici. 0
atentie deosebita e acordata productiei de grane a Banatului.
La Timisoara, centrul acestui comert, soseste ape un maldar de fan
cu umbrela in mans si totus muiat pans la piele». E o Alexandrie
a regiunii. Clima, in toate cazurile, e nesanatoasa: o fabrics de friguri.
Si prin sate populacia ar fi murind rapede. La Arad, cu aparenta de sat, -
Rey afla un cofetar din Grisonii Elvetiei sale, stabilit de doua decenii
1) P. 156.
2) Pp. 107-10.
www.dacoromanica.ro
S
.";
149 TREI CALATORI IN TARILE ROMANESTI 7
1) Pp. 176-7.
2) P. 186.
www.dacoromanica.ro
T
r 4
8 N. IORGA 150
N./
www.dacoromanica.ro
151 TREI CALATORI IN VIRILE ROMANESTI 9-
III
'
tean, caci urmeaza calea de apa, WI a incerch sa descrie malurile, pans
la Giurgiu, ()easel amical, cu pavaj prost si case taranesti. Aici e in-
tampinat de vamesul care-i cere o <(revisioneo zice el pentru toate
bagajele. Dus, in orasul Inca neispravit, la ((Hotel Italiano*, unde-1
servesteun Giuseppe, else crede intaiu Intr'un than de talhari*, Rauber-
rs wirthshaus, fara usa care sa se inchida, flea feresti cum se cade, dar
:11
care, a doua zi, i se pare ea-elativ suportabil». Si explica starea proasta
a otelelor prin aceea ca boierii trag la ispravnic, la manastire, iar cala-
torul de rand se opreste la simplele hanuri de la drumul mare.
1) Pp. 254-5.
') Pp. 265-6. .
') Pp. 315-6. V. 9i p. 225.
r
C
www.dacoromanica.ro
r.
10 N. IORGA 152
Calatoria se face cu trasura proprie sau cu dilig enta. «Caruta de posts* il-
sperie la prima vedere pe drumet* si deci prefers sa iea cu chirie o ade-
varata si mai scumpa trasura, cu saisprezece cai si patru surugii, cari
tot timpul poarta conversatie cu animalele lor, suduindu-i intamplator,
ne asigura Kunisch, care a invatat binisor romaneste, si de «cafeaua ce
o va bea Dumnezeu mane dimineata*.
Drumul, dupa o ploaie, e grozay. Sase alti cai trebuie sa se adauge si
se ajunge la Bucuresti abia in saisprezece ceasuri. Casele de posts, biete
cocioabe, nu ofera nimic decat mamaliga cu ceapa si apa proasta. Linia
de telegraf, o inovatie, indreapta singura, prin tinutul in care satul nu
e o realitate prea vizibila.
Bucurestii, vazuti de departe, samana cu un Alger. Amestecul celor
15.000 de case pentru 120.000 de locuitori, strabatut de turnurile a o
suta patruzeci de biserici, impresioneaza. Inlauntru insa ao gramada de
sate unul peste altul* (ein Hagen zusammengeschobener DOrfer), cu da-
ramaturi in toate partile, si in Lipscani, ziduri fara acoperis, pivniti
fara ziduri, cu straziin care se balacesc porci si latra cani, cu preoti
murdari si tigani lenesi, cu pepeni verzi deschisi in piece, cu femei cin-
chite turceste la porti. Alaturi insa, o «Capitala foarte rafinata* (fiberfei-
nerte Hauptstadt) in care Arnautii scanteie din aurarii in coada calestelor,
palatele-si intind fatadele, magazinele expun cele mai scumpe produse
ale modei celei mai noi, gradinile de vara aduna in fiecare sears un
public doritor de petrecere. «Bucurestii n'au o strada pe care sa poti trece
pe ploaie fara pericol, in trasura on pe jos, dar orasul are opera italiana,
spectacol francez si romanesc.* Pentru lumea care stie ca «e necuviincios
a face si cea mai scurta cale pe jos*, este soseaua, cu trotuarele si
boschetele ei, cu cele doul muzici, cu paza ulanilor calari tiind lance
cu stegulet.
Dar autorul stie ca aceasta «Valahie* e o Rumunien, ca locuitorii, de
o veselie nebiruita, iubeti si zambitori, pasnici, nu betivi, fac parte
dintr'un neam de origine latina, cu un glorios trecut eroic si asteapta
tvremea izbavirii lor*. Puterea Turcilor nu irnpiedeca pe curierul din
Stambul de a fi cercetat la Giurgiu si la Galati. Iata Divanul. El impune.
*In Germania avem nespus de multe din lc _tie fruinusele figuri de jurnal
de mods, care despereaza pe pictor prin iipsa lor de idee interioara:
aici se vad pretutindeni capetele individual formate, cu contururi
precise, cu expresie personals. Taranii ca si boierii. Linistita si solemna
este tinuta tuturora, cumpanita vorba lor, ceva din spiritul batranilor
1 I '
www.dacoromanica.ro
153 TREI CALATORI IN TARILE ROMANESTI is
www.dacoromanica.ro
72 N. IORGA TS4
Atata stie din tara. Caci, pe urma, intors la Giurgiu,pe cale dorobantii
din alaiu refuza mancarile de frupt si hangiul le scade din socoteala,
el vede pe vas numai «Kammerfrauen» care sporovaesc, boieri cari-si
tree vremea cu jocul de carti on «politiseaza», oameni din popor in-
demnati la cantecul muzicantilor evrei sa joace hora pentru curiozitatea
strainilor, cel mult si cutare flick nascuta in Paris, a unui Spaniol cu o
Franceza, care, casatorita cu un frumos, dar ordinar tanar roman, dupa
ce el servise in armata franceza, merge sa-si ingroape visurile in Galati.
Acest oras insus ii apare in plina transformare, cu anizerabilele baratci*
din Ulita Domneasca, pline de <anurdari Greci si Armeni, murdari Evrei
si Moldoveni, palavragind, negutand, larmuind innaintea tuturor portilor,
in toate limbile, on de call, de vite slobode, de cani ratacitori.
IV ,
Dar, daca la plecare, Kunisch citeaza si el «Dambovita apa duke*,
e si din cauza altor amintiri, mai putin aristocratice.
1) P. 156.
8) P. 162.
8) Dagegen erinnern sic in Betreff ihrer Haltung an das franzasische Militar; p. 176.
www.dacoromanica.ro
":r!'
155 TREI CALATORI IN TARILE ROMANE$TI 13
www.dacoromanica.ro
14 N. IORGA 156
www.dacoromanica.ro
157 TREI CALATORI IN TARILE ROMANESTI 15
antulu -
Si, fiindca povestea are mai ales grija fiului de Imparat, el va plange
trei zile si trei nopti pe acest mormant al iubirii lui. Pe urrna se -
www.dacoromanica.ro
7
-f
' ,
0 v41 .41 1 .4
3. g 4g 4-, =
4.4 N IORGA -158 .
76 CZ
v 0) ,_,
E 0
...., 0 0 g..,L.- >
4-, (CZ
al ,03
z unul pentru altul si nu pentru ce e mai mare
E v ,E
co Ri
(-4
0) ci)
..decat 7-4 CI., . 0
SC.) 14,
0
:1-1
0 4z Z poezia celui mai mare intelegator al sufletului
44'
a)
CI
(CZ
6.,
O 0 vs
E ,c7-16 2-,
1-, Astfel
1..., a fost smulsa din vrajile pamantului
.5
a
to
)ca
- '4.
Cl".-( .) co
0 0 linitea sferelor luminoase si reci. ySi poetul
a)
CL,
a)0
0 -,
,__,
a) u) L.
a
si
O
g
.
co-
in patima
O )aS 0
(..
u)
d E .c- 44 0
CO g-..
at ..deziluzia Luceafarului ins4i suferinta iubirii lui,
CA+ CU
L., at na
a) 4-4
-,
L., LI-,
,..1 4.) at
4.j u).. ,i) 71 -,-
303 0 0) AI.
CL. co
g 0 qcs c.)
a.)
<.... al .-1 Q L.
O
O --, 0 a3 4)
44) (.1
)03 ..4
- ®a) 4-, CI,4 4.1
CA.
...,
.. 0 --
O 8 -a' NI -,
0 00L4 0 ..N
O
O., > ,_, ,_,4-1
CZ
0
4-
o
)a3 <.-, CU
a)
u)
4.4 ...-
44.4 (v41
,..o....4
7' as t4.4
-0 4.,
en- 5
'al .(7),.. 9 a)
5 -, '-'v0 05
,a....
0,0
.1.,
O O 1-
...a,
44,,
..... -,0 ".
.4I 4-,
(CZ
CI
CA 4, ,..y 00-
E :v. rt, v 0,0
0_,
a)
,-,
'at co...,- ..-- CL. Li-i act
0)
0., ,N. ch 0 0 a.)
$.4 0
:0 -0 0 0. as
<,-, .,....
1-I c,4
ga.) 4" O 0 0L..40 co
'M 0
Q0 44 4-, 0 1_, $.4 '-',a.
<ccs
E
rd 0 4.) td) w- 1
U) 1.-4
O. "0 0
. 0.. cv 74', .0
a'.
www.dacoromanica.ro