PUERICULTURA $1 PEDIATRIE PENTRU ASISTENT! MEDICAL Mihaela Vasite Copyright © 2013 Baltura ALL, Descrierea CIP a Bibliotell Nationale a Rominiel VASILE, MIHAELA Puericulturd sl pediatric pentru asistenti medical / Mihaela Vasile. ~ Bucures: Editrs ALL, 2013, Biblioge ISBN 975-606-587-169-4 1616-053.2075.8) 613950075.) ‘Toate drepuurilerezervate Eur’ ALL. [Nico parte din acest volum ns poste fi copiats ‘is permisiunes scrist a Etat ALL- reptile de distribute tn striate aparin tn exclusivitate ei All rights reserved. The distibuion of thi book outside Romania, without the writen permission of ALL, ls titly prohibited Copyright © 2013 by ALL. Editors ALL Bi, Constructorior ar. 204 sector 6, cod 060512 ~ Bucuresti ‘Tel :021 402 26.00 Fax: 021 402.26 10, Departament distribute: Tel: 024 402.26 30; 021 402 26:33 ‘Comenz la ‘comenzi@all.so Redactor Dr. Bianee Vasitescu “Tehnoredactare Niculina ones Corectars Minaeta-Violeta Dumien, Design coperts ‘Alexandr Novae DR. MIHAELA VASILE PUERICULTURA SI PEDIATRIE PENTRU ASISTENTI MEDICALINTRODUCERE ‘De-a lungul secolclor, medicina s-a preocupat continun de pro- blemele de sinitate ale copilului, conturandu-se bazele unei noi discipline, numit& pediarie, Aceasta a avut o dezvoltare progre- Siva, Imbogaindu-se ew noi gi noi date si devenind o stiint de "Acest manual se adreseaz8 elevilor de gcoli sanitare i consti- tui un instrument prin eare acestia pot lua cunostinja de cerinfele privind ingrijrile copilului sinatos gi bolnav. Prin parcurgerea acest manual, cursanfii vor dobandi compe tenje in Ingrijirea copilului santos si bolnav. ‘Manual este stracturat in dows pei, insusirea cunostingelor din ficeare parte ducdind la dobanditea unci competent ‘Scopuri sl obiective ‘Dup studierea manualului,elevii vor f eapabil: — ‘si supravegheze activ cresterea si dezvoltarea unui copil; — si analizeze semnele si simptomele afectiunilor copior; 34 identfice problemele pacientului-eopil; = si stabileasea diagnostical de ing — sh aplice interventile; = si evalucze rezultatlePARTEAT SUPRAVEGHEREA ACTIVA A CRESTERIT $I DEZVOLTARIT COPILULUICAPITOLUL 1 INTRODUCERE iN PUERICULTURA In cursul evolujiei ei, medicina s-a preocupat de problemele de inate ale copilulu, in raport eu posibiltaie pe care le-a avut, ca practic si apoi ca stint In timp, sa desprins din rindul ei © now ‘amur 5 anume medicina infantia. Aceasta cuprinde doud ramuri = puericultura, care se ocupa de copitul sindtes: — pediatria, care se ocupa de copitul bolnay. Puericultura esteramura profilactic8 a medicines infantile, care ‘studiazi cresterea si dezvoltarea copilului, subilind gi ingrijirile ce trobuie acordate acestuia Etimologie, termenl de pucriculturs provine din limba lating, unde puer inseam copil gi culaura =a ereste, Aces termen a fost folosit pntra prima data de medicul obstetrician francez Carron Puericultura are ca obiectiv general studi, analiza si asigura- rea cresteit si dezvoltiri normale a copitului Dintre scopurile puericulturii amintim: = ocrotirea copilului din perioada antenatala pind la virsta de adult; = aplicarea misurilor de ingrijte privind de2voliaea sa so- ‘matic, psihica gi afectivas = aplicarea masurilor edueatiMibacta Vaste cree cpa reactive copa = span poration in practice medial, percltur pate span de aie det im cop dae, pone utes proces eens sare sei cop i big : oth pe ti ce care acu de el sisi insugeasca cat mai multe cunostinte care privesc: ” ~ caters psi de aie scp niitos; 2 =a ~ fei cab inate crepe ei mae ~ mijloacele si metodele prin care se realizeaza aceste dezi- erate, CAPITOLUL 2 CRESTEREA $I DEZVOLTAREA, 2.1. Nofiuni despre crestere si dezvoltare (Cresterea reprezinth procesul normal de mirite a dimensiv~ nilor corporate, de adios de noua substan tsular, reslizats prin ‘multipticarea celular si eresteres volumului celulei. Prin eres- tere, organismal fi ereste masa. Dezvoltarea este un proces normal prin care onganele,siste- mele, precum si finciile acestora se maturizesz Factorii care determing cresterea sunt impart in 1) Factor’ exogeni = Factori ce aefioneaza tn viaja intrauterin: — alimentajia mamets = bolile gravideis — conditile de vat Factori ce actioneaza dupa nastere: = macroctimatul sau climatul geografie; — microclimatul sau climatul din spatile inchise; = alimentagi cultura fiziea; regimul educativ.2 Mihaela Vasile ) Factori endogeni ~ Factorii genetici ~ Factor hormonal. — Secrefile altor celute si esuturi ©) Factor patotogici = Factori ce actioneaz in viata intrauterin: = infecfi acute sau eronice grave si prelungite; ~ intoxicatii cronice (loxice profesionale, tutun, alcoot ete): — iradiere eu raze X a mamet in timpul sare ~ Factor ce actioneaza dupa nagtere: ~ tulburiri acute sau cronice de nutrifie; — neuro-endocrinopati infantile; = unele malformatit congenitale de cond boli cardiace cronice (nanism mitral); ~ afectiuni ale sistemului osos (nanism rahitic, nanism nanism pottic,lipodistrfic); - digestive (mucoviscidoza, diareea prin {ntolerane, steatoreea, sindroamele de mnalabsorbyie); ~ afeetiuni metabolice (diabetul zabarat,glicogenozele) Legile generale care guvereazi cresterea si dezvoltaren sunt 2) ritmal de erestere scade odata cu inaintarea in vérsts; ')ritmul de crestere accelerat in primul si al doilea an de viae #2 seade ulterior, se accentueaza prepubertar gi seade din now la stabiliea maturitiitsexuale; ©) eresterea si dezvoltarea nu se fac simultan in aceleasi pro- Portii in intreg organismul, diferite segmente erese inegal: ©) varitile de erestere oscileaza in cadrul unor limite fiziolo- Bice, find conditionate pe de o parte de substratul eredita, iar pe de alts parte de influenjafactorilor de mediu, Puericultur sl pediatric pentru aisteni medical 2.2. Cresterea staturala 8) Talia la nastere (F) in medie este: = Ia fete: 48-50 em: = biel: 49/52 em. “Talia la now-niscut are urmatoarele caracteristci — capul este relativ mare, reprezentind "% din tlie, — viscerocraniul este mai mie decat neuroeraniul intr-un ra- port de %. = gatul este sourt = abdomenul este mare. = membrele inferioare sunt scurte si aproximativ egale ex cele superioare. Talia in primul an de viafa ereste astfel: = prima lun —4 em; = inva ea hunk —3 em; = ina Ila lund ~3 ems = inva 1V-a fund —2 em. diva V-a una ~edte 1 emvtuna, Deci, in primul an de via, talia ereste cu 20 em, -Misurare tact sugarului se face lunar cu ajutorul unui dispo- itv numit pediometru. Pentru a fi exeeutat corect, ea trebuie cefectuata de dou persoane. «) Talia copitulul anteprescolar (1-3 an) In perioada 1-3 ani, eresterea are un ritm intens att in grew tate, eat gin tac ‘Daca la virsta de un an tai este de 74 de em, la 3 ani se apro~ pile de 94 em, In al doilea an de vag, copilul creste eu 11,5 em, iar inal tei- leaan cu 8,5 em, iIntre 1 $i 2 ani, copitul ereste cu aproximativ 1 emv/una — 2 ani T 80-82 em.“ Mihacta Vasile este varsta de 2 ani, talia se caleuleaz® cu formula tui Geldvich: T= 5 x V + 80 (V = virsta in ani) 4) Talia copilului prescolar (3 pani ta 6-7 ani) In aceasta perioads, cresterea este mai lent: in inlime se ereste cu 6-8 em, De la3 la 4 a eu 6,5 em, iar de la $ Ia 6 ani cu 6 em. fn genera, taia de la nastere se dubleaza la varsta de 4-5 ani i s0-va trip Ta ‘Misurarea copiilor cu varsta peste 2 ani se face anual cu talio- ‘metrul, care reprozint& o jh marcath ©) Talia copitului scolar (de Ia 6-7 ant la pubertate) Cresterea este mai lent in aceasta periods, exceptand peri- ‘ada pubertara: tala erste cu 6 envan, 5x V+ 80 (V = varsta in ani). £1) Talla copilului ta pubertate T=5xV+80(V=varsta in i copitul va mai ereste eu 7 em, de Ia 4 la Sani 2.3. Cresterea ponderali 8) Greutatea Ia nastere (Gn) Din punctul de vedere al Gn, nou-naseufii se impart in = nou-nfscut normoponderal: grevtatea normalé la nastere este in medic ~ fete: 2800-3000 g; — baieyi: 3000-3 250 g ~ now-niscutul subponderal: eu Ga cuprinsd intre 2800 si 2500 g; = nou-nscutul maeroso nagtere > 4 000 g bb) Greutatea in primul an de viat&: {In priml an de vid, sugarul eveste ast: ~ ire 0 5 4 luni sugarul ereste eu 750 guna ste miseurul cu 0 greutate Ia Puerieulturd si pediatte penn asistens medical ~ tnt 48 Tun, sugaru creste cu 500 g/luna; ~ nue 8 gi 12 luni, sugarul reste cu 250 g/luna. ~ 1a luni sugaralIptdubleaza greutatea de la nastere; ~ a8 luni va avea $000 g, fr la 12 luni va avea 900 g. Greutatea se masoara prin cintirre, care se efectueazA in ace- asi moment al zilei, dimincata pe nemincate ©) Greutatea copitului anteprescolar (1-3 ant) CCresterea in greutate este mai lent fn al doilea an de vaya, ritmul de erestere va fide 250-300 gy Ind, 2,5-3 kan, Dupa varsta de 2 ani, cresterea in greutate va fi in medic de 2,5 ka/an, ‘Astfel, Ia 2 ani va avea aproximativ 12 kg, jar a 3 ani 15 kg 4) Greutatea copitului preseolar (intre 3 si 6-7 ani) In aceast8 perioads eresterea este mai lent: in greutat lul ereste 2 kg/an. ©) Greutatea copilulul scolar intee 6-7 aal st pubertate) CCrestotea este lent, exceptind perioada pubertara: cresterea in greutate se face ou 3.5 kg/an 1) Greutatea copilulul la pubertate Jn aceastd perioadi eresterea tn greutate este accelerat copi- 2.4. Dezvoltarea psihomotorie CCreieul este bine format la virsta de 1 an, dar funesionares Tui Aepinde de fell in care este solicitat.Factri care stimuleaza func~ jionarea optimé a ereieralui sunt ~ organizarea corecta a timpulul; — respectarea oelor de som, de mast, de baie, de joacds sigurarea une! ambianfe plcute; ~ asigurarea igienei mediului si personala: ~ respectarearitualului ,meselor*;16 Mihaela Vasite ~ formaten deprinderilor; acroterapi, Etapele de2voltiri psthomotorii sunt Viel CaracieEL Tr tant —| = pease do vepbe sunt foarte sare we TORRE ‘nal sorte de alemdar aden in pl Sopra ~ fetta SNC est rflend flex de suger, rex de deghutitie, reflex de strimut ms misetle membrcior sunt de muetampitdne, tnvohunare necoordonte, Se oop = presi pie alexi en vig incatetind tect oly gusty ero es Bola sunt compe desl opr v un ‘int prevent de In agers dr pei; now ur concn ns prin Cpe in pines So dpe nape presi aloe ~ Sennen sconfora prin pine = fe tpaman de via apr sie coordonnte Sheree ale Boblor oct = ln sipciil tenes obactele = Ie Sgomone puternice resoonesck pein plas = predinsflons ahaice Ta Thank |= fread obictte din aa niga devin mat spl, ir And ene deefigat ze tn = Zimbegte spontan,involntar,inconten Tolan] = peroadel de vege sunt mai ungi imag exzin Cola pe burt ick pent pia Sp cap ar dts eB Rose wer ~ tmiregte cu privien obietele care 4€ mien ‘arpa tiv rivet fx omit puterich = ae veal apie Taian — [= Tse bn se lines Sin ade 0 vooe aoe ‘Puericulra si pediatrte pent asisteni medical: 7 Eitan fission} Tania bine Gi pivires #Tntource copal dap shrcte Slide mnie etre obietecoloat su sonoze piven auto care vorbeste Bebetal pare can rapuns emotional = einguest = feos chee pena orem ibro soanele eae i naes0 Fours capa la zgomae = ine bie caput niin WS persade lang de vere = SSiaca cu mainte = fied sunt mal precise Ta Team prmele 3 Tun de vial repeezints poroada de ware Th fsetinne si perfctionate a avalizorir int [= ape obietle cu msm Tene - a — sustinut de sub axile, in pozitie vertical, se sprijin ses timp pions otarind atta Eenuschilor a CS] > uct bine obiectce le duce ga “Sto Y sande mtn ton yrs iis in poi se nan Ta Fat] Saka get apn de poe = Sadi ngs opin tani] = enous de pe abdomen pose 7 fhanpulaia ne obec aC Tant |e care a te un abe see - Siar te trae Th fermat pavond de a3 6 mide iit x craters pom Elabornree tngeanilor coordonate complexe: apueare, tntoercere, 7 hn in goat bve neapninee = sevice sigur tn eaut Guth o juctre persue = fSpetastereotipo sila (exer: ms, ms, m9, st barbs.)18 Mihaela Vasile Puericulturd si poder pena asst medical 19 ea ant] satin de ab anise a Thive Tan] ~ se pertcioncaai contofulefnctertor = sridick n pcioare suis si-anst6 | ~ urea gi coboart searite i pata labe™ ~ se menting ie pictoare finindu-se cu nite de bora faa = Colaborest a imbricst si dezbrtot peau rats eu dogetl ceca ce dovegte ~ fpucd bine obiocte ew primele 3 degete = fuprapie 2-3 cuban manifest nteres pent ued (plange dacs ian) = mfzgblaste cu creionul pe hisie sejoact eu juctile | [aang] tormeazs propozt simple = inepsfhisleng limbajul Shunt" | = anonge cuionte: un tumdr mare de objec #1 EHTini |= se rica singur tn pictoare finindinas de mange] sefiant cult eotmparsmatriile = Face pg lateral ‘eres ois = serie pe palm gi genunchi ~ Intoarce ilete une canis se wit Ta poze = haste fim geile ltl exemple: face = fmerge bine, alearga sprpe" bate dia palme) impinge eu piionul 0 minge ~ ifeoge intersiceren | = Incepe st minancesingur supa se spele pe mini, ~ Injelege denumiteaunorobiecte, deci eaghperceptia jane jocurl eu regal vizualtde desumire Ta Tani —] = ure gt coboardscirile = fepett slab, iti pe adult = excctta migeari complexe; inchelenastur, pune un B-TO Tal | — merge fou de ambele min ‘ordon, danseszd ~ se perfecfioneaet migtrile mainilor (pune un cub face efit eu Scop determina eladeyte eu cubusi, Ino ceed, it scone clorapi) tnrsneytepepusa,o imbraca ~ Safe dentimites unos obecte sau pt sl eorpue — core life chiar pentru jie Tn gle aati crore | = fncepe sh formeze face _| = promungs 1-2 ewvintebisilsbice EI © sSaenamegte pe sine prin mume TO-TT Tani |= st in pictare fart spin | umes pe af copii eunoseus merge nut de o Singur mang = Vocebulatul are 230-300 eovinte Fidiet 1 lass jos obiectele | = jpcepe #8 pnd taebae ~ repeutcuvint simple | © sparrmansfestit de jon = pronunl 1-2 cuvinte ew sens: mamma, papa ta | = mandnedsingur = fee etiva past nespijinit t = incepe #820 destrace singur = pronunga $cuvinle cu sons Ta Sani | — voeabularu re 500-60 cuvinte = merge singur © Sxectl online simple bea singur din cand ~ tncepe 8 maninee Singur cu Hinguraaimente solide = limiaju ete aleaut din $:10-euvine orbeste cle, cores, formouz4 faze lagi, poves- tcgetci poe scine pune una ziua mum te {eae gcun colective Tareamnat p perfecionarea moult formarea mersuuit' limbaju | roads del 6 In [2 lunt de via se caracloizan pa2 Mihaela Vasile Puericuturd gt pediatric pentru avstont medicali 2 [Dera ~ domind Jorn de a canoagie: pane Tavebie din ince mai numeroase — = avo capactate creseuld de ita = Egret Sect pemamate = Tmbajul se deco inten; apa inl nteteca = voeabulrul are 300 cuvinte no sisal = Blndiea se dervolty devine mi aelics ~ ipetecapocitaen de generalzae gr abstactiare, se concreizenetnopune = apar forme clementare de logict = spare congtina de sine inntococi yi mini nelenonete SM ~ imeginatia se decvota se pote exprina grate prin desen = se dezvoltsentimente more: raging, enulumire Dein? ‘Puberiate ibaa este bogat, cx peste 3 300 caine = setealzeart dopeinderes cially. sersu ~ temori tine 9 osc Adee $i med cone fie cre de Endive se dervoa spe rjonament eu conynut Sstrct spore aire excatonre " topllel fee compara = seerenensh i np i spain fe dereotd inti” = Se desvolts von = se deevolth steti,matales cea volun Se dervll prsonliaien Ta pubertate {hotoriendoctni ce intern Tn aceaal pevioadl fvenjeoat st deevolrespshicd st inteeetalt ~ iil atari s estompene, sil se accenteae8 toe pen pan mei ine congtin de se ae resul pene sex opus = per preoeupit de ine ‘nate donna de exteririzre a unei matuiti de- ‘sate prin one formele (imu, ba) ~ {mostere, obser, memoria ede devin = se dezvolt tn continua imaginati i timbajal Ta ado] dezvoitares intelectual vellcttintersale Gnu Tescanta | ~ gindivee devine dialectca = personalities este bine dezvolat 2.8. Dentitia 9) Dentifia temporard sau de lapte Ritmul si ordinea apartici ~ ine 6 g 8 luni, apa incisivit mediant inferior; — inere & 5110 luni, apar inisivii mediani superior; ~ tnwre 10 si 12 luni, apar incisivii lateral superioti 1 apot cei inferior; fntre 1 an gi 1,6 ani, spar primii molari miei sau premolar superior inferior fntre 1,6 $12 ani, apar eaniniis intre 2 ani §i 2,6-3 ani, apar molar miei seeunzi sau pre= ‘molari 2 La varsta de un an, copilul are 8 incisivi, 1a 3 ani are 20 ding Eruptia dentar este procedals de salivatieerescuta i pruit gingi- val unearl viparitadlatalls gl Qaival Ia aivetul giglllon ‘Accidentele tn cursul erupfiei dentare pot f: = eruptie dentaradifcils, ou bombarea mucoasei gingiva, ~ agitate; = inapetenys; — seuite accestuni febrile; ~ infect locate: pericoronarita exsudativa sau purulent tirzieri ale erupiei dentare. Accidentele apar in rahitism, distrofie si hipoparatiroidism, 1) Dentitia permanenti: = 126 an, spar primi molar’ mar tn spate utimilor premolar;22 Miao Vasile ~ tntre7 si 12 ani, dint temporal se schimba fa ordines rijei tor: ~ intre 11 $113 ani, spar molarii mari secunzi, iar dups puber- tate ultimii molari mari Denttia permanents are 32 dint 2.6. Indi i de apreciere a eresterii si maturatiei 8) Aprecierea eresterii somatice ~se face prin masurarea taieis ~ masuratea greutitis ~ miisurarea perimetrului cranis — masurarea perimetrului toracie; = misurarea perimetrului mijlociu al beagului; ~ masurarea iif eapulu. ») Aprecierea maturatiei Maturatia este mai dif de apreciat. Se apreciaz8 prin = misurarea valorilorserice ale unor enzime, eleciroiji sau alfi compusi biclogici: ~ radiografi osoase pentru aprecierea maturari asoase, ©) Aprecierea dezvoltari psihimotorit prin examene elinice generale cu intocmirea de grafice speciale: ~ caleularea coeficientuui de dezvoktare; ~ caleularea coeficientului de inteligenta (IQ). CAPITOLUL3 INGRIJIRILE ACORDATE NOU-NASCUTULUL yu-niseutul 3.1. Nofiuni generale privind n Perioada de nov-nascut cuprinde primele 28-30 zile din vag si eprezina perioada de adaptare la viaiaextrauterind, Ea cuprinde: ~ petioada neo-natals precoce: 0-7 zile; — petioada neo-natala tardiva: 8-28 (30) zi Sunt 4 categorii de now-niseuti = now-ndscut la termen: este niscutul inte a 38-8 gi a 40-0 siptiménd de gestatie (260-293 zile). Din punctal de vede- eal greutii la nastere, acesta poate f nou-ndscut normoponderal, cu o greutate lanastere de minim 3000 g; ‘nou-ndscut subponderal, cu 0 grevlate Ia nastere eu prinsa intre 2800 si 2500 g; — nou-niseut tainte de termen (prematurul): este naseutul Intre a 28-a $19 37-a siplamink de gestaie (196-259 zile); ~ nou-naseut dismatur: este now-nascutul la termen sau ina- inte de termen, cu greutate la nastere mai mica deci vérsia gestational: ~ now-nascut postmatur: ndscut dupa 42 de saptaméni de ges tate24 Mikaela Vasile 3.2, Nou-niscutul la termen — particularitagi anatomice si functionale 3.2.1, Greutatea Ia nastere (Gn) Din punetul de vedere al greutti, now-ndscufi se impart in: ~ now-nSscut normoponderal: greutatea normald la nastere este in medic fete: 3000-3 250 g; ~ baieti: 32503 500 g31 ‘nou-ndscutul subponderal: cu greutate In nastere cuprins’ Intre 2.900 $i 2 500 g; ~ nou-nascutul macrosomr: este niscutul cu 0 greutate a nas tere = 4 000 g. 3.2.2. Talla la nastere (1) ‘in medic, tata a nagtere este = a fete: 48-50 om; ~ baieyi: 49-52 em, Caracteristii ~ capul este relativ mare, reprozentind %4 din tale (la adult, cepul reprezinta% din tale); ~ viscerocranjul este mai mie decat neurocrani int port de 4% (la adult, raportl este de 1) ~ tu este scurts abdomenul este mare; = membrele inferioare sunt scurte $1 aproximativ egale eu cele superioare, 32. Pielea now-nascutului este subjte si lipsité de pigment, Lanou-niscutul la termen,pielea este acoperité in regiunea dor sal, pe piept, pe git sila pliurile de Alexiune de vernix easeosa. . Piclea si anexele | Puericulnrd gi pediatrie pent arstenimedicali 28 ‘Aceasta este © substan grasi, de culoare gibuie, secretatl de blandete sebacce side celulele amniosului; are urmatoarele roluri: = protect impotriva maceratiei produse de lichidul amniotic protectie la frig; ~ bactercid; = anthemic. ‘ups indepartarea vernixului,piclea nov-naseutului prezintao culoare rosie intensd, numits eritemtt nou-naseututui Excepfie de Ia aceasté coloratie rosie o fae plantele gi palmele care ramin bast Glandele sebacee sunt bine dezvoltate; seretia lor apare sub {ota unor elemente mici,alb-galbui, localizate ta nivelul fete, mai ales fa nivelnl ganjului nazo-genian, fenomen numit miliaria sobacee sau rilium fetal Glandele sudoripare au o secrejic foarte redusi in primele tu Unghie sun bine formate si acopest tn intregime patul ung Pairul ~sistemul pilos este bine dezvoltat; la nastere, nouns ‘cutul prezinta pe spate, umer,frunte un perigor foarte fin, numit Tanugo, care cade la 2-3 saptamani de vat, 3.2.4, Tesutul adipos subcutanat TFesutul adipos este mai putin dezvoltat la nastere. La nastere ste prezonta doar bula Iui Bichat (grtsimea brand de la nivelul cobrajito). 2.2.5, Cordonul ombilical Cordomut ombilical este format dintr-o vend si 2 artere om- le, uo fesut conjunetiv mucos situat intre cele 3 vase (au ectodermic 5i membrana cr ‘nit gelatina Wharton), un inveli amniotica26 Mihasla Vasile ‘Dupa sectionarea cordonului ombilical rimane bentul ombi- eal care, nefiind vascularizat, se mumifica i eade Tre a cincea sia zocca 2i, ramdndnd plaga ombilica care se epidermizeaza de la periferie la centru in 34 sptimani; ecatricea ombilicals se infundd din cauza obliteriii si flbrozieiivaselor si formeaza cicatricea ombilical, 3.2.6. Sistermul osos Sistemul os0s ar oelasicitate mai mare, deoarece congine mai ‘mull esutcartlaginos si mai pune struri mineral, Perimetrul eranian la nastere (Pe) este de 34,5 +2 em, Suturile eraniene (care sunt spayile formate la intlnirea 4 dous oase ale calotei craniene) sunt membranoase, ceea ce permite apariia unor fncalecari ale oaselor calotei craniene si! sau bose serosangvinolente. Suturile membranoase ineep $8 se cosifice de Ia vista de 3+ ni [La nagtere sunt deschise 2 fontanele (fontanelele reprezintd spatial care so formeaza la iotlitea 4 oase ale calotei craniene) ~ fontancla anterioars(bregmatica): este situa inte os fon- tal gi oasele parctale; are forma de romb, cu diametrul ante- ro-posterior de 2-4 em, diametrl ltero ~ lateral de 2-3 em; diametrele se inversea2a la viesta de 6 uni; fontanela se Inehide la varsta de 1 an gi 3 luni — 1 an si 6 luni ~ fontanela posterioars (lambdoid) este situaté intr ost oc- cipital si oasele parctale; apare la dit nowsnascuit nor ‘mali; are forma de triunghi gio dimensiune de 0,7 -0,8 em; se inchide la varsta de 2-3 luni Celelalte2 fontanele sunt deschise numa la prematur: ferala (pterion): este sitvaté finite osul parietal, frontal si cel temporal; numai la prematuri; = fontanela antero- Puericultur si pediatre pentru aston medical 27 sul — fontancla postero-aterali (asterion) este situatt parietal, osu temporal si esul occipital. 3.2.7. Aparatul respirator Perimetrul toracic Ia nastere (Pt) este de 31-32 em (ou 2- m= Po), t= Pella tn. Pe>Pe dups | an ‘Foracele are o forma de tranchi de con cilindrie si mai apoi se turteste usor antero ~ postriot. "Respiraia este de tip abdominal sare o fieevenl de 35-70 res- piraji/min (in primete 1-3 zile), pot devine de 45-55 respira! ‘Din cauza imaturitafi centrlorrespiratori se intélneste: respi rajie inogald, superficial, aritmicd sau tespiratic periodic astere,apoi devine 3.2.8. Aparatul cardiovascular Freevenfa cardiacd la nastere este de 120 140~ 160 bist? ‘min, fn urmatoarelezile se ajunge lao bradicardie relaiv8: < 100 asain ‘Cordul este globules, Areaptt: Va >Vs. "TA este de 55/35 ~ 70/40 mm Hg. Permeabiltaten vasculard este crescut,putind aparea hemo- 25 g 1 se observi o prodomineni sag 3.2.9, Sangele La nastere, nou-niscutul prezinté poliglobulie, cu urmitoa- rele valor ~ Hb=17 2%, ~ H=6-8 milioaneimm,28 Mikaela Vasile ~ L=14000-16000/ mny cu neutrofile 70% si reticuloci- tor =2.5 %, (Citre varsta de o lund apare anemia fztologicd, cu urmitose rele eauze: ~ durata de vials sedzutd a hematitor, ~ inhibijia eriteopoiezei de eatre oxigenul atmosferic, \itute plasmatica a factorilor coagulari 2, 7, 9,10. 3.2.10. Aparatul digestiv Perimetrul abdominal (Pa) Ia nastere este de 38 em. ‘Mucoasa bucali este subjize, fins, ew sectefie salivardscAzuts, e2ea ce poate determina apavtia de muguet bucal (Stomatita al Dieans), ‘Stomacul are la nastere o capacitate de 30-35 em, care cxey- te la 90-100 cm tn ziua a zecea. Musculatuta gastricd este slab dezvoltata. Fermentit digestivi sunt prezeni la nasfere, eu excep {ia amilazei pancreatice. Tubal digestiv este sterl la nastere si se coonizeaz’ cu ger ‘ment in primele ore de viet. Scaumele nou-niscutului se impart, in funclie de numrul zc lelor de ving astfel ~ seaumul mec I: este scaunul din primele 3 zile de viata, are 6 culoare verde inchis, iri micos, aderent de scutee, in eantitate de 100-200 g: seaunul de tranzifie este scaunl din zlele atria cincea; este galbui ~ maronin ~ seaunul normal Ia sin: are o culoare galben-auciy, este fasemfndtor cu jumdile de ov, are miros acrigor, fn nue mar de 3-5/2; ~ scaunul de alimentajie artificiala ~ este mai veluminos, bine legat, de culoare galben-maro, cu miros putrid, in ume de 1-2 fi | | Puericltur pediatric pentru asistem medical! 28 3.2.41 Aparatul renal eS init a now-nasut sunt relaiv mar, cw supra fobulat® si glomeruli payin dezvoltat; fametia renal este imperfect, api Tand afbumiaurie fiziologied: urina este in cantitate de 30-35 ml in prima 2i de viath si reste progresiv,ajungind Ia varsta de © fun ts 150-300 mb. 3.2.12, Aparatul genital La fate labile mari acoper able mici, {La bei testiculale sunt caborite fn sort 3.2.13, Sistemul nervos \ : tip subeortical gi spinal, La nou-niseut, activitatea este de tip Iinsogits de feflexe neconditionate alimentare, do apirare si ab- senja reflexelor conditionate Coracteristice pentru nou-nfscut sunt: es ipertonia muscular’ gencralizat eu exceptia mugchi- Tor cefei (nui fine eapul) — hhipereflectivitatea: ROT vii, semnul Babinski pozitiv ping la virsta de 2 ants = ipsa moulitait voluntare; = existenja unor focare dominante de excitaic: = Frevena unr reflexe tonice partculare numite refexe achaice, ; — reflexul Moro, numit gi reflex de imbritisare: Ia 0 ex- citajie brused se produce abductia brafelor si extensit ‘dogetelor initial, apo adduct si lexie pe torace: cesta iopare la virsta de 3-4 luni; persstenta dupa virsta de ‘5 luni eidieB suspiciunea wnei intirzieri in dezvolrea SNC;errr 30 Mihaela Vasite ~ reffexul de apucare palmara: prin excitaia palmet se produce flexia degetelor; dispare la virsta de 4 luni, ~ reflexul de orientare (Thomas) atingereaeegiunii peri= bbucale determina devieres capului, guit si limbii spre porgiunca excitats; ~ reflexul de mers automat: susfindnd nou-nascutl, In orto- statism, cu pile pe suprafays plants nclinnd corpul fnainte, nou-ndscutal pBgeste; dispare la Stunt, reflexul de pedalare:susinut in er, de sub axile,now-ns- ‘cut pedaleazs; ~ reflexul tonico-optic (Peippet): apropiind © mind de ‘ochi se produce mioz& cu extensia caput ~ reflexul audi palpebral: inchiderea pleoapeor la un 2g0- mot puternic Reflexele condiionate se formea28 dupa vista deo hand. 3.2.14. Organele de simt La nastere, sunt bine dezvoltay receptoii tact, vestibular, vizuali, auditivi, gustativi si mai pug dezvoligi receptor ter- nici, duterog,olfactivi. Nou-nascutu fixeazs obiectoe la varsta de o fund, Migerleglobilor ocular sunt necoordonate in primele spt Nou-niscutul poste prezenta; strabism si nstagmus inte Puericulur si pedicrie pentru asiten! medical 31 3.3. Nou-niscutul prematur — particularitati anatomice si functionale Se considerd afi prematuri tof! nou-ndseufi cu vista de ges- {ajie sub 37 sptimani gi cu o greutate corespunzitoare varstei de _gestaio: Gn = sub 2 500 g gi T= sub 47 em ‘Varsta gestaflonald a now-ndscutului se stabileste dup urma toarele evteri: = crite temporal: ~ data ultimei menstruai = data primelor migcar fetale = crterii neurotogice ~ etert morfologice. Pe baza greutifit de la nagtere, prematuritates se claifica in uurmtoarele grade ~ promaturitate de grad 1: Gn = 2500-2000 g; ~ promanuttate de grad 2: Gn = 2000-1500 g: = prematurtate de prad 3: Gn = 1 500-1000 g; = prematurtste de grad 4: Gn = sub 1000 g. Cauzele care determing prematuritates sunt multiple gi adese- 8) Cauze favorizante: ‘cae eeonomica-sociale ‘condi de viata necorespunzstoares ~ stare economicd deficitars; ~ neligimitate: lipsa controll gravidelor; lipsa de cultura gi de educate sitar; ~ efortui fizice prelungites ~ surmenaj,activitate profesionala in condi necores- punzitoar; carenge aimentare;2 ‘Mikaela Vasile ~ eauze medicale; ~ traumatisme violemte: ~ contacti uterine violente prin frig, durere ete; ~ ruperea precoce a membranelor ~ placenta praevia; ‘cauze infections = ues: ~ tuberculoza; = malarie; hhepatite; = rip; ~ boli eruptive: ~ intoxicatiéeronice cu tutun,aleoo!; ~ alte cauze \irsta mamei (prea mic sau prea mre); ~ ‘alia mica a parinjlor (msi ales a mame’); ~ numarl sareinilor; — factori ereditar >) Cauze determinante: ~ sunt aceleg care determina in mod obignuit nagterea, nua ce ele acjioneaz8 ininte de termen, Particularitajile morfo-funetionale ale prematurului sunt 8) Greutatea: sub 2 500 g: ) Talia: sub 47 cm; ©) Capul: din tale; ~ prematurul are aspect megacefal ~ oasele eapulu sunt mois ~ fontanelele sunt neg doschise; ~ faja este mica tiunghiuars are fa de restul eorpulu, reprezentind 1/3 | Puericulurdypediane peru asistenimedicai 33 ) Gatul: este subse, pind lan. ©) Toracele: este mic si fngust. 1) Abdomenut: este mare gi etalat pe flancut; ~ organele interne sunt mari (de exemple, ficatul; = reevent apar her, 8) Membrete: ~ sunt seute gi subti hy Tegumentete: int fine, teansparente si cutate ~ descuamayiafiziologics este fins, apare tard gi dureazi ult ~ lanugo este abundent ~ vernix cascose lipseste ~ nghille sunt subj pugin dezvottate, 1) Tesutul celular subcutanat ~ este foarte putin dezvoltat sa absent. J) Muscutatura: este slab dezvoltat, cu tonus seizut; ~ migedrile sunt lente i ace ) Organete genitale externe: ~ sunt incomplet dezvotate labile mati nu acopers labile micis ~ testiculele nu sunt coborstein sero ~ fieevent apare hidrocel, 1 Aparatul respirator: ~ respirata este insufleient controlats de centri nervosis expansiunea pulmonard este redusi -ventiltia pulmonar este insufcient ~ surfactantal lipseste;Pa Miata Vasile ~ respiraja este neregulats, superficial st acceterat (fhec- ‘ena respiratore ~ 50-60 vespiraimia); uneoriprema- ‘url prezina dispnes gira); ~ frecvent, spar crize de apnee gi cianoza m) Aparatul cardiovascular: ~ freevenya cordului este mare: 140-160 batdimin; lobes ~ vasele de singe au o fagilitate erescuts; ~ TAcste scat 2) Sangele = prezinta elemente fete (reticulocite, Hb fetal); hhemoliza este accontuatd; ~ protrombina si procenvertina sunt se&zute; ~ proteinemia este scant; concentrajia de anticorpi este setzut, (6) Aparatul digestiv = prematurul prezinta tulburii de supt si de deglutitie; ~ mucoasa digestiva este slab dezvahaa = capacitatea gastric este mies, ~ glandele gastrice s ntestnale sunt putin dezvoltate; = fcatulest imate. ) Natrtia: = predomind procesele de asimilae; nevoile de lipide sunt erescute; ~ la Inceput are hipoglicemie; ~ grsimile vegetal sunt mai bine tolerate; ~ rezervele vitaminice sunt insuficiente 4) Aparatul urna este in canttateredust; — mietiunie sunt rare, Puerculturd$ pediarie pentru asistentt medcall 35 £) Sistemul nervos: ~ la nastere sunt prezentereflexele de supt, de deglutiie, de respraje, de defecate, de mietiune, dar eu dese tulburii; ~ sunt de asemenea prezente la nasere refleele osteo ~ ten ) Tratament postnatal ~ aspirajia meconiului din tsheo; ~ alimentatie precoce, eventual perfzie endovenoass (PEV) ‘ solujie de glucaza 10%; ~ prevenirea hipogticemiet. Conetazit "Nou-niscutul cu greutate mica la nastereriict ose 9, c8t si bleme att in ceea ce priveste evaluate slate gi ulterioare Problema importants este recuperarea acestor copii atit din ‘punct de vedere al viablitait lor, et si din punet de vedere al dezvoltaiifizce gi psihice ultrioare, Stabiliea de la inceput a categoriei de incadrare determin ‘comportamentl de ingrijie imediat i ulterioar, in ulimit ani s-au infinjat centre bine dotate tehnic, in cadrul maternitatilor, unde se noteazs o crestere arate de supra Vietuire. Dar dotarea tehnics webuie corelsth cu divers factor care in- tervin in prognosticul pe termen hung a) zestrea genotica; 'b) natura complicafilor per- i neo-netale; Puericutturd 9 pedltrte penruasisteti medicali 1 ©) nivel inzrijrtorprimite; 4d) gradl de contact mami/copi in sectia de now-ndseuti, ©) factorii de medi ee intervin dupa externaren din mater- 3.6. Incidentele fiziologice ale nou-nascutului 3.6.1. Sediderea fiziologic’ in greutate Este un fenomen fziologic al nou-nascutulu, fn primele 4-5 2ile de vials, nownaseutul seade in greutate cu 510% din preutatea de la nastere: Aceasta seadere este mai accentuatd in prima zi Din a cincea zi de vif, now-nascutul Incepe sh creased gi vine la greutstea de la nasere ina opta ~a nous zi Cauzele acestei sctder sunt secre lactatainsuficienta a mamei; pilerdere de apa prin respiraic si perspiratio; ~ eliminarea meconiului gia prime urine Now-niscutul scade in greutate cu att mai mult gi revine mai radi cu ct greutatea la nagtere este mai mare Fotele scad mai putin ia greutate decit baict 3.6.2. Eritemul fiziologie al nou-niiseutulut ‘Tegumentele now-ndscutuli au o culoare rosie intens, feno- ‘men numiteriterul fiziologic al nou-ntscutului, exceptie Ricind ‘tegumentele palmelor gi plantelor ce riman albsstri. Eritemul nou-nascutului se datoreazi abundentei vaselor pilare, care sunt lagi gi scurt, imperfectiunitfunetici vasomo- il epidermului din care ipsese pitura comoasa gi tori, subg pigmentul melanie,eet 2 Mata Yate 3.6.3. Descuamarea fiziologica Descuamarea fiziologic’ poate avearaspect furfuraceu sau la- ‘melar; apare la eteva ile de la nastere gi dureaza 2-3 stptamnis poate fl insoyita sau nu de microvezicule gi/sau 3.64, Eritemul toxie alergle Eritemul toxi alerie apare la 502% dintre nou-nascutisrepre= Zinta o reactie de sensibilizare a ftului la alergenii placentari: ‘pare h primele zle; are aspect rajeoliform sau uricarian; poate 4 insofit de edem palpebral, catar conjunctival, rinoree, aleno- splenomegalie si cozinofiie. 3.6. Teterul now-nascutulul Teteral neonatal (numit gi ieter Rziologie fm lteratura mai vo- che) reprezintd coloratia galbent a tegumentelor si mucoaselor; pare la 50% dintre nou-ndseusi la termen si la 90% dintre pre~ ‘matue; spare din ziua a doua ~a trea, atinge maximal de inten- sitate fn ziua a patra a cincea gi dispare in doua stptamnaii, Clinic, se deceleazs: ~ colorafia galbena a mucoaselor si a piel, mai ales Ia nivelul fei gi toraceluis ~ nou-niiscunl este somnolent st suge mai grou ~ ficatul 4 splina sunt normale; ~ scaunul este normal colora; ~ urina este normal coloratt (au confine pigment blir). Paraclni:blinbina indirect este rescut a 70 mg%o-100 me fn ziua a cincea ~ la nov-ndscutul la fermen gi ls 130-140 mig Ia rematu Cauzelecresteri bilirubinei indirecte sunt: 1. productiecreseuta de bilirubina; 2. transport deficitar al biliubine! Ia feat; Puerieultura gi peaaire pentru asistenti medicali 43 3. deficit de glucuronoconjugare: 4. reabsorbjia bilimubinei directe (eireuit hepato-entero-he- patie) 3.6.6. Criza hormonali (genitals) CCriza hormonala const in tumefactia glandelor mamare ince- pind din ziua a weia ~ a patea de viats, care elimina wn lichid ssemindtor cu colostrl; 8 asociaza vulvovaginith descuamativa si neori 0 secretie vaginalé sangvinolents ce mimeaz8 o mic& mens 3.6.7. Febra tranzitorie FFebra tranzitorie apare uneori in a treia —a patra 2i de vias, poate atinge 39-40°C si dureazA intre 1255 48 de ore Ea apare din cauza deshidrat de lchide, dar i a pierderit acestora prin prima urind si primul fn urma aportului insuficient ile nou-nascutului normal 3.7. ingr 3.7.1. ingrijirile in sala de nastere Primele tgs toep In sala de glee ise deren Inia int cet 9) Astgrare coniilr de microclinat dn sala de nase: sah densest fe net 8b tener de 2 26°C Se vor asigraclmpurt su canst see i neal car v8 8 primitnewatcaal 1) Derobirvcia naroferingland: se fetus prin aspica- soa ereilor nazofaringene nedat up expuli. Aspiarca scesilor face ovo sonda Nelato stenil, nr 10-12, adapt Iso ering, I part de cave su lam spuat de spray, cu i 14“ Mikaota Vasile manevte blinde, pentru evita lezarea mucoaselor. Now-adscutul {este pozitonat in decubit lateral, gi, eu manevre lande, se aspira cavitatea bucall,faringiana si, la sfgit, cavitatea nazala ©) Pensarea, liganurareasisectionarea cordonulsi ombileal: se recomanda a se efeetua dupa ce au Incetat pulsatile pentru ‘ca now-nscutul sf mai primesscd aproximativ 50-60 mi singe: ppensarea se face cu dout pense chirurgicale; se secfioneazA apoi cordonul ombilical inte cele 2 pense; ligatura se face cu fir de rita str, a aproximativ 2 em de abdomen: se face nod dub- tu, apoi se scotioneaza deasupra ligaturi; se controleaza ca bo tl simu singereze, se iodeaz se aplic8 un pansament seril ge fixeaz4 bontul ombilical in repiunes supraombilicala eu ajutora, tunel fege; bontul ombitical va fi controlat zilnic, compresa stil 5 faga se schimba ori de eate ori este nevoie. 4) Profilaxiaoftalmie! gonacocice se efectucaz’ pentru a pre- ‘yeni aparitia oftalmiei gonococice Ia nou-nascufii din mame cu gonoree; oftalmia gonococies duce la orbire; se face eu solute de niteat de Ag 1%, efte.o piestur i fecare Rand de sac conjunc Lival, dupa toaleta prealabls a pleoapelor; se mai poate utiliza solute de argirol 5% sau penicilins 10 ~ 20 000 Ut/ml; se mai rnumeste procedeul Crode. ©) Evaluarea stirit de sdndtate a now-ndcurult Starea de sindlate @ nou-nscutului este apreciat en ajutorul scorului Apgar Ie 1 minut de la nastere. Evaluarea se face findnd cont de 5 parametri — Respiratia: = apartia unei respiraii regulate fn primel minut se no- taza cu 2 puncte: ~ respiraya neregulata ~ 1 punct; — absenga respirate’ din primul minut ~0 puncte ~ Alura ventricular — AV >100 bitai/minut se noteaza cu 2 puncte; | | Pueriulturd i pediarie pentru arstenti medical 45 AV < 100 bataiminut— I punet; — AV =0-0 puncte. Coforatia tegumentelor: tegumenteroz uniform —2 puncte; ~ cianoza periorala sia extremitajilor ~ 1 punct: = cianozs generalizati ~0 puncte. ~ Excitabilitate (raspuns la stim — plins viguros, stranut 2 puncte, — grimasa fei ~ 1 punet; ~ nicio modificare —0 puncte. = Tonusal masculee — normal (hipertonie usoart generalizata cu exceptia muj- chlor spatelui si cefei care sunt hipotoni) ~2 puncte; hipotonie ~ 1 punct atonie ~ 0 puncte. [Now-niseutul normal are un seor Apgar > 7. Un scor Apgar < 7 aratiasfixia neonatal Un scor Apgar = 0 rata nou-nBseut mort. Scorul Apgar se repeta aS minute dupa nastere [ Semne clinice[ 0 7 2 Frecven{a absent faub 100 bitivmin| paste 100 bat” jeardiaea in [Respirafia [absent |rari, neregulata [buns pat Tons lase Jusoard Mexie a — |migedri active muscular membrelor [Coloarea falbast [extremitay: albus” [complet voz ftegumentetor sau tre, runchi roz paliga Refiexul de absent [arimass pa, ase, sina iitabilicate46 Mirae Yastle 9 Spatarea now-nascututul imediat dupa nagtere nu se indick pentru a nu indepirta vernix caseosa, Se face exceptie la nou ‘niscufi cu tegumentele patate de singe sau meconis, ‘Tegumentele se sterguyor cu comprese sterile mari, imbibate cu ser fizologie pentru a indeparta secretile,urmele de lichid amniotic, singele sau meconi, ‘Aceste ingrijri postexpuleie se acorda pe o mis sub protectia unui radiant temic g uminos. 8) Pansarea bontului ombilical: se aplica pe bontel ombilical ‘© compresasterila cu aleool sanitar gi se tage o fash ctculars pe regiunea abdominals 1) Now-nascutul va f apo eitart, mAsurat (tlie, perimeteul cranian i toracie) gi examinat pentru a depista malformatiile vizibite, incompatbile cu viaja, apoi va fi fmbrcat in lenjerie teri ') Pentru idenificarea now-nascutulul, se atascaza la antebri- ful nowniscutului o brajars de identitate cu mumele, sexul, ora nageri,greutatea gi numtul foi de observati. D) Nowsnascutul va fi dus bn sectia de now-naseuy, unde va 4 examinat din nou de neonatolog tn Vederea incadrarit li co- rete si pentru depistareaunei eventuale patologii legate de mal: formayile congenitale vizible,fracturi obstetrcale, posibilitatea ‘unei boli hemolitce, specials, 3.7.2. Ingrijirile in sectia de now-niscuti 4) Asigurates conditilor de microclimat din salonul de ow-ndseuyi ~ temperanura 22°C; ~ umiditatea ~ 60-70% — luminozitae adecvats ~ oxigenare adecvatl; = absenga eurenyilor de wer, Puerieultua # pediane pent aistngimadicali $7 >) Asigurarea de lenjere steriagi incalzts pentru pu. ©) Unmivirea si notarea apartiei meconiului gi a primei smieyiun 4) Pozitionarea nousnascurului in decubit lateral sau dorsal, sshimbénd ) Misurarea pulsuli, respiratiei, emperaturié gi notarea in fosia de temperatur, obligatoriu de dows orizi (sa ori de efte ori se pozitia la 2-3 ore. este necesar, 1 Cintérrea zilnied gi notarea greutapii in foaia de obser- vatie. {8) Notareazilnicd n FO a scaunelor, micfiunilor gi a event alelor virstur 1h) Schimbareazilnicd (au ori de ete or este necesar) a pat- samentului bontulsi ombilica ') Observarea zilnicd a plagii ombilicale, spectului pansa- ‘mentului, eventualelor hemoragi secrets 4) Anunjarea de uryen{a a medicului daca apar neconfor- ia, 1) Schimbarea scutecului dup& fiecare emisie de materi fe- ind, efectulnd toaletaregiunil petineale de flecare cle sau de at, 1) Bfectuares, inainte de extemarea din matemnitate, a vacci- nari antihepatitice Bn primele 24 ote de la nagtere 1m) Efectuarea vaccinari BCG dupa vasa de 4 zile (se vor ‘vaccina tof! nouendscuii cu greutate de peste 2500 g in absen ‘unor infect acute febrile sau afectiun dermatologice), 1) Proflaxia rabitismolui pria administarea vitaminei D Incepind eu agaptea 2 de vias, doza recomandats find in medic de $00 UL zilnic pe ale ora sau 200000 UT into singuri ad nistrare inire a gaptea gi a zeoea 2i de Vif, prin injectie4 Miboela Vasile ©) Unmarirea inccentelorfziologice: involujia bontului om- bilcal, iterul fiiologic, seSderea fiziologied in preutate, criza ‘zenitala, descuamafa fiziologies, febra tranzitorie, ‘Se recomands = extinderea sistemului rooming ‘niscutul trebuie si stea in aceeast incBpere cu mama) Pentru a se realiza legitura afectiva mama ~ copil s 1 deprinderi corecte de ingriire $i ‘in maternitate (now entns insusirea w limentaie 3.7.3. ingrijirile nou-niscutului In domicitiu 8) Camera now-ndscutulut va f uminoasd, cu o temperatura de 20-22°C. by Pasul copluui va f agezat fa distanj de sursa de ealdurd, ©) Dupa 2 ~3 saptaman, copill va fi seos afar, indifereat de anotimp, 1d) Bain generals se va efecta la 1-2 zile de la detagarea bbontalui ombilical dup cicatrizarea plagii ombilical temperatura in camer in impul bali va fi de 22-24°C, ir temperatura apei de 36 grade; durata bai mu va depasi S| ‘minute in prima luni de vial; se va folosi un sapun spe- cial entra copii, apoi se va stenge eu un prosop moale; capul va f splat zilnic; dac& now-nasewtul prezintt cruste rdsoase pe tegumentele capulu, se va aplica un unguent ou acid salicilic 1%, in strat subjire, cu © ord Inante de baie; regiunea fesierd gi genitald se vor proteja de con- tact ritant et urina gi scaunul aplicdnd un stat subtce de ulei vegetal sau un unguent fabricat special, destinat copiilor; pentr preven aparitcicrtemului genital saw fesier so face schimbarea scutecului de cite ori urineaz sau a pampers-ului cfd e car, ir dupa eliminares sca- ‘unului se spala cu apa si spun, dupa care se serge p Puerieutura si pediaple pent asstom medical 49. tamponare; este recomandath expunerea la aerul csmerei ct mai mul timp, ©) Pana la detagare, bontul ombilical se tamponeazi cu alcool; dupa detagare, plaga va fi tamponats, de asemenea, cu alcool 1) Cremele emoliente sunt contraindicate 3.7. ingrijirile nou-niscutului prematur 3.7.1. ingrijirite in sala de nastere ~ se vor asigura temperatura optim’ si condi iguroase de asepsie: ~ lanevoie, pentru ase grabi expulzia unui fit deja suferind, se va practca perineotomia, eplicajie de forceps sau ope- rie eezarian’ in timpal travalului se va evita administrarea la mam’ de ‘citocice sau anestezice, dar se vor administra solu glu- cozate, oxigen, vitamin si antibiotics ~ nou-niscutul va fi primit i rufirie ealda gi steriti; = se sectionesza si ligatureazs cordonul ombilical ca la now-niscutul la termen, dar nunai dupa disparitia pulsa- tilor: — se face dezobstructia tilorrespiratriisuperioare; ~ se face profilaxin oftalmiei gonococice: ~ se evalueazi rapid stara la nagtere 3.7.2. Ingrijirite in sectia de prematuri ~ noundscutul prematur va fi plasat si ingrijt separat de now-nascutul la tormen in sectia de prematuri: — prematurl se las in decubit lateral timp de S — 6 ore de la nnatere, dupa care se evalueaza se misoart greviate, tala, perimetrele, temperatura;50 3. Mihaela Vasile ~ se face prima toslets; ~ se examineazi complet, 7.3. Ingrijirile ulterioare ccombaterea labial termice este prineipala preocupare in primele zie i saptaméni de vias; ~ webuie avers in vedere tét tending de hipotermie, et si de hipertermie; = camera prematurulut va aves o temperature 24-30°C 10 umiditate de 65%, nerisitt permanent, fird curenfi de act; prematurii de grad avansat vor fi amplasati in {incubator pentru a indeplini sceste condi Imbricémintea va fl confectionaté din materiale moi, eAlduroase,usor de inlocuitincalits in momentalfolo- sii; prematuri de grad avansat vor fi infigurai in vat ‘sau li se vor pune in jur buiote cu apa calda. ATENTIE, {in practic la riscul arsuilor; — schimbarea imbractmintei premanurulu se va face prin dezbricare partial in apropierea unci surse de tldu- ma; = in cazul apart hipotermiet se vor face repede bal ealdes prevenirea si combaterea deficientclor respiratait prin asigurarea condiilor optime semnalate deja: tem- ‘peratura, umiditate, oxigenarea camerci; — prematurul va fi agezat in decubit lateral, uporridieat, ppozitic ce se schimba la 34 ores = se vor evita manevrele brute gi obosirea prematurlui: = se va administa oxigen discontinuu, timp de 5-10 mi rue inainte de mese sau de manipula; In cazuile gra ve, se-va face intubatie pentru administrarea oxigent- Puerieltra i peditrie pena asistenjimedicali 51. ‘ui In eazuri de deficient respiratorie manifest se vor administra analeptce respirator si eardiovasculare; prevenirea gi combaterea hemoragiilor: — se administreaza mamei vitamine att Inainte, ets ia timpul wavaliului ~ imodiat dupa nastere se administeeses prematurulai vie tamina C, vtamina E, vitamina P, vitamina K, edrenos- prevenitea infection: ~ se limiteaza contactul prematurulu cu exteriorul; ~ prematuri bolnavi se izoleazi de esi sinatosi; ~ aerul din inctpere se strilizeaza cu raze ulaviolete; ~ lenjeria de pat si cea personal vor fi steriizate; ~ lichidelefolosite pentru toalet8 vor fi sterile; — prematuri vor fi scogi la aer de la virsta de 3-4 sipti- rnd vara gi de a 1-2 lunCAPITOLUL4 INGRIJIRILE ACORDATE SUGARULUL Perioada de sugar este euprinsiintre 28 de zie 12 luni de via, caracterizatéprinu-o crestere ponderal 4 staturala cu cel, ‘mai crescut rtm; aceastt perioada cuprinde: ~ perioada de sugar mic: dureazA primele 4 luni; ~ perioada de sugar mijlociu: dureazd urmttoarele 7 luni 4.1, Caracteristici morfo-functionale ale sugarului 4.1.1. Tegumentele ‘Tegumentcle au o culoare alb-roz, sunt elastice, caifelat, iar pliul eutanat este rapid reversibil 4.1.2. Paniculul adipos La varsta de 6 luni, pliul cutanat webuie sf sibs urmatoarele ~ pliul toracie= 1,5 ems; ~ piu abdominal = 2 em; ~ plu cruro-inghinal ~ 3 em, ‘Turgorul este bun, ferm. Turgorul reprezint rezistonta simi 4a palparea pliulu cutanat, Pucrculnrd si peditre penru asiten medicals 53 4.1.3. Glandele sebacee Glandete scbacee sunt bine dezvoltate gi secretin exces, de= {ermindnd formarea de eruste la nivelul peli caput 4.1.4, Glandele sudoripare Glandele sudoripare sunt bine dezvoltat, prezentind o secte- tie abundenta Ia sugarul cu virsta mai mare de 2-3 luni 4.1.5, Parul Paul sugarulu este subtire, devine bogat;crese genele 4.1.6. Sistemul gangtionar Sistemul limfatic este dezvottat de la nastere, dar in primele luni de via vasele limfatice sunt lang, ganglionii mei putin dea volta si nu constituie © bari efleace pentru trecetea miicro- bilor sa toxinelor, putind determina apariia septicemiior. 4.1.7. Sistemul muscular ‘Musculatura reprezinta 25% din greutatea sugaruli, fat de 40% la adult, este inegal de2voltat, ew predominant’ pentru ‘musehi membrelor inferiosr, ‘Hipertonia fziologie8 a now-nfscutulidispare in primele 2- 5 huni de ving “Tomusul muscular este bun, 4.1.8. Sistemul osos Osificareaincepe din luna @cinces a viet intrauterine (elavi- cule, ease craniene, vertebre, oase lungi). La nastere, sunt osifi- cate toate diafizole gi uni nuclei epifizari (femur, tbie, cuboid, caleaneu) stragal,E Pa Mingle Vasile COsificarea eraniului continu astfel ~ fontanela anterioarA se inchide la aproximativ 1 an gi 6 tunis ~ fontanela posterioar se inchide Ia 3 luni Cofoana vertebral, rectilinie la nou-ndscut, incepe sg for ‘meze cusburile, ase: 13 luni, cdnd sugaral isi pine capul, e formes7a lordoza cervical; ~ la 6 lumi, end sugarul stain gezut, se formesz& cifoza to- = cand se ridict tn picioare se formeaza lordoza lombar ‘Toracele este cilindie, Merbrele superioare sunt egale cu membrele inferoare 4.1.9. Aparatul respirator Laringele est situat mai sus Ia sugar decat Ia adult ‘Traheea este siract in yesut elastic gi slab fixata. Calibnul permite intubati eu sonde cu diametral exterior de 6 mm la2 ani, 7 un fa 3 ani si 8 mm ta 4 an Bronhia dreapta este mai larga, cu unghiul de bifurcare mai ‘mi deedt bronhia stings, ‘Toracele ese cilindrc la sugar, cu diametrele aproape egale, Plamanii eantirese 150-g a virsta de un an, Respirajia este de tip abdominal Freevenja respiratorie este ~~ 13 huni ~45 respiraimin; 8 luni ~ 40 respirayivmin; ~ 1a 1 an 35 respiativin, Amplitudinea migctvlor respirator este inegald, eu paze angi ‘La auscultaia pul 4, din cauza grosi ard se percepe 0 respiratie aspri, goa eduse a peretilor toracel Puericltur yl pediaviepentry asstentimedicali = $$ 4.1.10. Aparatul cardiovascular Conlul are 0 poziie orizontals gi este globulos. ‘Socul apexian este situat in spatial al TV-lea inteeostal sting. La varsta de un an, cordul ae aproximativ 70 [Batlle cardiace sunt puternice Frecvenia batailor cardiace este: ~ I 6 fui ~ 130 basin, = ta 1 an = 125 bata/min, ‘Tensiunea arterial este: ~ 1a 6 luni 89 mei; = la Lan 96 mmbig 4.111, Singele Hemoglobina = 12-13 g%. Eritrocitele » 4-5 milioanelmme Reticulocitele = 5-15 %, Leucocitele = 8000-12000/mme ‘Trombocitele = 150-300 000/mme Formula lewcociar = neutrfile = 20-40% = cazinafile = 1-4% ~ bazofle = 05-1% 5-12% ‘Timpul de singerare = 1-2 min, Timpal de coagulare = 3-5 min Viteza de sedimentare a hematilor (VSH) = 7 mora la sugar. 4.1.12. Aparatul digestiv Masival facial este mai putin dezvolat ‘Cavitatea bucald este mai mic Limba este seurta, lat si groast, cu 0 mare for