Propoziţiile compuse (Logica, 1h/sapt.

1. Definiţie şi strctură
2. Principalii conectori logici
3. Clasificarea propoziţiilor compuse
4. Metode de determinarea a tipului propoziţiilor compuse
5. Argumente cu propoziţii compuse

1. Propoziţia compusă este o propoziţie alcătuită din cel puţin o propoziţie simplă (categorical) şi
minimum un conector logic.

OBS1: Propoziţiile simple (numite şi variabile propoziţionale) se notează cu litere mici.

EX: p, q, r…

OBS2: În logica propoziţiilor compuse, propoziţiile simple nu se analizează (nu se descompun în

subicet logic şi predicat logic)

OBS3: Conectorii (functori, operatori, funcţii de adevăr) sunt elemente care fac legătura între
propoziţiile simple.
EX în limbaj natural: şi, sau, dacă…. atunci etc.

OBS4: În logica clasică propoziţiile pot avea doar 2 valori de adevăr: adevărat şi fals
Valoarea adevărat se notează cu „1”
Valoarea fals se notează cu „0”

2. Există două clase de conectori logici:

a) monari (se aplică asupra unei singure propoziţii
b) binari (leagă două propoziţii)

a) Cel mai important conector monar este negaţia

Este operatorul care schimbă valoarea de adevăr a propoziţiei
În limbaj natural (LN) se exprimă prin: nu, este fals că, este imposibil etc
În limbaj formal (LF) se notează: ṕ, ~p, ¬ p
Se citeşte: non
Tabel de adevăr

p ¬p
1 0
0 1

Obsevaţie: în coloana a doua se calculează non-p. Prin urmare, valorile de adevăr se vor trece
sub operaţie.
Negaţia are o proprietate remarcabilă numită legea dublei negaţii conform căreia dubla negaţie
este echivalentă cu o afirmaţie.

p ¬p ¬ (¬ p)
1 0 1
0 1 0

b) Operatorii binari
Conjucţia = operator care este adevărat dacă şi numai dacă ambele propoziţii sunt adevărate
În LN: şi, dar, iar, virgulă etc.
În LF: Λ, &
Se citeşte: şi

p q pΛq
1 1 1
1 0 0
0 1 0
0 0 0

Disjuncţia inclusivă = operator adevărat dacă şi numai dacă cel puţin o propoziţie este
adevărată.
În LN: sau, ori
În LF: V
Se citeşte: sau
p q pVq
1 1 1
1 0 1
0 1 1
0 1 0

Disjuncţia exclusivă este operatorul adevărat dacă şi numai dacă o singură propoziţie este
adevărată.
În LN: sau....sau, fie...fie
În LF: W

p q pWq
1 1 0
1 0 1
0 1 1
0 0 0
Implicaţia este operatorul fals dacă şi numai dacă prima propoziţie e adevărată, iar cea de-a
doua falsă.
În LN: dacă... atunci
În LF: 
OBS: prima propoziţie a implicaţiei se numeşte antecent, iar cea de-a doua convecvent.

p q pq
1 1 1
1 0 0
0 1 1
0 0 1

Replicaţia (implicaţia conversă) este operatorul fals dacă şi numai dacă prima propoziţie este
falsă, iar cea de-a doua adevărată
În LN: Numai dacă... atunci
În LF: ←

p q p←q
1 1 1
1 0 1
0 1 0
0 0 1

Echivalenţa (implicaţia reciprocă) este operatorul adevărat dacă propoziţiile au aceeaşi valoare
de adevăr.
În LN: Dacă şi numai dacă... atunci
În LF: ≡, ↔

p q p≡q
1 1 1
1 0 0
0 1 0
0 0 1

3. În funcţie de valorile de adevăr se disting 3 tipuri de propoziţii compuse:

 Tautologice (legi logice): propoziţii adevărate în orice combinaţie a valorilor de adevăr
ale propoziţiilor simple din alcătuirea lor
 Sintetice (realizabile, plauzibile, contingente): adevărate doar în anumite combinaţii
ale valorilor de adevăr ale propoziţiilor simple constituiente
 Contradictorii (false): false pentru orice combinaţie a valorilor de adevăr ale propoziţiilor
simple componente