o data sd reprezin foaie de hirtie se-va mira ibilitktilor si va Incerea mere | afle edi noi © 7 é ees Ere Sndoiturile pot deveni un ajutor pretios in = educarea indemindrii, a muncit curate, exacte, sia” perseverenjei copiilor. Totusi, trebuie si avem in vedere ca activitatea sa fie legata de’ un scop, adici lucrarea confectionata sa “fie rational folosita.. In felul acesta va. fii posi- bila si dezvoltarea imaginatiei_copiilor, a _ gustului lor artistic, contribuind astfel la edu- = catia lor estetica. an ezinte, obiecte de mul- usa yes “ prezintd tn’ procesulllid " finind |seama ‘de_legatarile: teh.” Peci; /lucrarile yor, ft! selectiongt, pentru diferitele grupe. 7) ja" 4 Pentru o justa indrumare g eq: il ~ nevoie de o pregitire bun a activi. vor trebui sa fie taiate anterior, 4 ~ inile cerute. La inceputul activitiis « un model gata confectionat, pen a piilor 0 imagine clara despre eevee lucrat. OES Indicatiile date de catre educatoay. foarte exacte si limpede expuse. Ea alaturi de copii, adic& va’ face’ fiecar tura impreunai cu ei. Urmiatoarea tnd fi executat’ numai dupa ce. toti terminat pe cea precedenta. Copiti mi minatici pot arata colegilor vecini = le vine mai greu s& tina pasul = lueran 2 eaeAEE Se, c lack fn-excursic nee ifinu_avem! pahar2‘Confectionim unul in hirtie. Dac& mama ne-a’ Impachetat_gus- rea in hirtie pergament si n-am.mototolit-o maidecit, putem face din ea chiar un pahar permeabil (fig. 1). Lu&im o hirtie patrati, “mai groas& (sau pergament) de 16—20 cm. “gio indoim pe diagonale (fig. 1a). Se indoaie nul din coljuri la muchia opusé (1b). intoar- eem totul| si! indoim celalalt coly la muchia respectivi (fig. 1¢). Cele dou& colturi caro nai sint ridicate, vor fi date jos unul in fata si cellalt la spate (fig. 1d). Se cascti desehi- tura’ din’ mijloc si iaté paharul este gata (fig-\4 e) Bo *Paharul cu minge. Va fi confectionat dupa igurile 1 a-e, dar din hirtie tare, colorata, au din hirtie de impachetat, care va fi orna- mentati. Legim apoi de o aja colorati o ‘minge mic& de hirtie, invelité cu hirtie crepo- “natd sau cu o pinz& subtire. Celalalt capat al atei va fi trecut prin fundul paharului; il vom jnoda pe o buctticd de chibrit ce rimine ori: zontal ‘pe fundul paharului (fig. 1 f). Copiit vor’ fine paharul de cele doua muchii, ca s& se deschid& si vor incerca si prindi eu el ‘mingea legata?: ~~ © Cometul fermecat. Lukm 0 “de eaten rtie cu 9 Jayn doua ori ‘mail mare | decit lungimea (ex. 45 x 30 cm.), Indoim suprapunind cele douk muchii mai mici gi deschidem din nou (fig. 2 a). Pe aceasta linie de mijloc tndoim cele dous colturi plasate pe diagonala (fig. 2b). Coltu 1 obtinut pe unghi (fig. jurile dinguntru si il bigim inapoia celuialt vit. Vom avea un cornet. cu. doud deschizi-~— turi similare si vom putea face ,farmece’ cu el.” Punem -intr-una din deschiz&turi un_ obiect plat, si in timp ce cu diverse migetri jyrijim®, S fntoarcem cornetul pe neobservate.~ in. des= — chizéturi nu este nimie acum. -In acelast fel — eS - ,vrajim® obiectul ca s& aparé din nou. Putem ‘decora cornetul cu desene sau lipituri fantas=” tice, avind ins’ grij ca cele doud fete si aba ~ aceleasi desene pentru a-] putea tntoarce fara SA se bage de seanta. aes : Porte-monnaie simplu (pung’ de bani) (fig. 3 > af). Se face dintr-o hirtie patrata de 10-15 em indoité mai inti pe diagonala (fig. 3 b)y Pe = urm& suprapunem cele doua colyuri jaterale= ast tale vale:triunghiulug (figs: tor va fi din nou indoit fn jos ie simplu: (figs'3 f) ema suprapunind ‘cele: 2 = deschidem din nou (fig. 4 a). in 6 Indoiturile de margine astfel — Eobbinute! le plitm’tot lla linia de mijloc (fig. b); Supfapunem muchiile inguste yi obyinem fo) indoiturs ‘perpendicular’. La aceasta ‘linie Hndolin din nou ‘muchiile inguste ‘si le redes- Uchidem (fig. 4 ¢). Indoim ‘coljurile de sus pe Pllinia de mijloc, in aya fel ca muchiile si cada E perpendicular si decuptim cu foarfeca cele dou’ » oltigoare formate pe ambele parti din linii” de indoire (fig. 44). Indoim ‘muchiile lungi S "pind da Jiniavde mijloc longitudinala (fig. 4 e) si'pe urma din jos in sus la linia de mijloc > orizontal& (fig. 4 f). Capatul drept liber vine Gntrodus’ in dosul colfisoarelor decupate. Ca- pata pa © Plicul (fig- 5a, b). Indicayii pentru, intre- ihtarea plicului gasim Iq ,Lucriri pentru 0 pag. 122Fig. 5. o hirtie patrata (fig. 5a). Colturile se adun’ in punctul de mijloc (fig.,5 b).- “Inichidem plicul cu o steluja lipita deasupra. - Plie dublu (fig. 6 a-k). Plicul dublu are diferite intrebuintari. Confectionat din hirtie _ fini, ornamentat cu desene sau lipituri, el ~ __ poate fi folosit ca surprizi cu ocazia onomas- _ ticii sau ca plicuri pentru lantul la pomul de __iarn& (vezi pag. 122). Confectionat din hirtie _ de impachetat sau carton, intr-un format mai = fare, poate servi pentru pastrarea juciriilor ee de Airtie sau a desenelor. Ornamentatia va fi _, Potrivita mtrebuinyarii pe care i-o dim. Coala trebuie si fie patrata si aproximatiy lung dectt obiectul pe 9 “care-l vom pastra tn plicul ¢ * migcare? Impaturim pitratu redeschidem (fig. 6 a). A, gimea in trei $i se “obtin'| (fig. 6 b). Procedaim la fel’ ae cale, ins, in cazul acesta, Pentry @ partirea in trei, ajunge si Suprapunem, exact la intretaierea orizontaleloy ; Jele (fig: 6c). Acum, foaia de hing pe fig. d si va fi intoarsi. Suprapaae’ patru colturi la~rind pe ptratul din apasim ins& numai pe partea dreapty lor obfinute (fig. 6 e)< Se retntoarce : apare acum in relief (fig: 6 f): Apu © coljuri opuse si le apropiem, apasindu-leqg jos; celelalte doua se indoaie singure (ig pina ce ajungem s& obtinem’o forma; (fig. 6 i). Acesté suprafete. pot “i acum ornamentate. La urm& indoim ini uri, exact unul peste altul, iar pe alf fl bigim intr-o deschiziturd (lig. 6). ae Scara zgripjoroaicei sau acordeonul (lig. 13 Avem nevoie de dou& fisii de hirtie 14 lungime si atime s&’ fie! egala. La ut le incrucisim tn unghi drept, in. ay! feeee(fig. 8 ad) va fo _ =~ confection&rii serpilor 5774" “Sea juckrie de haz. sg, f sAvem nevoie fie de o hirt; Tite fie de carton subtire iene © Dou& muchii ale hirtiet vor deschise, tndoite "pe =linia? de? 2 ; obtinut& gi iar&gi / deschise + (figs tndoim coala in Sens opus, iar ‘ele i turi superioare vor fi Andoite® four, ping la linia verticala © (fig!'8 tad dou& sau de trei ori muchia libert & 5, See! Tala (Cig. 72). Fipia de jos va fi tndoitt pe Ja eolyurile indoite. tntoaroem het partie a pe urma cealalt&, care se eedim la fel (fig. 8c) Dack deschitn afli_acum j ae = ‘ ‘Astfel, putem confectiona, din material co- = fespunzitor,-acordeon pentru papusi, pentru 7? copii mici, sau, intrebuintind staniol, obtinem = frumoase*orndiente’ pentru pomul de iarna ezi cap.»,Decoratii pentru serbiri si sirbi- =) % Daca luim doud fisii’ late, care si seEET EET “forma obtinuta si o tinem cu degetul mare § aritatorul, putem Mitra eu ea (fig. 8d). | Dac& vrem s-o intrebuinjam pentru capul de “sarpe sau de balaur, taiem putin muchia tare in’ mijloc, coasem capul pe dinduntru, prin © gitlej la corp, lipim o limba in mijloc si tra- gem pe dinauntru, de sus in jos, o at&, ca sa Amina gura pe jumatate deschisi. Colordm ~ sau lipim hirtie colorata in locul unde sint ~ ochii, iar capul se coloreaza in intr gime. ~ Sageata face parte din jocuri de_ plans prin aruncitura. O hirtie p&trata va fi ind: ‘Va diagonal. Pe aceast& Helecyiit nc&ijodataljindoiua’ pelinceanta inial de mijloc (figs 9b). Dac stringem forma. Iuerat%, obtinem 0 sageath (fig. 9), sea Poa ae Solnija sau yRaiul si Tadul‘, Aducem’ pe diagonala patratului unei hirtii dowd coljuri = opuse, pe urma pe celelalte dou’ #1 redeschic dom, intoarcem foaia si suprapunem margi- nile opuse, cele verticale si, cele orizontale, redeschidem gi intoarcem iarasi foaia (fig. 10 a.) ‘Acum indoim toate cele patru coljuri pind la Zi mijloc (fig. 10 b). Intoarcem foaia si indoim ~~ toate cele patru colturi pina la mijloe (fig. 10.¢). fn partea cealalt (fig. 10 d) s-au format acum cele patru deschizituri pentru solnite. < Introducem patru degete, respectiv cite unul cee in ficcare deschizituri, apasam laolalta cele patra colfuri, jos, si ti dzim astfel forma potri- vita (fig. 10). Dac intoarcem acum forma, — avem pe aceasta parte jocul de veche traditie »Raiul si Tadul* (fig. 10 f). Vopsim in diferite culori deschiziturile’ opuse. eae Dac& hirtia e subjire, lum o coalé de dows = ori mai mare gi executim indoirea colfurilor in, mijloc a treia oara (fig. 10 g, h). In felul acesta,_ solnifa sau jocul vor fi mai trainice.In: gradiniy ie cutii mici pentry Targele, he turi si lucra de mingyTet ay tori ne trebuie “uneoy SA coste mult. Ciei, intradeyset masticl sau de alte sana i dar lupe tate A com capitolele ‘urmiitoare,” confeeti" zint& mai multe dificulyyy 13 tru este limitat sau cond; r timpul nu ne permit si ne proses co sspunitor din natura cu ornamente Origute, sor § pentru scopul sarbitorese. sint dragi cutiutele péstra unele. lucruri cite ce . tate simplu si Lidija japonexi (fig: 11 a: cuta aceasta forma simplicdintro eat Daci avem o bucata de pergimet lucioast, groasa, Kidija va fiimpernall rile lungi ale unui dreptunghivorlib Pestealta, redeschise, apoi puse alias a3‘utiufe cu gt fard_enpace fig. 4! “cutintd eu eapae.e meadow deosebit de potrie "Nit, cdci-eapacul poate fi frumos pictal sau __ $¢ pot aplica diverse motive decorative, Fundul "ji capacul vor fi Iucrate din cite un patrat; acel - care serveste de capac va fieroit dup& marimea” cutiei cu ¥% pind la 2/, de em, mai mare: Putem | face mai multe cut: i mi lalté, le punem ‘una. intr-a mic& asezim cadoul,.~ © obtinuta si iarisi redeschise (fig. 11 a). Dupa "aceea suprapunem. laturile mais = dem gi.le indoim la linia de m = Indoim toate colturile pinagroase. cele doud indoite pe linia re §) guste vor fi peste colfu- precedent (lig. 12 6). Cosulejul simplu (fig. 13). O hirtie tare, de formé dreptunghiulard, va fi indoitt suprapu- ~ nind Jaturile scurte, si apoi redeschisa (fig. 13. Laturile scurte vor fi aduse pind la linia de mijloc (fig. 13 b). Se redeschide, ‘astfel ca foaia sa aibd trei verticale. Vom efectua sidoud indoituri a Be ae és eye aly, eee ~ objinem | fara greutate. - 43 d). Colturile ridicate vor fi lipite in interig Se va picta cosuletul ca decor de masa, fig gridina, de sirbitorj. - si ca CR tree rm styand + de Bi Tl ye gi se impatureste astfe adincite, iar cele oblic numai s& adunam cel ‘tizam figura (fig. 14 astfel incit coljul in deschis in sus. Colju pe ambele fete (fig: bele fete vom impai“ eo fu vt far miner: (Cig. Maa =), Acest osulet poate olorata, sau pentru alte sarbitori, cit si pen- ‘tra cosulet de piata in jocul ,de-a piata®. # Se taic din carton sau din hirtic rezistenta in pAtrat cu latura de 15 em. si o figie mai lungi pentru miner. Pe o parte se indoaie in eruce pe cele doua diagonale, pe partea cea- alta se indoaie’ in cruce dreapth (fig. 14 a) _ sise impitureste astfel ca liniile drepte sa cad& ~ adincite, iar cele oblice si iasi in relief. Trebuie ~ numai si adunim cele patru colturi si si apla- ” tizdim figura (fig. 14 b). Pe urm& punem figura __astfel incit colyul inchis si stea in jos, iar cel * deschis in sus. Coltul de sus va fi indoit in jos pe ambele feje (fig. 14 c). De asemeriea, pe am- — bele fete vom impaturi colfurile de jos in sus, i Intrebuingat tot asa)de. bine entru pomul de iar’ in loc de farfurioara prin cute inguste, pina la_linia_orizor & (fig. 14 d). Intoarcem coltul drept pe coltul sting, pe ambele fete, coljurile laterale se: in- doiese pina ce se intilnese In mijloe (fig. 14 e)paturite troduse 1m introduce ‘Aceasté metoda este mat ; ard. 8 : sta. Ficuté din pergameng” GE ieri J mi “tori? Si ] multi vreme. Biment, pldeg ll © coituri (podeab : Hooter peut Ia faza din fig: 4 t seattnea a trea sau a patza gi Indoit Impre pink sus. Atunei ins nu mai puter luera pe pan S 4, ci vom Iucra liber incepind de la fig. h. ‘ortul. Dack vrém : indoite injuntru, latu- 88 reprezeatig ss abl Pp oniereasci, Aavem nevoie tid ‘Scostumate imp ple we teen olturile n upor, pLeq & costumasic dac sus, rite prin cute mici pina jos, unde se att ior. Pomiad = zeal i opitu sind jos, e fee i podoabe Intode sb ellate. Luoma, fundul va fi 0 aplatizim, 9 deen tag oe | “de wemencaindreptatColiurile vor trebui si indoim oblie, infuntras wef en Rg | TepeRere pa - clte pujin: fndtim oblie, téuntru; unul do afar de cele, jurile din stinga si din dreapta bilitayi ‘pentru : a fel procedim si eu ¢ zentarea serbir m confectiona coribioar: ee i icioare si f alu ante © nicioasa 51 48 9.20 ab. Indoim ins in j Female sauna p »astfel casi obtinem fig. 15 a, “costumele oy Desfacem a imaginatiei: fi Unele mode MH aS dodti gig: “4 up AT A imy tru un ea\= i, uttu serbiri, bal mascat, teatru gi vrij iif Sint multe ocazii cind avem nevoie de seoifuri: (podogbe de cap): in ‘institutiile pre- © scolare, pentru carnaval sau serbari, pentru dra- “matizirt sau’ jocuri de creatie, Ede observat © 8! cei ici privese podoabele acestea de cap Sdrept® lucrul cel! mai de seam’. \La jocuri costumate improvizate putem‘chiar renunta la ‘costumasie dac& stim sa confectionaim la repe- zeal, podoabe de cap atrigatoare, ~~ Exemplele care urmeazi vor da unele limu- © riri' pentru’ palarii din hirtie. Desigur c& in = afara de cele aratate’ aici, exist multe posi- » bilitayi ‘pentru acoperirex capului (vezi ,,Pre zentarea serbarilor si a sirbatorilor). Confectio- ‘narea este, de cele mai multe ori, simpli, les- nicioas& si nu cost& mult. Ornamentatiile mai ‘mult sau mai putin artistice, in legitura insa cu “costumele respective, vor fi rezolvate potrivit imaginafiei fiectruia. © Unele modele sint, cu mici schimbiri, potri- ‘yite pentru anumite roluri. ‘De exemplu, sapea (fig. 17 e) se © pentru Muma Zapezii sau pentru fiica de morar. | Fig./17 d impreun’ cu o masca este potrivité |" pentru un eavaler. Din fig. 17 ¢ se poate facealjuri inchise superioare pint intoarce, de preferinfa, = areal inainte i unul inapoi (fig. 48 b). La < iim, tnvoarcem peste ele, o data, sau de doud ori, marginea de jos. \ Sapea (fig. 19). Lucrag. A 48 ac. Deschidem bony jnapoi borul (fig. 19 Tul de forme coifului, presia gi ridickm un cols. Pr glict malticolore. >) wAceasts chciuld e! jocuri amuzante las deasupra frunsii, s eovrig sau un cim ‘prind& ,momealat* + A Daca mai multi & fei cap mai mici. Pe urma se vat aceasta borul de jor ive Tidica mentata. 51 sapea Caciula cu mo a (fi “ei meala (fi material cit se ae fe wes patrata, tare, cv indoit’ pe diage sa fie cu Lem. ginea de prisot Jalva parte ea se