Banda Anca

Anul II-DREPT
Universitatea Europeana Dragan, Lugoj

REFERAT-DREPT PENAL

CAUZELE CARE INLATURA RASPUNDEREA PENALA

Cauzele care inlatura raspunderea penala sunt:

-Amnistia;
-Gratierea;
-Prescriptia;
-Lipsa sau retragerea plangerii prealabile.

Amnistia este actul de clementa acordat prin lege de Parlament,

prin care, din consideren-te de politica penala, este inlaturata raspunderea
penala, executarea pedepsei si celelalte consecinte ale condamnarii,
pentru infractiuni conise pana la data aparitiei legii de amnistie.
Clasificare:
I. Dupa aria de cuprindere, de intindere:
1) Amnistie generala -; Cand priveste orice infractiune indiferent de
gravitate.
2) Amnistie speciala -; Cand priveste anumite infractiuni, particularizate
prin cuantumul pedepsei, natura lor, ori calitatea infractorilor.
II. Dupa conditiile in care amnistia devine incidenta:
1) Amnistia neconditionata (pura sau simpla) -; Cand incidenta ei nu este
sub-ordonata indeplinirii vreunei conditii speciale.
2) Amnistia conditionata -; Incidenta acesteia este subordonata
indeplinirii anumitor conditii.
III. Dupa momentul in care intervine:
1) Amnistia antecondamnatorie -; Cand intervine dupa savarsirea
infractiunii, dar inainte de condamnarea definitiva pentru aceasta.
2) Amnistia postcondamnatorie -; Cand intervine dupa ce hotararea de
con-damnare a ramas definitiva.
Efectele amnistiei:
I. Efectele amnistiei antecondamnatorii
Amnistia are ca efect inlaturarea raspunderii penale pentru fapta savarsita.
Astfel, daca nu a fost declansat procesul penal, acesta nu va mai fi pornit,
iar daca procesul a inceput deja, acesta va inceta in momentul aplicarii
actului de amnistie. Exista o exceptie in acest caz, atunci cand procesul va
continua la cererea inculpa-tului pentru ca acesta sa-si poata dovedi
Page 1 of 11
nevinovatia. Daca la finalizarea procesului inculpatul este gasit
nevinovat, instanta va pronunta o solutie de achitare. In cazul in care se
constata vinovatia inculpatului el nu va fi condamnat, facandu-se aplica-
rea prevederilor actului de amnistie.
II. Efectele amnistiei postcondamnatorii
Amnistia are ca efect incetarea executarii pedepsei, precum si inlaturarea
tuturor consecintelor care decurg din condamnare. Aceasta inseamna ca
respectiva con-damnare nu se ia in considerare la stabilirea starii de
recidiva si ca nu va constitui un impediment la acordarea liberarii
conditionate. De asemenea, daca pedeapsa a fost pusa in executare,
executarea va inceta, iar daca nu a fost pusa in executare, aceasta nu va
mai incepe.
Efectele amnistiei postcondamnatorii se produc intotdeauna numai
pentru viitor. Astfel, amenda platita pana in momentul intervenirii actului
de amnistie nu se va restitui, iar condamnatul nu va primi despagubiri
pentru partea executata din pedeapsa.
Limitele amnistiei:
1) Limita temporala
Reprezinta momentul pana la care opereaza actul de amnistie. Prevederile
actu-lui de amnistie se aplica infractiunilor savarsite pana la data indicata
in cuprinsul actului sau, in lipsa unei asemenea precizari, pana la data
intrarii in vigoare a legii de amnistie. Amnistia este, prin esenta ei, o lege
cu aplicare retroactiva.
O problema discutata in doctrina este cea referitoare la efectele amnistiei
in legatura cu infractiunile cu durata de executare. Astfel, se discuta ce se
intampla in cazul unei infractiuni continuate ale carei acte sunt savarsite o
parte inainte de intervenirea amnistiei si o parte dupa intervenirea
acesteia. In unele sisteme de drept (Italia) se prevede ca amnistia inlatura
raspunderea penala pentru actele savarsite anterior interventiei amnistiei.
Daca este vorba de o infractiune continua, se considera ca, pentru a
beneficia de amnistie, aceasta trebuie sa se fi epuizat ante-rior intervenirii
amnistiei. In sprijinul acestor argumente se sustine ca infractiunea
continuata este o forma a unitatii legale (este o interventie a legiuitorului)
si ca, pe calea unui act de amnistie, legiuitorul poate scinda o astfel de
infractiune. In schimb, infractiunea continua apartine unitatii naturale de
infractiuni, astfel incat legiuitorul nu poate interveni spre a scinda aceasta
unitate.
Doctrina romana nu a impartasit aceasta distinctie. Desi nu exista un text
de lege expres, atat doctrina, cat si jurisprudenta romaneasca apreciaza ca
amnistia poate produce efecte cu privire la o infractiune continua,
continuata sau de obicei numai in masura in care ea s-a epuizat anterior
adoptarii actului de amnistie sau datei pre-vazute pentru aplicabilitatea
actului de amnistie.

Page 2 of 11
 2) Limita materiala
Se refera la sfera infractiunilor pentru care legea de amnistie poate fi
aplicata. Aceasta limita poate fi determinata in functie de mai multe
criterii:
- Dupa natura infractiunilor
- Dupa valoarea prejudiciului
- Dupa persoana sau varsta condamnatului
- Dupa limita pedepsei
Efectele amnistiei:
Potrivit art. 119 (2), cod penal amnistia nu produce efecte asupra
masurilor de siguranta, a masurilor educative, a despagubirilor civile sau
asupra drepturilor per-soanei vatamate.
Exceptii:
In cazul masurilor de siguranta produc efecte in anumite situatii.
Astfel, interzicerea aflarii intr-o anumita localitate si interzicerea
intoarcerii in locuinta fa-miliala nu se poate dispune decat daca persoana
a fost condamnata la o anumita pe-deapsa. Daca nu a fost condamnata ca
efect al amnistiei, nu se pot dispune aceste masuri.
In doctrina exista discutii cu privire la faptul daca se vor mai executa
masurile de siguranta atunci cand amnistia intervine dupa ce acestea au
fost aplicate. In legatura cu aceasta problema exista doua opinii. Prima
opinie spune ca se vor apli-ca oricum masurile de siguranta. Cea de-a
doua sustine ca acestea nu se vor mai executa, deoarece art. 119 (1), cod
penal arata ca pe data aplicarii actului de amnistie inceteaza toate
consecintele condamnarii.
Referitor la masurile educative, marea majoritate a actelor de amnistie
adoptate in ultimii ani au prevazut ca amnistia se aplica si masurilor
educative, legiuitorul derogand de la art. 119 (2), cod penal.
Spre deosebire de celelalte doua cazuri, amnistia nu produce efecte
asupra drep-turilor persoanelor vatamate (despagubirile civile).

Gratierea este un act de clementa adoptat de catre Parlament, pe

cale de lege sau de catre seful statului, prin decret care are ca efect
inlaturarea executarii unei pedepse, redu-cerea unei pedepse sau
inlocuirea acesteia cu o specie de pedeapsa mai usoara.
Clasificare:
I. In functie de intinderea efectelor:
1) Gratiere totala -; Cand se inlatura in intregime executarea pedepsei.
2) Gratiere partiala -; Cand produce efecte doar asupra unei parti din
pedeapsa.
II. Dupa numarul subiectilor vizati:

Page 3 of 11
1) Gratiere individuala -; Acordata de presedinte prin decret prezidential.
Inter-vine, intotdeauna, dupa ramanerea definitiva a hotararii de
condamnare.
2) Gratiere colectiva -; Acordata de Parlament, prin lege. Poate interveni
si an-terior ramanerii definitive a hotararii, dar aplicarea ei se va face
doar dupa ce hota-rarea a ramas definitiva.
III. Dupa modul in care se produc efectele gratierii:
1) Gratiere neconditionata -; Cand efectele sale se produc definitiv si
irevoca-bil de la data aplicarii actului de gratiere.
2) Gratiere conditionata -; Cand efectele definitive se produc doar la
expirarea unui termen de incercare stabilit prin actul de gratiere. Desi
Codul penal nu o mentioneaza in mod expres in art. 120, gratierea
conditionata se regaseste in numeroase legi de gratiere. Efectele definitive
ale acesteia, respectiv considerarea ca executata a pedepsei ori a unei
parti din pedeapsa, se produc la expirarea termenului de incercare. Acest
termen este stabilit prin fiecare lege, dar, de regula, el este de 3 ani.
La fel ca amnistia, gratierea opereaza retroactiv cu privire la fapte
savarsite anterior adoptarii actului de gratiere. In schimb, spre deosebire
de amnistie, chiar daca intervine anterior condamnarii, gratierea va
produce efecte doar dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare.
In caz de gratiere intervenita inainte de condamnare este obligatorie
continuarea procesului penal pana la finalizarea acestuia si abia apoi se va
face aplicarea actului de gratiere.

Efectele gratierii
Indiferent de forma gratierii se vor produce aceleasi efecte.
Acestea pot fi:
Considerarea ca executata a pedepsei in intregul sau, considerarea ca
executata a unei parti din pedeapsa sau comutarea pedepsei intr-o specie
mai usoara (comutarea detentiunii pe viata in pedeapsa cu inchisoarea,
sau comutarea acesteia din urma in pedeapsa cu amenda).
Daca este vorba de o gratiere neconditionata, aceste efecte se produc de la
momentul aplicarii gratierii. Daca intervine o gratiere conditionata,
efectele se produc la momentul expirarii termenului de incercare.
Caracteristic gratierii conditionate este si faptul ca in cazul acesteia poate
interveni revocarea ei. Aceasta intervine atunci cand condamnatul
savarseste o noua infractiune (uneori, legiuitorul prevede ca orice
infractiune poate atrage revocarea, alteori limiteaza acest efect doar la
infractiunile intentionate) in termenul de incercare. In caz de revocare a
gratierii conditionate se aplica cumulul aritmetic, pedeapsa gratiata
adaugandu-se la pedeapsa aplicata pentru infractiunea care a atras
revocarea gratierii.

Page 4 of 11
 Gratierea poate interveni si cu privire la o pedeapsa a carei
executare a fost sus-pendata. Intr-un asemenea caz, partea de pedeapsa
care a fost gratiata se va scadea din termenul de incercare al suspendarii.
Daca gratierea e totala, din termenul de incercare al suspendarii va
ramane doar acel termen fix de 2 ani, care va continua sa curga,
functionand ca un termen de reabilitare special. Termenul de incercare al
gratierii incepe sa curga de la data aplicarii actului de gratiere.
Daca in termenul de incercare condamnatul nu savarseste o alta
infractiune, pedeapsa se va considera executata de la data aplicarii actului
de gratiere. In cazul in care infractorul comite o noua infractiune, exista
mai multe posibilitati pentru revocarea gratierii dispusa pentru o pedeapsa
a carei executare a fost suspendata, in functie de momentul in care este
comisa aceasta infractiune (in termenul de incer-care al gratierii, in
termenul de incercare al suspendarii sau in ambele termene). Vom avea in
acest caz doua termene de incercare: termenul de incercare al suspendarii
si termenul de incercare al gratierii. Comiterea unei noi infractiuni poate
atrage atat revocarea suspendarii, cat si revocarea gratierii.

Avem 4 situatii:

1) Cand infractiunea este comisa doar in termenul de incercare al

suspendarii.
Termenul fix de 2 ani Partea negratiata Partea gratiata
Termenul de incercare la gratierii
In acest caz, dat fiind ca termenul de incercare al gratierii a expirat,
efectele gratierii s-au produs in mod irevocabil. Astfel, partea din
pedeapsa care a fost gratiata va fi considerata ca executata in mod
irevocabil. In exemplul dat, va opera revocarea suspendarii conditionate
si se va aplica sistemul cumulului aritmetic. Astfel, pedeapsa pentru noua
infractiune se va adauga la restul negratiat din pe-deapsa initiala.
2) Infractiunea e savarsita in termenul de incercare al gratierii si in
termenul partii gratiate din pedeapsa.

Termenul fix de 2 ani Partea negratiata Partea gratiata

Termenul de incercare la gratierii

In aceasta situatie, noua infractiune fiind savarsita in termenul de
incercare al gratierii, se va revoca gratierea. Efectul revocarii gratierii
consta in reintregirea termenului de incercare al suspendarii. Astfel, se
constata ca noua infractiune e comisa si in termenul de incercare al
suspendarii, ceea ce va atrage revocarea suspendarii, iar infractorul va
executa pedeapsa pentru noua infractiune adaugata la pedeapsa initiala in
intregul ei.

Page 5 of 11
3) Infractiunea e savarsita dupa expirarea termenului de incercare al
suspendarii, dar in termenul de incercare al gratierii.

Termenul fix de 2 ani Partea negratiata Partea gratiata

Termenul de incercare la gratierii

In aceasta ipoteza se va revoca gratierea, caci infractiunea este savarsita
in termenul de incercare al gratierii. Efectul revocarii este reintregirea
termenului de incercare al suspendarii. Totusi, se constata ca acest din
urma termen, chiar reintregit, se implinise la momentul comiterii noii
infractiuni si, deci, nu mai este posibila revocarea suspendarii. In
concluzie, infractorul va executa doar pedeapsa pentru infractiunea
savarsita ulterior.
4) Infractiunea e savarsita dupa expirarea termenului de incercare al
gratierii si in timpul fractiunii de pedeapsa ce a fost gratiata.

Termenul fix de 2 ani Partea negratiata Partea gratiata

Termenul de incercare la gratierii

In aceasta situatie, dat fiind ca termenul de incercare al gratierii a expirat,
efectele sale s-au produs cu titlu definitiv, adica partea de pedeapsa
gratiata este in mod irevocabil considerata ca executata. Astfel, aceasta
fractiune iese din structura termenului de incercare al suspendarii (care
acum se compune din perioada fixa de 2 ani si partea negratiata din
pedeapsa) si se considera ca noua infractiune e savarsita dupa epuizarea
acestui termen. In concluzie, nu mai poate opera revocarea si infractorul
va executa doar pedeapsa prevazuta pentru noua infractiune.
Limitele efectelor gratierii
1) Limita temporala
Aceste limite sunt similare cu cele de la amnistie. Si in cazul gratierii,
aceasta opereaza cu privire la o infractiune continua, continuata sau de
obicei doar daca s-a epuizat anterior datei stabilite prin actul de gratiere.
2) Limita materiala
Priveste sfera infractiunilor la care se aplica gratierea. Aceasa limitare
este stabilita in fiecare caz in parte prin legea de gratiere.
3) Limita efectelor pedepsei
Gratierea nu produce efecte asupra pedepselor complementare, afara de
cazul cand prin actul de gratiere se dispune astfel. Art. 120 (4), cod penal
prevede ca gratierea nu are efecte asupra masurilor de siguranta si asupra
masurilor educative. Insa, in practica legislativa, au existat numeroase
acte de gratiere a caror aplicabili-tate a fost extinsa si in cazul masurilor
educative. Nu au fost insa extinse si asupra masurilor de siguranta. De

Page 6 of 11
asemenea, gratierea nu produce efecte asupra drepturilor persoanei
vatamate.
Condamnarile in privinta carora a intervenit gratierea pot fi luate in
calculul starii de recidiva. Este important de precizat ca gratierea nu are
ca efect reabilitarea de drept.

Prescriptia exista doua feluri de prescriptie extinctiva:

1) Prescriptia raspunderii penale
2) Prescriptia executarii pedepsei
In dreptul penal nu exista un termen general de prescriptie, ci sunt
termene spe-ciale pentru fiecare caz.
1) Prescriptia raspunderii penale
Are ca efect inlaturarea raspunderii penale pentru fapta savarsita. De
aceea se considera ca, in dreptul penal, prescriptia reprezinta o sanctiune
la adresa pasivitatii organelor judecatoresti care au avut dreptul sa-l traga
la raspundere pe infractor. Efectul prescriptiei raspunderii penale este
similar cu cel al amnistiei antecon-damnatorii.
Prescriptia opereaza indiferent de gradul de gravitate a infractiunii,
cu exceptia infractiunilor contra pacii si omenirii. Termenele de
prescriptie se determina in functie de natura si durata sanctiunii prevazute
de lege pentru fapta care se prescrie, avandu-se in vedere maximul special
al acestei pedepse:
-Daca este o pedeapsa cu detentiunea pe viata sau cu inchisoarea mai
mare de 15 ani, termenul este de 15 ani.
- Daca este o pedeapsa cuprinsa intre 10-15 ani, termenul este de 10 ani.
- Daca este o pedeapsa cuprinsa intre 5-10 ani, termenul este de 8 ani.
- Daca este o pedeapsa cuprinsa intre 1-5 ani, termenul este de 5 ani.
- Daca este o pedeapsa cu inchisoarea pana la un an sau amenda, termenul
este de 3 ani.
Termenul de prescriptie incepe sa curga de la data savarsirii
infractiunii (cand se produce rezultatul in cazul infractiunilor de rezultat,
cand are loc actiunea sau inactiunea in cazul infractiunilor formale si
cand se epuizeaza infractiunea in cazul infractiunilor cu durata de
executare). In cazul minorilor termenele de prescriptie se reduc la
jumatate. Asadar, in cazul minorilor opereaza o dubla reducere, pentru ca
termenul de incercare se calculeaza in functie de limitele pedepsei reduse
la juma-tate, iar apoi termenul astfel calculat se reduce si el la jumatate.
Ex: In cazul unei pedepse cu inchisoarea de la 5-15 ani termenul de
incercare va fi de 4 ani.
Intreruperea prescriptiei
Are loc atunci cand intervine un act de tragere la raspunderea penala a
faptuito-rului sau atunci cand se efectueaza orice act de procedura care

Page 7 of 11
trebuie comunicat invinuitului sau inculpatului (fac parte din aceasta
categorie arestarea, citatia, confruntarea etc.).
Suspendarea cursului prescriptiei
Are loc atunci cand, potrivit legii, exista o cauza care impiedica
punerea in miscare sau continuarea actiunii nepenale. De exemplu, in
cazul infractiunilor care intra sub incidenta legii penale romane in baza
principiului realitatii, actiunea penala se pune in miscare numai cu
autorizarea procurorului general. Pana cand intervine aceasta autorizare,
cursul prescriptiei este suspendat.
De asemenea, se considera suspendat cursul prescriptiei si in caz de
intrerupere a procesului penal pe motivul existentei unei boli grave a
invinuitului sau incul-patului. Alta situatie in care se intrerupe termenul
este cea in care intervine un eveniment imprevizibil, care impiedica
desfasurarea unor acte de procedura (locali-tatea in care s-a comis
infractiunea e izolata din cauza unor calamitati naturale).

Diferenta dintre intreruperea si suspendarea prescriptiei

Dupa intrerupere incepe sa curga un nou termen, iar dupa
suspendare cursul termenului continua o data cu disparitia cauzei de
suspendare, luandu-se in calcul si perioada anterioara intervenirii
suspendarii.
Pentru a evita o prescriptie perpetua, legiuitorul a reglementat o
prescriptie spe-ciala care are ca efect inlaturarea raspunderii penale
pentru fapta comisa, indiferent de numarul intreruperilor, daca termenul
de prescriptie a fost depasit cu jumatate din durata sa.
2) Prescriptia executarii pedepsei
Are ca efect considerarea ca executata a pedepsei dupa trecerea
unui interval de timp prevazut de lege. Termenele de prescriptie, in acest
caz, se determina in func-tie de natura pedepsei a carei executare se
prescrie, tinandu-se cont de durata con-cret stabilita de instanta pentru
aceasta pedeapsa:
- Daca este o pedeapsa cu detentiunea pe viata sau cu inchisoarea mai
mare de 15 ani, termenul este de 20 de ani.
- Daca este o pedeapsa cu inchisoarea de pana la 15 ani, termenul va fi
format dintr-o perioada fixa de 5 ani la care se adauga jumatate din
pedeapsa aplicata.
- Daca este o pedeapsa cu amenda, termenul va fi de 3 ani.
- Daca este vorba de sanctiuni cu caracter administrativ aplicate in cazul
faptelor care intra sub incidenta art. 181, cod penal, termenul este de un
an.
In cazul minorilor termenul de prescriptie se reduce la jumatate.
Intreruperea termenului prescriptiei
Legiuitorul reglementeaza doua cauze de intrerupere:

Page 8 of 11
- Cand incepe executarea pedepsei.
- Cand infractorul savarseste o noua infractiune.
Suspendarea termenului prescriptiei
Atunci cand exista o dispozitie legala ce impiedica, potrivit
Codului de procedura penala (in acest cod sunt reglementate institutiile
amanarii sau intrerupe-rii pedepsei), punerea in executie sau continuarea
executarii pedepsei.
Termenul de prescriptie a executarii pedepsei curge de la data
ramanerii definitive a hotararii de condamnare. In cazul revocarii
suspendarii conditionate, a suspendarii sub supraveghere, a executarii
pedepsei la locul de munca sau a revocarii liberarii conditionate, termenul
curge de la data ramanerii definitive a hotararii de revocare.
Pe perioada termenului de prescriptie a executarii pedepsei
opereaza pedepsele accesorii, iar dupa expirarea acestui termen opereaza
pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi.
Efectul e doar considerarea pedepsei ca executate, nu si inlaturarea
raspunderii penale pentru fapta comisa. Astfel, o pedeapsa prescrisa se
considera executata si se ia in considerare la starea de recidiva.

Lipsa sau retragerea plangerii prealabile de regula, actiunea

penala se pune in miscare din oficiu. Exista, totusi, si excep-tii, atunci
cand promovarea unor actiuni este lasata la latitudinea persoanei
vatamate. Aceasta se face fie in considerarea pericolului social redus al
infractiunii, fie datorita faptului ca desfasurarea procesului i-ar putea
cauza prejudicii morale partii vatamate.
De obicei actiunea este pusa in miscare la plangerea prealabila a
victimei in cazul urmatoarelor infractiuni: insulta, calomnie, loviri,
vatamare corporala, viol in forma simpla (chiar daca aceasta infractiune
prevede un pericol social ridicat, actiunea se va pune in miscare doar la
plangerea victimei tocmai pentru ca este o situatie stanjenitoare pentru
aceasta si ii poate aduce prejudicii morale).
Daca legea prevede ca actiunea se pune in miscare doar la plangerea
prealabila a partii vatamate, absenta acestei plangeri inlatura raspunderea
penala. Prin exceptie, actiunea penala se poate pune in miscare si din
oficiu atunci cand persoana vatamata e lipsita de capacitate de exercitiu
sau e o persoana cu capacitate de exer-citiu restransa.
Retragerea plangerii
Are acelasi efect ca si lipsa acesteia, adica inlatura raspunderea
penala. Pentru aceasta trebuiesc indeplinite conditiile urmatoare:
1) Rretragerea plangerii trebuie facuta de persoana prevazuta de lege,
adica de catre persoana vatamata sau de reprezentantul legal ori
contractual al acesteia.

Page 9 of 11
2) Retragerea trebuie sa fie explicita, adica sa constea intr-o declaratie in
fata in-stantei prin care persoana vatamata arata ca renunta la actiunea
penala introdusa. Prin exceptie, retragerea poate fi si implicita daca sunt
indeplinite conditiile:
- Este vorba de una dintre infractiunile prevazute de art. 279, lit. a), cod
pr. pen., adica de insulta, calomnie, amenintare, lovire in forma simpla,
abuz de incre-dere.
- Persoana vatamata sa fi lipsit nejustificat de la doua termene
consecutive. Aceasta conditie nu e indeplinita atunci cand partea
vatamata nu a fost legal citata sau cand a fost prezent aparatorul legal al
acesteia.
- Cauza sa se afle in curs de judecata la prima instanta.
3) Retragerea plangerii sa intervina inainte de ramanerea definitiva a
hotararii.
4) Retragerea sa fie totala si neconditionata. Nu e posibila o retragere sub
condi-tia executarii unei prestatii de catre inculpat.
Plangerea prealabila e guvernata de principiul solidaritatii active si
pasive. A-tunci cand exista mai multe persoane vatamate, se va angaja
raspunderea penala a inculpatului, chiar daca plangerea a fost introdusa
sau mentinuta doar de o singura persoana. Potrivit principiului
solidaritatii pasive, atunci cand fapta a fost comisa in participatie este
suficienta introducerea ori mentinerea plangerii pentru unul singur dintre
participanti pentru a se antrena raspunderea penala a tuturor
participantilor.
In cazul retragerii plangerii penale inculpatul poate cere continuarea
procesului pentru a-si dovedi nevinovatia. Retragerea plangerii trebuie sa
intervina inaintea finalizarii procesului.

E. Impacarea partilor
Este un act bilateral prin care inculpatul si partea vatamata consimt
sa puna capat procesului, inlaturand raspunderea penala si stingand
actiunea civila.
Spre deosebire de retragerea plangerii prealabile, care opereaza in
rem, impaca-rea partilor produce efecte in personam, operand doar intre
partile care s-au impa-cat. In concluzie, nu opereaza solidaritatea activa
sau pasiva.
Pentru a produce efecte, impacarea partilor trebuie sa indeplineasca
conditiile:
1) Sa fie vorba de o infractiune pentru care legea prevede impacarea
partilor. De regula, aceste infractiuni sunt cele care necesita plangerea
prealabila a partii vata-mate, fiind infractiuni ce prevad un pericol social
redus. Totusi, nu este vorba despre toate infractiunile ce necesita
plangerea prealabila a partii vatamate, ci doar de acele infractiuni in care

Page 10 of 11
legiuitorul a instituit in mod expres posibilitatea impa-carii partilor.
Aceasta opereaza si in cazul unor infractiuni a caror urmarire se
dis-pune din oficiu (art. 180 (11) si (21), cod penal).
2) Impacarea partilor trebuie sa intervina pana la ramanerea definitiva a
hotararii judecatoresti.
3) Impacarea sa se faca de catre persoanele abilitate in acest sens. De
regula, impacarea intervine intre inculpat si partea vatamata. Totusi, in
cazul persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu, impacarea se face de
catre reprezentantii lor legali, iar in cazul persoanelor cu capacitate de
exercitiu restransa, impacarea se face personal cu incuviintarea
ocrotitorului legal.
4) Impacarea trebuie sa fie totala si neconditionata.
5) Impacarea trebuie sa fie, intotdeauna, explicita.
Daca partile s-au impacat, tinand cont ca este vorba de un act bilateral,
partea vatamata nu mai poate cere continuarea procesului.

SURSE:
https://lege5.ro/Gratuit/gezdmnrzgi/cauzele-care-inlatura-raspunderea-
penala-codul-penal?dp=gqytsojugi4ds
https://www.scribd.com/doc/254585574/Referat-Cauzele-care-inlatura-
raspunderea-penala
https://legestart.ro/ce-trebuie-sa-cunoastem-referitor-la-cauzele-care-
inlatura-raspunderea-penala/

Page 11 of 11