Emoţiile curente 

sunt forme afective de scurtă durată, active, intense, provocate de

însuşirile separate ale obiectelor, au caracter situativ, desfăşurare tumultoasă sau
calmă, orientare bine determinată (spre un obiect sau o persoană anumită).

Emoția este o trăire a  unei persoane față de un eveniment. Toate emoțiile sunt naturale și
necesare, chiar dacă unele sunt trăite sau experimentate ca fiind plăcute, iar altele ca
neplăcute!

Urmarindu-i pe acesti copii te poți gândi la: bucurie, surpriză, teama, fericire, furie, tristețe,
dezamăgire.

De ce?

Când invatatoarea trece la stabilirea condițiilor concrete ale activității copiilor, trebuie să
știe deja dacă condițiile date vor contribui sau nu la manifestarea amplă, desfășurată a
emoțiilor, precum și care va fi valoarea lor morală. De pildă, dumneaei trebuie să știe că, în
condițiile înfăptuirii de către copii a unei sarcini absolut identice, chiar și în cazul absenței
unor contacte personale strânse dintre executanți,din cauzalucrului online, ne putem
aștepta la o atmosferă generală calmă de lucru. Sau asa ar fi ideal.

In aceasta clasa, emotiile se transformă brusc din pozitive in negative sau din negative în
pozitive.

Doamna invatatoare are un ton care le confera elevilor stare de nervozitate si nesiguranta.
Emotiile acestora sunt contradictorii. Chiar si cand apreciaza un lucru bine facut, ai senzatia
ca au gresit cu ceva din cauza tonalitatii vocii dumneaei.O parte dintre copii nu izbutesc să
stabilească relații de bună înțelegere, a tonului, nici spre sfârșitul activității: lucrează,
cuprinși de o stare continuă de nemulțumire, iritare.

Nu am simtit o relatie de prietenie intre cadrul didactic si elevi, lucru care ar trebui sa existe
neaparat.