Circuite elementare

utilizând componente
pasive
Divizorul de tensiune
V1  I (R1  R2 )
V2  IR2
V1
I
R1  R2
R2
V2 V1
R1  R2
Divizorul de curent

I  I1  I2
U  I1R1  I2 R2
U I2 R2 U IR
I1   ; I2   1 1
R1 R1 R2 R2
I1R1 R1  R2 R
I  I1   I1 I1  2 I
R2 R2 R1  R2
I2 R2 R1  R2 R1
I  I2  I2 I2  I
R1 R1 R1  R2
02
Circuite RC
Circuitul RC serie

Putem scrie relația care descrie curentul i prin

condensator: = .

Aplicând teorema a II-a a lui Kirchhoff pentru acest circuit se

scrie relația:
= + = +
Derivând această relație funcție de Uc vom obține:
( ) ( )
+ = 0⇔ =− ⇔ =−
Circuitul RC serie
Integrând ambii termeni pe intervalul (0, t) se obține:
1 1
=− ⇔ ln =−
0 0

ln − ln 0 =− ⇔ ln =− ⇔ =
0 0

Dacă notăm 0 = , rezultă că: =

Dar: = + sau dacă notam și pe = se va

obține: = +
Pentru t = 0 vom avea: 0 = + iar pentru t = ∞ se obține: ∞ =

Expresia tensiunii pe condensator se poate scrie:

= ∞ + 0 − ∞
Circuitul RC serie
În situația noastră 0 = 0 și ∞ =
și expresia tensiunii pe condensator
devine: = 1−
Expresia curentului de încărcare a
condensatorului devine:
1
= = =

Energia absorbită de la sursa E se va calcula folosind formula: =∫ unde p(t)

este puterea consumată de la sursă. Vom putea deci să scriem:
=
Dar: = + = + , rezultă că:
= = + = +
Deci: = +
Circuitul RC serie

∞
= = = = − =
2 0 2

= = 1− = − =

∞ ∞
= − − − = − =
0 2 0 2 2

= + =
2 2
03
Răspunsul circuitelor RC la
impulsuri dreptunghiulare
periodice
Circuitul RC trece-jos

• Se consideră circuitul RC trece-jos

din fig.1a, la intrarea căruia se
aplică la momentul t=0 semnalul
vi(t) din fig1b .
• Se observă din fig.1c că răspunsul
vo(t) nu este periodic, chiar dacă
pentru t > 0 semnalul de la intrare
este periodic.
• După scurgerea unui interval de timp se observă că vo(t) se
apropie din ce în ce mai mult de un semnal periodic notat vop(t)
în figura 1.d. Prin vop(t) se înţelege componenta de regim
permanent a răspunsului vo(t).
• Se poate descompune răspunsul vo(t) în două componente :
v o ( t ) = v ot ( t ) + v op ( t )

• unde vot(t) reprezintă componenta tranzitorie a răspunsului vo(t).

τ
• Pentru circuitul RC din fig. 1a se poate arata că:
t
v ot ( t ) = - v 1 e -
RC , t 0
• ca urmare: lim v ot ( t ) = 0
t

• şi deci, după scurgerea unui interval suficient de mare, se poate considera

că, practic, răspunsul vo(t) coincide cu componenta periodică de regim
permanent vop(t).
• Dacă la ieşirea circuitului se conectează un osciloscop, semnalul
vizualizat este vop(t).
• În cele ce urmează se va da o metodă pentru determinarea teoretică a
componentei de regim permanent.
• Deoarece vop(t) este periodică pentru t>0, va fi suficient să-i determinăm
legea de variaţie pentru o perioadă, de exemplu pentru intervalul [0,T). În
intervalul [0,T] (vezi figura 1.d) condensatorul C se încarcă prin rezistenţa
R spre valoarea E2 (din figura 1.a).
• Legea de variaţie a tensiunii vop(t) pe condensator este de forma:
t
v op ( t ) = v op (  ) + [ v op ( 0 ) - v op (  ) ] e
-
RC , t  [0 ,  ]

unde vop(0) = v1 iar vop() = E2.

• Deducem că:
v op ( t ) = E 2 -  E 2 - V 1  e
t
-
RC , t  [ 0 , ]

Deoarece vop(τ) = V2, făcînd t = τ în relaţia de mai sus se obţine:

V 2 = E2 -  E2 - V 1 e

-
RC

S-a obţinut o relaţie între V1 şi V2.

• Vom obţine o altă relaţie între V1 şi V2, făcând analiza pe intervalul [τ , T ].
• În acest interval de timp, condensatorul se descarcă prin rezistenţa R de la
valoarea V2 spre valoarea E1.
• Ca mai sus, se obţine:

v op ( t ) = E 1 -  E 1 - V 2  e
t -
-
RC , t  [  ,T ]

• Deoarece vop(T) = V1, făcând t = T în relaţia de mai sus si se va obţine:

V 1 = E1 -  E1 - V 2  e
T -
-
RC

• Rezolvand sistemul de ecuatii:

−1 + −
=
= − −
se va obţine −1
= − −

1− + −
=
1−
• O simplificare notabilă se obţine dacă impulsurile sunt simetrice (τ = T/2)
, caz în care relaţiile devin:

T
E1 e 2RC + E2
V1 = T
e 2RC +1

T T
E1 e
-
2RC + E2 E2 e 2RC + E1
V2= T = T
e
-
2RC +1 e 2RC +1
 Circuitul RC trece-sus
• Se consideră circuitul din figura 2a, la intrarea căruia se aplică impulsuri
periodice dreptunghiulare aşa cum se indică în figura 2b.
• Se observă şi în acest caz că răspunsul nu este de la început periodic.
• Există un regim tranzitoriu, după care vo(t) = vop(t), unde prin vop(t) am
notat ca în paragraful precedent componenta de regim permanent a
răspunsului.
• Pentru a determina răspunsul vop(t) se poate face o analiză
independentă, în modul în care s-a precizat anterior

τ
 • Se poate face observaţia că pentru acest circuit vo(t) coincide cu căderea
de tensiune pe rezistenta R din circuitul RC trece-jos
• Utilizând această ultima relaţie pentru intervalul ( 0 , τ ) se poate scrie:
t
vop ( t ) = E 2 - [ E 2 - ( E 2 - V 1 ) e R C ] 
-

t
= ( E 2 - V 1 ) e - R C , t  ( 0 , )
t -
-
• iar pentru intervalul (τ , T ) : v op ( t ) = E 1 - [ E 1 - ( E 1 - V 2 ) e RC ]=
t -
= ( E1 - V 2 ) e -
RC , t (  , T )

• Cu aceste relaţii, răspunsul vop(t) în regim permanent este determinat în

totalitate. Observăm că : v op ( 0 + ) = v op ( T + ) = E 2 - V 1

v op (  - ) = ( E 2 - V 1 ) e
-
RC

v op (  + ) = E 1 - V 2
 -T
v op ( T - ) = ( E 1 - V 2 ) e RC
• şi deci :  v op (  ) = v op (  + ) - v op (  - ) = E 1 - E 2 < 0

 v op ( T ) = v op ( T + ) - v op ( T - )= E 2 - E 1 > 0
• Se verifică deci că salturile de tensiune de la intrare se transmit în totalitate
la ieşire (în momentul comutaţiei tensiunea pe condensator rămâne
constantă).